Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT............................................................................................................................3
CAPITOLUL I. Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului genital feminin ................4
Noțiuni de anatomie ale aparatul genital feminin ..........................................................4
Noțiuni de fiziologie ale aparatul genital feminin .......................................................11
CAPITOLUL II. Noțiuni teoretice despre fibromul uterin ...............................................16
Definiție .......................................................................................................................16
Etiopatologie ................................................................................................................16
Localizare .....................................................................................................................17
Simptomatologie ..........................................................................................................18
Investigații clinice și de laborator ................................................................................19
Diagnostic ....................................................................................................................20
Evoluție și prognostic ...................................................................................................21
Complicații ...................................................................................................................21
Tratament .....................................................................................................................22
CAPITOLUL III. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientei cu fibrom uterin ...26
CAPITOLUL IV. Studii de caz .............................................................................................33
Studiu de caz I ..............................................................................................................33
Studiu de caz II ............................................................................................................62
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................82
ANEXE ....................................................................................................................................83
Anexa 1. Recoltarea secreţiilor cervico-vaginale pentru examene de laborator ..........83
Anexa 2. Imagini ..........................................................................................................87
2
ARGUMENT
3
Capitolul I. Noțiuni de anatomie și fiziologie
a aparatului genital
4
Ovarul este un organ simetric, în formă de migdală netedă și roșiatică. În cazul
femeilor adulte, cântărește 6-8 grame și are dimensiuni de 4 x 3 x 1,5 centimetri. Aflat într-un
mic bazinse găsește într-un orificiu format din plierea peritoneului, în părțile laterale și în
poziție posterioară față de uter, de care este legat prin trompele uterine și prin ligamentele
utero-ovariene.
Suprafața este neregulată, cu numeroase cicatrici. Suprafața exterioară este acoperită
cu un strat de celule de formă cubică, așa-numitul epiteliu ovarian. Dedesubtul acestuia se
găsește tunica albuginee, o capsulă fibroasă care înconjoară organul în totalitate. Interiorul,
numit zonă medulară, este bogat în vase sangvine care asigură irigarea organului.
În interiorul țesutului conjunctiv al părții externe se găsesc numeroase structuri cu
forme variate, denumite foliculi primordiali (folicul oofor). În centrul fiecărui folicul se
găsește un ovocid, celulă care, atunci când ovarul își îndeplinește funcția reproducătoare, este
destinată generării unui ovul. Numărul foliculilor primordiali și implicit al ovocitelor
înregistrat la naștere variază între 100 000 și 400 000. Numai unii ating faza de maturare, în
timp ce mulți dispar înainte de a ajunge la pubertate. În realitate, în această fază numărul lor
este între 10 000-10 000 și continuă să scadă , asffel încât în perioada propice fecundității unei
femeii, numărul ovulelor ajunse la maturitate este de numai 400-500.
Activitatea aparatului genital feminin, în ceea ce privește funcția reproducătoare,
începe cu pubertatea (între 12 – 13 ani) și se încheie cu menopauza, înregistrată de obicei între
48 – 52 de ani. Această funcție are loc la anumite perioade de timp: ovarul cunoaște un număr
de modificări la sfârșitul cărora revine la punctul inițial de plecare, astfel încât aceleași
modificări se înregistrează la intervale regulate.
Ciclul funcțional al ovarului este controlat de o glandă cu secreție internă, numită
hipofiză, care are un rol important în reglarea activităților vegetative ale întregului organism.
Funcția acestei glande este controlată de stimuli biochimici de origine hipotalamică, prin
intermediul producerii de neurohormoni. În perioada pubertății , hipofiza începe să secrete un
hormon, numit hormon foliculostimulator sau gonadotropină foliculostimulantă (FSH).
Sub impulsul acestui stimul, procesul de maturare se reia: numărul celulelor
granuloasei crește și formează membrana granuloasă (folicul primar) în jurul căreia celulele
stromei se divid în două straturi denumite teaca internă și teaca externă (folicul secundar).
Printre celulele membranei granuloase se adună un lichid care conferă foliculului aspectul
unei vezicule, în cadrul căreia ovocitul este aderent peretelui, înconjurat de o acumulare de
celule numite cumul oofor. Acest proces se încheie cu ovulația, care constă în deschiderea
foliculului către suprafața ovarului și în eliberarea ovulului. Foliculul se transformă într-o
5
cavitate plină de sânge numită corp hemoragic și apoi în corp galben, denumit astfel pentru că
e delimitat de o membrană de culoare galbenă.
La fel de importantă ca funcția principală a ovarului, aceea de a forma celula-ou, este
și cea de producere a unei serii de hormoni (hormoni sexuali feminini) care nu au doar
funcția de a acționa de-a lungul căilor genitale, ci și de a contribui la dezvoltarea sistemului
scheletic, a depunerilor de grăsime din diferite părți ale corpului, la creșterea părului, la
funcționarea glandei hipofize și, mai mult sau mai puțin evident la schimbările psihice ale
femeii.
Aspectul și activitatea ovarelor variază concomitent cu vârsta. De la naștere, pe tot
parcursul copilăriei, până la începutul pubertății, acestea nu sunt active.
Procesul de maturarea a foliculului oofor și transformarea sa în corp galben sunt
declanșate și controlate de stimuli de natură hormonală dependenți de activitatea hipofizei:
-hormonul foliculostimulant (FSH) stimulează maturarea foliculilor oofori până la
stadiul vezicular, favorizând și secreția de către celulele din teaca internă a hormonolor
estrogeni,
-hormonul luteinizant (LH) produce transformarea lutenică a celulelor din teaca
internă prin formarea corpului galben,
-hormonul luteotrop (LHT) stimulează secreția progesteronului în celulele din corpul
galben.
Un efect al hormonului foliculostimulant este maturarea unui număr de foliculi
primordiali: ovocitul își mărește volumul, iar celulele granuloasei se divid. La scurt timp, între
aceste celule apare o cavitate, cavitatea foliculară, în interiorul căreia foliculul este format din:
- o cavitate plină cu un lichid limpede și vâscos (lichid folicular),
- un perete alcătuit din celuleale granuloasei dispuse în câteva straturi; acolo unde se
găsește ovocitul, celulele se grupează formând o protuberanță, denumită cumul oofor,
- la exteriorul granuloasei se găsește un strat format din celule mici, denumit teacă.
Atât celulele granuloasei, cât și cele tecale produc hormoni estrogeni. Din numeroșii
foliculi care au ajuns la maturare, numai unul se dezvoltă complet, iar ceilalți cunosc un
proces progresiv. Pe măsură ce foliculul se mărește, penetrează suprafața ovarului, în timp ce
presiunea exercitată de lichidul folicular tinde să subțieze peretele exterior. Maturarea
completă a foliculului are loc în 10-14 zile, iar ovulația la fiecare circa 28 de zile.
Ovulația constă în deschiderea foliculului, devenit tensionat și proeminent pe suprafața
ovarului, iar ovocitul este purtat din ovar de curentul lichidului folicular vâscos, apoi preluat
de una din cele două trompe uterine care îl va duce către uter. După ovulație, micul orificiu
6
format pe suprafața ovarului se închide imediat, cavitatea foliculului, care primise o cantitate
mică de sânge, se umple cu un cheag de mici dimensiuni.
Evoluția corpului galben depinde de ovul: dacă ovulul este fecundat, se fixează pe
mucoasa uterină și începe astfel graviditatea, iar corpul galben se dezvoltă și se transformă în
corp galben de sarcină. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben, în primele 14 zile
succesive ovulației, suportă un proces regresiv: dimensiunile sale scad, celulele dispar treptat,
iar cantitatea de progesteron se diminuează. În cele din urmă, în locul corpului galben nu
rămâne decât o mică cicatrice fibroasă, alburie, de unde ia și numele de corp albicans.
Concomitent, scade și cantitatea de hormioni produși de hipofiză. După circa 28 de zile de la
începutul acestor modificări, procesul se află în punctul inițial, iar odată cu apariția
menstruației, ciclul se reia.
Într-un ciclu de 28 de zile, ovulația are loc în a 14-a zi, iar durata medie a corpului
galben este alte 14 zile. Menstruația are loc la sfârșitul fazei în care corpul galben este încă
vital și reprezintă distrugerea tuturor structurilor mucoasei uterine pe care hormonii ovarieni
le pregătiseră în vederea primirii și pătrunderii ovulului fecundat în mucoasa uterină.
Modificările care au loc în ovar, alături de maturarea folicului poartă denumirea de
ciclu ovarian. Concomitent cu acesta, în uter au loc modificări care, atunci când nu are loc
fecundarea ovulului, se încheie cu menstruație și poartă numele de ciclu menstrual.
După menopauză, ovarul iși reduce volumul, nu mai conține foliculi și nici corpi
galbeni și are aspectul unei structuri fibroase pline cu corpi galbeni.
Pe lângă funcția de organ producător al ovulelor și al hormonilor estrogeni și al
progesteronului, ovarul o are și pe aceea de glandă cu secreție internă.
Căile genitale feminine sunt formate din două trompe uterine ,din uter, vagin (uterul și
vaginul corespund părților canalelor Müller care s-au reunit în timpul dezvoltării aparatului
genital) și din vulvă.
Trompele uterine sunt două conducte care au originea pe laturile uterului și se
termină la nivelul ovarelor. Au o lungime de circa 12 centimetri și au fost împărțite în 3
porțiuni:
- intramurală sau interstițială situată în peretele uterului,
- istmică centrală, cu un diametru de 2-3 milimetri,
- ampulară care se lărgește progresiv și se termină prin niște margini franjurate care
amintesc de anemonele de mare.
Peretele este alcătuit din 3 straturi: extern - peritoneu, medial – fibre musculare și
intern – o mucoasă care, către extremitatea laterală, formează numeroase pliuri care dau
lumenului aspectului caracteristic.
7
Trompa are două funcții majore: captarea ovocitului după ce este eliberat de ovar și
facilitarea transportului său către cavitatea uterină. În plus, pe aici spermatozoizii se
deplasează în direcția ovocitului. Tot în salpinge, de regulă la nivelul porțiunii ampulare,
spermatozoizii întâlnesc ovocitului și are loc fecundația.
Uterul este situat în pelvisul mic, între vezică și rect.
La femeia adultă, în afara sarcinii, el are formă de trunchi de corn, cu baza în sus și
vârful în jos, ușor turtit dorso-ventral. Forma lui poate fi asemănată cu cea a unei pere.
Dimensiunile uterului variază în funcție de vârsta femeii.
La nou-născuții de sex feminin are o lungime de 3 centimetri, iar la femeia adultă de
6-9 centimetri, atrofiindu-se după menopauză. La femeia care tocmai a născut, dimensiunile
sale sunt: 7-8 centimetri lungime, 2,5 centimetri grosime, 4 centimetri lățime.
Greutatea este de circa 50-70 grame. În timpul sarcinii, atinge 35-37 centimetri și își
mărește volumul de 30-40 de ori.
Uterul are trei părți:
- una mai mare, care se împarte la rândul ei în fund sau cupolă și corpul propriu-zis (în
părțile laterale ale fundului se află unghiurile uterine, la nivelul cărora uterul se continuă cu
trompele aflate în contact cu ovarele),
- istm, situat între corp și col,
- col sau cervix, partea cea mai mică, la nivelul căruia se inseră vaginul.
Colul reprezintă partea inferioară a uterului și se divide în două porțiuni:
supravaginală, situată deasupra vaginului, și vaginală, care proemină în vagin (ca o ”gură de
lin”). La interior, corpul uterului are formă aproximativ triunghiulară, în timp ce colul are
formă de canal, numit canal cervical. În mod normal, corpul și colul nu sunt aliniate, ci
formeză un unghi deschis înspre în față și în jos, de circa 120° (unghi de anteflexie).
Trompele, ovarele și ligamentele formează anexele uterine.
Uterul este situat în micul bazin, fiind destul de mobil. Anterior de el se află vezica, de
care este separat printr-un fund de sac format de peritoneu. Posterior de el se află rectul, fiind
separat și de acesta printr-un fund de sac peritoneal (fund de sac Douglas), mai amplu și mai
adânc decât primul.
Uterul se poate deplasa în funcție de gradul de umplere a vezicii sau a rectului, dar în
general are direcție orizontală. Axul său formează cu vaginul, aflat interior, un unghi de 90°
deschis spre înainte (unghi de anteversie).
Pereții uterului cuprind trei straturi, dinspre exterior spre interior: peritoneu, tunică
musculară (miometru) și mucoasă (endometru). Ovulul fecundat se fixează în grosimea
8
acestuia din urmă. Prin urmare, în timp ce în ovar au loc maturarea ovulului și ovulația, în
endometru au loc o serie de procese care pregătesc uterul pentru primirea ovulului fecundat.
Modificările endometrului poartă numele de ciclu menstrual, iar ca punct de referință
pentru descrierea acestuia se consideră menstruația. La începutul ciclului menstrual, adică
după menstruație, mucoasa are o grosime de 1-1,5 milimetri, fiind reprezentată de o singură
porțiune, numită strat bazal. Perioada cuprinsă între a cincea și a paisprezecea zi de la sfârșitul
menstruației se numește fază foliculară proliferativă, deoarece acum mucoasa uterului se
îngroașă ajungând la 6-8 milimetri, iar glandele se alungesc și devin foarte sinuoase,
asemenea unui tirbușon.
Toate aceste fenomene sunt stimulate de hormonii estrogeni produși de foliculul
ovarian pe cale de maturație. În jurul zilei a paisprezecea a ciclului ovarian, se produce
ovulația, iar din folicul se formează corpul galben. Acesta produce progesteron, hormon
responsabil de viitoarele modificări ale mucoasei uterine. Începe astfel faza luteală
(secretorie) .
Glandele, care în faza precedentă au atins gradul maxim de dezvoltare, încep acum să
secrete din abundență, în timp ce țesutul conjunctiv care le înconjoară se îmbibă cu mucus.
Arterele foarte mici care au traiect paralel cu glandele se spiralează și formează o rețea densă,
situată imediat sub mucoasă.
Dacă ovulul eliberat de ovar este fecundat, el se implantează în endometru. Dacă
fecundarea nu se produce, corpul galben regresează și producția de hormoni ovarieni
încetează. În ziua 28 se produce menstruația. Prin extravazare, sângele ajunge între stratul
funcțional și cel bazal. Primul se desprinde în fâșii și se elimină împreună cu sângele.
Eliminarea acestui material durează 3-4 zile (menstruație). Cantitatea de sânge care se pierde
în cursul unei menstruații este de circa 100-200 grame. Sângele menstrual nu coagulează. La
nivelul colului uterin nu se produc aceste modificări ciclice. Abia în zilele 14-16, când tocmai
a intervenit ovulația și ovulul este fecundabil, glandele sale produc un mucus fluid care
facilitează deplasarea spermatozoizilor.
Uterul găzduiește produsul de concepție pe durata celor 9 luni ale dezvoltării sale,
funcționând aproape ca un incubator. Modificările la nivelul pereților săi asigură necesitățile
vitale ale fătului pe toată durata sarcinii. În fine, prin contracția sa în timpul nașterii, uterul
participă la expulzarea fătului.
Vaginul este situat între uter și vulvă. Vaginul este ultima porțiune parcursă de făt în
timpul nașterii. De asemenea, prin vagin se elimină periodic sângele menstrual.
Este un canal virtual cu pereți musculo-membranoși, elastici. Reprezintă ultima
porțiune a tractului genital feminin. Are o lungime de 7-12 centimetri și o lărgime de 2,5-3
9
centimetri. În timpul raportului sexual, dimensiunile sale se modifică pentru a se putea adapta
celor ale penisului. E orientat de jos în sus și spre spate. Este situat în poziție mediană în
micul bazin, între vezică și uretră (anterior) și rect. Raporturile cu aceste organe explică de ce
uneori apar comunicări patologice între vagin și uretră sau rect (fistule uretro-vaginale sau
recto-vaginale). Pereții vaginului sunt alcătuiți din trei straturi: mucos, muscular și conjunctiv.
Extremitatea sa superioară se unește cu colul uterin formând un unghi de 90°. Datorită
acestei dispuneri se formează niște funduri de sac numite fornixuri vaginale (anterior,
posterior, lateral). Fornixul posterior este cel mai adânc și este important pentru patologie
deoarece, în dreptul lui, peretele vaginal e destul de subțire și se află în contact direct cu
peritoneul.
Având în vedere că porțiunea inferioară a colului uterin proemină în lumenul vaginal
(formând portio), distanța între orificiul canalului cervical și exterior este de circa 5
centimetri. Lumenul vaginal nu este deschis complet: peretele anterior și cel posterior iau
contact pe linie mediană și, de aceea, în secțiune transversală vaginul are forma literei H.
Interior comunică cu exteriorul printr-un orificiu de formă ovală care, la virgine, este
parțial acoperit de o membrană subțire (himen). Fiind foarte elastic, pereții săi se pot dilata
foarte mult. Ei sunt formați dintr-un strat intern (mucoasa) înconjurat de un strat de țesut
muscular neted și un strat de țesut conjunctiv. Mucoasa prezintă niște plici transversale și e
acoperită de un epiteliu pavimentos pluristratificat, foarte sensibil la acțiunea hormonilor
sexuali și în special a estrogenilor, care îl supun la diferite transformări în timpul fazelor
ciclului menstrual, în sarcină, la menopauză, precum și în condiții patologice. Aceste
modificări se pot observa prin examinarea la microscop a celulelor care se descuamează
spontan din mucoasă și care se regăsesc în secreții vaginale.
Hormonii estrogeni care își încep activitatea la pubertate determină creșterea în
grosime a epiteliului și acumularea de glicogen în celule, glicogen care apoi este scindat în
glucoză. Tot acum vaginul este colonizat de un bacil (bacilul Döderlein) specific femeilor de
vârstă fertilă. Acest bacil transformă glucoza în acid lactic, care se depune în lumenul vaginal
unde creează un mediu acid. El realizează o adevărată autopurificare a organului deoarece
germenii patogeni, care pot pătrunde ușor în vagin, nu pot să trăiască într-un mediu acid.
Vulva – totalitate a formațiunilor care alcătuiesc organele genitale externe ale femeii.
Se prezintă sub forma unei fisuri de formă ovoidală, cu diametrul mare antero-posterior,
situată în partea anterioară a perineului, între coapse. Este delimitată lateral de două plici
tegumentare (labii mari), care prezintă țesut adipos, glande sebacee și sudoripare, iar pe fața
externă fire de păr. Anterior există o proeminență rotunjită a tegumentului, acoperită și
10
aceasta cu fire de păr, numită muntele lui Venus, care corespunde unei acumulări de țesut
adipos subcutanat.
Între labiile mari se găsesc două plici similare, labii mici, subțiri, fără fire de păr,
bogate în glande sebacee și fibre elastice. Cele două perechi de labii sunt separate de un șanț,
șanț intralabial. Posterior, se unesc formând comisura posterioară, situată anterior de anus.
Anterior, labiile mici formează un capișon care acoperă clitorisul, formațiune erectilă alcătuită
dintr-un țesut bogat în vase de sânge, care reprezintă organul echivalent penisului.
Labiile mici delimitează un spațiu în care se află, dinspre spate spre față, orificiul
vulvar al vaginului, deschiderea uretrei și un mic spațiu triunghiular situat chiar înapoia
clitorisului, vestibul vaginal.
În profunzime, lateral de uretră și de extremitatea inferioară a vaginului, se găsesc
bulbii vestibulari, două formațiuni ovoidale ( dreaptă și stângă), formate dintr-un țesut erectil
similar cu cel al clitorisului.
În spațiul dintre labiile mici se deschid glandele vestibulare mici (situate în jurul
meatului uretral) și glandele vestibulare mari (glande Bartholin), care emit o secreție mucoasă
în timpul actului sexual.
La femeile în vârstă, după menopauză, din cauza lipsei hormonilor estrogeni,
formațiunile vulvei suferă un proces de hipotrofie și modificări distrofice.
11
Aparatul erectil are rolul de a declanşa erecţia la femeie şi, la sfârşit, să participe cu
alte zone ale mucoaselor genitale la declanşarea orgasmului.
12
- în cazul în care ovocitul secundar expulzat nu a fost fecundat, corpul galben
progestativ involuează şi este invadat de ţesut fibros şi dă naştere unei cicatrice mici de
culoare albă (corpus albicans); ovulul nefecundat se va elimina odată cu menstruaţia;
- în cazul în care fecundaţia are loc, corpul galben progestativ creşte în volum,
transformându-se în corpul galben gestativ, care rămâne în funcţie peste 5-6 luni, în prima
perioadă a sarcinii (de unde şi numele de corp galben de sarcină);
- acesta contribuie în această perioadă, prin hormonii secretaţi (progesteron şi
estrogeni) la echilibrul endocrin necesar menţinerii sarcinii. După acest interval de timp când
echilibrul endocrin al sarcinii este asigurat de placentă, corpul galben gestativ involuează,
formând de asemenea o cicatrice, numită corpul albicans de sarcină.
În paralel cu modificările ciclice ale foliculilor ovarieni au loc modificări structurale
ciclice şi la nivelul diferitelor segmente ale organelor genitale. De exemplu, în decursul
ciclului uterin lunar, mucoasa uterină suferă o serie de modificări, sub acţiunea hormonilor
estrogeni şi progestativi, în vederea nidaţiei (fenomenul de fixare în mucoasa uterină) a unui
eventual produs de concepţie (oul sau zigotul). În cazul în care nidaţia nu a avut loc, mucoasa
uterină se elimină (menstra), ciclul uterin reîncepând în luna următoare.
Ciclul menstrual
Ciclul mentrual este caracteristic primatelor. La femei el durează în medie 28 de zile
(putând varia fiziologic între 20-35 de zile) şi se desfăşoară în 3 faze: menstruală, proliferativă
şi progestaţională.
- Faza menstruală sau menstruaţia propriu-zisă durează aproximativ 5 zile. Ea apare în
ultimile zile ale ciclului menstrual, în care timp se produce degenerarea endometrului
(mucoasei uterine), cu rupturi ale capilarelor sanguine şi hemoragie uterină, eliminându-se o
cantitate de 35 până la 200 ml sânge. Perioada menstruală se datoreşte lipsei de progesteron
prin degenerarea corpului galben, care determină descuamarea mucoaseu uterine şi
hemoragia.
- Faza proliferativă sau preovulatorie urmează menstruaţiei şi durează 7 până la 10
zile, ea fiind cuprinsă între a 6-a şi a 14-a zi a ciclului menstrual.
- Faza progestaţionară sau secretorie durează în medie 14 zile, fiind cuprinsă între a
15-a şi a 28-a zi a ciclului menstrual. Ea se mai numeşte şi perioada pregravidică, când are loc
formarea corpului galben şi secreţia de progesteron. Mucoasa uterină este sub influenţa
progesteronului; endometrul dezvoltându-se atinge o grosime de circa 4-5 mm, capilarele se
dilată, uterul se pregăteşte astfel pentru fixarea oului (nidaţie). Dacă oul a fost fecundat, după
14
ce se nidează, se formează placenta. În cazul în care nu se petrece acest fenomen, endometrul
degenerează şi are loc expulzia acestuia odată cu hemoragia mentruală.
În perioada premergătoare menstruaţiei, variabilă ca durată (1-2 zile), se produc o
serie de fenomene a căror ansamblu este cunoscut sub denumirea de molimen menstrual.
Aceste semne premenstruale sunt: durere de cap (cefalee), uşoare tulburări psihice
(iritabilitate, nervozitate, depresiune), tumefiere şi dureri uşoare ale mamelelor.
15
Capitolul II. Noțiuni teoretice despre
fibromul uterin
Definiție
Fibromul uterin este o tumoră benignă cu evoluție pelvină sau abdominală, compusă
din elemente conjunctive și musculare, asemănătoare cu cele ale țesutului uterin. Tumorile în
care predomină țesutul conjunctiv poartă numele de fibroame, pe când tumorile cu
predominanța țesutului muscular au denumirea de mioame. De obicei aceste tumori sunt mixte
și deci denumirea de fibromiom este cea mai potrivită. Fibromul uterin este o afecțiune
frecventă și se întâlnește mai ales la femeile între 30 – 50 de ani.
Etiopatologie
Eforturile depuse pentru elucidarea etiologiei fibromului uterin au fost doar parțial
răspândite, genera rămânând încă în domeniul ipostazelor.
Ducning (1946) îl considera o distrofie particulară, pentru că, spre deosebire de
tumoră, pe lângă proprietățile proliferative, în multe cazuri de fibrom uterin, se păstrează și
proprietăți de regresiune. După concepția lui Blok (1961), fibromioamele nu ar fi tumori
autonome, ci hiperplazii de adaptare la un stres local, în care factorii reactivi devin exuberanți.
Fibromul uterin are o frecvență de 18 - 25% din afecțiunile ginecologice; aapare la
femei cu vârsta cuprinsă între 30 și 45 de ani și la femei sterile, cu o incidență de 20% la
femeile de peste 35 de ani. Este de trei ori mai frecvent la negrese, datorită unei predispoziții
genetice. Cât privește antecedentele patologice, fibromul uterin poate fi asociat cu tulburări
cardiace și hipertensiune arterială.
Există mai multe teorii privind apariția fibromului uterin. Witherspoon emite Teoria
hormonală în 1933, potrivit căreia hipersecreția foliculinei cauzează formarea chisturilor
ovariene, cu secreție crescută de estrogeni și hiperplazia de endometru cu care se asocia
frecvent fibomul uterin. Acesta se dezvoltă cu precădere în perioada de activitate ovariană,
crește în timpul sarcinii, după tratamente cu Clomifen și regresează după menopauză.
Teoria genetică presupune existența unei gene care, prin diverse mutații, ar duce la
constituirea formațiunii tumorale.
După Teoria musculară, apariția fibromului uterin este urmarea proliferării țesutului
miomatos și conjunctiv cardiovascular.
Teoria resturilor embrionare: se consideră fibromul ca fiind consecința unor resturi
embrionare localizate perivascular, care se multiplică, formând resturi concentrice de fibre
musculare netede la periferia cărora proliferează țesutul conjunctiv.
16
Ultima este Teoria neurofibromatozei, care explică apariția fibromului în cadrul unui
proces de nuro-fibromatoză generalizată.
Fibromul uterin se dezvoltă de obicei între 35 – 55 de ani, fiind foarte rar întâlnit
înainte de 25 de ani și nu apare niciodată înainte de pubertate sau după menopauză. În
graviditate , fibromul uterin crește în dimensiune datorită modificărilor hormonale existente în
sarcină.
Localizare
Fibromul uterin se prezintă ca o formațiune tumorală unică sau, cel mai adesea,
multiplă, de dimensiuni variabile, ce se distinge de țesuturile din jur și creează zone de
hipertrofie neregulată a uterului. Nodulii fibromatoși au număr și dimensiune variabilă.
Tumorile colului sunt de obicei solitare, în schimb la nivelul corpului nodulii tumorali sunt
multiplii. Uneori, numărul nodulilor este așa de mare, încât uterul ia aspectul unei ciorchine
„graped myoma”. Mărimea nodulilor variază de la forme miscroscopice până la dimensiuni
gigante, de peste 45 kilograme greutate. Consistența fibromului este crescută, în zone de
duritate lemnoasă sau cu porțiuni semifluctuente, în funcție de formele de degenerare pe care
le suferă. La femeile în vârstă se găsesc fibroame calcificate, a căror duritate este cea a osului.
Localizarea fibromului uterin este variată, în raport cu diferitele segmente ale uterului
sau ale mușchiului uterin:
- localizare corporală: cea mai frecventă, aproximativ 96%, sediul tumorii fiind fundic,
peretele anterior sau posterior uterin;
- localizare cervicală: este mai rară 0,5 – 2,5% și coexistă de obicei cu fibroame ale
corpului; sediul poate fi supra sau intravaginal;
- localizare subperitoneal (fibroame subseroase): pot fi sesile sau pediculate – când se
pot torsiona sau chiar rupe;
- tumori localizate în plin miometru (fibroamele intramurale sau interstițiale): când
sunt de mici dimensiuni nu modifică conturul uterului, dar când cresc în volum produc o
mărire a uterului, care devine neregulat, nodular.
În majoritatea cazurilor, prin creșterea lor în timp, aceste tumori ajung să fie subseros,
fie submucos; fibromul uterin submucos se dezvoltă sub endometru și, deși este cel mai puțin
frecvent (aproximativ 5%), are o mare importanță clinică, prin sângerările pe care le
determină chiar și atunci când are dimensiuni mici.
17
Simptomatologie
Fibromul uterin se manifestă foarte variat, în funcție de numărul, mărimea și
localizarea tumorilor.
Fibromul asimptomatic este evidențiat de cele mai multe ori cu ocazia unui examen
gineologic de rutină sau descoperit în timpul explorării chirurgicale a pelvisului.
Hemoragiile uterine: Sângerările uterine reprezintă simptomul cel mai frecvent întâlnit
la femeile cu fibrom uterin. Sângerările uterine se prezintă foarte variat clinic. Explicația lor
este dată de vascularizația crescută a uterului, mărimea cavității uterine și de o deficiență în
contracția musculară pentru a asigura hemostaza. În ordinea frecvenței se întâlnesc:
- Menoragia: hemoragia menstruală – reprezintă cea mai obișnuită și caracteristică
formă de sângerare la femeile cu fibrom. Menoragiile nu se instalează niciodată brusc,
menstruațiile devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, durează mai mult de o
sâptămână, sfârșind cu o serozitate rozacee.
- Menometroragiile: sunt sângerări care continuă o menstruație abundentă până la
menstruația următoare. Se întâlnesc cu o frecvență de aproximativ 22% din cazuri.
- Metroragiile: sunt mai rare, întâlnindu-se în 13% din cazuri; ele survin între
menstruații, discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau un polip
fibros.
Hidroreea: În perioada menopauzei se întâlnesc hemoragii continue cu exacerbări.
Leucoreea se întâlnește sub formă hidroreică. Hidroreea constă într-o pierdere de lichid clar,
apos, albicios, al cărei cantitate poate ajunge până la 1 litru în 24 de ore. Pioreea – sau pierderi
purulente – pot releva câteodată un polip fibros pe cale de necrozare. Leucoreea banală nu
este un semn de fibrom.
Fibroamele dureroase: Apariția durerilor avertizează că există ceva mai mult decât un
fibrom banal. Durerea rezultă din degenerările ce urmează tulburărilor circulatorii infecțioase,
torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o leziune
asociată. Durerile au caractere diferite:
- dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflectă contracțiile uterine ce tind să
excludă din cavitatea uterină un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori durerea ia
aspectul dismenoreei particulare, atunci când fibromiomul constituie un obstacol în evacuarea
sângelui menstrual; femeia acuză o jenă pelvină sau veritabile dureri lobo-abdominale,
însoțite de o sângerare redusă, urmată apoi de cheaguri, care sfârșesc criza dureroasă;
- dureri intense cu caracter lanciant – însoțite de semne de iritație peritoneală,
vărsături, subocluzie – survin în cazul fibroamelor intracapsulare;
18
- dureri cu caracter de crampe sfâșietoare – iar când se adaugă febră, frisoane,
leucocitoză, se constituie semnul supurației și abcedării unui nodul fibromiomatos.
Creșterea rapidă a unui fibrom uterin se însoțește de o stare de tensiune hipogastrică.
Inclavarea unui fibrom uterinîn micul bazin se exprimă prin dureri caracteristice cu iradieri în
membrele inferioare, prin compresiune realizată de tumoră pe rădăcinile sciaticului. În funcție
de mărimea și localizarea lui, un fibrom uterin poate avea răsunet asupra organelor vecine,
generând o serie de simptome „de împrumut”.
Manifestările clinice sunt date de compresiunea tumorii pe căile urinare, rect, vase.
Simptome vezicale:
- apar tulburări micționale;
- polakiurie cu caracter diurn;
- retenție de urină: se întâlnește mai rar, se manifestă mai ales premenstrual, rareori ia
aspect de retenție acută.
Simptome rectale: în general sunt puține – tensiune, constipație, ocluzie mecanică.
Simptome vasculare: compresiunea venoasă poate fi sursa unui edem al membrelor
inferioare. Asocierea unei infecții latente în micul bazin și a unei hipercoagulabilități creează
condițiile apariției flebitelor spontane. Simptomele clinice se obțin prin examenul
ginecologic.
19
- flebografia uterină: metodă radiologică de vizualizare a vascularizației pelviene,
utilizând calea endouterină de injectare a subdtanței de contrast;
- examenul ecografic: apreciază dimensiunile, numărul și chiar topografia tumorilor,
excluzând o sarcină; dă detalii asupra situației fibromului, depistează leziuni asociate și
permite supravegherea tratamentului;
- examen colposcopic și citologic;
- histeroscopia: vizualizează baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
- celioscopia;
- cistografia;
- clisma baritată.
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv: se bazează pe datele concrete clinice și paraclinice și pe cele ale
diagnosticului ginecologic.
Diagnosticul diferențial se face cu:
- sarcina – în care oprirea menstruației și nu sângerarea este semnul cel mai important,
iar examenul vaginal ne arată caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,
contracții); reacțiile biologice de sarcină elimină această posibilitate;
- sarcina extrauterină sau hematocelul;
- cancerul de col uterin – apare în jurul menopauzei sau după ea, sângerarea este fără
legătură cu menstruația neregulată;
- inflamațiile sau tumorile anexiale;
- chist vegetant;
- chist dermoid;
- tumori chistice de ovar – solid fibrom de ovar;
- uterul fibromatos – este diferit de fibromul uterin, se întâlnește la femeile multipare
(în apropierea menopauzei), manifestându-se cu menstruații neregulate, însoțite de balonări și
dureri abdominale; la examenul clinic uterul este mărit, forma neregulată, dur, cavitatea
uterină este mai mare, dar neregulată;
- adenomioza – determină o mărire neregulată, depășind o sarcină de 12 săptămâni și
apare la femeile tinere;
-uterul malformat;
- pelviperitonita statică.
20
Evoluție și prognostic
Fibroamele au evoluție lentă, fiind multă vreme suportate. Între 40 și 50 de ani este
momentul critic, când tulburările hemoragice sunt mai accentuate, de aceea intervențiile
chirurgicale sunt mai frecvente în această perioadă a vieții.
Fibromul încetează să mai crească după menopauză, deoarece suferă un proces minim
de involuție datorită transformării țesutului miomatos în țesut fibros.
Prognosticul este bun, deoarece este o tumoră benignă, care se poate opera și care
involuează involuntar la menopauză. Când survin complicații în evoluția tumorii, prognosticul
este mai rezervat. Când se asociază calcinomuri de col uterin sau când intervenția chirurgicală
se efectuează la femeie, manifestat pe un teren mai puțin favorabil, prognosticul poate fi grav,
mai ales dacă există și un risc operator crescut.
Complicații
Complicații locale:
- infecțioase – apar în fibromul submucos, iar apariția unei infecții se traduce prin
semnele ei caracteristice: febră, durere, alterarea stării generale; fifromul infectat, rar întâlnit,
se mărește în volum și devine mai moale;
- complicațiile anexiale – pot fi acute sau cronice;
- endometrita (inflamația endometrului) este însoțită de mărirea cavității uterine și
deformare, se manifestă cu leucocitoză și ușoară hipertermie și se exteriorizează sub formă de
leucoree;
- necrobioza septică sau gangrena unui polip produs de col se manifestă cu dureri
pelviene de tip exploziv, însoțite de pierderi roșcate; polipul devine friabil și sângerează la
atingere;
- hemoragiile – apar foarte des în fibromul submucos; hemoragia este un simptom și
poate deveni și o complicație prin repetare, mult mai des decât prin abundență; uneori pot fi
foarte abundente, necesitând o intervenție chirurgicală de urgență;
- complicații mecanice: hemoragii intraperitoneale, torsiunea acută sau lentă a unui
fibrom, ocluzie intestinală, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale sau
rectale);
- complicații vasculare: edemul (procesul nu este reversibil și tratamentul este
chirurgical);
- degenerescențele fibromului uterin pot fi benigne (degenerare chistică, degenerare
ficoza coloidală și calceroasă) sau maligne (degenerarea malignă sarcomatoasă, foarte rară și
21
foarte geavă); degenerările maligne pot fi atunci când fibroamele cresc rapid și se însoțesc de
metroragii.
Complicații generale
- aparatul respirator: apar semne de suferință prin reducerea capacității sale, datorită
tumorilor voluminoase care ridică diafragmul;
- aparatul circulator: apar dureri pericardice, palpitații, dispnee paroxistică, tahicardie,
hipertensiune arterială, edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin;
- aparatul urinar: disurie, polakiurie, retenție urinară, hidronefroză, fenomene datorate
compresiunii prin dezvoltarea tumorii;
- obezitatea: este frecventă și este un factor defavorabil când este vorba de un act
chirurgical;
- tulburări ale croazei sanguine (a posibilităților organice de a-și regla hemoragia)
explică în parte pericolul trombogenozei fibroamelor.
Complicații obstetricale
- sterilitate;
- la asocierea cu sarcina pot apărea: compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare,
rectului (manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale,
dureri lombo-sciatice) și chiar, în cazul fibroamelor mari, avorturi, nașteri premature, inseții
joase ale placentei.
Complicații postoperatorii
- flebotromboze: sunt complicații majore, manifestate adesea prin embolie pulmonară;
- ocluzii postoperatorii;
- peritonite;
- complicații urinare, specifice histerectomiei totale, când este vorba de o fistulă
uretro-vaginală sau fistulă vezico-vaginală.
Tratament
Tratamentul profilactic: se recomandă combaterea factorilor ce pot determina
dereglări hormonale metabolice. Un scop important este întreținerea unui echilibru hormonal,
cu evitarea încărcăturilor hormonale și combaterea sindromului de congestie pelvină. În
perioada de activitate genitală a femeii, măsurile profilactice se realizează treptat. Profilaxia
fibromului uterin constă în:
- la pubertate se supraveghează întreaga dezvoltare a funcției genitale a femeii;
- combaterea cauzelor de congestie pelvină și a disfuncțiilor neuroendocrine;
- atenție la utilizarea tratamentelor cu estrogeni și a contraceptivelor;
22
- stimularea natalității la vârstă tânără;
- depistarea tumorilor în fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltării și a
complicațiilor prin medicație decongestivă și igienă riguroasă;
- evitarea intervențiilor chirurgicale timpurii și repetate pe sfera genitală;
- prevenirea recidivelor după operații, cauzele favorizantecare sunt congestia pelvină
și încărcăturile hormonale, vor fi combătute;
- pentru o bună profilaxie este necesar consultul periodic și dispensarizarea cazurilor
cu risc de imbolnăvire (femei care au făcut tratamente hormonale, intervenții chirurgicale
genitale, pubertatea patologică);
- depistarea tumorilor depistate și tratate.
Tratamentul curativ
- tratament farmacodinamic cu decongestionante;
- ca măsuri de urgență se aplică tratament medicamentos pentru oprirea imediată a
hemoragiilor sau pentru prevenirea repetării lor;
- tratamentul fibromului uterin este chirurgical.
Tratamentul medical este indicat numai în cazul tumorilor mici, fără semne clinice
deosebite, necomplicate, în preajma menopauzei, când există posibilitatea supravegherii
bolnavei și contraindicații de ordin general sau local pentru actul chirurgical. Scopul
terapeuticii medicale este combaterea hemoragiei; se administrează ocitocice: Ergomet sau
Methergin intramuscular, o fiolă la 12 ore. Când există hemoragii mari, se pot administra și
intravenos. Fiolele de Ergomet se pot administra și per os, o fiolă la 6 ore.
Oxistinul are efect rapid și de scurtă durată, se poate admistra intravenos diluat în 20
ml glucoză, dar se poate administra și intramuscular.
Medicamente cu efect asupra coagulării:
- Vitamina K - 3 fiole pe zi după mese;
- Venostat 1 – 2 fiole pe zi, intravenos sau subcutanat;
- Vitamina C – 5 tablete de 200 mg pe zi sau 2 tablete de 500 mg pe zi;
- Prednison – 30 mg pe zi.
Tratamentul cu progestative de sinteză este un tratament de mare importabță, trebuie
înlăturat cu progestativ asociat estrogenitiv, datorită riscului puseului. Se folosesc 10 mg de
progestativ în zilele 20, 23 și 26 ale ciclului menstrual, pe cale orală sau parenterală. Poate fi
asociat cu androgeni, un singur progestativ doar. La întreruperea tratamentului există pericolul
de noi și abundente hemoragii. Tratamentul este de lungă durată și necesită controlul
permanent al uterului. Antagoniștii de gmHF (Zoladex) pot reduce mult volumul tumorilor și
simptomatologiei.
23
Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei și are scop explorator
și biopsic. Sunt foarte limitate indicațiile: când bolnava refuză intervenția chirurgicală, când
starea generală a bolnavei nu permite intervenția și ca terapie adjuvantă de hemostază
temporară pentru refacerea bolnavei și pregătirea preoperatorie.
Tratamentul chirurgical are indicația atunci când bolnava prezintă un fibrom cu
dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinând o sângerare persistentă la
tratamentul medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul chirurgical se impune în cazul:
- fibromului mărit de volum;
- miomul este posterior și antrenează tulburări de compresie;
- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;
- polipi intracavitari cu risc de infecție;
- miomul compresiv sau dureros;
- când apare o creștere bruscă a unui fibrom care era mic;
- când hemoragia persistă peste 3 luni;
- când apar tulburări asociate secundare;
- înainte de menopauză, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea și a trata
avorturile repetate;
- contextul psihologic și social.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient pentru extirparea fibromului. Se
efectuează prin: miomectomie, miometrectomie și histerectomie. Aceste intervenții se fac pe
cale vaginală sau abdominală. Calea de abordare se face în funcție de volumul și tipografia
fibromului. Mai nou, se recurge la tehnici operatorii conservatoare – miomectomie,
miometrectomie, care să păstreze intacte sau să restaureze toate funcțiile aparatului genital:
gestativă, hormonală și menstruală.
• Miomectomia urmărește păstrarea integrității funcțiilor genitale și statica organelor
pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu păstrarea uterului și anexelor
sale. Avantaje: respectă endometrul, care este un organ de recepție hormonală prin care se
asigură funcționarea normală a ovarelor; păstrează funcția menstruală și de gestație. Este
indicată în tratamentul chirurgical al fibromului uterin la femeile tinere. Este contraindicată în
cazurile de preexistență a fibromului cu caracter genital, în afecțiuni acute și subacute pelvi-
genitale, în stări precanceroase ale colului, la femei peste 45 de ani și în cazul afecțiunilor
cardiace grave.
• Miometrectomia are ca scop principal conservarea cât mai mare a cavității uterine.
Se extirpă nodulii tumorali și se face rezecția unei porțiuni largi de miometru cu deschiderea
obligatorie a cavității uterine. Este indicată în polifibromatoza uterină.
24
• Histerectomia constă în îndepărtarea uterului odată cu tumora fibromatoasă.
Avantajele sunt: prevenirea apariției cancerului genital, pierderea de sânge este mică și
complicațiile sunt rare. Indicațiile sunt la femei peste 45 de ani, la femei tinere când nu doresc
sarcină și nici să-și păstreze menstruația și în condraindicațiile intervenției conservatoare.
Histerectomia se împarte în subtotală (se păstrează colul și se efectuează la femeile tinere) și
totală (se suprimă uterul în totalitate și se evită persistența unui pelvis dureros și riscul
degenerării maligne).
Tehnicile operatorii conservatoare prezintă ca avantaje: evitarea tulburărilor castrării,
atenuarea acestor tulburări la femei în pre- sau postmenopauză și conservarea integrității
fiziologice a femeii. Contraindicațiile acestor tehnici și limitele conservării ovarelor sunt:
ovarele polichistice la femeile tinere, nu se lasă pe loc un ovar după 45 de ani, se evită
concentrarea ovarelor fără trompe, asocierea unui cancer genital care presupune lărgirea
histerectomiei cu anexectomie.
25
Capitolul III. Rolul asistentului medical
în îngrijirea pacientei cu fibrom uterin
28
explicându-i că astfel pot fi mai bine urmărite funcţiile circulatorii şi respiratorii a căror
tulburare intraoperatorie se evidenţiază prin cianoza buzelor şi unghiilor.
Asistenta sfătuieşte pacienta să predea aparţinătorilor sau administraţiei spitalului
bijuteriile şi obiectele de valoare pe care le are asupra sa.
Asistenta îi va explica pacientei că nu trebuie să consume alimente şi lichide cu cel
puţin 12 ore înaintea intervenţiei chirurgicale. Asistenta cântăreşte bolnava şi comunică
valoarea medicului pentru a stabili dozarea premedicaţiei şi a anestezicelor.
Îngrijirile postoperatorii
Asistenta medicală are un rol important în îngrijirea postoperatorie, ea efectuând atât
îngrijiriautonome, cât şi delegate la indicaţia medicului. Alături de asistentă participă o
întreagă echipă.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfârşitul operaţiei şi vindecarea completă
a bolnavei. În timpul operaţiei, asistenta pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavei,
într-un salon cu paturi puţine, cât mai izolat de zgomote; temperatura camerei să nu
depăşească 20-22ºC, lumina să fiecât mai redusă; patul să fie cu lenjerie curată, prevăzut cu
muşama şi aleză şi accesibil din trei părţi.
Transportul bolnavei de la sala de operaţii se face cu căruciorul.
Asistenta medicală pregăteşte la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi şi ace sterile
de unică folosinţă, garou, alcool, tăviţă renală, sonde vezicale, ploscă urinară, medicamente
(cardiotonice, analeptice, calmante) necesare în urgenţă.
În perioada postnarcotică, până la revenirea totală, bolnava se va supraveghea foarte
atent, până la apariţia reflexelor de deglutiţie, tuse. Bolnava este transportată din sala de
operaţie cu o perfuzie fixată de asistenta anestezistă. Asistenta de salon va verifica poziţia
acului şi ritmul perfuziei, supraveghind-o cu atenţie. După sosirea bolnavei în salon, asistenta
va monitoriza permanent: TA, pulsul, respiraţia şi faciesul pacientei, va nota în F.O. Calitatea
lor şi va raporta medicului oriceschimbare survenită. Monitorizarea funcţiilor vitale se va face
până la revenirea completă aconştienţei, deoarece pot apărea complicaţii ca: tulburări
respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziţia pacientei în pat va fi în decubit dorsal, fără pernă, cu capul într-o parte, pentru
a se evita înecarea cu vărsături şi a greţurilor. De asemenea, asistenta va administra medicaţia
prescrisă postoperator şi, de câte ori este necesar, medicaţie calmantă prescrisă de medic.
Asistenta medicală va supraveghea bolnava, pe zile, până la externare. Imediat
postoperator,asistenta va urmări : aspectul general (facies, tegumente), temperatura, semnele
29
vitale (respiraţie, puls, TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe
plagă, combaterea durerilor, rehidratarea şi reechilibrarea hidroelectrolitică, alimentaţia.
În prima zi postoperator se urmăreşte pulsul, TA, debitul prin tubul de dren, plaga şi se
raportează medicului orice modificare în starea pacientei. Ca tratament, dacă este necesar, se
administrează cardiotonice, transfuzii de sânge izo-grup, izo-Rh, săruri clorate şi glucozate.
Se continuă oxigenoterapia cu intermitentă şi se combate durerea administrând analgezice.
Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai amar în cantităţi moderate şi fracţionate, dacă s-
a reluat tranzitul intestinal.
În a doua zi, asistenta hidratează pacienta per os şi va începe mobilizarea ei, pentru a
produce ostimulare a circulaţiei de întoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face
mişcări pasive la început şi apoi active ale membrelor inferioare.
În a treia zi alimentaţia se îmbogăţeşte treptat, trecându-se la supă strecurată, după
primul scaunse introduce pâine prăjită, brânză de vaci, iaurt. Dacă mai este nevoie, se vor
combate durerile. Se scoate tubul de dren, dacă nu este productiv.
În a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaţia medicului, se
administrează o fiolă de Miostin, urmată la 30 minute de clismă evacuatorie. Se completează
alimentaţia cu carne slabăşi piureuri de zarzavat. Se urmăreşte plaga operatorie şi se face
mobilizarea mai intensă, se permitedeplasarea prin salon.
În a cincea zi, asistenta ajută pacienta să se plimbe dar să nu obosească, va ajuta
medicul săscoată o parte din fire.
În a şasea zi se trece la o alimentaţie completă, variată, vitaminizantă.
În a şaptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.
Externarea după operaţie se face după scoaterea firelor, dacă nu intervin complicaţii.
Combaterea durerii este foarte importantă în primele zile, deoarece durerea face să
crească anxietatea, favorizează insomnia, împiedică bolnava să se odihnească. Asistenta va
ajuta pacienta să descrie corect durerea şi să sesizeze momentele de remisie sau exacerbare,
manifestând înţelegere faţă de suferinţa pacientei. Pentru localizarea durerii, asistenta va
folosi repere anatomice şi terminologia descriptivă, iar pentru intensitatea acesteia, asistenta
va ruga pacienta să utilizeze termeni precum: uşoară, moderată, intensă, insuportabilă.
Asistenta poate combate durerea pacientei şi prin asigurarea confortului şi
îndepărtarea factorilor agravanţi aşezând pacienta în poziţie corespunzătoare, întinzând
cearşafurile, largind bandajele prea strânse, schimbând pansamentele umede, asigurând
temperatura salonului de 22- 24° C. Asistenta sfătuieşte pacienta ca în momentul în care
tuşeşte sau strănută să susţină incizia chirurgicală.
30
Asistenta va încerca să distragă atenţia pacientei cu ajutorul cărţilor, revistelor,
televizorului şi chiar să îi fixeze atenţia pe alte probleme decât ale durerii respective.
O altă măsură importantă în calmarea durerii este reprezentată de medicaţia analgezică
şi barbiturică prescrisă de medic. Asistenta medicală are obligaţia să respecte medicamentul
prescris, să verifice eticheta şi calitatea medicamentelor, să respecte căile de administrare,
orarul de administrare, ritmul şi doza prescrisă de medic. Asistenta medicală oferă informaţii
pacientei despre medicamentul care urmează să îi fie administrat, despre efectul său şi
posibile reacţii adverse.
31
La externare toate pacientele sunt instruite de către asistenta medicală să noteze şi să
raporteze apariţia oricărui simptom sau orice modificare a vechilor simptome cum sunt:
durerea, modificări ale funcţiilor vitale sau senzoriale, greaţa, vărsătura, diareea, constipaţia,
febra sau frisonul.
32
Capitolul IV. Studii de caz
Studiu de caz 1
NUME: R
PRENUME: D
SEX: Feminin
VÂRSTĂ: 38
DOMICILIU: Pitești
OCUPAȚIE: Contabilă
STARE FAMILIARĂ: Căsătorită
RELIGIE: Ortodoxă
NAȚIONALITATE: Română
CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI MUNCĂ: Bune
MOTIVELE INTERNĂRII: menoragie, metroragie. Pacienta a fost supusă intervenției
chirurgicale.
ISTORICUL BOLII: Boala a debutat în urmă cu 6 luni cu durere la contactul sexual,
urmată la câteva zile de menoragie. În urma consultului de specialitate s-a evidențiat prezența
unei formațiuni uterine de aproximativ 5 centimetri.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Tata – Hipertensiune arterială
ANTECEDENTE PERSONALE: neagă maladiile infecto-contagioase și intervenți
medico-chirurgicale.
GREUTATE: 52 kg
ÎNĂLȚIME: 160 cm
Pacienta prezintă 19 respiraţii/ minut, respiraţie tip costal superior, torace simetric,
normal conformat, respirație liberă pe nas, fose nazale libere, mucoasa bucală umedă,
zgomote respiratorii normale. Pacienta este nefumătoare. Nu tuşeşte, nu strănută, nu
expectorează.
Pacienta prezintă regiune precordială cu aspect normal, 70 pulsaţii/ minut, pulsul
ritmic, bine bătut, uşor perceptibil, tensiunea arterială 125/ 80 mmHg.
Pacienta afirmă că nu are poftă de mâncare, are regim hidric. Pacienta nu are dinți
lipsă, nu are carii, nu are dinți îngălbeniți, gingiile sunt roz. Mucoasa bucală este roz şi
umedă, limba este roz. Masticaţia se realizează cu gura închisă, este ușoară, eficace. Pacienta
nu prezintă greţuri, nu are vărsături.
33
Pacienta prezintă urină cu aspect normal, limpede la început după care devine tulbure,
4-5 micțiuni pe zi, aproximativ 1400 ml pe zi; un scaun la 2 zile, de obicei dimineaţa, de
consistenţă omogenă şi formă cilindrică, aproximativ 150 g, nu are dureri la defecare. Prima
menstruaţie la vârsta de 12 ani, ciclu menstrual neregulat, prezintă hemoragii menstruale în
cantitate mare, metroragii.
Pacienta prezintă sistem osteo articular integru, are interdicție de a se deplasa. Prezintă
dificultate de a se mobiliza, dificultate de a schimba poziția în pat.
Pacienta necesită ajutor în a se dezbraca şi se îmbraca, poartă veşminte adecvate taliei
şi greutăţii corporale, comode, alese cu gust, în funcţie de anotimp.
Pacienta nu are febră sau frisoane, temperatura corpului fiind 36,6° C, valoare obţinută
prin măsurarea acesteia în zona axilară. Temperatura mediului ambient este 21° C.
Tegumentele sunt roz, călduţe.
Pacienta prezintă ore insuficiente de somn, 4-5 pe noapte, somn perturbat, treziri
frecvente, ațipiri în timpul zilei, neliniște, iritabilitate.
Pacienta necesită ajutor pentru a-și realiza igiena corporală, părul este curat, pieptănat;
urechile au configuraţie normal, sunt îngrijite; fosele nazale sunt libere, mucoasa nazală este
umedă; unghiile sunt tăiate scurt, curate, culoare roz; pielea este curată, normal pigmentată.
Pacienta nu are cicatrici vechi la nivelul corpului.
Pacienta prezintă durere localizată la nivelul bazinului de intensitate mare, ce iradiază
la nivelul membrului membrului inferior drept, facies crispat, nelinişte, gemete, agitaţie,
afirmarea durerii, susține partea dureroasă; nelinişte, temeri, frică, voce tremurătoare, agitaţie,
facies crispat. Își percepe negativ corpul și funcția sexuală.
Pacienta prezintă acuitate vizuală şi auditivă, sensibilitate tactilă, fineţe gustativă şi
olfactivă. Pacienta este în bune relaţii cu familia, în general este o persoană sociabilă şi
comunicativă. Debitul verbal este clar, precis, nu se bâlbâie. Pacienta îşi exprimă cu uşurinţă
gândurile, nevoile, sentimentele.
Pacienta este de religie ortodoxă, are încredere în Dumnezeu, participă la slujbe
religioase frecvent, poartă obiecte religioase.
Pacienta îşi doreşte să-şi reia activităţile obişnuite.
Pentru a se relaxa pacienta citeşte, ascultă muzică şi se uită la televizor.
Pacienta nu are cunoştinţe suficiente despre intervenția chirurgicală și despre
îngrijirile postoperatorii. Doreşte să acumuleze cât mai multe informaţii despre boală şi despre
tratamentul ce trebuie efectuat în continuare, cere informaţii.
TRATAMENTUL ACTUAL:
- Soluții perfuzabile: Glucoză 10%, 2 x 500 ml, proteine.
34
- Clexane 20 mg, subcutanat
- Algocalmin 3 fiole pe zi
- Mialgin 1 fiolă la 12 ore
- Diazepam 1 tabletă seara
- Fenobarbital 1 fiolă de 15 mg seara
INVESTIGAȚII EFECTUATE:
1. Ecografie :
- Ficat: cu aspect normal .
- Rinichi drept: cu aspect normal
- Rinichi stâng : cu aspect normal
- Vezica urinară : fără formațiuni, fără depozit.
- Uter: se evidențiază prezența fibromului.
Examen radiologic:
- uter de 12,5 / 0 cm, cu un nodul intramural bine individualizat, de 7,5/7,8 cm, cu
dezvoltare spre stânga, ce deformează cavitatea uterină.
Examene de laborator:
- glucoză 101 mg/dl
- uree 26,6 mg/dl
- creatinină 7 mg/dl
- TGO 19 U/L
- TGP 31 U/L
- fibrinogen 492 mg%
- APTT 40,1”
- hemoglobină 13,7 mg%
- hematocrit 41,5 %
- leucocite 6400 mm³
- Ts 2'40”
- Tc 2'55”
Sumar de urină:
- albumină – urme fine;
- glucoză – normal
35
- sediment – rare celule epiteliale plate, leucocite frecvente; hematii frecvente, piurie
- leucocite – frecvente
- hematii – frecvente
- densitate – 1010
- bilirubina – negativ
- corpi cetonici – negativ
- proteine – negativ
- nitriți – negativ
- pH – 6
Examen citologic:
- Babeș Papanicolau: frotiu de tip II – celule superficiale, intermediare, rare celule
metaplazice, imature și mature.
- infiltrat inflamator redus + Tricomonas, Candida – negativ.
36
Analiza şi interpretarea datelor
37
3. Nevoia de a elimina.
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
urină cu aspect normal, ciclu menstrual neregulat, Sursa de dificultate
limpede la început după care hemoragii menstruale în Fibromul uterin
devine tulbure, 4-5 micțiuni cantitate mare, metroragii.
pe zi, aproximativ 1400 ml Problema
pe zi; un scaun la 2 zile, de Eliminare vaginală inadecvată
obicei dimineaţa, de
consistenţă omogenă şi
formă cilindrică, aproximativ
150 g, nu are dureri la
defecare, prima menstruaţie
la vârsta de 12 ani.
38
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
veşminte adecvate taliei şi dificultate de a se îmbrăca Sursa de dificultate
greutăţii corporale, comode, și dezbrăca. Intervenția chirurgicală
alese cu gust, în funcţie de
anotimp. Problema
Dificultate de a se îmbrăca şi
dezbrăca
39
9. Nevoia de a evita pericolele.
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
facies crispat, nelinişte, ge- Sursa de dificultate
mete, agitaţie, afirmarea Intervenția chirurgicală
durerii, susținerea părții Durerea
dureroase, temeri, frică,
voce tremurătoare, Problema
perceperea negativă a Durere
corpului și a funcției Anxietate
sexuale. Perturbarea imaginii de sine
Risc de complicații
40
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării.
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
doreşte să-şi reia activităţile
obişnuite.
41
În urma culegerii datelor, analizei şi interpretării acestora au rezultat
următoarele diagnostice de nursing:
42
Plan de îngrijire ziua I
Nevoia Diagnostic Obiectiv de Intervenții
afectată de nursing îngrijire Autonome Delegate
1.Nevoia de a bea Alimentaţie şi Pacienta să fie -explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale -alimentez pacienta paren-
și a mânca. hidratare inadecvată echilibrată hidro- pacientei, teral, instituind perfuzii cu
prin deficit cauzată de electrolitic. -conştientizez pacienta asupra importanţei glucoză 5 %, hidrolizate de
intervenția chirurgica- Pacienta să fie regimului alimentar în menţinerea sănătăţii, proteine şi amestecuri de
lă manifestată prin echilibrată nutri- -fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate, aminoacizi, vitamine şi
inapetență, regim ţional. -explorez preferinţele pacientei asupra electroliţi după indicaţia
alimentar. alimentelor permise şi interzise, medicului.
-explic pacientei că îşi va relua alimentaţia când
va decide medicul,
-sfătuiesc pacienta să srespecte regimul
alimentar impus,
-verific alimentele procurate de însoțitori,
-informez familia în legătură cu regimul
alimentar, cu importanța acestuia în recuperarea
bolnavei și asupra alimentelor permise și
interzise.
2.Nevoia de a eli- Eliminare vaginală Pacienta să aibă o -asigur repaus la pat, -efectuez spălături vagi-
mina. inadecvată cauzată de stare de bine, de -aplic pansament absorbant și îl fixez în „T”, nale cu soluții antiseptice,
fibromul uterin confort și securi- -schimb pansamentul des, -administrez tratamentul
manifestată prin ciclu -schimb lenjeria de pat și de corp ori de câte ori medicamentos recomandat
43
menstrual neregulat, tate. este nevoie, de medic: Clexane 20 mg,
hemoragii menstruale -învăț pacienta tehnici de relaxare, subcutanat
în cantitate mare, -liniștesc pacienta în legătură cu problema sa,
metroragii. -asigur o atmosferă caldă, răspund prompt și
plină de solicitudine la chemare,
-încurajez pacienta să-și exprime gândurile și
sentimentele în legătură cu problema de
dependență.
3.Nevoia de a se Imobilitate cauzată de Pacienta să aibă -planific un program de exerciţii pasive în
mișca și a avea o intervenţia chirurgi- tonusul muscular şi funcţie de capacitatea pacientei,
bună postură. cală manifestată prin forţa musculară -masez regiunile predispuse la escare, pudrează
dificultate de a se păstrată. cu talc,
mobiliza, restricţia -efectuez exerciții pasive, la fiecare 2 ore,
mobilităţii. -pregătesc psihic pacienta în vederea oricărei
tehnici de îngrijire,
-redau încrederea pacientei că imobilitatea sa
este o stare trecătoare şi că treptat îşi va relua
mersul.
-suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor sale,
o servesc la pat cu cele necesare.
Pacienta să fie
Alterarea tegumente- -îndrum pacienta ca la reluarea alimentaţiei să
echilibrată nutri-
lor şi fanerelor cauzată consume alimente neiritante şi neexcitante,
ţional pentru fa-
de intervenţia chirur- -încurajez și susțin pacienta în permanenţă,
vorizarea cicatri-
gicală manifestată prin -urmăresc aspectul pansamentului ca leziunea
zării leziunii.
prezenţa plăgii. să nu sângereze şi să se menţină uscat.
7.Nevoia de a Durere localizată la Pacienta să nu mai -ajut pacienta să descrie corect durerea şi să -administrez tratamentul
evita pericolele. nivelul bazinului de prezinte durere. sesizeze momentele de remisie sau exacerbare, medicamentos prescris de
intensitate mare, ce -manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientei, medic: - Algocalmin 3
iradiază la nivelul -rog pacienta să folosească termeni precum: fiole pe zi
46
membrului membrului uşoară, moderată, intensă sau insuportabilă - Mialgin 1 fiolă la
inferior drept cauzată pentru a descrie intensitatea durerii, 12 ore.
de intervenția chirur- -aşez pacienta într-o poziţie confortabilă
gicală manifestată -mă asigur că cearşaful este bine întins,
prin facies crispat, -mă asigur că pansamentul este în permanenţă
nelinişte, gemete, uscat,
agitaţie, afirmarea du- -educ pacienta să susţină incizia chirurgicală în
rerii, susținerea părții timpul tusei sau a strănutului,
dureroase. -asigur odihna pacientei.
Pacienta să nu mai -administrez la indicaţia
Anxietate cauzată de prezinte anxietate. -favorizez adaptarea pacientei la noul mediu,
medicului un anxiolitic
durere și de interven- -furnizez explicaţii clare şi deschise asupra
uşor: Anxiar o tabletă
ția chirurgicală mani- îngrijirilor programate, asupra tratamentului
seara.
festată prin nelinişte, medicamentos, asupra îngrijirilor postope-
temeri, frică, voce ratorii, asupra recuperării stării de sănătate,
tremurătoare, agitaţie, -asigur un climat calm, de securitate, la nevoie,
facies crispat. veioză, clopoţel, semnal de alarmă,
-diminuez stimulii auditivi şi vizuali: zgomote
şi lumină intensă,
-stau în preajma pacientei la nevoie,
-permit unui membru al familiei să stea lângă
pacientă.
Pacienta să aibă o
percepție de sine
47
Perturbarea imaginii pozitivă. -permit pacientei să îşi exprime negarea, la
de sine cauzată de început, pentru a o ajuta să se adapteze,
intervenția chirurgica- -ajut pacienta să se pună în va-loare prin
lă manifestată prin aspectul său,
perceperea negativă a -explic pacientei că este normal să resimtă
corpului și a funcției mânie, frustare sau depresie în această situaţie,
sexuale. -încurajez și susțin pacienta, îi explic că
restricția vieții sexuale este temporară și o va
Pacienta să pre-
putea relua după vindecare. -dacă pacienta nu prezintă
zinte o evoluţie
favorabilă fără micțiune, montez sondă
Risc de complicații. -asigur repaus la pat,
complicaţii. urinară, la indicaţia
-monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le
medicului,
notez în foaia de observaţie, diureza şi reluarea
-administrez anticoagulant
micţiunilor,
la indicaţia medicului:
-asigur igienă genitală și corporală riguroasă,
Clexane o fiolă pe zi,
-controlez tampoanele perineale pentru a
subcutanat,
observa culoarea, cantitatea și mirosul secreției
-recoltez secreţie din
eliminate,
plagă, în cazul în care
-sfătuiesc pacienta să nu poarte lenjerie intimă
prezintă semne de infecţie,
sau haine strâmte,
în vederea examenului
-educ pacienta asupra regimului alimentar,
bacteriologic şi antibio-
asupra restricției mobilității și a vieții sexuale,
gramă, la indicaţia medi-
-supraveghez aspectul pansamentului, să fie
48
uscat şi să nu sângereze, cului.
- voi schimba pansamentul în cazul în care
acesta este umed sau dacă pacienta prezintă
semne locale sau generale de infecţie a plăgii,
-urmăresc cantitatea şi aspectul lichidului
drenat în momentul în care golesc recipientul de
colectare,
-schimb poziţia pacientei la interval de două
ore,
-sfătuiesc pacienta ca la orice modificare a stării
de sănătate să anunțe cadrele medicale.
8.Nevoia de a co- Alterarea integrității Pacienta să înțe- -îi explic pacientei necesitatea restricției
munica. vieții sexuale cauzată leagă toate res- activității sexuale și importanța pentru sănătate
de intervenția chirur- tricțiile activității a respectării acestor recomandări,
gicală manifestată prin sexuale. -îi explic pacientei că își va relua viața sexuală
restricția activității după vindecare,
sexuale. -sprijin și susțin pacienta.
9. Nevoia de a Lipsă de cunoştinţe Pacienta să deţină -răspund cu calm la întrebările pacientei
învăţa cum să- ţi cauzată de inaccesi- suficiente infor- încercând să găsesc un vocabular pe înțelesul
păstrezi sănăta- bilitatea la informaţie maţii despre mă- acesteia,
tea. manifestată prin cu- surile de prevenire -vorbesc deschis şi îi explic ce măsuri trebuie
noştinţe insuficiente ale complicaţiilor şi luate pentru a preveni eventualele complicaţii,
asupra măsurilor de despre îngrijirile importanța respectării regimului alimentar și a
49
prevenire ale com- preoperatorii. restricției sexuale,
plicaţiilor şi a îngri- -îi descriu pacientei îngrijirile care urmează să
jirilor postoperatorii, fie efectuate: tehnica pansamentului, exerciţiile
cerere de informaţie. pentru recâştigarea mobilității.
50
Plan de îngrijire ziua II
Nevoia Diagnostic Obiectiv de Intervenții
afectată de nursing îngrijire Autonome Delegate
1.Nevoia de a bea Alimentaţie şi Pacienta să fie -fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate, -alimentez pacienta paren-
și a mânca. hidratare inadecvată echilibrată hidro- -explorez preferinţele pacientei asupra teral, instituind perfuzii cu
prin deficit cauzată de electrolitic. alimentelor permise şi interzise, glucoză 5 %, hidrolizate de
intervenția chirurgica- Pacienta să fie -explic pacientei că îşi va relua alimentaţia când proteine şi amestecuri de
lă manifestată regim echilibrată nutri- aminoacizi, vitamine şi
51
alimentar. ţional. va decide medicul, electroliţi după indicaţia
-sfătuiesc pacienta să srespecte regimul medicului.
alimentar impus,
-verific alimentele procurate de însoțitori,
-informez familia în legătură cu regimul
alimentar, cu importanța acestuia în recuperarea
bolnavei și asupra alimentelor permise și
interzise.
2.Nevoia de a eli- Eliminare vaginală Pacienta să aibă o -asigur repaus la pat, -efectuez spălături vagi-
mina. inadecvată cauzată de stare de bine, de -aplic pansament absorbant și îl fixez în „T”, nale cu soluții antiseptice,
fibromul uterin confort și securi- -schimb pansamentul des, -administrez tratamentul
manifestată prin ciclu tate. -schimb lenjeria de pat și de corp ori de câte ori medicamentos recomandat
menstrual neregulat, este nevoie, de medic: Clexane 20 mg,
hemoragii menstruale -învăț pacienta tehnici de relaxare, subcutanat
în cantitate mare, -încurajez pacienta să-și exprime gândurile și
metroragii. sentimentele în legătură cu problema de
dependență.
3.Nevoia de a se Imobilitate cauzată de Pacienta să aibă -masez regiunile predispuse la escare, pudrează
mișca și a avea o intervenţia chirurgi- tonusul muscular şi cu talc,
bună postură. cală manifestată prin forţa musculară -efectuez exerciții pasive, la fiecare 2 ore,
dificultate de a se păstrată. -pregătesc psihic pacienta în vederea oricărei
mobiliza, restricţia tehnici de îngrijire,
mobilităţii. -redau încrederea pacientei că imobilitatea sa
52
este o stare trecătoare şi că treptat îşi va relua
mersul.
-suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor sale,
o servesc la pat cu cele necesare.
Pacienta să fie
Alterarea tegumente- -îndrum pacienta ca la reluarea alimentaţiei să
echilibrată nutri-
lor şi fanerelor cauzată consume alimente neiritante şi neexcitante,
ţional pentru fa-
de intervenţia chirur- -încurajez și susțin pacienta în permanenţă,
vorizarea cicatri-
gicală manifestată prin -urmăresc aspectul pansamentului ca leziunea
zării leziunii.
prezenţa plăgii. să nu sângereze şi să se menţină uscat.
6.Nevoia de a Durere localizată la Pacienta să nu mai -ajut pacienta să descrie corect durerea şi să -administrez tratamentul
evita pericolele. nivelul bazinului de prezinte durere. sesizeze momentele de remisie sau exacerbare, medicamentos prescris de
intensitate medie, ce -manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientei, medic: - Algocalmin 3
iradiază la nivelul -rog pacienta să folosească termeni precum: fiole pe zi
membrului membrului uşoară, moderată, intensă sau insuportabilă - Mialgin 1 fiolă la
inferior drept cauzată pentru a descrie intensitatea durerii, 12 ore.
de intervenția chirur- -aşez pacienta într-o poziţie confortabilă
gicală manifestată -mă asigur că cearşaful este bine întins,
54
prin facies crispat, -mă asigur că pansamentul este în permanenţă
nelinişte, gemete, uscat,
agitaţie, afirmarea du- -educ pacienta să susţină incizia chirurgicală în
rerii, susținerea părții timpul tusei sau a strănutului,
dureroase. -asigur odihna pacientei.
Pacienta să fie
Alterarea tegumente- -îndrum pacienta ca la reluarea alimentaţiei să
echilibrată nutri-
lor şi fanerelor cauzată consume alimente neiritante şi neexcitante,
ţional pentru fa-
de intervenţia chirur- -încurajez și susțin pacienta în permanenţă,
vorizarea cicatri-
gicală manifestată prin -urmăresc aspectul pansamentului ca leziunea
zării leziunii.
prezenţa plăgii. să nu sângereze şi să se menţină uscat.
58
4.Nevoia de a Durere localizată la Pacienta să nu mai -ajut pacienta să descrie corect durerea şi să -administrez tratamentul
evita pericolele. nivelul bazinului de prezinte durere. sesizeze momentele de remisie sau exacerbare, medicamentos prescris de
intensitate mică cau- -manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientei, medic: - Algocalmin 3
zată de intervenția -rog pacienta să folosească termeni precum: fiole pe zi
chirurgicală manifes- uşoară, moderată, intensă sau insuportabilă - Mialgin 1 fiolă la
tată prin facies crispat, pentru a descrie intensitatea durerii, 12 ore.
agitaţie, afirmarea du- -aşez pacienta într-o poziţie confortabilă
rerii, susținerea părții -mă asigur că cearşaful este bine întins,
dureroase. -mă asigur că pansamentul este în permanenţă
uscat,
-educ pacienta să susţină incizia chirurgicală în
timpul tusei sau a strănutului.
Pacienta să pre-
Risc de complicații. -dacă pacienta nu prezintă
zinte o evoluţie -asigur repaus la pat,
micțiune, montez sondă
favorabilă fără -monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le
urinară, la indicaţia
complicaţii. notez în foaia de observaţie, diureza şi reluarea
medicului,
micţiunilor,
-administrez anticoagulant
-asigur igienă genitală și corporală riguroasă,
la indicaţia medicului:
-controlez tampoanele perineale pentru a
Clexane o fiolă pe zi,
observa culoarea, cantitatea și mirosul secreției
subcutanat,
eliminate,
-recoltez secreţie din
-sfătuiesc pacienta să nu poarte lenjerie intimă
plagă, în cazul în care
sau haine strâmte,
59
-educ pacienta asupra regimului alimentar, prezintă semne de infecţie,
asupra restricției mobilității și a vieții sexuale, în vederea examenului
-supraveghez aspectul pansamentului, să fie bacteriologic şi antibio-
uscat şi să nu sângereze, gramă, la indicaţia medi-
- voi schimba pansamentul în cazul în care cului.
acesta este umed sau dacă pacienta prezintă
semne locale sau generale de infecţie a plăgii,
-urmăresc cantitatea şi aspectul lichidului
drenat în momentul în care golesc recipientul de
colectare,
-schimb poziţia pacientei la interval de două
ore,
-sfătuiesc pacienta ca la orice modificare a stării
de sănătate să anunțe cadrele medicale.
5.Nevoia de a co- Alterarea integrității Pacienta să înțe- -îi explic pacientei necesitatea restricției
munica. vieții sexuale cauzată leagă toate res- activității sexuale și importanța pentru sănătate
de intervenția chirur- tricțiile activității a respectării acestor recomandări,
gicală manifestată prin sexuale. -îi explic pacientei că își va relua viața sexuală
restricția activității după vindecare,
sexuale. -sprijin și susțin pacienta.
61
Studiu de caz II
NUME: I
PRENUME: A
SEX: Feminin
VÂRSTĂ: 41
DATA NAȘTERII: 13.10.1967
DOMICILIU: Mioveni
OCUPAȚIE: Lucrător comercial
STARE FAMILIARĂ: Căsătorită
RELIGIE: Ortodoxă
NAȚIONALITATE: Română
CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI MUNCĂ: Corespunzătoare
MOTIVELE INTERNĂRII: menoragie, metroragie.
ISTORICUL BOLII: Boala a debutat în urmă cu 3 luni cu menoragie, motiv pentru
care pacienta solicită un consult de specialitate. Se internează pe secția de Ginecologie pentru
diagnostic și tratament de specialitate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin cu hemoragie
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: Tata – Diabet zaharat tip II
ANTECEDENTE PERSONALE: neagă maladiile infecto-contagioase și intervenții
medico-chirurgicale.
GREUTATE: 77 kg
ÎNĂLȚIME: 169 cm
Pacienta prezintă 18 respiraţii/ minut, respiraţie tip costal superior, torace simetric,
normal conformat, respirație liberă pe nas, fose nazale libere, mucoasa bucală umedă,
zgomote respiratorii normale. Pacienta afirmă că nu prezintă expectoraţie, nu tuşeşte, nu
strănută, nu are sângerări nazale.
Regiune precordială cu aspect normal, 68 pulsaţii/ minut, pulsul ritmic, bine bătut,
uşor perceptibil, tensiunea arterială 120/ 75 mmHg.
Pacienta povesteşte că are un regim alimentar echilibrat, are trei mese pe zi şi două
gustări, porţiile fiind în cantităţi moderate, alimentele sunt preparate corespunzător. Pacienta
preferă să consume supe şi legume, iar la gustare alege să consume fructe. Pacienta detestă
dulciurile, nu se ştie alergică la niciun aliment. Pacienta afirmă că nu consumă cafea decât
foarte rar, nu consumă băuturi alcoolice sau carbogazoase, consumă în jur de 2 lichide pe zi.
Mediul intraspitalicesc nu îi afectează alimentaţia.
62
Pacienta prezintă cavitate bucală integră, mucoasa bucală este roz şi umedă, gingiile
sunt roz şi aderente dinţilor. Masticaţia se realizează cu gura închisă, este eficace şi lentă,
reflex de deglutiţie prezent.
Diureza este cuprinsă între 1 300 şi 1 500 ml/ zi, are 3- 4 micţiuni în timpul zilei şi una
noaptea. Urina are aspect normal, este clară, culoare galben deschis, nu prezintă urme de
sânge sau puroi.
Pacienta afirmă că are scaun la 2 zile, de obicei dimineaţa, de consistenţă omogenă şi
formă cilindrică, aproximativ 150 g, nu are dureri la defecare
Pacienta a avut prima menstruaţie la vârsta de 14 ani, ciclu menstrual neregulat,
prezintă hemoragii menstruale în cantitate mare, metroragii.
Pacienta nu are greţuri, nici vărsături.
Pacienta prezintă sistemul osteo-articular integru, mobil, nu prezintă deformări osoase,
se deplasează fără ajutor, poate adopta o postură adecvată, îşi schimbă cu uşurinţă poziţia în
pat.
Pacienta prezintă ore insuficiente de somn, adormire cu greutate, somn neodihnitor,
treziri frec-vente, ațipiri în timpul zilei, neliniște, iritabilitate, nu are coşmaruri sau vise
neplăcute.
Pacienta nu prezintă febră sau frison, temperatura corpului fiind 36, 7° C, valoare
obţinută prin măsurarea acesteia în zona axilară. Temperatura mediului ambient este 22° C.
Tegumentele sunt roz, călduţe.
Pacienta poartă veşminte comode, alese cu gust, în ton cu anotimpul, adecvate
mediului spitalicesc, greutăţii corpului şi taliei. Pacienta nu necesită ajutor pentru a se îmbrăca
şi dezbrăca.
Pacienta obişnuieşte să facă duş zilnic, cavitatea bucală este îngrijită, se spală pe dinţi
regulat; părul este curat, îngrijit; fosele nazale sunt libere, mucoasa nazală este roz şi umedă;
unghiile sunt curate, normal colorate; pielea este curată, catifelată, normal pigmentată.
Pacienta nu prezintă cicatrici sau leziuni la nivelul corpului.
Pacienta este neliniştită şi are temeri în legătură cu boala şi evoluţia acesteia. Vocea
pacientei este uşor tremurătoare, pacienta prezintă stare de agitaţie. Afirmă că nu are dureri,
nu plânge, nu ţipă, nu se vaită.
Pacienta prezintă acuitate vizuală şi auditivă, sensibilitate tactilă, fineţe gustativă şi
olfactivă. Pacienta este în bune relaţii cu familia, în general este o persoană sociabilă şi
comunicativă. Debitul verbal este clar, precis, nu se bâlbâie. Pacienta îşi exprimă cu uşurinţă
gândurile, nevoile, sentimentele.
63
Pacienta este de religie ortodoxă, are încredere în Dumnezeu, participă la slujbe
religioase frecvent, poartă obiecte religioase.
Pacienta îşi doreşte să-şi reia activităţile obişnuite.
Pentru a se relaxa pacienta se plimbă prin parc cu prietenii, citeşte, ascultă muzică şi
se uită la televizor.
Pacienta nu are cunoştinţe suficiente despre boală, intervențiile programate, tratament.
Doreşte să acumuleze cât mai multe informaţii despre boală şi despre tratamentul ce trebuie
efectuat în continuare, cere informaţii.
TRATAMENTUL ACTUAL:
- Clexane 20 mg, subcutanat
- Anxiar o tabletă seara
- Fenobarbital 1 fiolă de 15 mg seara
INVESTIGAȚII EFECTUATE:
1. Ecografie :
- Ficat: cu aspect normal .
- Rinichi drept: cu aspect normal
- Rinichi stâng : cu aspect normal
- Vezica urinară : fără formațiuni, fără depozit.
- Uter: se evidențiază prezența fibromului.
Examen radiologic:
- uter de 12,5 / 0 cm, cu un nodul intramural bine individualizat, de 3/3,8 cm, cu
dezvoltare spre dreapta.
Examene de laborator:
- glucoză 100 mg/dl
- uree 26,9 mg/dl
- creatinină 7 mg/dl
- TGO 20 U/L
- TGP 32 U/L
- fibrinogen 483 mg%
- APTT 40”
- hemoglobină 13,4 mg%
64
- hematocrit 41,8 %
- leucocite 6395 mm³
- Ts 2'37”
- Tc 2'58”
Sumar de urină:
- albumină – urme fine;
- glucoză – normal
- sediment – rare celule epiteliale plate, leucocite frecvente; hematii frecvente, piurie
- leucocite – frecvente
- hematii – frecvente
- densitate – 1010
- bilirubina – negativ
- corpi cetonici – negativ
- proteine – negativ
- nitriți – negativ
- pH – 6
65
Analiza şi interpretarea datelor
3.Nevoia de a elimina
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
D= 1 300- 1 500 ml/ zi, 3- 4 ciclu menstrual neregulat, Sursa de dificultate
micţiuni ziua şi una noaptea, prezintă hemoragii Fibrom uterin
urină cu aspect normal, clară, menstruale în cantitate
culoare galben deschis, fără mare, metroragii. Problema
urme de sânge sau puroi; nu Eliminare vaginală inadecvată
prezintă greţuri sau vărsături,
nu expectorează, un scaun la
2 zile, de obicei dimineaţa,
de consistenţă omogenă şi
formă cilindrică, aproximativ
150 g, nu are dureri la
defecare
67
5.Nevoia de a dormi şi a se odihni
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
nu are coşmaruri sau vise ore insuficiente de somn, Sursa de dificultate
neplăcute. adormire cu greutate, somn Mediul spitalicesc
neodihnitor, treziri frec-
vente, ațipiri în timpul Problema
zilei, neliniște, iritabi- Insomnie
litate.
68
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
duş zilnic, cavitate bucală
îngrijită, se spală pe dinţi
regulat; păr curat, îngrijit;
fose nazale libere, mucoasă
nazală roz şi umedă;
mucoasă bucală roz şi
umedă; gingii roz şi aderente
dinţilor; unghii curate,
normal colorate; urechi
îngrijite, normal configurate;
piele curată, catifelată,
normal pigmentată, nu
prezintă cicatrici sau leziuni
la nivelul corpului.
10.Nevoia de a comunica
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
acuitate vizuală şi auditivă,
sensibilitate tactilă, fineţe
gustativă şi olfactivă, relaţii
bune cu familia, persoană
sociabilă şi comunicativă,
69
debit verbal clar şi precis, nu
se bâlbâie, îşi exprimă cu
uşurinţă gândurile, nevoile,
sentimentele.
13.Nevoia de a se recrea
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
plimbări prin parc, citeşte,
ascultă muzică, se uită la
televizor.
70
SEMNE/MANIFESTĂRI SEMNE/MANIFESTĂRI SURSA DE
DE INDEPENDENȚĂ DE DEPENDENȚĂ DIFICULTATE/PROBLEMA
dorinţa de a acumula cât mai cunoştinţe insuficiente Sursa de dificultate
multe informaţii despre boală asupra bolii, intervențiilor Inaccesibilitatea la informaţie
şi despre tratament. programate, tratamentului.
Problema
Lipsă de cunoştinţe
72
Plan de îngrijire ziua I
Nevoia Diagnostic Obiectiv de Intervenții
afectată de nursing îngrijire Autonome Delegate
1. Nevoia de a Eliminare vaginală Pacienta să prezinte -asigur repaus la pat, -recoltez secreție vaginală
elimina. inadecvată cauzată de eliminare vaginală -aplic pansament absorbant și îl fixez în „T”, pentru examen bacteriolo-
fibromul uterin mani- adecvată. -schimb pansamentul des, gic și citologic,
festată prin hemoragii -schimb lenjeria de pat și de corp ori de câte ori -efectuez spălături vagina-
menstruale în cantitate este nevoie, le cu soluții antiseptice,
mare, metroragii. -învăț pacienta tehnici de relaxare, -administrez tratamentul
-liniștesc pacienta în legătură cu problema sa, medicamentos recomandat
-asigur o atmosferă caldă, răspund prompt și de medic: Clexane 20 mg,
plină de solicitudine la chemare, subcutanat
-încurajez pacienta să-și exprime gândurile și
sentimentele în legătură cu problema de
dependență,
-pregătesc psihic și fizic pacienta în vederea
recoltării secreției vaginale.
2. Nevoia de a Insomnie cauzată de Pacienta să bene- -observ şi notez calitatea, orarul somnului, -administrez tratamentul
dormi şi a se diagnosticul medical ficieze de somn gradul de satisfacere a celorlalte nevoi, medicamentos recomandat
odihni. manifestată prin ore corespunzător can- -întocmesc un program de odihnă corespunzător de medic- barbiturice:
insuficiente de somn, titativ şi calitativ. organismului, fenobatbital 100 mg o
adormire cu greutate, -recomand pacientei să consume un pahar de tabletă seara.
somn neodihnitor, tre- lapte călduţ înainte de a se băga la somn sau să
73
ziri frecvente, ațipiri facă o baie caldă deoarece ajută la asigurarea
în timpul zilei, odihnei,
neliniște, iritabilitate. -observ efectul tratamentului medicamentos
asupra organismului.
3. Nevoia de a Anxietate cauzată de Pacienta să nu mai -favorizez adaptarea pacientei la noul mediu, -administrez la indicaţia
evita pericolele. diagnosticul medical prezinte anxietate. -furnizez explicaţii clare şi deschise asupra medicului un anxiolitic
manifestată prin îngrijirilor programate, asupra tratamentului uşor: Anxiar o tabletă
nelinişte, temeri, frică, medicamentos, asupra recuperării stării de seara.
voce tremurătoare, sănătate,
agitaţie, facies crispat. -asigur un climat calm, de securitate, la nevoie,
veioză, clopoţel, semnal de alarmă,
-diminuez stimulii auditivi şi vizuali: zgomote
şi lumină intensă,
-stau în preajma pacientei la nevoie,
-permit unui membru al familiei să stea lângă
pacientă.
Pacienta să prezinte -recoltez la indicația medi-
Risc de complicații.
o evoluție favorabi- -măsor și notez funcțiile vitale, cului secreție vaginală în
lă fără complicații. -asigur repaus la pat și odihnă, vederea examenului
-asigur igienă genitală riguroasă,
bacteriologic și citologic.
-urmăresc aspectul și cantitatea eliminărilor
vaginale,
-pregătesc pacienta psihic în vederea
74
chiuretajului uterin,
-îi explic necesitatea tehnicii și importanța
acesteia asupra stării sale de sănătate,
-susțin și încurajez pacienta în permanență,
-urmăresc efectul tratamentului medicamentos
recomandat de medic asupra organismului.
4. Nevoia de a Alterarea integrității Pacienta să înțe- -îi explic pacientei necesitatea restricției
comunica. vieții sexuale cauzată leagă toate res- activității sexuale și importanța pentru sănătate
de chiuretajul uterin tricțiile activității a respectării acestor recomandări,
manifestată prin sexuale. -îi explic pacientei că își va relua viața sexuală
restricția activității după vindecare,
sexuale. -sprijin și susțin pacienta.
5. Nevoia de a Lipsă de cunoştinţe Pacienta să dețină -răspund cu calm la întrebările pacientei
învăţa cum să- ţi cauzată de inaccesi- suficiente infor- încercând să găsesc un vocabular pe înțelesul
păstrezi sănăta- bilitatea la informaţie mații. acesteia,
tea. manifestată prin -vorbesc deschis şi îi explic pacientei boala,
cunoştinţe insuficiente tratamentul, necesitatea intervențiilor progra-
asupra bolii, interven- mate.
țiilor programate, tra-
tamentului.
78
Evaluare: În urma îngrijirilor acordate şi a tratamentului recomandat de medic:
Pacienta prezintă în continuare eliminare vaginală inadecvată.
Pacienta nu a beneficiat de somn corespunzător cantitativ şi calitativ.
Pacienta nu mai prezintă anxietate.
Pacienta a prezentat o evoluție favorabilă.
Pacienta a înțeles toate restricțiile activității sexuale.
80
-susțin și încurajez pacienta în permanență,
-urmăresc efectul tratamentului medicamentos
recomandat de medic asupra organismului.
4. Nevoia de a Alterarea integrității Pacienta să înțe- -îi explic pacientei necesitatea restricției
comunica. vieții sexuale cauzată leagă toate res- activității sexuale și importanța pentru sănătate
de chiuretajul uterin tricțiile activității a respectării acestor recomandări,
manifestată prin sexuale. -îi explic pacientei că își va relua viața sexuală
restricția activității după vindecare,
sexuale. -sprijin și susțin pacienta.
81
Bibliografie
82
Anexe
Anexa 1. Recoltarea secreţiilor cervico-vaginale
pentru examene de laborator
86
Anexa 2.
Imagini
Uterul
Structura ovarului
87
Ovulația
88
Col uterin
Fibrom uterin
89