Ingrijirea pacientului cu boala

Parkinson
 Îngrijirea pacientului cu boala
Parkinson
începe într-un serviciu de specialitate, în clinica de
neurologie, unde se pune diagnosticul de boala şi unde
pacientul revine periodic pentru reajustarea terapiei
medicamentoase;
continuă într-un serviciu de recuperare/reabilitare
medicală;
mare parte se realizează la domiciliul bolnavului unde se
urmărește :
consolidarea rezultatelor obținute în serviciul de
recuperare
ameliorarea funcțională sau câștigarea de compensări.
 Îngrijirea pacientului cu boala
Parkinson
Se realizează de o echipă
competentă:
• medic specialist (neurolog,
de recuperare medicală,
psihiatru,de medicină de
familie)
• asistente medicale
• kinetoterapeut
• logoped
• terapeut ocupaţional
• psiholog
!!! Un rol important îi revine
familiei și comunității
 Îngrijirea pacientului cu boala
Parkinson
Rolul asistentei medicale :
 a identifica problemele de
nursing actuale sau
potenţiale,
 a formula un diagnostic de
îngrijire corespunzător,
a implementa intervenţiile de
nursing terapeutice
individualizate, utile pentru
rezolvarea problemelor
actuale sau potenţiale ale
pacientului cu această
patologie.
 Îngrijirea pacientului cu boala
Parkinson

Rolul asistentei medicale :

• important în îngrijirea
pacientului parkinsonian
spitalizat, dar aportul ei
este fundamental în
educarea pacientului și a
familiei acestuia pentru
menținerea autonomiei
bolnavului la domiciliu.
 Îngrijirea pacientului cu boala
Parkinson
Asistenta medicală trebuie să
fie capabilă:
• să recunoască, să
interpreteze, să înregistreze
şi să raporteze medicului
schimbările semnificative
în statusul neurologic al
pacientului cu boală
Parkinson.
• să cunoască principalele
simptome ale bolii şi
reacţiile adverse la
tratament
 Boala Parkinson - definiţie

 afecţiune degenerativă
progresivă a sistemului
extrapiramidal

 are loc distrugerea

neuronilor dopaminergici
din substanţa neagră
 Boala Parkinson - etiologie

 nu este complet elucidată

ipoteze:

îmbătrânirea precoce,

teoria infecţioasă,

 teoria toxică
 Boala Parkinson – tablou clinic
Este dominat de 3
simptome majore:

• Tremorul

• Hipertonia
extrapiramidală
(rigiditatea musculară)

• Akinezia/Bradikinezia
 Boala Parkinson – tablou clinic
Prezenţa semnelor majore → tulburări
posturale importante:
• Capul şi trunchiul sunt proiectate înainte,
braţele sunt lipite de trunchi, antebraţele
flectate, şoldurile şi genunchii sunt îndoiţi;
• Pacientul merge cu paşi târâţi, fără
balansul membrelor superioare, fără a
gesticula atunci când vorbeşte;
• Faciesul este imobil, hipomimic, fără
mişcări oculare, iar clipitul foarte rar sau
chiar lipseşte;
• Este prezentă instabilitatea posturală cu
dispariţia completă a reflexelor de
redresare (pacientul „fuge” după centrul
de greutate).
 Boala Parkinson – tablou clinic
• disfagia (senzație de ʺnod în gâtʺ și dificulțăți la
înghițire);
• hipersudoraţia;
• tulburări ale funcţiilor cognitive → tulburări de memorie
până la demenţe în stadiile avansate, uneori depresie;
• vorbire monotonă, dizartrie ;
• amplitudini respiratorii mici ;
• constipația, tulburări urinare ;
• micrografie .
 Clasificarea Hoehn și Yahr
În evoluția bolii Parkinson, se disting 5 stadii de dizabilitate :

STADIUL 1
SIMPTOME UNILATERALE CU DISFUNCȚIE MINORĂ
• - ușoară jenă pentru activități de abilitate, cu posibilitatea
exercitării activității profesionale;
STADIUL2
SIMPTOME BILATERALE CU DISFUNCȚIE MOTORIE MINORĂ
• prezența tulburărilor minime de echilibru, autonomie păstrată
în desfășurarea activităților obișnuite, activitate profesională
posibilă, dar cu un anumit efort;
 Clasificarea Hoehn și Yahr
STADIUL 3
DIZABILITATE GENERALIZATĂ DE INTENSITATE MEDIE
afectarea echilibrului în ortostatism și mers;
activitate zilnică ușor restrânsă, necesitând uneori ajutor.
STADIUL 4
SIMPTOMATOLOGIE SEVERĂ
mers posibil, fără ajutor, dar pe distanțe limitate;
 nu se poate deservi singur în activitățile zilnice.
STADIUL 5
SIMPTOMATOLOGIE DEOSEBIT DE SEVERĂ
 imobilizat la pat ;
 necesită îngrijire permanentă.
Boala Parkinson – tratament
Regimul igieno-dietetic:

 echilibrat, bogat în fructe și

legume, fibre alimentare,
produse lactate

 hidratare adecvată a
pacientului parkinsonian,
acesta prezentând un risc de
deshidratare cronică datorită
tulburărilor de deglutiţie
Boala Parkinson – tratament
Medicamentos :
- Madoparul(levodopa ) →
transformată în creier în
dopamină
Reabilitarea medicală :
-are ca obiective:
menţinerea autonomiei,
menţinerea supleţei
articulare, a tonusului
muscular, a respiraţiei şi a
vorbirii, corectarea
tulburărilor de mers.
Plan de îngrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
Deficit de Pacientul să-şi - educă pacientul cu privire la
coordonare a amelioreze importanţa repetării de mai multe ori
mişcărilor datorat coordonarea pe zi a exerciţiilor fizice învățate la sala
prezenţei mişcărilor de kinetoterapie pentru îmbunătăţirea
tremorului si a coordonării;
rigidităţii - sfătuiește pacientul să forțeze în mers
balansul membrelor superioare;
- încurajează pacientului să participe la
activităţi casnice obişnuite (terapie
ocupaţională);
- administrează medicaţia
recomandată de medic;
- oferă pacientului suport psihic.
Plan de îngrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
Perturbarea stimei Pacientul să - oferă pacientului ocazia de a-si
de sine datorată cunoască si să exprima propriile sentimente legate de
tulburărilor participe activ la modificarea înfăţişării sale
posturale, ameliorarea - discută cu pacientul care e evoluţia si
limitării capacităţii tulburărilor prognosticul bolii si cum va afecta
de autoîngrijire, posturale induse boala integrarea sa în familie si
prezenţei de boală. societate
sentimentului de Pacientul să-şi - educă pacientul să ceară si să accepte
devalorizare, păstreze ajutorul altor persoane
prezenței independenţa de
tremorului autoîngrijire cât
mai mult timp
posibil.
Plan de îngrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
Pacientul să - învaţă pacientul să doarmă pe pat
cunoască tare, fără pernă sau în poziţie de
modalităţile de decubit ventral (aceste poziţii pot
ameliorare a preintâmpina apariția tulburărilor
tremorului şi de posturale, cu aplecarea coloanei în
accentuare a lui, faţă)
pentru a-l putea - învaţă pacientul ca în timpul
controla. mersului, să-şi ţină mâinile la spate și
in acest fel să-şi menţină poziţia
verticală a coloanei;
- învaţă pacientul care sunt posturile
care ameliorează tremorul în repaus
(să-și păstreze mâinile ocupate, să-şi
sprijine antebraţele de braţe; să-şi
blocheze mâinile sub șezut)
Plan de înrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
- educă pacientul să evite consumul de
excitante cerebrale (alcool și a
băuturilor cu cafeină), pentru că
acestea contribuie la intensificarea
tremorului.
- pentru păstrarea autonomiei în
autoîngrijire, sfătuiește pacientul să
folosească îmbrăcăminte fără nasturi,
cana cu cioc, lingura mai adăncă
pentru supă.
- educă familia şi pacientul să evite
emoțiile puternice şi instalarea
oboselii.
Plan de îngrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
Risc de depresie Pacientul să-si - evaluează gravitatea tulburărilor
datorat - amelioreze starea afective, observând şi discutând cu
dificultăţilor de afectivă si să pacientul şi familia acestuia
mobilizare, prevină instalarea - ajută pacientul să-şi formuleze
dependenţei in depresiei obiective realiste în legătură cu situația
cadrul activității prezentă (boală)
profesionale și - încurajează pacientul să repete
dificultăților de exerciţiile pentru ameliorarea
autoîngrijire mobilităţii, învățate în cursul
programului de kinetoterapie
- educă pacientul privind importanța
repetării exerciţiilor fizice acasă, în
faţa oglinzii, pentru autocontrol
- oferă suport psihic
Plan de îngrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
Risc de cădere Pacientul să -informează pacientul şi familia
datorat cunoască si să acestuia cu privire de riscurile de
tulburărilor de aplice măsurile de producere a unor accidente (fracturi
mers, securitate ce de şold, traumatisme craniocerebrale,
hipotensiunii trebuie respectate fracturi ale coloanei vertebrale) şi
ortostatice pentru evitarea măsurile ce trebuie luate pentru a
căderilor preveni aceste accidente
-amenajează mediul inconjurător
pentru a evita căderea (ex: balustrade
de sprijin, ”mâna curentă”, toalete mai
înalte, încălţăminte adecvată etc.)
-îndepărtarea obiectelor care ar putea
cauza căderi
 Plan de îngrijire
Diagnosti Obiective Intervenţii nursing
c nursing
-educă pacientul cu privire la importanța unei alimentații
bogate în calciu și vitamină D pentru diminuarea riscului
de producere de fracturi osteoporotice;
- educă pacientul cu privire la importanța expunerii
parțiale la soare (față, brațe, deoarece sub influența
razelor solare se sintetizează în tegument vitamina D)
- iar când dă pasul, să încerce să meargă cu pași mai mari,
să ridice piciorul de pe sol și să atace solul inițial cu
călcâiul și apoi cu degetele
-învaţă pacientul cum să se dea jos din pat (înainte de a se
ridica din pat, să stea aşezat câteva momente pe marginea
patului pentru prevenirea hTA ortostatice)
-educă pacientul să facă exerciţii de mers ritmate de
muzică pentru ameliorarea coordonării și a vitezei de
mers.
Plan de îngrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
-pentru reeducarea mersului, se vor
adăuga repere senzoriale externe
(tactile, auditive, vizuale), sincronizate
cu inițierea pășirii sau cu cadența
măsoară TA in clino si ortostatism
- identifică prezența reacțiilor adverse
ale terapiei medicamentoase şi
informează medicul pentru reajustarea
medicației în caz de nevoie
- încurajează pacientul privind
importanța utilizării de dispozitive
care să ajute mobilitatea (baston,
cârjă, cadru de mers)
Plan de îngrijire
Diagnostic nursing Obiective Intervenţii nursing
Alimentatie Pacientul să -evaluează capacitatea de deglutiţie pentru
inadecvată prin consume alimente lichide și solide
deficit datorită alimente -oferă pacientului alimente uşor de înghiţit
disfagiei, corespunzătoar (tăiate mărunt sau pasate)
masticației e atât din punct - în vederea obtinerii unei cât mai mari
prelungite, de vedere independențe în satisfacerea acestei nevoi,
declanșării tardive cantitativ, dar si hrănirea se va realiza cu ajutorul de linguri
a reflexului de calitativ mai adânci sau a cănii cu cioc
deglutiție, Pacientul să - recomandă utilizarea de ustensile ușoare
tremorului, aibă o greutate pentru hrană, care pot facilita mișcările mai
bradikineziei, în limite line și mai rapide ale brațului, spre deosebire
reacţiilor adverse la normale de ustensilele cu greutate moderată.
medicamente Pacientul să - sfătuiește pacientul să alcătuiască un grafic
(greaţă, vărsături la prezinte al greutătii corporale pentru evidenţierea
Levodopa) ameliorarea unei eventuale scăderi ponderale
incapacității fizice bradikineziei - educă pacientul să manifeste răbdare şi să
de procurare și aloce ţimp mai mult pentru servirea mesei
prelucrare a
alimentelor
Plan de îngrijire
Diagnostic nursing Obiective Intervenţii nursing

- administrează medicaţia prescrisă de

medicul curant pentru ameliorarea
bradikineziei, observând eventualele
posibile reacţii adverse.
Lipsa autonomiei in Pacientul să-şi -alcătuiește împreună cu pacientul un
îngrijirea personală menţină/recâştige program pentru efectuarea îngrijirilor
(incapacitatea de a autonomia pentru (toaleta pe regiuni sau generală)
se spăla, alimenta, performarea -manifestă tact si răbdare, asigurându-i
îmbrăca, de a se activităților pacientului intimitatea necesară pentru
duce la toaleta) instrumentale ale efectuarea toaletei
datorită traiului zilnic , - educă pacientul să ceară şi să accepte
tremorului, respectiv ADL- ajutorul altor persoane
rigiditătii si lipsei urilor(activity of - învaţă pacientul exerciţiile fizice
de coordonare a daily living) adecvate şi explică acestuia şi familiei
mişcărilor. zilnice si să-și importanţa repetării lor
mențină/ -învaţă pacientul programe de terapie
recupereze ocupaţională concepute special pentru
activitatea motorie antrenamentul autoservirii (mâncat,
gestuală necesară spălat, îmbrăcat etc.)
autoservirii
Plan de îngrijire
Diagnostic nursing Obiective Intervenţii nursing
Mobilitate dificilă Pacientul să-şi - învaţă pacientul exerciţii cu rolul de
datorată prezenţei: amelioreze conservare a unor amplitudini de
- rigidităţii, mobilitatea mişcare în limite funcţionale, pentru
- redorilor articulare prevenirea contracturilor și deformărilor
consecutive (prin articulare
absenţa îndelungată a - asistenta învaţă pacientul exerciţii
amplitudinilor posturale, pe care acesta le va repeta
complete de mişcare) regulat acasă cu autocontrol in faţa
- akineziei (pierderea oglinzii
capacității de miscare - asistenta educă pacientul cu privire la
sau întârzierii în necesitatea mobilizării active,
inițierea ei) autopasive, pasive
- învață pacientul să se folosească de
mișcări ʺstarterʺ pentru a declanșa un
gest motor (de exemplu, ridicarea unui
picior pentru a demara mersul)
Plan de îngrijire
Diagnostic Obiective Intervenţii nursing
nursing
Risc de izolare Pacientul să -asistenta medicală participă la
socială datorită rămână integrat în consilierea și educarea pacientului
prezenței societate -facilitează cunoasțerea altor pacienți
deficiențelor cu această boală
funcționale și a -facilitează integrarea pacientului în
depresiei. grupurile de susținere a bolnavilor cu
această afecțiune.
.
1. Pacientul cu boală Parkinson prezintă următoarele
manifestări de dependenţă:

a) dispoziţie euforică, legată de prezenţa stimei de sine;

b) mers încet, cu paşi mici, bolnavul ”alergând” după centrul
de greutate;
c) tremor de repaus, care dispare în timpul mişcărilor
voluntare;
d) halucinaţii vizuale, olfactive, auditive
e) bradikinezire ( mişcări lente);
2. Intervenţile asistentei medicale la pacientul cu tulburări de
mers din cadrul bolii Parkinson sunt:
a) învaţă pacientul să meargă drept, cu picioarele îndepărtate,
pentru a asigura o bază largă de susţinere;
b) sfătuieşte pacientul să ţină mâinele la spate când se plimbă,
pentru a-şi menţine poziţia verticală a coloanei şi a preveni
căderea braţelor în lateral;
c) sfătuieşte pacientul să meargă cât mai aplecat în faţă, pentru a
nu se dezechilibra;
d) învaţă pacientul să doarmă pe pat moale, sprijinit pe mai
multe perne, pentru a avea o poziţie cât mai confortabilă;
e) sfătuieşte pacientul ca în perioadele de odihnă să se culce pe
un pat tare, fără pernă, pentru a preîntâmpina aplecarea în faţă a
coloanei.
3.Pentru prevenirea depresiei şi ameliorarea stării afective la
pacientul cu boală Parkinson, asistenta medicală planifică
următoarele intervenţii:

a) discută cu membri familiei pentru a găsi metode care să-i

asigure pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic;
b) ajută pacientul să-şi fixeze obiective realiste, în concordanţă
cu starea de sănătate:
c) critică pacientul care îşi limitează mobilitatea de teama
producerii căderilor;
d) încurajează pacientul pentru progresele făcute;
e) discută doar cu familia care sunt modificările stării afective
ale pacientului care pot apărea în evoluţia bolii.