Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului

CAPITOLUL III
ANALIZA VENITURILOR, ANALIZA CHELTUIELILOR
ŞI ANALIZA REZULTATULUI

3.1 Analiza cheltuielilor

Planificarea cheltuielilor sau elaborarea bugetelor ( în cazul

conducerilor prin bugete) previzionarea costurilor în vederea stabilirii preţurilor
de vânzare ale produselor, precum şi o paletă foarte amplă de decizii depind de
estimarea corectă a costurilor corespunzătoare diferitelor niveluri de activitate.
Anticiparea evoluţiei costurilor nu este uşor de realizat atâta timp cât
comportamentul lor se modifică datorită unor circumstanţe diferite. Este poate
elocvent să subliniem faptul că se înregistrează, bunăoară un comportament
diferit al costurilor în cazul unui control riguros al acestora în comparaţie cu
situaţia în care se realizează un control mai puţin riguros ori deplasat spre factori
decizionali fără puterea de a influenţa direct nivelul acestora.
În anumite situaţii, cheltuielile recunoscute ca prezentând indiscutabil
caracter variabil dovedesc o evoluţie contrară. Spre exemplu, cheltuielile privind
manopera directă în condiţiile redistribuirii în regie a personalului direct
productiv( cum se întâmplă în cazul întreprinderilor) dobândesc un caracter fix.
Determinarea variaţiei costurilor în funcţIe de nivelul activităţii
prezintă o importanţă deosebită pentru activitatea decizională, dar în aceeaşi
măsură pentru activităţile de planificare şi control.1
Sfera cheltuielilor unei firme cuprinde o arie largă de fenomene
economice legate, în esenţă de consumul şi utilizarea factorilor producţiei:
 natură , capital ,muncă2.

1
Revista ,, Finanţe , credit , banci ”- Ministerul de finanţe ,Editura Imprimeria Naţională, 1998, pag.21
2
Elena Enache,Marius Gust, Mihaela Diaconu - ,, Analiză economico- financiară”, Ed. Independenţa
Economică, 1998, pag. 91

69
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Analiza acestora se constituie intr- o componentă foarte importantă a
managementului intern al firmei şi este premisa de bază a obţinerii
performanţelor economico-financiare.
Sunt folosite permanent două opţiuni: cheltuieli şi costuri . Ambele
exprimă în fond acelaşi lucru, şi anume: repartizarea, dirijarea unor sume de
bani ale firmei pentru buna funcţionare, desfăşurare a activităţii.A cheltui
reprezintă o acţiune concretă de repartizare a banilor pe diverse canale, iar
costurile sunt definite ca expresie bănească a cheltuielilor suportate de agentul
economic.
Ca indicator economic, costul măsoară efortul firmei pentru consumul
de materii prime, materiale, combustibil, energie , maşini,utilaje, instalaţii, plata
salariaţilor, dobînzi ,penalităţi, chirii, impozite şi taxe, contribuţia pentru
asigurările sociale, ajutorul de şomaj, cheltuieli pentru prevenirea şi înlăturarea
poluării mediului etc.
Costul reprezintă o parte a preţului de vânzare, pe care agenţii
economici o recuperează la vânzarea bunurilor pentru a-şi acoperi cheltuielile
efectuate.
Sursele de informaţii în materie de costuri sunt: bugetul de venituri şi
cheltuieli, contul de profit şi pierderi, dări de seamă statistice pentru cheltuielile
şi rezultatele firmei , bilanţul contabil şi anexele la bilanţ, alte informaţii externe
privind piaţa muncii, piaţa capitalurilor etc.
Problematica analizei costurilor cuprinde : tipologia cheltuielilor –
tendinţe şi semnificaţii; metode de analiză a cheltuielilor;limitele metodelor
actuale de analiză şi evoluţia actuală a metodologiei în analiza costurilor;
reflectarea costului unitar în performanţele economico- financiare.
În economia de piaţă se operează cu un număr însemnat de categorii
de costuri. Astfel clasificarea acestora se face după mai multe criterii foarte
importante.

70
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Analizând cheltuielile după natura lor avem:
 cheltuieli de exploatare necesare realizării obiectivului de
activitate şi sunt formate din :
 cheltuieli privind consumurile de aprovizionare, achiziţie şi
costul mărfurilor vândute;
 cheltuieli pentru servicii efectuate de terţi;
 cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
 cheltuieli cu personalul.
 cheltuieli financiare formate din: pierderi din creanţe legate de
participaţii, pierderi din vânzarea titlurilor de plasament, diferenţe nefavorabile
de curs valutar, dobânzi curente, cheltuieli privind amortizările şi provizioanele
şi pierderi din creanţe de natură financiară;
 cheltuieli excepţionale: cheltuieli ocazionate de evenimente cu
frecvenţa redusă (cheltuieli detreminate de operaţiunile de gestiune şi
cheltuielile determinate de operaţiunile de capital).
Analizând cheltuielile după conţinutul lor avem:
 cheltuieli cu munca vie - sunt cele legate de plata activităţii şi
drepturilor cuvenite personalului;
 cheltuieli materiale – sunt aferente procurării tuturor mijloacelor
materiale ( materii prime, energie ) necesare bunei desfăşurări a activităţii.

3.1.1 Analiza structurală a cheltuielilor

Întreprinderea îşi propune să obţină pe lângă satisfacerea unor nevoi

umane, eficienţă şi profit cât mai ridicat, dar eficienţa depinde foarte mult de
categoriile de cheltuieli aferente categoriilor de activităţi desfăşurate, de
cheltuielile dominante, precum şi modul cum sunt acestea optimizate.

71
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului

Structura cheltuielilor şi ponderea cheltuielilor în total cheltuieli.

Tabelul 3.1
Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
mil lei % mil % mil % mil lei % mil lei %
lei lei
Cheltuieli de 10665 87,5 4315 97,4 4957 98,7 15358 91,3 11549 99,8
exploatare
Cheltuieli 1526 12,5 96 2,1 - - 1424 8,5 - -
financiare

Cheltuieli - - 19 0,5 63 1,3 33 0,2 24 0,2

excepţionale
Cheltuieli totale 12191 100 4431 100 5020 100 16815 100 11573 100
Sursa: Bilanţurile contabile pe anii 1997,1998,1999,2000,2001

Structura costurilor este dominată de cheltuielile de exploatere cu

ponderile cele mai mari de peste 87%, urmată de cele financiare cu ponderi de
12,5% în anul 1997 apoi înregistrând o scădere ajungînd la 2,1% în anul 1998
pentru ca în anul următor să nu se înregistreze cheltuieli financiare.
În anul 2000 cheltuielile financiare au înregistrat ponderea cea mai
mare faţă de ceilalţi ani analizaţi datorită dobânzilor mari la creditele pe termen
scurt acordate societăţii.
În anul 2001 societatea nu a înregistrat cheltuieli financiare deoarece
nu a mai beneficiat de credite.
Datorită dominării costurilor de exploatare se va urmări diminuarea
costurilor din cadrul acestora cu ponderile cele mai mari. Astfel se urmăreşte o
mai bună activitate managerială, se va urmării existenţa contractelor ferme la
cele mai bune preţuri.

72
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Cheltuieli în cadrul cheltuielilor de exploatare
- mil. lei - Tabelul 3.2
Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
Cheltuieli priv. 8905 2651 3156 10148 8401
mărfurile
Cheltuieli materiale 544 419 357 1776 907
Cheltuieli personal 660 881 1104 1189 1160
Alte cheltuieli 556 364 340 2245 1081
Cheltuieli de exploatare 10665 4315 4957 15358 11549
SURSA: Bilanţurile contabile pe anii 1997,1998,1999,2000,2001

Din datele prezentate în tabelul nr. 3.2 cheltuielile privind mărfurile au

valoarea cea mai mare din totalul cheltuielilor de exploatare datorită costurilor
de cumpărare. Întreprinderea ar trebui să urmărească contractele ferme de
aprovizionare la cele mai bune preţuri, dacă este posibil chiar contracte la preţuri
fixe, clauze de negociere a preţului cu furnizorii.
Cheltuielile materiale în perioada analizată înregistrează o evoluţie
oscilantă. Valoarea cea mai mică s-a înregistrat în anul 1999 în valoare de 357
mil lei, iar în anul 2000 s-a înregistrat valoarea cea mai mare din totalul anilor
analizaţi adică 1776 mil lei.
Pe parcursul perioadei analizate 1997 – 2001 , cheltuielile cu
personalul înregistrează o creştere continuă de la 660 mil lei în anul 1997 la
1189 mil lei în anul 2000, pentru ca în anul 2001 cheltuielile cu personalul să
scadă uşor ajungând la 1160 mil lei, aceasta datorită reducerii numărului de
salariaţi.

73
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Fig. 13. Structura cheltuielilor de exploatare

3.1.2 Analiza factorială a cheltuielilor

Scopul analizei factoriale este de a stabili modificările şi abaterile faţă

de baza de comparaţie, determinarea cauzelor care au generat aceste abateri şi
identificarea rezervelor de optimizare a consumului de resurse.
La nivelul întreprinderii orice profil de activitate ar avea aceasta, se
impun calculul şi explicarea modificărilor nivelului mediu al cheltuielilor, care
sintetizează eficienţa consumului de resurse.
Scopul este acela de a releva tendinţa şi de a preveni evoluţii
necorespunzătoare.
Notăm cu :
Nch = nivelul mediu al cheltuielilor pe întreprindere.
CHt = cheltuieli totale

74
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm factorial cheltuielile
-mil.lei- Tabelul 3.3
Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
Cheltuieli 12191 4431 5020 16815 11573
totale
CA 13077 4955 6048 16238 11555
Nch 932 894 830 1036 1002
SURSA: Bilanţurile contabile pe anii 1997,1998,1999,2000,2001

Nivelul mediu al cheltuielilor pe intreprindere este influenţat de doi

factori direcţi şi anume de cheltuielile totale (CHt) şi de cifra de afaceri (CA).
Analizăm factorial perioada 2000-2001
Pentru simplificarea calculelor anul 2000 îl vom nota cu 0, iar anul
2001 cu 1.
a) Modificarea fenomenului analizat
ΔNt = Nt 2001 – Nt 2000 = 1002-1036 = -34 mil lei
b) Cuantificarea influenţei factorilor.
1. Influenţa modificării cifrei de afaceri

2. Influenţa modificării cheltuielilor totale

75
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
ΔNt = - 34 mil. lei ΔCA = 419 mil. lei
ΔCht = - 453 mil lei

Nivelul cheltuielilor totale a scăzut în perioada 2000-2001 de la 1036

mil. lei la 1002 mil. lei, adică cu 34 mil. lei. Această scădere este determinată de
reducerea cheltuielilor totale cu 453 mil lei. Nivelul mediu al cheltuielilor pe
societate a scăzut în anul 2001 faţă de 2000 ceea ce este favorabil.
Totuşi pentru identificarea posibilităţilor concrete de optimizare de
resurse împărţim pe categorii de cheltuieli:
 cheltuieli privind mărfurile;
 cheltuieli materiale;
 cheltuieli cu munca vie;
 alte cheltuieli.
Cheltuielile privind mărfurile deţin majoritatea în cadrul
cheltuielilor de exploatare şi reprezintă costul mărfurilor.
Notăm : m = nivelul mediu al cheltuielilor privind mărfurile;
Chm = cheltuieli privind mărfurile

76
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm factorial
cheltuielile privind mărfurile
-mil.lei- Tabelul 3.4
Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
Cheltuieli privind 8905 2651 3156 10148 8401
mărfurile
CA 13077 4955 6048 16238 11555
Nm 681 535 522 625 727
SURSA: Bilanţurile contabile pe anii 1997,1998 ,1999, 2000 ,2001

Analizăm anul 2001 faţă de situaţia din 1997, rezultă că:

Δ m = m2001 – m1997 = 727- 681 = 46 mil lei,
ceea ce înseamnă că nivelul cheltuielilor privind mărfurile au crescut
cu 46 mil lei, ceea ce este nefavorabil pentru societate.Această modificare se
datorează factorilor de care depinde direct nivelul cheltuielilor privind mărfurile,
factori care au suferit şi ei modificări.
Cheltuielile privind materialele - în funcţie de profilul intreprinderii,
ponderea lor este mai mare sau mai mică. Sunt formate din: cheltuieli cu materii
prime, cheltuieli cu materiale consumabile, cheltuieli cu energia şi apa şi
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe.
Notă: m = nivelul mediu al cheltuielilor materiale
Chm = cheltuieli privind materialele

Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm factorial

77
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
cheltuielile materiale
- mil. lei- Tabelul 3.5
Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
Cheltuieli materiale 544 419 357 1776 907
CA 13077 4955 6048 16238 11555
Nm 42 85 59 109 79
Sursă: Bilanţurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001

Analizăm anul 2001 faţă de situaţia din 1997, rezultă că:

Δ m = m2001 - m1997 = 79 – 42 = 37 mil lei,
ceea ce înseamnă că nivelul cheltuielilor materiale a crescut cu 37 mil
lei ceea ce este nefavorabil pentru sociatate. Această modificare se datorează
celor doi factori de care depinde direct nivelul cheltuielilor materiale ,factori
care au suferit şi ei modificări, în sensul scăderii cifrei de afaceri şi al creşterii
cheltuielilor materiale.
Cheltuielile cu munca vie – reprezintă acele cheltuieli realizate de
întreprindere în scopul de a remunera munca – factorul principal pentru
contribuţia la asigurări şi protecţie socială.
Modelul general al cheltuielilor cu munca vie este :
Notăm cu :
mv – nivelul mediu al cheltuielilor cu munca vie
Chmv – cheltuielile cu munca vie

Indicatorii cu ajutorul cărora anlizăm

cheltuielile cu munca vie
78
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
- mil. lei - Tabelul 3.6
Indicator 1997 1998 1999 2000 2001
Chmv 660 881 1104 1189 1160
CA 13077 4955 6048 16238 11555
Nmv 51 178 183 73 100
SURSĂ : Bilanţurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001

Cunoscând ce modificări au avut în sensul creşterii sau descreşterii la

salarii putem adopta măsuri ce ţin în special de o mai bună organizare a muncii,
de valorificarea timpului de muncă aferent, de eliminarea sau reducerea la
maxim a timpului nevalorificat şi eliminarea timpului pierdut, nejustificate
( absenţa nemotivată, întârzieri la program), respectarea normelor de lucru,
încadrarea salariaţilor conform pregătirii lor profesionale şi alocarea de atribuţii
în acord cu calificarea. Astfel acestea sunt câteva din măsurile pe care societatea
trebuie să le ia în vederea reducerii nivelului de cheltuieli cu salarile; măsuri pe
care în decursul anilor 1997-2001 societatea le-a luat printr-o serie de măsuri
care au fost luate atât din iniţiativa conducerii cât şi impuse de stat în vederea
redresării economiei cum ar fi: restructurările, eliminarea unor locuri de muncă
fiindcă erau fără un scop lucrativ şi profitabil, pregătirea personalului către o
specializare etc; aceste măsuri ducând parţial la situaţia anului 2001 când
cheltuielile au înregistrat o scădere de la 1.189 mil lei în 2000 la 1.160 mil lei în
2001.

Analiza cheltuielilor financiare

79
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
În această grupă se includ: pierderi din creanţe legate de participaţii,
cheltuieli privind titluri de participare, cheltuieli rezultate din diferenţele de curs
valutar, cheltuieli cu dobânzile.
Vom calcula nivelul mediu al cheltuielilor financiare după formula:

Indicatorii cu ajutorul cărora analizăm

cheltuielile financiare

- mil. lei - Tabel 3.7

Indicatori 1997 1998 1999 2000 2001
Cheltuieli 1526 96 - 1424 -
financiare
CA 13077 4955 6048 16238 11555
Nfin 167 19 - 88 -
SURSĂ: Bilanţurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001

Cheltuielile financiare s-au înregistrat în aniul 1997 în valoare de

1.526 mil lei, în anul 1998 scad la 96 mil lei si se mai înregistreză în anul 2000
în valoare de 1.424 mil lei ca urmare a creditelor ce reprezintă o sursă
importantă a finanţării, iar cheltuielile cu dobânzile au o pondere însemnată în
cadrul acestora.

3.2 Analiza veniturilor

80
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Indicatorii de rezultate în economia de piaţă formează un sistem
complex, apărând, formându-se pe trepte. Principalul document din care rezultă
acest indicator este tabloul soldurilor intermediare de gestiune.
Veniturile se grupează în funcţie de activitatea care le-a ocazionat în:
 venituri din exploatare;
 venituri financiare;
 venituri excepţionale.
1. Veniturile din exploatare se compun din următoarele elemente:
vânzările de mărfuri şi produse realizate, producţie stocată, producţia de
imobilizări pentru nevoi proprii, subvenţile de exploatare primite de
intreprindere, veniturile din provizioanele pentru exploatare.

2. Veniturile financiare se structurează în venituri ca urmare a

deţinerii de titluri şi creanţe imobilizante, veniturile din titlurile de plasament
cedate, veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile din dobânzi, veniturile
din provizioanele constituite pentru activitatea financiară.

3. Veniturile excepţionale provin din operaţiuni de gestiune (bunuri

primite gratuit sau ca donaţie, drepturi de personal neridicate şi prescrise, lipsuri
constatate la inventariere şi imputate), operaţiuni de capital (încasările din
vânzarea activului imobilizat ) şi venituri din reluarea provizioanelor pentru
riscuri privind deprecierea imobilizărilor sau debitorii diverşi.

Structura şi ponderea veniturilor în total venituri

- mil.lei- Tabelul 3.8

81
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Indicatori 1997 % 1998 % 1999 % 2000 % 2001 %
Venituri din 13703 99.8 4955 99,5 6064 9,18 16266 95,6 11606 98,2
exploatare
Venituri 17 0,2 22 0,44 49 0,8 578 3,5 20 0,2
financiare
Venituri - - 3 0,06 1 0,02 153 0,9 190 1,6
excepţionale
Venituri totale 13720 100 4980 100 6114 100 16997 100 11816 100
SURSĂ : Bilanţurile contabile pe ani1997,1998,1999,2000,2001

La S.C. Comcereal S.A. ponderea cea mai mare din totalul veniturilor
din exploatare o deţine veniturile din vânzarea mărfurilor, urmată de veniturile
din prestări servicii.
Din rezultatele din tabelul nr. 3.8 rezlută că veniturile din exploatare
au cunoscut o scădere de la 13.703 mil lei în anul 1997 la 4.955 mil lei în anul
1998, scădere datorată valorificării unei cantităţi mai mici de grâu deoarece
producţia la nivel de judeţ a fost redusă, din anul următor se observă o creştere,
apoi ajungând în anul 2000 la 16266 mil lei datorită recepţionării şi valorificării
unei cantităţi mai mari de produse agricole ( grâu, porumb), iar in anul 2001 se
observă o uşoară scădere.
Veniturile financiare pe parcursul perioadei analizate au crescut
continu de la 17mil lei în anul 1997 la 578 mil lei în anul 2000, an în care
societatea a constituit un depozit bancar pentru garantarea restituirii grâului
împrumutat de la rezerva de stat, suma reprezentând dobânda acordată de bancă.
Veniturile excepţionale în anul 2000 au înregistrat o ceştere de 153
mil lei datorită înregistrării de venituri din cedarea activelor (vânzări de mijloace
fixe ) crescând apoi la 190 mil lei în anul 2001.

3.3 Analiza rentabilităţii. Analiza diagnostic a rezultatului

82
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
În teoria şi practica evaluării, diagnosticul rentabilităţii prezintă o
deosebită importanţă întrucât oferă informaţii asupra situaţiei trecute şi prezente,
realizând premise utile pentru prefigurarea viitorului afacerii care formează
obiectul evaluării.
Intr-o definiţie sintetică, rentabilitatea reprezintă capacitatea
întreprinderii de a realiza profit necesar atât reproducţiei şi dezvoltării, cât şi
remunerării capitalurilor.
Integrată în sistemul de prelevare a potenţialului economco- financiar
al firmei, rentabilitatea reprezintă o informaţie indispensabilă
băncilor ,creditorilor, unor parteneri de afaceri.De aceea este socotită ca un
modul semnificativ în analiza financiară3.
Prin rentabilitate se înţelege în general capacitatea întreprinderii de a
putea produce profit (beneficii). Altfel spus, rentabilitatea măsoară eficienţa cu
care firma utilizează resursele umane, materiale, financiare.
Principala sursă de informare în realizarea diagnosticului rentabilităţii
o reprezintă,,Contul de Profit şi pierderi,, care arată modul în care s-a atins o
anumită stare,un anumit rezultat, care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli.
,,Contul de profit şi pierdere,, - componentă prncipală a bilanţului
contabil este principala sursă de informaţii pentru analiza financiară, aceasta
pentru că regrupând veniturile şi cheltuielile firmei dă posibilitatea emiterii de
judecăţi asupra gestionării activităţii acesteia.
În principiu contul de rezultate (cum mai este numit contul de profit şi
pierdere) cuprinde veniturile, cheltuielile şi diferenţa dintre acestea numită
rezultat. Rezultatul poate lua în practică forma profitului( atunci când veniturile
depăşesc cheltuielile) sau forma pierderii( atunci când cheltuielile sunt mai mari
decât veniturile).
Din punct de vedere contabil atât veniturile cât şi cheltuielile se
grupează în funcţie de activitatea care le-a ocazionat în: venituri şi cheltuiei de
exploatare ; venituri şi cheltuieli financiare ; venituri şi cheltuiei excepţionale.
3
Mărgulescu D., Stănescu Ctin., David I., - “Analiză economico-financiară”, Editura Oscar Print, Bucureşti,
1999, pag.192

83
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
În contul de profit şi pierdere apare fără a fi considerat cheltuială şi
impozitul pe profit plătit de întreprindere.
Orice firmă caută să realizeze un profit suficient pentru a remunera
convenabil capitalurile de care dispune, de a menţine potenţialul său tehnic şi
economic, de a asigura o expansiune raţională ţinând seama de evoluţia pieţei şi
tendinţele conjuncturale.
În concordanţă cu structura veniturilor şi cheltuielilor din contul de
profit şi pierdere în analiza rentabilităţii întreprinderii se operează cu următorii
indicatori:
1. Rezultatul exploatării ( Rexpl), care poate fi scris ca diferenţă
între veniturile exploatării(Vexpl) şi cheltuielile exploatării ( CHexpl) 4.
Rexpl= Vexpl-CHexpl
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului din exploatare
realizat în perioada 1999-2001, conform situaţiei contului de profit şi pierdere
încheiat la sfârşitul fiecarui an, este următorul:
Rexpl(99)= Vexpl (99) – CH expl (99) = 6046-4957=1107 mil lei
Rexpl (00)= Vexpl(00) – CH expl (00) = 16266-15358=908 mil lei
Rexpl (01) = Vexpl (01) – CH expl(01) = 11606 – 11549 =57 mil lei
2.Rezultatul curent al exerciţiului (Rc) care echivalează cu diferenţa
dintre veniturile curente (din exploatare plus cele financiare) şi cheltuielile
curente de exploatare şi cele financiare.
Rc =(Vexpl+Vfin) – (CHexpl + CHfin) 
Rc =(Vexpl- CHexpl)+ (Vfin-CHfin) 
Rc = Rexpl + Rfin
Rfin = Vfin – CHfin
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului curent cât şi a celui
financiar realizat în perioada 1999-2001, conform situaţiei contului de profit şi
pierdere încheiat la sfârşitul fiecărui an, este următorul:
Rfin (99) = Vfin (99) – CHfin (99) = 49 - 0=49 mil lei
4
Elena Enache, Marius Gust, Mihaela Deaconu – “Analiza economico-financiara”, Editura Independenta
economica, Braila, 1998, pag.138

84
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Rfin (00) = Vfin(00) – CHfin (00) =578 – 1424 = - 846 mil lei
Rfin (01) = Vfin(01) – CHfin (01) =20-0 =20 mil lei
Rc (99) =Rexpl (99) + Rfin(99)= 1107+49 =1156 mil lei
Rc (00) = Rexpl(00)+Rfin(00) =908-846=62mil lei
Rc(01) =Rexpl(01)+Rfin (01) =57 +20 =77 mil lei
3. Rexcepţ , adică rezultatul excepţional poate fi scris ca diferenţă
dintre veniturile excepţionale (Vexcepţ) şi cheltuielile excepţionale (CHexcepţ):
Rexcepţ = Vexcepţ- CH excepţ
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului excepţional realizat
în perioada 1999 –2001, conform situaţiei contului de profit şi pierdere încheiat
la sfârşitul fecarui an, este următorul:
Recepţ(99) = Vexcepţ(99) – CH excepţ(99) = 1-63 =-62 mil lei
Recepţ(00) = Vexcepţ(00) – CH excepţ(00) = 153-33 = 120 mil lei
Recepţ(01) = Vexcepţ(01) – CH excepţ(01) = 190-24 =166 mil lei
4. Având în vedere cele trei categorii de activităţi care ocazionează
cheltuieli respectiv venituri corespunzătoare rezultatului ( profitul sau pierderea)
rezultatul exerciţiului stabilit înaintea impozitării poate fi considerat o sumă a
rezultatului exploatării, rezultatului financiar şi respectiv a celui excepţional.
Rex= Rexpl+ Rfin+Rexcept
Rexpl+Rfin = RcRex= Rc+Rexcept.
Rex(99) = Rc(99) +Rexcepr (99) = 1156-62 = 1094 mil lei
Rex(00) = Rc(00) +Rexcepr (00) = 62+120 = 182 mil lei
Rex(01) = Rc(01) +Rexcepr (01) = 77+166 = 243 mil lei unde:
Rexpl, rezultatul exploatării poate fi scris ca diferenţă dintre veniturile
exploatării(Vexpl) şi cheltuielile exploatării (CH expl).
Rexpl = Vexpl – CHexpl
Rc, rezultatul curent al exerciţiului care echivalează cu diferenţa
dintre veniturile curente (din exploatare plus cele finaniare) şi cheltuielile
curente (de exploatare şi cele financiare).

85
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Rfin, adică rezultatul financiar poate fi scris ca diferenţă dintre
veniturile financiare (Vfin) şi cheltuielile finaniare (CHfin):
Rfin = Vfin-CHfin
Rexcept, adică rezultatul excepţional poate fi scris ca diferenţă dintre
veniturile excepţionale (Vexcept) şi cheltuielile excepţionale(CHexcept):
Rexcept = Vexcept-CHexcept
Astfel având în vedere modul de formare al celor trei rezultate,
rezultatul exerciţiului se mai poate scrie şi astfel:
Rex = Rexpl + Rfin+Rexcept = (Vexpl-CHexpl)+(Vfin-CHfin)+
(Vexcept - CHexcept) = (Vexpl+Vfin+Vexcept)-(CHexpl + CHfin
+Chexcept)=Vtot-CHtot
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului exerciţiului realizat
în perioada 1999-2001, conform situaţiei contului de profit si pierdere încheiat la
sfârşitul fecărui an este următorul:
Rex(99) = Vtot(99) - CHtot (99) = 6114-5021= 1093 mil lei
Rex(00) = Vtot(00) - CHtot (00) = 16997-16815= 182 mil lei
Rex(01) = Vtot(01) - CHtot (01) = 11816-11573= 243 mil lei
5. Rezultatul net al exerciţiului (Rn), stabilit prin aplicarea cotei de
impozit pe profit rezultatului brut al exerciţiului (rezultatului exerciţiului
înaintea impozittării).
Rn = Rex - Ip
Această relaţie s-ar putea scrie având în vedere cota impozitului pe
profit astfel:
Rn = Rex - Rex x c = Rex x (1- c) unde :
Ip - impozitul pe profit
c - cota impozitului pe profit
În cazul S.C. Comcereal S.A. calculul rezultatului net realizat în
perioada 1999-2001, conform situaţiei contului de profit şi pierdere încheiat la
sfărşitul fiecărui an, este următorul:
Rn(99) = Rex (99) –Ip(99)=1094-412 =682 mil lei

86
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Rn(00) = Rex (00) –Ip(00)=182-45 =137 mil lei
Rn(01) = Rex (01) –Ip(01)=243-61=182 mil lei
În tabelul numărul 3.8 sunt prezentate toate datele folosite si
rezultatele la toate iteraţile de la punctele de mai sus.

Situaţia rezultatelor în perioada 1999-2001 la SC Comcereal SA

- mil.lei- Tabel 3.8
Indicator 1999 2000 2001
Venituri din exploatare 6064 16266 11606
Cheltuieli din exploatare 4957 15358 11549
Rezultatul exploatării 1107 908 57
Venituri financiare 49 578 20
Cheltuieli financiare - 1424 -
Rezultatul financiar 49 -846 20
Venituri curente 6113 16844 11626
Cheltuieli curente 4957 16782 11549
Rez. Curent al exerciţiului 1156 62 77
Venituri excepţionale 1 153 190
Cheltuieli excepţionale 63 33 24
Rezultatul excepţional -62 120 166
Venituri totale 6114 16997 11816
Cheltuieli totale 5021 16815 11573
Rezultatul brut al exerciţiului 1094 182 243
Impozit pe profit 412 45 61
Rezultatul net 682 137 182
SURSA : Bilanţurile contabile şi dările de seamă de la sfărşitul anului ale S.C.
Comcereal S.A. pe anii 1999,2000,2001.
În tabelul numărul 3.9 sunt prezentate evoluţiile în dinamică a
principalelor categori de venituri, cheltuieli şi rezultate înregistrate de S.C.
Comcereal S.A :

Evoluţiile în dinamică a principalelor categorii de venituri, cheltuieli şi

rezultate în perioada 1997-2001 la S.C. Comcereal S.A.
- mil. lei - Tabel 3.9

87
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
R= Indicator R(%) = R(%)=R2001-
R2000- R2000- R2000/R2001
R1999 R1999/R1999
Venituri din exploatare 10202 -4660 168,23 -40,15
Cheltuieli din exploatare 10401 -3,809 209,82 -32,98
Rezultatul exploatării -199 -851 -17,97 -1492,98
Venituri financiare 529 -558 1079,59 -2790
Cheltuieli financiare 1424 -1424 0 0
Rezultatul financiar -797 -826 -1626,53 -4130
Venituri curente 10731 -5218 175,54 -44,88
Cheltuieli curente 11825 -5233 238,55 -45,31
Rez. curent al exerciţiului -1094 15 -94,63 19,48
Venituri excepţionale 152 37 15200 19,47
Cheltuieli excepţionale -30 -9 -47,61 -37,5
Rezultatul excepţional 58 46 93,54 27,71
Venituri totale 10883 -5181 178,001 -43,84
Cheltuieli totale 11794 -5242 234,89 -45,29
Rezultatul brut al exerciţiului -912 61 -83,36 25,10
Impozit pe profit -367 16 -89,07 26,22
Rezultatul net -545 45 -79,91 24,72
SURSA : Bilanţurile contabile şi dările de seamă de la sfărşitul anului ale SC
Comcereal SA pe anii 1999,2000,2001.

Analizând datele din tabelul 3.9 putem concluziona că toate

categoriile de venituri au crescut în dinamică în perioada 1999-2000 însă nu
putem spune acelaşi lucru despre perioada 2000-2001, deoarece în acest interval
veniturile din exploatare şi veniturile financiare scad, iar cele excepţionale cresc.
Veniturile din exploatare au cunoscut o creştere în dinamică în
perioada 1999-2000 cu 10202 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre
relative o creştere cu 168,23%, iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o
scădere de 4.660 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere
cu 40,15 % deoarece volumul mărfurilor vândute a fost mai mic.

88
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Veniturile financiare au cunoscut o creştere în dinamică în perioada
1999-2000 cu 529 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o
creştere cu1079,59%, iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere de 558
mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 2790%
deoarece au scăzut disponibilităţile din cont şi implicit dobânda fiind principalul
venit financiar al societăţii.
Veniturile curente reprezentând suma dintre veniturile din exploatare
şi cele financiare au cunoscut o creştere în dinamică în perioada 1999-2000 cu
10731 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creştere cu
175,54% iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere de 5218 mil lei în
cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 44,88%.
Veniturile excepţionale au cunoscut o creştere în dinamică în perioada
1999-2000 cu 152 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o
creştere cu 15200% iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o creştere cu 37 mil
lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creştere cu 19,47%.
Situaţia analizei în dinamică a principalelor categorii de cheltuieli
înregistrate de societate poate fi concluzionată astfel: cheltuielile de exploatare
au cunoscut o creştere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 10.401 mil lei în
cifre absolute, reprezentând în cifre relative o creştere cu 209,82%, iar în
perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere de 3809 mil lei în cifre absolute,
reprezentând în cifre relative o scădere cu 32,98%; cheltuielile financiare au
cunoscut o creştere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 1424 mil lei în cifre
absolute , iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere cu 1424 mil lei în
cifre absolute; cheltuielile curente reprezentând suma dintre cheltuielile de
exploatare şi cele financiare financiare au cunoscut o creştere în dinamică în
perioada 1999-2000 cu 11825mil lei în cifre absolute reprezentând în cifre
relative o creştere cu 238,55%, iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o
scădere cu 5233 mil lei în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere
cu 45,31% ; cheltuielile excepţionale au cunoscut o scădere în dinamică în
perioada 1999-2000 cu 30 mil lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative

89
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
o scădere cu 47,61% iar în perioada 2000-2001 au înregistrat o scădere cu 9 mil
lei, în cifre absolute, reprezentând în cifre relative o scădere cu 37,5%.
Situaţia analizei în dinamică a principalelor categorii de rezultate
înregistrate de societate în perioada 1999-2001 poate fi concluzionată astfel:
rezultatul din exploatare a cunoscut o scădere în dinamică în perioada 1999-
2000 de 199 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu
17,97%, iar în perioada 2000-2001 a înregistrat o scădere de 851 mil.lei în cifre
absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 1492,98% ; rezultatul
financiar a cunoscut o scădere în dinamică în perioada 1999-2000 cu 797 mil.lei
în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o scădere cu 1626,53%, iar în
perioada 2000-2001 a înregistrat o scădere cu 826 mil.lei în cifre absolute ,
reprezentând în cifre relative o scădere cu 4130%; rezultatul curent,
reprezentând suma dintre rezultatul din exploatare şi cel financiar a cunoscut o
scădere în dinamica în perioada 1999-2000 cu 1094 mil.lei în cifre absolute ,
reprezentând în cifre relative o scădere cu 94,63% iar în perioada 2000-2001 a
înregistrat o creştere cu 15 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre
relative o creştere cu 19,48%; rezultatul excepţional a cunoscut o creştere în
dinamică în perioada 1999-2000 cu 58 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în
cifre relative o creştere cu 93,54% iar în perioada 2000-2001 a înregistrat o
creştere de 46 mil.lei în cifre absolute , reprezentând în cifre relative o creştere
cu 27,71%; rezultatul brut al exerciţiului a cunoscut în perioada 1999-2000 o
evoluţie negativă în dinamică (-912 mil.lei ) în timp ce în perioada 2000-2001
evoluţia a fost în sens pozitiv (61 mil.lei ); rezultatul net a cunoscut în perioada
1999-2000 o evoluţie negativă în dinamică (-545 mil.lei ) în timp ce în perioada
2000-2001 evoluţia a fost în sens pozitiv (45 mil.lei ).

Analiza factorială a rezultatului din exploatare

la S.C. Comcereal S.A.

90
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
Un model care poate fi aplicat în cadrul întreprinderilor mici şi
mijlocii, indiferent de profilul de activitate al acestora este următorul 5:

unde RE = rezultatul exploatării

V = venituri din exploatare
Ch = cheltuieli aferente veniturilor din exploatare.
Analiza rezultatului exploatării va scoate în evidenţă aspecte legate de
eficienţa economică a activităţii de exploatare în particular, efecte favorabile ale
activităţii financiare sau excepţionale asupra rezultatului exerciţiului nefiind
comensurate în urma acestui tip de analiză.
Analiza factorială a rezultatului exploatării are drept scop principal
explicarea influenţei celor doi factori (venituri din exploatare şi cheltuieli la un
leu venituri) asupra variaţiei rezultatului din exploatare faţă de o perioadă de
referinţă aleasă.
Pentru efectuarea analizei factoriale vom utiliza metoda substituţiilor
în lanţ, metodă specifică analizei cantitative.
Utilizarea corectă a acestei metode presupune respectarea
următoarelor principii: substituirea factorilor se face obligatoriu în ordine ( întâi
factorii cu rol cantitativ, apoi factorii cu rol structural şi în final factorii cu rol
calitativ); substituţiile se fac succesiv şi nu simultan; un factor substituit se
menţine ca atare şi în operaţiile ulterioare.
În continuare voi proceda la determinarea influenţei celor doi factori
asupra variaţiei rezultatului din exploatare într-o perioadă de referinţă aleasă:
Luând ca perioadă de referinţă exerciţiul financiar 1999 avem:

1. Modificarea fenomenului analizat:

RE= RE2000-RE1999=908-1107=-199 mil lei
2. Cuantificarea influenţei factorilor:
2.1 Influenţa modificării veniturilor din exploatare:
5
C.Crecană – “Rentabilitatea întreprinderilor mici şi mijlocii”, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 113

91
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului

2.2 Influenţa modificării cheltuielilor pentru exploatare la 1 leu

venituri din exploatare:

Verificarea relaţiilor:

V=1866 mil lei

-199 mil lei 1-(Ch/V)=-2065 mil lei

Concluziile analizei factoriale a rezultatului exploatării pot fi

sintetizate astfel:
Rezultatul exploatării în perioada de timp analizată a cunoscut o
scădere în valori absolute de 199 mil lei.
Factorul cantitativ (venituri din exploatare) a contribuit în sens pozitiv
la obţinerea rezultatului (1866 mil lei). Această situaţie atestă faptul că firma si-
a intensificat preocupările pentru o mai bună mobilizare a resurselor aferente
activităţii de exploatare.
Contribuţia decisivă la obţinerea acestei pierderi revine în aceeaşi
perioadă de timp cheltuielilor pentru exploatare la 1 leu venituri din exploatare
(factor calitativ) care a contribuit în sens negativ la obţinerea rezultatului
înregistrând o pierdere de 2065 mil lei, atestând faptul că există destule
92
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului
dificultăţi în asigurarea rezervelor interne pe linia maximizării rezultatului din
exploatare, pe baza neutilizării cât mai raţionale a resurselor materiale şi umane
aferente activităţii de exploatare.
Putem spune că această scădere este defavorabilă pentru intreprindere,
iar contribuţia majoră la scăderea amintită se datorează în cea mai mare măsură
factorului calitativ(-2065 mil lei) în timp ce factorul cantitativ a avut o
contribuţie pozitivă (1866 mil lei). Acest lucru demonstrează faptul că
intreprinderea a avut de a face cu o situaţie neprevăzută care a generat costuri
foarte mari.

Luând ca perioadă de referinţă exerciţiul financiar 2000 avem:

1. Modificarea fenomenului analizat:
ΔRE = RE01-RE00=57-908=-851 mil lei
2. Cuantificarea influenţei factorilor:

2.1 Influenţa modificării veniturilor din exploatare:

2.2. Influenţa modificării cheltuielilor pentru exploatare la 1 leu

venituri din exploatare:

Verificarea relaţiilor:

93
 Capitolul III - Analiza veniturilor ,analiza cheltuielilor şi analiza rezultatului

ΔRE -851 mil lei ΔV=-261 mil lei

Δ1-(Ch/V) =-590 mil lei

Concluziile analizei factoriale a rezultatului exploatării pot fi

sintetizate astfel:
Rezultatul exploatării în perioada de timp analizată a cunoscut o
scădere în valori absolute de 851 mil lei.
Factorul cantitativ (venituri din exploatare) a contribuit în sens negativ
la obţinerea rezultatului (-261 mil lei). Această situaţie atestă faptul că firma
trebuie să-şi intensifice preocupările pentru o mai bună mobilizare a resurselor
aferente activităţii de exploatare.
Contribuţia decisivă la obţinerea acestei scăderi revine în aceaşi
perioadă de timp cheltuielilor pentru exploatare la un leu venituri din exploatare
(factor calitativ), care a contribuit în sens negativ la obţinerea rezultatului
înregistrând o pierdere de 590 mil lei, atestând faptul că există dificultăţi în
asigurarea rezervelor interne pe linia maximizării rezultatului din exploatare, pe
baza neutilizării cât mai raţionale a resurselor materiale şi umane aferente
activităţii de exploatare.
Putem spune că această scădere este defavorabilă pentru intreprindere,
iar contribuţia majoră la scăderea amintită se datorează în cea mai mare măsură
factorul calitativ (-590 mil lei).

94