Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: I.E.A.

PROIECT DE AN LA

ANALIZ TEHNICO-ECONOMIC

NDRUMTOR: CONF. DR TEFAN GAVRIL

STUDENT: TEOFNESCU RAMONA - IULIANA

2012

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: I.E.A.

ANALIZA ACTIVIT II ECONOMICO-FINANCIARE LA S.C. TCE 3 BRAZI S.R.L.

NDRUMTOR: CONF. DR TEFAN GAVRIL

STUDENT: TEOFNESCU RAMONA - IULIANA

2012

CUPRINS

CAPITOLUL 1. ANALIZA CHELTUIELILOR


1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. Analiza structurii cheltuielilor Analiza dinamicii cheltuielilor Analiza costurilor de produc ie Analiza costurilor variabile Analiza costurilor fixe

CAPITOLUL 2. ANALIZA REZULTATELOR NTREPRINDERII


2.1. 2.2. 2.3. 2.4. Analiza Cifrei de afaceri Analiza Produc iei Analiza Valorii adugate Analiza Marjei comerciala

CAPITOLUL 3. ANALIZA PERFORMAN ELOR NTREPRINDERII


3.1. 3.2. 3.3. 3.4. Prezentarea i analiza costului de profit i pierderi Analiza rezultatelor financiare Analiza rentabilit ii Analiza snt ii ntreprinderii

3.4.1. Structura de finan are 3.4.2. Analiza valorii patrimoniale 3.4.3. Analiza riscului CAPITOLUL 4. CONCLUZII

CAPITOLUL 1. ANALIZA CHELTUIELILOR


SC TCE 3 BRAZI SRL Piatra Neam a luat fiin n urma unei iniiative luat de doi asociai Tr Culi i Tr Elvira(soie)-n baza Hotrrii Judectoreti nr.205/11.11.1994 i a Certificatului de nmatriculare la Camera de Comer i Industrie Piatra Neam, nr. J27/1958/1994. Avnd ca baz de pornire, condiiile concrete deosebit de favorabile oferite de fondul forestier al judeului Neam, ct i de cerinele pe piaa extern de cherestea i mic mobilier, nc din primul an de activitate, societatea s-a orientat n direcia valorificrii acestor condiii, respectiv exploatarea masei lemnoase, prelucrarea lemnului i exportul de cherestea. Dup anul 1996, pe baza unei conjuncturi favorabile, activitatea s-a extins i n domeniul agricol, prin preluarea n exploatare a cca. 1.000 ha teren agricol arendat, precum i n domeniul recuperrii materialelor refolosibile. Activitatea curent a firmei cuprinde dou sectoare: - sector agricol - sector de exploatare, industrializare i comercializare a lemnului. Analiza prin costuri reprezint un domeniu deosebit de important n activitatea ntreprinderii, deoarece n aceast zon se produc o serie de fenomene economice legate de consumul i utilizarea factorilor de producie. De modul cum se consum i cum se utilizeaz factorii de producie depinde n mare msur competitivitatea produselor i eficiena activitii desfurate. Reducerea costurilor de producie constituie, acolo unde este posibil, un obiectiv prioritar al oricrei ntreprinderi. n acest sens, este necesar analiza detaliat a principalelor categorii de cheltuieli care concur la formarea costurilor. Problemele prioritare ale diagnosticrii cheltuielilor vizeaz, pe de o parte, cheltuielile aferente veniturilor ntreprinderii, n special cheltuielile de exploatare, iar, pe de alt parte, eficiena diferitelor categorii de cheltuieli (variabile i fixe, directe i indirecte, materiale i salariale etc.). Cheltuielile reprezint totalitatea consumurilor nregistrate de o ntreprindere ntr-un an financiar. Pentru analiza cheltuielilor se face distincia ntre termenul cheltuielilor de producie (cheltuieli) i costul de producie (cost). Cheltuielile reprezint totalitatea achiziiilor pe care le face o ntreprindere cu scopul de a obine bunuri economice. 4

Achiziiile se numesc factori de producie i odat intrate n ntreprindere formeaz stocurile. ntr-un an financiar respectiv ntr-un ciclu de producie, ntreprinderea nu utilizeaz toate stocurile ci doar o parte care sunt numite factori de producie. Partea de stoc utilizat ntrun ciclu de producie, respectiv utlizat pentru a obine bunuri economice poart denumirea de costuri. Practic dac n mod ipotetic toate stocurile ntreprinderii sunt utilizate ntr-un ciclu de producie, atunci termenul de cheltuieli este egal cu termenul de costuri. Costurile se clasific dup urmtoarele criterii: A. Dupa natura lor, vom deosebi: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare i cheltuieli excepionale. Cheltuielile de exploatare cuprind acele cheltuieli care formeaz baza obiectelor de activitate al firmei. Aceast grup cuprinde: cheltuieli cu materii prime i materiale; alte cheltuieli materiale; cheltuieli cu fora de munc (salarii + toate impozitele); provizioanele. Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de ntreprindere cu partenerii de afaceri n scopul de a finana sau de a economisi. Aceast grup cuprinde: dobnzi la credite; diferene la curs valutar; pierderi de creane; pierderi la plasamente; pierderi din tranzacii financiare; provizioane de risc. Cheltuielile excepionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte n mod direct din activitatea ntreprinderii. Aceast grup cuprinde: penaliti; amenzi; diferite pli efectuate ctre stat din cauza calcului gresit al impozitului; anumite subvenii neateptate; sponsorizri; ajutoare pentru tere persoane. Din punct de vedere al importanei, cheltuielile de exploatare influeneaza n mod decisiv rezultatele de producie. B. Dup modul cum oscileaz n raport cu producia obinut distingem doua tipuri de cheltuieli: cheltuieli fixe si cheltuieli variabile. Cheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de producie i sunt n general calculate( nu sunt o expresie a unui consum direct rezultat din dorina de a obine un bun economic).

Costul fix cuprinde cheltuielile generale si comune ale ntreprinderii.n cadrul cheltuielilor generale intr toate cheltuielile cu amortizarea, salariile, utilitile, ntreinerea, meninerea sediului central al ntreprinderii. n cadrul cheltuielilor comune intr aceleai cheltuieli dar care au ca obiect seciile de producie. Cheltuielile variabile oscileaz n mod direct proporional cu producia, cu sens de consum specific. Ele cuprind: consum de materie prim si materiale; consum de munc direct( muncitori operaionali); consum de energie i utilitai exprimate n mod direct pe produs. C. n funcie de modul de includere n costuri avem cheltuieli directe si cheltuieli indirecte. Cheltuielile directe se pot identifica pe obiecte de calculaii i cuprind n general doua grupe de cheltuieli: cheltuieli directe fixe si cheltuieli directe variabile. Cheltuielile directe fixe sunt cheltuieli comune iar cheltuielile directe cariabile sunt materii prime, muncitori operaionali i alte cheltuieli ce exprim consumul specific. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu pot fi identificate pe obiecte de calculaie. Aceste cheltuieli indirecte sunt si ele imparite in doua categorii:cheltuieli indirecte fixe si cheltuieli indirecte variabile. Cheltuielile indirecte fixe cuprind toate cheltuielile generale ale firmei iar cheltuielile indirecte variabile cuprind amortizarea, numai n cazul n care un utilaj, o main sau o cladire determin obinerea unui singur produs. D. Dup coninut avem cheltuieli materiale si cheltuieli cu fora de munc.Cele dou grupe de cheltuieli fac parte din cheltuielile de exploatare. Cheltuielile materiale cuprind: cheltuieli cu materii prime i materiale; cheltuieli de achiziionare a mrfurilor; obinerea de inventar i alte cheltuieli cu coninut material.Toat aceast grup de cheltuieli este egal cu consumul intermediar al ntreprinderii. Cheltuielile cu fora de munc cuprind salariile i toate cheltuielile legate de personal( impozite + formarea profesional). E. Dup modul de nregistrare n contabilitate avem cheltuieli incorporabile i cheltuieli necorporabile. Cele incorporabile nseamn c se contabilizeaz costuri ). 6 direct n costuri( fac parte din

Cele necorporabile nu se includ n costuri ( provizioanele i toate cheltuielile care nu au nici o legatur cu producia ). F. Din punct de vedere al fluxurilor avem cheltuieli monetare si cheltuieli nonmonetare. Cheltuielile monetare cuprind toate cheltuielile care determina un flux real efectiv (cheltuieli cu fora de munc ). Cheltuielile nonmonetare sunt acele cheltuieli care se calculeaz (amortizarea, provizioane). G. Din punct de vedere al efectului asupra vnzarilor avem cheltuieli efective; cheltuieli ascunse si cheltuieli de oportunitate. Cheltuielile efective sunt nregistrate n contabilitate. Cheltuielile ascunse nu se nregistreaz dar deterioreaz ncasrile. Costurile de oportunitate cuprind opiunile ntreprinzatorilor de a produce un produs A n defavoareaunui produs B. Dac se dovedete c produsul A este nerentabil nseamn c dirma a pierdut o ncasare, practic a avut un plus de cost. La nivel de ntreprindere cheltuielile reprezint indicatorul de pilotaj spre un anumit rezultat economic.

1.1.

Analiza structurii cheltuielilor


Orice analiz a cheltuielilor ncepe cu structura acestora pe puncte de interes. La nivelul

ntreprinderii exist urmtoarele puncte de interes: a) aprovizionarea materiilor prime b) stocuri


c)

cheltuieli de personal

d) cheltuieli de producie e) cheltuieli de desfacere (de vnzare) f) cheltuieli post-vnzare La nivel de ntreprindere exist o grup de cheltuieli care cuprind fluxul tehnologic respectiv producia (numite cheltuieli de producie) i o grup de cheltuieli aflat n afara produciei (numite cheltuieli generale sau cheltuieli de vnzare sau cheltuieli post-vnzare). 7

Pentru a stabili structura cheltuielilor, se mparte fiecare grup de cheltuieli la totalul cheltuielilor i se nmulete cu 100.
a.

Indicele de structur a cheltuielilor materiale: ISCM =

CM 100 CT CFM 100 CT

b.

Indicele de structur a cheltuielilor cu fora de munc: ISCFM =

Analiza structurii de face procentual pe grupe de cheltuieli i n dinamic de la o perioad la alta. Dac n dinamic structura cheltuielilor se schimb, nseamn c firma a schimbat tehnologia sau obiectul de activitate. ntotdeauna cel care face analiza de strcutur trebuie s prezinte cauzele modificrilor.
Tabel 1.1. Structura cheltuielilor i indicii de structur Nr. crt. 1. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3. 3.1. Indicatori Cheltuieli de exploatare total, din care: Cheltuieli cu materiile prime i materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli cu salarii i ndemnizaii Cheltuieli cu asigurrile i protecia social Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli privind prestaiile externe Cheltuieli cu alte impozite, taxe etc. Cheltuieli financiare total, din care: Cheltuieli cu despgubiri, donaii Cheltuieli privind dobnzile Cheltuieli cu ajustrile de valoare Alte cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare total, din care: Amenzi Cheltuieli totale 2008 (lei) 269897280 91265947 1453826 428205 116087502 5610852 5857430 8969416 37004632 3219470 9636089 4078325 4509764 0 1048000 0 0 279533369 2009 (lei) 2010 (lei) Indicele de structur (%) 2008 2009 2010 96,55 32,65 0,52 0,15 41,53 2,01 2,10 3,21 13,24 1,15 3,45 1,46 1,61 0,00 0,37 0,00 0,00 100,00 97,65 65,56 0,02 0,65 23,88 1,83 0,61 2,36 2,25 0,49 2,35 0,53 0,62 0,00 1,20 0,00 0,00 100,00 95,10 54,48 0,14 0,68 23,95 2,18 0,60 4,23 4,35 4,49 4,90 0,44 1,07 0,00 3,39 0,00 0,00 100,00

281691520 277143887 189128055 67200 1870000 68900000 5290500 1750000 6800765 6480000 1405000 6786591 1530875 1785216 0 3470500 0 0 288478111 15878065 0 420498 1967890 69800559 6340687 1750654 12329634 12678987 13074328 14278424 1289560 3120980 0 9867884 0 0 29142231 1

Sursa: Bilanul firmei i calcule proprii Pentru anul 2008, structura cheltuielilor este urmtoarea: ISCM = ISCFM =
CM 91361947 100 = 100 = 32,65% CT 278533369 CFM 5610852 100 = 100 = 2,01 % CT 278533369 CM 189128055 100 = 100 = 65,56 % CT 288478111 CFM 5290500 100 = 100 = 1,83 % CT 288478111

Pentru anul 2009, structura cheltuielilor este urmtoarea: ISCM = ISCFM =

Pentru anul 2010, structura cheltuielilor este urmtoarea: ISCM = ISCFM =


CM 158780650 100 = 100 = 54,48 % CT 2914223311 CFM 6340687 100 = 100 = 2,17 % CT 2914223311

n urma calculelor efectuate, indicele de structur cu cheltuielile materiale deine valori peste 40%, ceea ce arat c firma desfoar o activitate de producie. Tabel 1.2. Detalierea cheltuielilor pe anii 2008, 2009 i 2010 Nr. Indicatori crt. 1.1. Chelt cu materii prime si materiale consumabile: Birotica Produse de curatenie Materiale consumabile pentru fluxul de producie Materii prime 1.2. Alte chelt materiale Cheltuieli cu obiecte de inventar Cheltuieli cu ambalaje 1.3. Alte cheltuieli externe Energia si apa utilizat la fluxul de producie Energia si apa utilizat la spatiile administrative 1.5. Chelt cu personalul 2008 (lei) 91265947 1730000 91947 14794000 74650000 1453826 532401 921425 428205 317930 110275 5610852 2009 (lei) 189128055 3581267 190339 30823738 154532711 67200 25353 41847 1870000 1388422 481578 5290500 2010 (lei) 158780650 3006618 159798 25877775 129736459 420498 158644 261854 1967890 1461103 506787 6340687

Cheltuieli cu salariile pentru personalul productiv Cheltuieli cu salariile pentru personalul tesa 1.6 Cheltuieli cu asigurarile si protectia social Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul productiv Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul tesa 1.8. Cheltuieli cu prestatiile externe Cheltuieli cu intretinerea si reparatia utilajelor Cheltuieli cu prime de asigurare Cheltuieli de cercetare Cheltuieli cu colaboratorii Cheltuieli cu comisoane Cheltuieli cu publicitatea Cheltuieli cu transport personal de productie Cheltuieli cu deplasarile Cheltuieli cu telecomunicatiile Sursa: Calcule proprii

4323871 1286981 5857430 4510164 1347266 37004632 4744922 78340 9835874 17581220 0 2596737 1639671 484011 43857

4076999 1213501 1750000 1347483 402517 6480000 738899 38285 1384320 3242720 0 629512 297496 137336 11432

4886301 1454386 1750654 1347987 402667 12678987 1625765 25764 3367852 5992842 0 889186 561463 165737 50378

1.2.

Analiza dinamicii cheltuielilor


La nivel de ntreprindere, analiza n dinamic a cheltuielilor totale denot o evoluie

ascendent a acestora, aflat, pe de o parte, sub impactul inflaiei, iar, pe de alt parte, reclamat de necesitile desfurrii activitii curente corespunztor perioadei analizate. Tabel 1.3. Dinamica cheltuielilor i indicii de dinamic Nr. crt.
1. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9.

Indicatori
Cheltuieli de exploatare total, din care: Cheltuieli cu materiile prime i materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli cu salarii i ndemnizaii Cheltuieli cu asigurrile i protecia social Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli privind prestaiile externe Cheltuieli cu alte impozite, taxe etc.

2008 (lei)
269897280 91265947 1453826 428205 116087502 5610852 5857430 8969416 37004632 3219470

2009 (lei)
281691520 189128055 67200 1870000 68900000 5290500 1750000 6800765 6480000 1405000

2010 (lei)
277143887 158780650 420498 1967890 69800559 6340687 1750654 12329634 12678987 13074328

Indice dinamic (%) 2010/2008 2010/2009


102,68 173,98 28,92 459,57 60,13 113,01 29,89 137,46 34,26 406,10 98,39 83,95 625,74 105,23 101,31 119,85 100,04 181,30 195,66 930,56

2. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 3. 3.1.

Cheltuieli financiare total, din care: Cheltuieli cu despgubiri, donaii Cheltuieli privind dobnzile Cheltuieli cu ajustrile de valoare Alte cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare total, din care: Amenzi Cheltuieli totale

9636089 4078325 4509764 0 1048000 0 0 279533369

6786591 1530875 1785216 0 3470500 0 0 288478111

14278424 1289560 3120980 0 9867884 0 0 291422311

148,18 31,62 69,20 0,00 941,59 0,00 0,00 104,25

210,39 84,24 174,82 0,00 284,34 0,00 0,00 101,02

Tabel 1.4. Indicii de dinamic

11 Din diagram se observ c cele mai mari modificri le au alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli externe i alte cheltuieli financiare. Alte cheltuieli materiale compuse din cheltuieli cu obiecte de inventar i cheltuieli cu ambalajele au sczut n anul 2009 fa de 2008. Alte cheltuieli externe, din care fac parte energia i apa utilizat la fluxul de producie i la spaiile administrative au crescut n 2009 fa de anul 2008.

Alte cheltuieli financiare, din care fac parte datoriile la bnci au crescut n anul 2009 fa de anul 2008.

1.3.

Analiza costurilor de produc ie


nreprinderea S.C. TCE 3 Brazi S.R.L. produce n principal produse agricole. Dintre produsele agricole menionm gru de toamn, orz de toamn, rapit de toamn,

porumb, floarea soarelui, cartof, sfecl de zahr, lucern si plante perene. Firma a cultivat n anul 2010 50 ha gru. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de gru sunt urmtoarele: 1. Samanta (inclusiv tratamentul) Norma de samanta: 250 KG/ha; Pret unitar: 1 RON/kg; Cost pe hectar: 250 RON 2. Ingrasaminte chimice Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON; Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ; Total costuri/ha : 281,6 RON. 3. Pesticide Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

12 4. Carburanti 130 RON Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole 105 RON Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului.

6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc. 7. Uscarea si conditionarea productiei 20 RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de grau, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii. Cost de producie unitar/ha = 934,1 RON Cost de produc ie unitar/cultura = 934,1 x 50 = 46705 RON Firma a cultivat n anul 2010 40 ha PORUMB. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de porumb sunt urmtoarele: 1. Samanta (inclusiv tratamentul) Norma de samanta: 25 KG/ha; Pret unitar: 2 RON/kg; Cost pe hectar: 50 RON

13 2. Ingrasaminte chimice Azot 564 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 733,2 RON; Fosfor 210 kg/ha x 1,57 lei/kg = 329,7 RON ; Potasiu 558 kg/ha x 1,2 lei/kg = 669,6 RON Total costuri/ha : 1731,5 RON.

3. Pesticide Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha. 4. Carburanti 130 RON Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei. 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole 105 RON Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului. 6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc. 7. Uscarea si conditionarea productiei 20 RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de porumb, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii.

14 8. Salarii mecanizatori 3164 lei/cultur Cost de producie unitar /ha = 5347,5 RON Cost de produc ie unitar/cultura = 5347,5 x 40 = 213900 RON

Firma a cultivat n anul 2010 20 ha rapi. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de rapi sunt urmtoarele: 1. Samanta (inclusiv tratamentul) Norma de samanta: 3 KG/ha; Pret unitar: 1,7 RON/kg; Cost pe hectar: 5,1 RON 2. Ingrasaminte chimice Azot 55 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 71,5 RON; Fosfor 50 kg/ha x 1,57 lei/kg = 78,5 RON ; Potasiu 45 kg/ha x 1,2 lei/kg = 54 RON Total costuri/ha : 204 RON. 3. Pesticide Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha. 4. Carburanti 130 RON Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei. 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole 105 RON 15 Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului. 6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si conditionarea productiei 20 RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de rapita, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii. Cost de producie unitar/ha = 611,6 RON Cost de produc ie unitar/cultura = 611,6 x 20 = 12232 RON Firma a cultivat n anul 2010 40 ha orz. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de orz sunt urmtoarele: 1. Samanta (inclusiv tratamentul) Norma de samanta: 180 KG/ha; Pret unitar: 1 RON/kg; Cost pe hectar: 180 RON 2. Ingrasaminte chimice Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON; Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ; Total costuri/ha : 281,6 RON. 3. Pesticide Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

16 4. Carburanti 130 RON Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole 105 RON Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului. 6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc. 7. Uscarea si conditionarea productiei 20 RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de orz, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii. 8. Salarii mecanizatori 3410 lei/lucrare Cost de producie unitar/ha = 4274,1 RON Cost de produc ie unitar/cultura = 4274,1 x 40 = 170964 RON Firma a cultivat n anul 2010 20 ha floarea soarelui. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de floarea soarelui sunt urmtoarele: 1. Samanta (inclusiv tratamentul) Norma de samanta: 5 KG/ha; Pret unitar: 2 RON/kg; Cost pe hectar: 10 RON 17 2. Ingrasaminte chimice Azot 28 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 36,4 RON; Fosfor 25 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON; Potasiu 50 kg/ha x 1,2 lei/kg = 60 RON; Total costuri/ha : 222 RON.

3. Pesticide Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha. 4. Carburanti 130 RON Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei. 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole 105 RON Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului. 6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc. 7. Uscarea si conditionarea productiei 20 RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de floarea soarelui, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii. Cost de producie unitar/ha = 634,5 RON Cost de produc ie unitar/cultura = 634,5 x 20 = 12690 RON 18

Firma a cultivat n anul 2010 20 ha cartof. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de cartof sunt urmtoarele: 1. Samanta (inclusiv tratamentul) Norma de samanta: 2800 KG/ha; Pret unitar: 1,5 RON/kg;

Cost pe hectar: 4200 RON 2. Ingrasaminte chimice Azot 584 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 759,2 RON; Fosfor 258 kg/ha x 1,57 lei/kg = 405 RON; Potasiu 482 kg/ha x 1,2 lei/kg = 578,4 RON; Total costuri/ha : 1742,6 RON. 3. Pesticide Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha. 4. Carburanti 130 RON Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei. 5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole 105 RON Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului. 6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur 19 A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc. 7. Uscarea si conditionarea productiei 20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a productiei de cartof, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltarii. 8. Salarii mecanizatori 1184 lei/cultur Cost de producie unitar/ha = 7529,1 RON Cost de produc ie unitar/cultura = 7529,1 x 20 = 150582 RON Firma a cultivat n anul 2010 10 ha sfecla de zahar. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de sfecla de zahar sunt urmtoarele: 1. Samanta (inclusiv tratamentul) Norma de samanta: 3,2 KG/ha; Pret unitar: 1,8 RON/kg; Cost pe hectar: 5,76 RON 2. Ingrasaminte chimice Azot 4 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 5,2 RON; Fosfor 2,5 kg/ha x 1,57 lei/kg = 3,4 RON; Potasiu 2,5 kg/ha x 1,2 lei/kg = 3 RON Total costuri/ha : 11,6 RON.

3. Pesticide Erbicide : 6,5 RON/ha; Insectofungicide : 8,5 RON/ha; Total pesticide: 12,5 RON/ha. 20 4. Carburanti 130 RON Costurile realizate include consumul de carburanti necesari pentru executarea lucrarilor agricole, input-uri, transportul productiei, precum si alte transporturi necesare procesului de productie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparatii si intretinerea utilajelor agricole 105 RON Costurile au in vedere mentinerea in stare de functionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii graului. 6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet tarziu, ploi torentiale, etc. Cost de producie unitar/ha = 300 RON Cost de produc ie unitar/cultura = 300 x 10 = 3000 RON

21

Tabel 1.5.

Sursa: Calcule proprii 22

Tabel 1.6.

Sursa: Calcule proprii 23

Tabel 1.7.

Sursa: Calcule proprii 25 Tabel 1.8.

Sursa: Calcule proprii

1.4.

27Analiza costurilor

variabile
Metoda costurilor directe sau variabile pleac de la considerentul c rezultatele ntreprinderii sunt influenate n principal de costurile variabile, n acest sens costul fix nu este luat n calcul. Conform acestei metode se calculeaz patru indicatori: a) marja costurilor variabile; b) rezultatul analitic global; c) rata marjei costurilor variabile; d) rata costurilor variabile. Rezultatele obinute dau informaii despre importana sau greutatea specific a costurilor variabile n total costuri i dac marja costurilor variabile acopera costurile fixe. Dac marja nu acoper costurile fixe ntreprinderea nregistreaz pierderi. Aceast metod poate fi utilizat direct pe fiecare produs n parte (se numete direct cost/produs), la nivel de ntreprindere pe total produse (direct costing global), sau n categoria costurilor variabile sunt introduse i cheltuielile fixe directe, cnd metoda se numete direct costing evoluat. Etapele metodei Direct Costing sunt: 1. Identificarea cheltuielilor variabile. 2. Determinarea produciei totale n uniti fizice. 3. Determinarea costului mediu variabil. 4. Calculul marjei costurilor comerciale. 5. Calculul rezultatului analitic global. 6. Calculul ratelor. 7. Interpretarea rezultatelor. Tabel 1.10. Metoda Direct Costing Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire (tip cheltuial) Cheltuieli cu birotica Cheltuieli cu produse de curenie Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu ambalaje 2008 1730000 91947 14890000 74650000 921425 2009 3581267 190339 30823738 154532711 41847 2010 3006618 159798 25877775 129736459 261854

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Cheltuieli cu energia i apa pentru spaiul de producie Cheltuieli cu ntreinerea Cheltuieli de cercetare Cheltuieli cu colaboratorii Cheltuieli cu publicitatea Cheltuieli cu transport personal de producie Cheltuieli cu deplasrile Cheltuieli cu mrfurile Cheltuieli cu donaii Alte cheltuieli financiare Total cheltuieli variabile (CV) Cifra de afaceri (CA) Cheltuieli totale (CT) Cheltuieli fixe (CF) Marja costurilor variabile (MCV) Rezultatul analitic global (RAG) Rata marjei costurilor variabile (RMCV) Rata costurilor variabile (RCV) Sursa: Calcule proprii

317930 4744922 9835874 17581220 2596737 1639671 484011 116087502 4078325 -48000 249601564 285973561 252971235 3369671 36371997 33002326 12,72 87,28

1388422 738899 1384320 3242720 629512 297496 137336 68900000 1530875 3470500 270889982 274195569 274768745 3878763 3305587 -573176 1,21 98,79

1461103 1625765 3367852 5992842 889186 561463 165737 69800559 1289560 9867884 254064455 331648189 257632536 3568081 77583734 74015653 23,40 76,60

Pentru calculul indicatorilor folostii sau folosit urmtoarele prescurtri i formule: CV cost variabil CV = chelt. cu birotica + chelt cu produse de curenie + chelt cu materiale consumabile + chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu energia pentru spaiile de producie + chelt de ntreinere + chelt de cercetare + chelt cu colaboratorii + chelt cu publicitatea + chelt de transport + chelt cu deplasrile + chelt cu donaiile + alte chelt financiare + chelt cu mrfurile 28 CA cifra de afaceri MCV marja costului variabil MCV = CA CV

CT cheltuieli totale

CT = CV + CF CF cheltuieli fixe CF = CT - CV

RAG rezultatul analitic global RAG = MCV CF RMCV rata marjei costului variabil RMCV = (MCV / CA) * 100 RCV rata costului variabil RCV = (CV / CA) * 100 Pentru anul 2008, indicatorii calculai sunt urmtorii: CV = 1730000 + 91947 + 14890000 + 74650000 + 921425 + 317930 + 4744922 + 9835874 + 17581220 + 2596737 + 1639671 + 484011 + 116087502 + 4078325 48000 = 249601564 lei MCV = CA CV = 285973561 249601564 = 36371997 lei RAG = MCV CF = 36371997 3369671 = 33002326 lei CF = CT CV = 252971235 249601564 = 3369671 lei RMCV = (MCV/CA) * 100 = (36371997 / 285973561) * 100 = 12,72 % RCV = (CV/CA) * 100 = (249601564 / 285973561) * 100 = 87,28 % Pentru anul 2009, indicatorii calculai sunt urmtorii: CV = 3581267 + 190339 + 30823738 + 154532711 + 41847 + 1388422 + 738899 + 1384320 + 3242720 + 629512 + 297496 + 137336 + 68900000 + 1530875 + 3470500 = 270889982 MCV = CA CV = 274195569 270889982 = 3305587 lei RAG = MCV CF = 3305587 3878763 = -573176 lei CF = CT CV = 274768745 270889982 = 3878763 lei RMCV = (MCV/CA) * 100 = (3305587 / 274195569) * 100 = 1,21 % RCV = (CV/CA) * 100 = (270889982 / 274195569) * 100 = 98,79 % 29 Pentru anul 2009, indicatorii calculai sunt urmtorii: CV = 3006618 + 159798 + 25877775 + 129736459 + 261854 + 1461103 + 1625765 + 3367852 + 5992842 + 889186 + 561463 + 165737 + 69800559 + 1289560 + 9867884 = 254064455 lei MCV = CA CV = 331648189 254064455 = 77583734 lei RAG = MCV CF = 77583734 3568081 = 74015653 lei CF = CT CV = 257632536 254064455 = 3568081 lei RMCV = (MCV/CA) * 100 = (77583734 / 331648189) * 100 = 23,40 %

RCV = (CV/CA) * 100 = (254064455 / 331648189) * 100 = 76,60 %

1.5.

Analiza costurilor fixe


Pentru analiza costurilor fixe se va utiliza metoda Activity Based Costing (A.B.C.). Conceptul metodei este bazat pe identificarea activitii necesare realizrii unui produs,

care genereaz costuri fixe. Aceast metod a aprut ca o practic mai nti n firmele de consultan din SUA (General Electric) plecnd de la ideea c metoda clasic de analiz a cheltuielilor dezorienteaz n general ntreprinztorul. Se nate ideea c ntr-o mas de produse profitabile la vedere, ntotdeauna exist unul neprofitabil. Metoda ncearc rspuns la urmtoarea ntrebare: Care sunt sursele ce induc costuri suplimentare i ascunse la nivel de produs, astfel nct ntreprinztorul s identifice produsul povar?. Metoda a fost pus la punct in anii 1970, iar dup anii 2000 este foarte utilizat n cadrul analizelor din firmele din Japonia i SUA (n industria de maini peste 70%, agricultur peste 30%, n diverse industrii peste 50%). Metoda Activity Based Costing pleac de la considerentul c nc la nivel de produs se formeaz n special n faza de concept i proiectare. Conform acestei metode, costul variabil este un consum specific neimportant, iar costul fix identificat cu cheltuielile indirecte numite generale, este foarte important i doar el determin profitabilitatea unui produs. Etapele acestei metode dunt urmtoarele: 1. Identificarea activitii. 2. Identificarea indicatorilor de cost. 30
3.

Stabilirea costurilor fixe indirecte pe unitatea de produs, lund n calcul indicatorul de cost.

4. Stabilirea costului unitar. Tabel 1.11. Metoda Activity Based Costing Nr. crt. 1. Produsul Indicator Cost variabil GRU DE TOAMN 66859067 PORUMB 53487254 CARTOF 26743627 TOTAL 147089948

2.

3.

4. 5. 6. 7. 8.

manoper materia prim Costuri fixe indirecte administrarea Costuri fixe directe concepia aprovizionarea lansarea distribuia ambalare ntreinere TOTAL COST Numr produse Cost unitar Pre vnzare Marja unitar Sursa: Calcule proprii

32717894 34141173 20000 20000 923179 350000 31250 125000 167857 60000 29598,4 67802246 80000000 0,85 1,50 -0,65

26174315 27312939 20000 20000 738543 233333 50000 281250 190238 75000 59196 54245797 80000000 0,68 1,00 -0,32

13087158 13656469 20000 20000 369272 116667 18750 93750 111905 15000 22199 27132899 80000000 0,34 1,50 -1,16

71979367 75110581 60000 60000 2030994 700000 100000 500000 470000 150000 110994 149180942

31 Tabel 1.12. Metoda Activity Based Costing Indicatori de cost Activitate Concepie Aprovizionare Lansare Distribuie Ambalare Indicator de cost Numr soft-uri utilizate Numr comenzi materii prime Numr loturi Numr comenzi produse finite Numr ore pentru Gru de toamn 30 25 40 15 80 4 Produse Porumb 20 40 90 17 100 8 Cartof 10 15 30 10 20 3

ambalare ntreinere Numr reparaii Sursa: Calcule proprii

Cele 3 produse gru de toamn, porumb i cartof sunt profitabile deoarece costul unitar este mai mic dect preul de vnzare.

32

CAPITOLUL 2. ANALIZA REZULTATELOR NTREPRINDERII


2.1. Analiza Cifrei de afaceri
Cifra de afaceri este primul indicator din contul profit i pierderi. Cifra de afaceri exprim fora de vnzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea mrfurilor i produselor vndute sau facturate de ctre o ntreprindere. Practic cifra de afaceri cuprinde indiferent dac acestea au fost ncasate sau nu. Se calculeaz cu urmtoarele relaii: Cifra de afaceri = valoarea mrfurilor producia vndut Cifra de afaceri = venituri totale (producia stocat + producia imobilizat) Analiza cifrei de afaceri presupune cunoaterea urmtorilor termeni: a) Cifra de afaceri total b) Cifra de afaceri medie c) Cifra de afaceri marginal d) Cifra de afaceri critic
a)

Cifra de afaceri total creaz o imagine despre poziia ntreprinderii pe pia.

Practic, acest indicator se exprim n valori absolute (lei) i influeneaz direct cota de piaa a ntreprinderii.

Cifra de afaceri total nu indic nivelul de rentabilitate sau de profit al firmei.


b)

Cifra de afaceri medie se calculeaz pe unitatea de produs, unitatea de serviciu, de

lucrare sau pe muncitor. Cnd se calculeaz pe unitatea de produs (lei/kg), unitatea de serviciu (tarif de cazare lei/noapte), sau unitatatea de lucrare (lei/ha arat) exprim nivelul preului mediu de vnzare. CAm lei/kg = = x lei/kg = Pv , unde:

CAm = cifra de afaceri medie CAt = cifra de afaceri total Q = producia Pv = preul de vnzare Cnd se exprim pe salariat indic nivelul productivitii muncii. CAm lei/pers. = = x lei/pers. = W, unde: 33 CAm = cifra de afaceri medie CAt = cifra de afaceri total W = productivitatea muncii
c)

Cifra de afaceri marginal exprim variaia cifrei de afaceri la o schimbare a

cantitii vndute cu o unitate. CAM = , unde:

CAM = cifra de afaceri marginal CAt = variaia cifrei de afaceri total Qvndut = variaia produciei vndute
d)

Cifra de afaceri critic reprezint acel nivel al cifrei de afaceri unde ntreprinderea

nregistreaz profitul egal cu costul. Tabel 2.1. Analiza Cifrei de afaceri


Nr. crt.

Denumire indicator

2008

ANII 2009

2010

Cifra de afaceri / lei 1. Producia total / kg 2. Cifra de afaceri medie 3. Cifra de afaceri marginal 4. Sursa: Calcule propii

285973561 21800000 13,12 -

274195569 21200000 12,93 19,63

331648189 23000000 14,42 31,92

Pentru calculul detaliat al indicatorilor se vor utiliza urmtoarele formule i prescurtri: CA cifra de afaceri Qt producia total CAm cifra de afaceri medie CAmg cifra de afaceri marginal CA variaia cifrei de afaceri Qt variaia produciei 34 CAm = CA = CA1 CA0 Qt = Qt 1 Qt 0 CAmg =

CAm 2008 = CAm 2009 = CAm 2010 =

= = =

= 13,12 = 12,93 = 14,42

CAmg 2009 = CAmg 2010 =

= =

= =

= 19,63 = 31,92

2.2.

Analiza Produc iei


Producia are ca scop rspunsul la urmtoarele intrebri: 1. Cnd trebuie oprit producia? 2. Ce cantitate trebuie sa produc? 3. Care este combinaia optim de resurse?

4. Ce tehnologie trebuie aplicat? Pentru a rspunde la aceste ntrebri, n analiza produciei se utilizeaz metode bazate pe teoria produciei, respectiv analiza produciei pe termen scurt i pe termen lung. Pentru definirea termenelor, teroria produciei mparte resursele care particip la realizarea produciei fixe, constante, variabile. Resursele fixe sunt considerate cele care au caracter obligatoriu i relativ constante. Acestea sunt: Personalul managerial/administrativ. Capacitatea de producie date de cldiri, maini i utilaje, echipamente.

35 Resursele variabile sunt date de : manoper; materii prime; servicii de la teri.

Din punct de vedere economic pentru resursele fixe se utilizeaz puin forat termenul de capital, iar pentru resursele variabile, termenul de munc. Explicaia este c resurse variabile avem doar pe termen scurt, iar producia pe termen scurt este influenat de creterea sau descreterea timpului de munca ( de manoper). n acest sens n mod general producia este o funcie de capital i munc. Pe termen scurt producia este doar o funcie de munc pentru ca, capitalul este fix, iar pe termen lung producia este o funcie de capital i munc, pentru c ambele sunt variabile. Tabel 2.2. Analiza Produc iei
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Denumire indicator Producia vndut lei Producia stocat lei Producia imobilizat lei Produc ia total - lei 2008 20000000 4100000 2060000 26160000 2009 19000000 3700000 2740000 25440000 2010 21000000 4600000 2000000 27600000

Sursa: Calcule proprii

Indicatorul producie total s-a calculat dup urmtoarea formul i prescurtri: Qt = Qv + Qs + Qi, unde: Qt producia total Qv producia vndut Qs producia stocat Qi producia imobilizat Qt 2008 = Qv 2008 + Qs 2008 + Qi 2008 = 20000000 + 4100000 + 206000 = 26160000 Qt 2009 = Qv 2009 + Qs 2009 + Qi 2009 = 19000000 + 3700000 + 274000 = 25440000 Qt 2010 = Qv 2010 + Qs 2010 + Qi 2010 = 21000000 + 4600000 + 200000 = 27600000 36 Tabel 2.3. Evolu ia indicilor de produc ie

Sursa: Calcule proprii

2.3.

Analiza Marjei comerciale


Marja comercial se calculeaz ca diferena ntre mrfuri i costul de achiziie al

mrfurilor. Marja comercial are sens de valoare adugat, respectiv exprim capacitatea firmei de a produce efecte la propriul efort. Se calculeaz rata marjei comerciale dup relaia:

RMC =

100, unde:

RMC rata marjei comerciale MC marja comercial CA cifra de afaceri MC = M CAM, unde: M mrfuri CAM - costul de achiziionare a mrfii

37 Tabel 2.4. Analiza Marjei comerciale Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Denumire indicator Vnzri mrfuri / lei Costul mrfii / lei Marja comercial Dinamica marjei comeriale Rata marjei comerciale ANII 2009 93500000 68900000 24600000 2,88 26,31

2008 140000000 116087502 23912498 17,08

2010 95000000 69800559 25199441 2,44 26,53

Sursa: Calcule proprii Pentru calculul indicatorilor s-au folosit urmtoarele formule i prescurtri: MC = Vm - Cm RCMC = RMC = 100 100

MC marja comercial Vm vnzri mrfuri Cm costul mrfii RCMC rata de cretere a marjei comerciale RMC rata marjei comerciale MC 2008 = Vm 2008 - Cm 2008 = 140000000 116087502 = 23912498 MC 2009 = Vm 2009 - Cm 2009 = 93500000 68900000 = 24600000 MC 2009 = Vm 2009 - Cm 2009 = 95000000 69800559 = 25199441

RCMC 2009 = RCMC 2010 =

100 = 100 =

100 = 2,88 100 = 2,44

38 RMC2008 = RMC2009 = RMC2010 = 100 = 100 = 100 = 100 = 17,08 100 = 26,31 100 = 26,53

2.4.

Analiza Valorii adugate


Valoarea adugat reprezint un indicator economic care nu apare cu form de sine

sttoare n contabilitatea Romniei. Totui acest indicator este utilizat n analizele economice cu scopul de a msura capacitatea ntreprinderii sau capacitatea unei naiuni de a produce venituri (capacitatea de a produce efecte cu propriu efort). Valoarea adugat este un indicator care face trecerea de la microeconomie la macroeconomie. Astfel, la nivel microeconomic, valoarea adugat se calculeaz ca diferen ntre producia exerciiului i plile efectuate ctre teri (numite consumuri intermediare). Producia exerciiului apare n contul 121 sub form de: producie vndut (evaluat la preul de vnzare);

producia stocat (evaluarea la costul de producie); producia imobilizat (evaluarea la costul de producie).

Plile ctre teri apar n contul 121 sub form de: a) cheltuieli cu materii prime i materiale; b) alte cheltuieli materiale ctre teri; c) cheltuieli cu combustibilul, energia i apa; d) servicii prestate de teri / servicii externe. Lund n considerare relaia prezentat mai sus, rezult c valoarea adugat cuprinde: a) cheltuieli cu personalul (salarii + CAS + impozite pe salarii); b) cheltuieli cu amortizarea; c) cheltuieli cu impozitele i taxele (indirecte: pe teren, cldiri, utilaje); d) cheltuieli cu dobnzile i profitul. Suma tuturor valorilor adugate create la nivelul tuturor agenilor economici dintr-o ar formeaz produsul intern brut. Astfel indicatorul devine unul macroeconomic. 39 n analiz se utilizeaz termenul de valoare adugat net care este diferen dintre valoarea adugat brut i amortizrile. Suma valorii adugate nete formeaz produsul intern net. Dac valorile adugate nete se nsumeaz lund n considerare agenii economici naionali, indicatorul se numete venit naional. Tabel 2.5. Analiza Valorii adugate Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Denumire indicator (lei) Marja comercial Producia total Cheltuieli cu materii prime i materiale Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe Cheltuieli privind prestaiile externe Consum intermediar 2008 23912498 26160000 4650000 1453826 1282050 37004632 44390508 ANII 2009 24600000 25440000 33532711 672000 1870000 6480000 42554711 2010 25199441 27600000 29736459 420498 1967890 12678987 44803834

8.

Valoarea adugat Sursa: Calcule proprii

5681990

7485289

7995607

Pentru calculul indicatorului valoare adugat s-au folosit urmtoarele formule i prescrutri: VA = MC + Qt CI CI = Cheltuieli cu materii prime + Alte cheltuieli materiale + Alte cheltuieli externe + Cheltuieli privind prestaiile externe VA valoarea adugat Qt producia total CI consum intermediar

40 CI 2008 = 4650000 + 1453826 + 1282050 + 37004632 = 44390508 CI 2009 = 33532711 + 672000 + 1870000 + 6480000 = 42554711 CI 2010 = 29736459 + 420498 + 1967890 + 12678987 = 44803834 VA 2008 = MC 2008 + Qt 2008 CI2008 = 23912498 + 26160000 44390508 = 5681990 VA 2009 = MC 2009 + Qt 2009 CI2009 = 24600000 + 25440000 42554711 = 7485289 VA 2010 = MC 2010 + Qt 2010 CI2010 = 25199441 + 27600000 44803834 = 7995607 Tabel 2.6. Evolu ia Valorii adugate

Sursa: Calcule proprii