TITLUL

PROIECTULUI

ANALIZA VASLU ICUPRINS

ACTIVITATIIECONOMICO-FINANCIARA LA SC COMCEREAL SA

CAP. 1 - Analiza cheltuitelor

1.1. Analiza structurii cheltuielilor 1.2. Analiza dinamicii cheltuilelor 1.3. Analiza costurilor de producie 1.4. Analiza costurilor variabile .

1.5. Analiza costurilor fixe.

CAP. 2 - Analiza rezultatelor ntreprinderii

2.1. Analiza cifrei de afaceri 2.2. Analiza produciei 2.3. Analiza valorii adaugate 2.4. Analiza marjei comerciale

CAP. 3 - Analiza perfomantei intreprinderii

3.1. Prezentarea si analiza contului de profit si pierdere 3.2. Analiza rezultatelor financiare 3.3. Analiza rentabilitatii 3.4. Analiza sanatatii intreprinderii 3.4.1. Structura de finanare Analiza valorii de finanar eCAPITOLUL 1. ANALIZA CHELTUIELILOR

SC COMCEREAL SA Vaslui este una dintre cele mai reprezentative firme pentru agricultura romaneasca, situndu-se pe un loc frunta in topul firmelor din domeniu. Cu investitii in modernizarea spatiilor de depozitare si in achiziionarea de utilaje agricole performante, de peste 10 milioane de Euro in ultimii ani, societatea este un adevarat lider in agricultura. O preocupare permanenta a societatii o constituie marirea suprafeelor agricole cultivate si aplicarea tehnologiilor agrotehnice pentru valorificarea corespunztoare a terenurilor si obinerea de producii ridicate. Pentru realizarea unor culturi superioare calitativ si cantitativ producia agricola se realizeaza cu mijloace de producie modeme si performante. Cultura cerealelor si a plantelor industriale se realizeaza in 27 de ferme vegetale care exploateaza peste 21 600 de hectare teren agricol, localizate in cea mai mare parte in judeul Vaslui dar si in judeele limitrofe Galai, Neam si Iasi. Concomitent cu cultura cerealelor (gru, orz si porumb) care ocupa cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii ani s-a acordat o atentie deosebita si culturii plantelor tehnice in special rapita, floarea soarelui si soia, SC COMCEREAL SA Vaslui fiind unul dintre cei mai mari cultivatori de rapita din tara. Astfel, societatea dispune de 18 instalatii de irigat pivot si 16 instalatii de irigat cu tambur si de peste 150 de utilaje agricole (tractoare si combine) majoritatea achiziionate dupa anul 2000, o mare parte dintre acestea purtnd marca Landini, McCormik, Laverda sau New Holland. Producia agricola este depozitata in condiii optime in cele 16 baze de recepie ale societatii care au o capacitate totala de peste 250 000 tone. Infrastructura acestor baze de recepie s-a modernizat prin achiziionarea de utilaje specifice si mijloace de transport modeme Analiza prin costuri reprezint un domeniu deosebit de important n activitatea ntreprinderii, deoarece n aceast zon se produc o serie de fenomene economice legate de consumul i utilizarea factorilor de producie. De modul cum se consum i cum se utilizeaz factorii de producie depinde n mare msur

competitivitatea produselor i eficiena activitii desfurate. Achiziiile se numesc factori de producie i odat intrate n ntreprindere formeaz stocurile. Intr-un an financiar respectiv ntr-un ciclu de producie, ntreprinderea nu utilizeaz toate stocurile ci doar o parte care sunt numite factori de producie. Partea de stoc utilizat ntr-un ciclu de producie, respectiv utlizat pentru a obine bunuri economice poart denumirea de costuri. Practic dac n mod ipotetic toate stocurile ntreprinderii sunt utilizate ntr-un ciclu de produc ie, atunci termenul de cheltuieli este egal cu termenul de costuri. Costurile se clasific dup urmtoarele criterii:
A. Dupa natura lor, vom deosebi: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare i cheltuieli

excepionale. Cheltuielile de exploatare cuprind acele cheltuieli care formeaz baza obiectelor de activitate al firmei. Aceast grup cuprinde: cheltuieli cu materii prime i materiale; alte cheltuieli materiale; cheltuieli cu fora de munc (salarii + toate impozitele); provizioanele. Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de ntreprindere cu partenerii de afaceri n scopul de a finana sau de a economisi. Aceast grup cuprinde: dobnzi la credite; diferene la curs valutar; pierderi de creanDe; pierderi la plasamente; pierderi din tranzacii financiare; provizioane de risc. Cheltuielile excepionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte n mod direct din activitatea ntreprinderii. Aceast grup cuprinde: penaliti; amenzi; diferite pli efectuate ctre stat din cauza calcului greit al impozitului; anumite subvenii neateptate; sponsorizri; ajutoare pentru terDe persoane. Din punct de vedere al importanei, cheltuielile de exploatare influenDeaza n mod decisiv rezultatele de producie.
B. Dup modul cum oscileaz n raport cu producia obinut distingem doua tipuri de

cheltuieli: cheltuieli fixe si cheltuieli variabile. Cheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de producie i sunt n general calculate( nu sunt o expresie a unui consum direct rezultat din dorina de a obine un bun economic). Costul fix cuprinde cheltuielile generale si comune ale ntreprinderii.n cadrul cheltuielilor generale intr toate cheltuielile cu amortizarea, salariile, utilitile, ntreinerea, meninerea sediului central al ntreprinderii. n cadrul cheltuielilor comune intr aceleai cheltuieli dar care au ca obiect

seciile de producie. Cheltuielile variabile oscileaz n mod direct proporional cu producia, cu sens de consum specific. Ele cuprind: consum de materie prim si materiale; consum de munc direct( muncitori operaionali); consum de energie i utiliti exprimate n mod direct pe produs.
C. n funcie de modul de includere n costuri avem cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe se pot identifica pe obiecte de calculaii i cuprind n general doua grupe de cheltuieli: cheltuieli directe fixe si cheltuieli directe variabile. Cheltuielile directe fixe sunt cheltuieli comune iar cheltuielile directe cariabile sunt materii prime, muncitori operaionali i alte cheltuieli ce exprim consumul specific. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu pot fi identificate pe obiecte de calculaie. Aceste cheltuieli indirecte sunt si ele imparite in doua categorii:cheltuieli indirecte fixe si cheltuieli indirecte variabile. Cheltuielile indirecte fixe cuprind toate cheltuielile generale ale firmei iar cheltuielile indirecte variabile cuprind amortizarea, numai n cazul n care un utilaj, o main sau o cldire determin obinerea unui singur produs.
D. Dup coninut avem cheltuieli materiale si cheltuieli cu fora de munc.Cele dou grupe de

cheltuieli fac parte din cheltuielile de exploatare. Cheltuielile materiale cuprind: cheltuieli cu materii prime i materiale; cheltuieli de achiziionare a mrfurilor; obinerea de inventar i alte cheltuieli cu coninut material.Toat aceast grup de cheltuieli este egal cu consumul intermediar al ntreprinderii. Cheltuielile cu fora de munc cuprind salariile i toate cheltuielile legate de personal( impozite + formarea profesional).
E. Dup modul de nregistrare n contabilitate avem cheltuieli incorporabile i cheltuieli

necorporabile. Cele incorporabile nseamn c se contabilizeaz direct n costuri( fac parte din costuri). Cele necorporabile nu se includ n costuri ( provizioanele i toate cheltuielile care nu au nici o legtur cu producia).
F. Din punct de vedere al fluxurilor avem cheltuieli monetare si cheltuieli nonmonetare.

Cheltuielile monetare cuprind toate cheltuielile care determina un flux real efectiv (cheltuieli cu fora de munc). Cheltuielile nonmonetare sunt acele cheltuieli care se calculeaz (amortizarea, provizioane).

G. Din punct de vedere al efectului asupra vnzrilor avem cheltuieli efective; cheltuieli

ascunse si cheltuieli de oportunitate. Cheltuielile efective sunt nregistrate n contabilitate. Cheltuielile ascunse nu se nregistreaz dar deterioreaz ncasrile. Costurile de oportunitate cuprind opiunile ntreprinztorilor de a produce un produs A n defavoareaunui produs B. Dac se dovedete c produsul A este nerentabil nseamn c dirma a pierdut o ncasare, practic a avut un plus de cost. La nivel de ntreprindere cheltuielile reprezint indicatorul de pilotaj spre un anumit rezultat economic.

1.1.

Analiza structurii cheltuielilor Orice analiz a cheltuielilor ncepe cu structura acestora pe puncte de interes. La nivelul

ntreprinderii exist urmtoarele puncte de interes:

a) aprovizionarea materiilor prime b) stocuri c) cheltuieli de personal d) cheltuieli de producie e) cheltuieli de desfacere (de vnzare) f) cheltuieli post-vnzare

La nivel de ntreprindere exist o grup de cheltuieli care cuprind fluxul tehnologic respectiv producia (numite cheltuieli de producie) i o grup de cheltuieli aflat n afara produciei (numite cheltuieli generale sau cheltuieli de vnzare sau cheltuieli post-vnzare). Pentru a stabili structura cheltuielilor, se mparte fiecare grup de cheltuieli la totalul cheltuielilor i se nmulete cu 100. CM Indicele de structur a cheltuielilor materiale: ISCM = x 10 0Indicele de structur a cheltuielilor cu fora de munc: ISCFM = x 100 Analiza structurii de face procentual pe grupe de cheltuieli i n dinamic de la o perioad la alta. Dac n dinamic structura cheltuielilor se schimb, nseamn c firma a schimbat tehnologia sau obiectul de activitate. ntotdeauna cel care face analiza de strcutur trebuie s prezinte cauzele modificrilor. Tabel 1.1. Nr . cr t. Structura cheltuielilor Di indicii de structur Indicatori 2008 2009 2010 Indicele de structur (%) (lei) (lei) (lei) 2008 2009

201 0

1. 1. 1. 1. 2. 1. 3. 1. 4. 1. 5. 1. 6. 1. 7. 1. 8. 1. 9. 2. 2. 1. 2. 2. 3. 2. 4. 3. 3. 1.

269897280 Cheltuieli de exploatare total, din 91265947 care: Cheltuieli cu materiile prime Di materiale consumabile Alte cheltuieli materiale 1453826 Alte cheltuieli externe428205 Cheltuieli privind 116087502 mrfurile cu salarii 5610852 Cheltuieli Lli ndemnizaflii 5857430 Cheltuieli cu asigurrile Di protec ia social Cheltuieli 8969416 cu amortizarea 37004632 Cheltuieli privind presta iile externe 3219470 Cheltuieli cu alte impozite, taxe etc. 9636089 Cheltuieli financiare total, din care: 4078325 Cheltuieli cu despgubiri, dona ii Cheltuieli privind 4509764 dobnzile Cheltuieli cu ajustrile de valoare Alte cheltuieli financiare 1048000 Cheltuieli extraordinare total, din Amenzi Cheltuieli totale 279533369

281691520 277143887 189128055 158780650 67200 420498 1870000 1967890 68900000 69800559 5290500 6340687 1750000 6800765 6480000 1405000 6786591 1530875 1785216 0 3470500 0 1750654 12329634 12678987 13074328 14278424 1289560 3120980 0 9867884 0 0 0 0

96,55 32,65 0,52 0,15 41,53 2,01 2,10 3,21 13,24 1,15 3,45 1,46 1,61 0,00 0,37 0,00 0,00 100,00

97,65 65,56 0,02 0,65 23,88 1,83 0,61 2,36 2,25 0,49 2,35 0,53 0.62 0,00 1,20 0,00 0,00 100,00

95,10 54,48 0,14 0,68 23,95 2,18 0,60 4.23 4,35 4,49 4,90 0,44 1,07 0,00 3,39 0,00 0,00 100,00

0 0 288478111 291422311

Sursa: Bilanul firmei i calcule proprii Pentru anul 2008, structura cheltuielilor este urmtoarea: CM 1AA 91361947 1An ISCM =----x l 0 0 = --------------x 100 =32,65% CT 278533369 T_ CFM 5610852 nin/ ISCFM ----x 100-----------------x 100 = 2.01 % CT 278533369 Pentru anul 2009, structura cheltuielilor este urmtoarea: T -CM , AA_ 189128055 1AA ISCM-------x 100----------------x 100 =65,56 % CT 288478111 _ CFM 1 A A _ 5290500 1AA l o 0 / ISCFM--------x 100-----------------x 100 = 1,83 % CT 288478111 Pentru anul 2010, structura cheltuielilor este urmtoarea: T _ CM , A A - 158780650 1AA C O 0 /

ISCM-------x 100----------------x 100 = 54.48 % CT 2914223311 _ CFM 1 A A _ 6340687 1AA ISCFM ~~----x 100------------------x 100 = 2.17 % CT 29142233II n urma calculelor efectuate, indicele de structur cu cheltuielile materiale deine valori peste 40%, ceea ce arat c firma desfoar o activitate de producie. Tabel 1.2.

Detalierea cheltuielilor pe anii 2008,2009 i 2010 N r. cr 1. 1. 2008 (lei) 91265947 Chelt cu materii prime si materiale consumabile: Birotica 1730000 Produse de curenie Materiale consumabile pentru fluxul 14794000 de producie Materii prime 74650000 1. 2. Alte chelt materiale Cheltuieli cu obiecte de inventar Cheltuieli cu ambalaje 1. Alte cheltuieli externe 3. Energia si apa utilizat la fluxul de producie Energia si apa utilizat administrative Chelt cu personalul la 1453826 532401 921425 428205 317930 Indicatori 2009 (lei) 189128055 2010 (lei) 158780650 3006618 159798

3581267 190339

91947

30823738 25877775 154532711 129736459 420498 158644 261854 1967890 1461103 506787

67200 25353 41847 1870000 1388422 481578

110275 spatiile 5610852 4323871

1. 5.

5290500 6340687 4076999 4886301

Cheltuieli cu salariile pentru personalul

1 productiv Cheltuieli cu salariile pentru personalul tesa

1286981

1213501

1454386

1. 6

1. 8.

Cheltuieli cu asigurarile si protectia 5857430 social Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul 4510164 productiv Cheltuieli cu asigurarile pentru personalul 1347266 tesa Cheltuieli cu prestatiile externe 37004632 Cheltuieli cu intretinerea si utilajelor Cheltuieli cu prime de asigurare Cheltuieli de cercetare Cheltuieli cu colaboratorii Cheltuieli cu comisoane Cheltuieli cu publicitatea Cheltuieli cu transport personal de producie Cheltuieli cu deplasarile Cheltuieli cu telecomunicaiile reparaia 4744922 78340 9835874 17581220 0 2596737 1639671 484011 43857

1750000 1347483 402517 6480000 738899 38285 1384320 3242720 0 629512 297496 137336 11432

1750654 1347987 402667 12678987 1625765 25764 3367852 5992842 0 889186 561463 165737 50378

Sursa: Calcule proprii

1.2.

Analiza dinamicii cheltuielilor La nivel de ntreprindere, analiza n dinamic a cheltuielilor totale denot o evoluie

ascendent a acestora, aflat, pe de o parte, sub impactul inflaiei, iar, pe de alt parte, reclamat de necesitile desfurrii activitii curente corespunztor perioadei analizate. Tabel 1.3.

Dinamica cheltuielilor i indicii de dinamic Nr. crt . 1. Indicatori 2008 2009 2010 (lei) (lei) (lei) 269897280 281691520 277143887 Cheltuieli de exploatare total, din Indice dinamic (%) 2010/2008 2010/2009 102,68 98,39

1.1 . 1.2 . 1.3 . 1.4 . 1.5 .

91265947 189128055 158780650 Cheltuieli cu materiile prime i materiale consumabile Alte cheltuieli 1453826 67200 420498 materiale Alte cheltuieli externe 428205 1870000 1967890 116087502 68900000 69800559 Cheltuieli privind mrfurile 5290500 6340687 Cheltuieli cu salarii i 5610852 indemnizaii

173,98 28,92 459,57 60,13 113,01

83,95 625,74 105,23 101,31 119,85

1.6 1750000 1750654 Cheltuieli cu 5857430 . asigurrile i protecia social Cheltuieli 1.7 cu amortizarea 8969416 6800765 12329634 . 1.8 6480000 12678987 Cheltuieli privind 37004632 . prestaiile externe 1.9 1405000 13074328 Cheltuieli cu alte 3219470 . impozite, taxe etc. 2. 6786591 14278424 Cheltuieli financiare 9636089 total, din care: 2.1 1530875 1289560 Cheltuieli cu 4078325 . despgubiri, donaii 2.2 1785216 3120980 Cheltuieli privind 4509764 . dobnzile 2.3 0 0 0 Cheltuieli cu ajustrile . de valoare 2.4 Alte cheltuieli 1048000 3470500 9867884 . financiare 3. 0 0 0 Cheltuieli extraordinare total, 3.1 Amenzi 0 0 0 . Cheltuieli totale 279533369 288478111 291422311

29,89 137,46 34,26 406,10 148,18 31,62 69,20 0,00 941,59 0,00 0,00 104,25

100,04 181,30 195,66 930,56 210,39 84,24 174,82 0,00 284,34 0,00 0,00 101,02

Tabel 1.4. Indicii de dinamic 1000,00 900.00 800.00 700.00 600.00 500.00 400.00 300.00 200.0 100,00 0,00

Din diagram se observ c cele mai mari modificri le au alte cheltuieli materiale, alte cheltuieli externe i alte cheltuieli financiare.

Alte cheltuieli materiale compuse din cheltuieli cu obiecte de inventar i cheltuieli cu ambalajele au sczut n anul 2009 fa de 2008. Alte cheltuieli externe, din care fac parte energia i apa utilizat la fluxul de producie i la spaiile administrative au crescut n 2009 fa de anul 2008. Alte cheltuieli financiare, din care fac parte datoriile la bnci au crescut n anul 2009 fa de anul 2008.

1.3.

Analiza costurilor de producie nreprinderea SC COMCEREAL SA VASLUI produce n principal produse agricole. Dintre

produsele agricole menionm gru de toamn, orz de toamn, rpit de toamn, porumb, floarea soarelui, cartof, sfecl de zahr, lucem si plante perene. Firma a cultivat n anul 2010 50 ha gru. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de gru sunt urmtoarele:
1. S amanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 250 KG/ha; Pret unitar: 1 RON/kg; Cost pe hectar: 250 RON
2. ngrminte chimice

Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 156 RON; Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ; Total costuri/ha : 281,6 RON.
3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.
4. Carburani

130 RON Costurile realizate include consumul de carburani necesari pentru executarea lucrrilor agricole, input-uri, transportul produciei, precum si alte transporturi necesare procesului de producie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.

5. Reparaii si intretinerea utilajelor agricole

105 RON Costurile au in vedere meninerea in stare de funcionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii grului.

6. Asigurarea

culturii

35

RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet trziu, ploi toreniale, etc.
7. Uscarea si condiionarea produciei 20

RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a produciei de grau, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltrii. Cost de producie unitar/ha = 934,1 RON Cost de producie unitar/cultura = 934,1 x 50 = 46705 RON Firma a cultivat n anul 2010 40 ha PORUMB. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de porumb sunt urmtoarele:
1. S amanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 25 KG/ha; Pret unitar: 2 RON/kg; Cost pe hectar: 50 RON

2. ngrminte chimice

Azot 564 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 733,2 RON; Fosfor 210 kg/ha x 1,57 lei/kg = 329,7 RON ; Potasiu 558 kg/ha x 1,2 lei/kg = 669,6 RON Total costuri/ha : 1731,5 RON.
3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.

4. Carburani

130 RON Costurile realizate include consumul de carburani necesari pentru executarea lucrrilor agricole, input-uri, transportul produciei, precum si alte transporturi necesare procesului de producie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.
5. Reparaii si intretinerea utilajelor agricole

105 RON Costurile au in vedere meninerea in stare de funcionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii grului.
6. Asigurarea culturii 35

RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet trziu, ploi toreniale, etc.
7. Uscarea si condiionarea produciei 20

RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a produciei de porumb, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltrii.
8. Salarii

mecanizatori

3164 lei/cultur Cost de producie unitar /ha = 5347,5 RON

Cost de producie unitar/cultura = 5347,5 x 40 = 213900 RON Firma a cultivat n anul 2010 20 ha rapi. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de rapi sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 3 KG/ha; Pret unitar: 1,7 RON/kg; Cost pe hectar: 5,1 RON
2. ngrminte chimice

Azot 55 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 71,5 RON; Fosfor 50 kg/ha x 1,57 lei/kg = 78,5 RON ; Potasiu 45 kg/ha x 1,2 lei/kg = 54 RON Total costuri/ha : 204 RON.
3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.
4. Carburani

130 RON Costurile realizate include consumul de carburani necesari pentru executarea lucrrilor agricole, input-uri, transportul produciei, precum si alte transporturi necesare procesului de producie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.
5. Reparaii si intretinerea utilajelor agricole

105 RON Costurile au in vedere meninerea in stare de funcionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii grului.
6. Asigurarea culturii

35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet trziu, ploi toreniale, etc.
7. Uscarea si condiionarea produciei 20

RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a produciei de rapita, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltrii.

Cost de producie unitar/ha = 611,6 RON Cost de producie unitar/cultura = 611,6 x 20 = 12232 RON Firma a cultivat n anul 2010 40 ha orz. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de orz sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 180 KG/ha; Pret unitar: 1 RON/kg; Cost pe hectar: 180 RON
2. ngrminte chimice

Azot 120 kg/ha x 1,3 lei/Kg =156 RON; Fosfor 80 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON ; Total costuri/ha : 281,6 RON.
3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.
4. Carburani

130 RON Costurile realizate include consumul de carburani necesari pentru executarea lucrrilor agricole, input-uri, transportul produciei, precum si alte transporturi necesare procesului de producie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.
5. Reparaii si intretinerea utilajelor agricole

105 RON Costurile au in vedere meninerea in stare de funcionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii grului.
6. Asigurarea culturii 35 RON/an/cultur

A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet trziu, ploi torentiale, etc.

7. Uscarea si condiionarea produciei 20 RON/kg

A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a produciei de orz, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltrii.
8. Salarii mecanizatori 3410 lei/lucrare

Cost de producie unitar/ha = 4274,1 RON Cost de producie unitar/cultura = 4274,1 x 40 = 170964 RON Firma a cultivat n anul 2010 20 ha floarea soarelui. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de floarea soarelui sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 5 KG/ha; Pret unitar: 2 RON/kg; Cost pe hectar: 10 RON

2. ngrminte chimice

Azot 28 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 36,4 RON; Fosfor 25 kg/ha x 1,57 lei/kg = 125,6 RON; Potasiu 50 kg/ha x 1,2 lei/kg = 60 RON; Total costuri/ha : 222 RON.
3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha;

Total pesticide: 112,5 RON/ha.

Insectofungicide : 98,5 RON/ha;Carburani 130 RON Costurile realizate include consumul de carburani necesari pentru executarea lucrrilor agricole, input-uri, transportul produciei, precum si alte transporturi necesare procesului de producie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.
4. Reparaii si intretinerea utilajelor agricole

105 RON Costurile au in vedere meninerea in stare de funcionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii grului.
5. Asigurarea culturii

35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet trziu, ploi toreniale, etc.
6. Uscarea si condiionarea produciei

20 RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a produciei de floarea soarelui, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltrii. Cost de producie unitar/ha = 634,5 RON

Cost de producie unitar/cultura = 634,5 x 20 = 12690 RON urmtoarele:

1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Firma

a cultivat n anul 2010 20 ha cartof. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de cartof sunt

Norma de samanta: 2800 KG/ha; Pret unitar: 1,5 RON/kg; Cost pe hectar: 4200 RON

Total pesticide: 112,5 RON/ha.

2. ngrminte chimice

Azot 584 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 759,2 RON;Fosfor 258 kg/ha x 1,57 lei/kg = 405 RON; Potasiu 482 kg/ha x 1,2 lei/kg = 578,4 RON; Total costuri/ha : 1742,6 RON.
3. Pesticide

Erbicide : 26,5 RON/ha; Insectofungicide : 98,5 RON/ha; Total pesticide: 112,5 RON/ha.
4. Carburani

130 RON Costurile realizate include consumul de carburani necesari pentru executarea lucrrilor agricole, input-uri, transportul produciei, precum si alte transporturi necesare procesului de producie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.
5. Reparaii si intretinerea utilajelor agricole 105

RON Costurile au in vedere meninerea in stare de funcionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii grului.
6. Asigurarea culturii 35

RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet trziu, ploi toreniale, etc.
7. Uscarea si condiionarea produciei 20

RON/kg A fost opertie obligatorie si necesara depozitarii fara riscuri a produciei de cartof, avand in vedere perioada ploioasa din timpul recoltrii.
8. Salarii

mecanizatori

1184 lei/cultur Cost de producie unitar/ha = 7529,1 RON

Cost de producie unitar/cultura = 7529,1 x 20 = 150582 RON Firma a cultivat n anul 2010 10 ha sfecla de zahar. Cheltuielile pentru cultivarea unui hectar de sfecla de zahar sunt urmtoarele:
1. Samanta (inclusiv tratamentul)

Norma de samanta: 3,2 KG/ha; Pret unitar: 1,8 RON/kg; Cost pe hectar: 5,76 RON
2. ngrminte chimice

Azot 4 kg/ha x 1,3 lei/Kg = 5,2 RON; Fosfor 2,5 kg/ha x 1,57 lei/kg = 3,4 RON; Potasiu 2,5 kg/ha x 1,2 lei/kg = 3 RON Total costuri/ha : 11,6 RON.

3. Pesticide

Erbicide : 6,5 RON/ha; Insectofungicide : 8,5 RON/ha; Total pesticide: 12,5 RON/ha.
4. Carburani

130 RON Costurile realizate include consumul de carburani necesari pentru executarea lucrrilor agricole, input-uri, transportul produciei, precum si alte transporturi necesare procesului de producie sau unor scopuri de afaceri la nivelul fermei.
5. Reparaii si intretinerea utilajelor agricole

105 RON Costurile au in vedere meninerea in stare de funcionare a tuturor utilajelor agricole folosite in cadrul fermei repartizate culturii grului.
6. Asigurarea culturii

35 RON/an/cultur A reprezentat un element nou de cheltuieli pentru ferma, in vederea asigurarii pentru

pierderile provocate de calamitati, precum: grindina, inghet trziu, ploi toreniale, etc. Cost de producie unitar/ha = 300 RON

Cost de producie unitar/cultura = 300 x 10 = 3000 RON

1.4.

Analiza costurilor variabile Metoda costurilor directe sau variabile pleac de la considerentul c rezultatele

ntreprinderii sunt influenate n principal de costurile variabile, n acest sens costul fix nu este luat n calcul. Conform acestei metode se calculeaz patru indicatori:
a) maija costurilor variabile; b) rezultatul analitic global; c) rata marjei costurilor variabile; d) rata costurilor variabile.

Rezultatele obinute dau informaii despre importana sau greutatea specific a costurilor variabile n total costuri i dac marja costurilor variabile acopera costurile fixe. Dac marja nu acoper costurile fixe ntreprinderea nregistreaz pierderi. Aceast metod poate fi utilizat direct pe fiecare produs n parte (se numete direct cost/produs), la nivel de ntreprindere pe total produse (direct costing global), sau n categoria costurilor variabile sunt introduse i cheltuielile fixe directe, cnd metoda se numete direct costing evoluat. Etapele metodei Direct Costing sunt: 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . Identificarea cheltuielilor variabile. Determinarea produciei totale n uniti fizice. Determinarea costului mediu variabil. Calculul marjei costurilor comerciale. Calculul rezultatului analitic global.

6 . 7 .

Calculul ratelor. Interpretarea rezultatelor. Tabel 1.1

Metoda Direct Costing Nr . Cheltuieli 1. cu birotica

Denumire cheltuial)

2008 (tip 1730000 91947 14890000

2009 3581267 190339 30823738

2010 3006618 159798 25877775 129736459 261854 1461103 1625765 3367852 5992842 889186 561463 165737 69800559 1289560 9867884

Cheltuieli 2. cu produse de curenie 3. Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli 4. cu materii prime Cheltuieli 5. cu ambalaje 6. Cheltuieli cu energia i apa pentru spaiul de producie Cheltuieli 7. cu ntreinerea Cheltuieli 8. de cercetare Cheltuieli 9. cu colaboratorii Cheltuieli 10cu publicitatea . 11 Cheltuieli . cu transport personal de producie Cheltuieli 12cu deplasrile . Cheltuieli 13cu mrfurile . Cheltuieli 14cu donaii . Alte cheltuieli 15 financiare . Total cheltuieli 16 variabile (CV) . Cifra de17 afaceri (CA) . Cheltuieli 18totale (CT) . Cheltuieli 19fixe (CF) . 20 Marja costurilor variabile (MCV) . Rezultatul 21 analitic global (RAG) . 22 Rata marjei costurilor variabile (RMCV) .

74650000 154532711 921425 317930 4744922 9835874 17581220 2596737 1639671 484011 116087502 4078325 -48000 249601564 285973561 252971235 41847 1388422 738899 1384320 3242720 629512 297496 137336 68900000 1530875 3470500

270889982 274195569 274768745

254064455 331648189 257632536 3568081 77583734 74015653 23,40

3369671 36371997 33002326 12,72

3878763 3305587 -573176 1,21

Rata costurilor 23 variabile (RCV) . Sursa: Calcule proprii

87,28

98,79

76,60

Pentru calculul indicatorilor folostii sau folosit urmtoarele prescurtri i formule:

CV - cost variabil

CV= chelt. cu birotica + chelt cu produse de curenie + chelt cu materiale consumabile + chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu energia pentru spaiile de producie + chelt de ntreinere + chelt de cercetare + chelt cu colaboratorii + chelt cu publicitatea + chelt de transport + chelt cu deplasrile + chelt cu donaiile + alte chelt financiare + chelt cu mrfurile

CA - cifra de afaceri

MCV - marja costului variabil

MCV = CA - CV

 CT - cheltuieli totale

CT = CV + CF

CF - cheltuieli fixe

CF = CT - CV

RAG - rezultatul analitic global

RAG = MCV - CF

RMCV - rata marjei costului variabil

RMCV = (MCV / CA) * 100

RCV - rata costului variabil

RCV = (CV / CA) * 100

Pentru anul 2008, indicatorii calculai sunt urmtorii: CV = 1730000 + 91947 + 14890000 + 74650000 + 921425 + 317930 + 4744922 + 9835874 + 17581220 + 2596737 + 1639671 + 484011 + 116087502 + 4078325 -48000 = 249601564 lei MCV = CA - CV = 285973561 - 249601564 = 36371997 lei

RAG = MCV - CF = 36371997 - 3369671 = 33002326 lei CF = CT - CV = 252971235 - 249601564 = 3369671 lei RMCV = (MCV/CA) * 100 = (36371997 / 285973561) * 100 = 12,72 % RCV = (CV/CA) * 100 = (249601564 / 285973561) * 100 = 87,28 % Pentru anul 2009, indicatorii calculai sunt urmtorii: CV= 3581267 + 190339 + 30823738 + 154532711 + 41847 + 1384320 + 3242720 + 629512 + 297496 + 137336 + 68900000 + 1388422+ 738899 + 1530875+ 3470500 =

270889982 MCV = CA - CV = 274195569 - 270889982 = 3305587 lei RAG = MCV - CF = 3305587 - 3878763 = -573176 lei CF = CT - CV = 274768745 - 270889982 = 3878763 Iei RMCV = (MC V/C A) * 100 = (3305587 / 274195569) * 100 = 1,21 % RCV = (CV/CA) * 100 = (270889982 / 274195569) * 100 = 98,79 % Pentru anul 2009, indicatorii calculai sunt urmtorii: CV= 3006618 + 159798 + 25877775 + 129736459 + 261854 + 1461103 + 1625765 + 3367852 + 5992842 + 889186 + 561463 + 165737 + 69800559 + 1289560 + 9867884 = 254064455 lei MCV = CA - CV = 331648189 - 254064455 = 77583734 lei

RAG = MCV - CF = 77583734 - 3568081 = 74015653 lei CF = CT - CV = 257632536 - 254064455 = 3568081 lei RMCV = (MC V/C A) * 100 = (77583734 / 331648189) * 100 - 23,40 % RCV = (CV/CA) * 100 = (254064455 / 331648189) * 100 = 76,60 %

1.5.

Analiza costurilor fixe Pentru analiza costurilor fixe se va utiliza metoda Activity Based Costing (A.B.C.).

Conceptul metodei este bazat pe identificarea activitii necesare realizrii unui produs, care genereaz costuri fixe. Aceast metod a aprut ca o practic mai nti n firmele de consultan din SUA (General Electric) plecnd de la ideea c metoda clasic de analiz a cheltuielilor dezorienteaz n general ntreprinztorul. Se nate ideea c ntr-o mas de produse profitabile la vedere, ntotdeauna exist unul neprofitabil. Metoda ncearc rspuns la urmtoarea ntrebare: Care sunt sursele ce induc costuri suplimentare i ascunse la nivel de produs, astfel nct ntreprinztorul s identifice produsul povar?. Metoda a fost pus la punct in anii 1970, iar dup anii 2000 este foarte utilizat n cadrul analizelor din firmele din Japonia i SUA (n industria de maini peste 70%, agricultur peste 30%, n diverse industrii peste 50%). Metoda Activity Based Costing pleac de la considerentul c nc la nivel de produs se formeaz n special n faza de concept i proiectare. Conform acestei metode, costul variabil este un consum specific neimportant, iar costul fix identificat cu cheltuielile indirecte numite generale, este foarte important i doar el determin profitabilitatea unui produs. Etapele acestei metode dunt urmtoarele:
1. Identificarea activitii. 2. Identificarea indicatorilor de cost. 3 4

Stabilirea costurilor fixe indirecte pe unitatea de produs, lund n calcul Stabilirea costului unitar

indicatorul de cost.

Capitolul II: Analiza rezultatelor ntreprinderii.

2.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezint fora de vnzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea mrfurilor si produselor vndute sau facturate de ctre intreprindere. Analiza cifrei de afaceri prezint o importan deosebit deoarece permite aprecierea locului ntreprinderii n sectorul su de activitate, a poziiei sale pe pia, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de afaceri se reflect asupra principalilor indicatori economico- financiari, precum i asupra eficienei activitii societilor comerciale. Din punct de vedere al coninutului i al sferei de ntindere, cifra de afaceri poate fi privit ca: cifr de afaceri net (total), cifr de afaceri medie, cifr de afaceri marginal i cifr de afaceri critic. Cifra de afaceri net (CA), exprim volumul total al afacerilor unei firme, evaluate n preurile pieei. Aceasta cuprinde totalitatea veniturilor din vnzarea mrfurilor i produselor, precum i veniturile din subvenii de exploatare. CA = M + Qr, unde CA - cifra de afaceri neta; M - mrfurile; Qv - producia vanduta. Aceasta se mai poate calcula ca diferena dintre veniturile totale si producia stocata + producia imobilizat. CA = VT- (Os + OI) unde, CA - cifra de afaceri neta; VT -veniturile totale; Qs - producia stocata; QI - producia imobilizat. Cifra de afaceri medie (CA), se poate determina n unitile monoproductive, i reflect ncasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.
CA CA= ,unde Q

CA - cifra de afaceri medie;

CA- cifra de afaceri; Q- producia obtinuta; Cifra de afaceri marginal (CAm), exprim variaia ncasrilor unei firme generat de creterea cu o unitate a volumului vnzrilor. ACA A CA =--------unde, mAQ CAm - cifra de afaceri medie; ACA - variaia cifrei de afaceri (CAn - CAn_]); n anul prezent luat in analiza; AQ - variaia produciei ( Q- On_}). Cifra de afaceri critic (CAmin), reprezint acel nivel al vnzrilor la care se asigur acoperirea n totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. n acest caz, cifra de afaceri minim se determin cu relaia: CAmm - cifra de afaceri minima necesara; CF- cheltuielile fixe totale; Nev - nivelul relativ al cheltuielilor variabile; Cv- cheltuieli variabile;

Tabelul 2.1.

N r 1 2 3 4

Denumire indicatori Cifra de afaceri lei Producia total kg Cifra de afaceri medie Cifra de afaceri marginal

Anul 2008 274195569 271200000 0,9 -

Anul 2009 285973561 283000000 1,0 1,4

Anul 2010 331.648.189 299540000 1,1 2,7

Surs: Calcule proprii Cifra de afaceri medie: CAT

CAm2oo8 = ^=274195569/291000000=0,9 CAT CAm2oo9 = -Q - =285973561/283000000=1,0 CAT CAm20io = q - =331648189/299540000=1,1 Din datele obinute observm faptul c valoarea cea mai mic a cifrei de afaceri medii s-a nregistrat n anul 2008, datorit faptului c se realizeaz o diferen ntre cifra de afaceri totale i producia total.

Cifra de afaceri marginal: _ ACAT _CAT2009 -CAT,om 285973561-27419556911777992 LAM 2009- - -~--------------------~--------------------------------------------------__ ~ = ; : = - -: 1A lei A QT QT2m-QT2m 291000000-283000000 8000000 ACAT _ CAT2010 -CAT2009 _ 331648189-285973561 45674628 A QT QT2010 - QT2009 ~ 299540000- 283000000 16540000 Din calculul cifrei de afaceri marginale, observm faptul c in anul 2008 nu se nregistreaz cifr de afaceri marginal datorit faptului c noi am luat n calcul doar anii 2008, 2009, i 2010, ne avnd valorile ntrgistrate n anul precedent anului 2008. In anul 2010, cifra de afaceri marginal a nregistrat o valoare de 2,7 mai mare ca n anul 2009.
2.2. Analiza produciei

Producia exerciiului (Qex) reprezint bunurile i serviciile produse de o ntreprindere n cursul unui exerciiu financiar. Ca expresie a activitii globale, producia exerciiului se obine prin nsumarea urmtoarelor componente: Qex = Qv + Qs + Qi

unde, Qv - producia vndut Qs producia stocat Qi producia imobilizat Producia vndut Qv reprezint totalitatea bunurilor i serviciilor vndute clienilor, evaluat la preul de vnzare. Producia stocat Qs se calculeaz : Qs = Sf - Si Dac Sf - Si < 0 atunci Sf < Si, are loc sporirea vnzrilor, respectiv comercializarea unei pri din producia aflat n stoc (destocare). Dac Sf- Si > 0 atunci Sf > Si, are loc stocarea produciei. Producia stocat se evalueaz la costul de producie. Producia imobilizat Qi reprezint producia de active imobilizate realizate de ntreprindere pentru ea nsi, i este evaluat la cost de producie. Prin urmare, producia exerciiului este un indicator eterogen din punct de vedere al modului de evaluare a componentelor sale. Analiza produciei exerciiului din cadrul SC COMCEREAL SA VASLUI se realizeaza pe baza tabelului 2.2 utiliznd informaii din contul de profit si pierdere pus la dispoziie de ctre societatea analizata. Tabel 2.2 Analiza produciei Nr 1 2 3 4 Denumire indicatori Producia vndut Producia stocat Producia imobilizat Producia total Anul 2009 270200000 9750000 3050000 283000000 Anul 2010 289020500 8954600 1564900 299540000

Producia total (Qt) pentru anul 2009:

Qt = Qv + Qs + Qi = 270200000 +9750000 +3050000 = 283000000 Producia total pentru anul 2010: Qt = Qv + Qs + Qi = 289020500 +8954600 +1564900 = 299540000 n ceea ce privete producia, observm c societatea a nregistrat o producie mai mare

n anul 2010, de 299540000 fa de anul 2009, dat fiind faptul c a mrit capacitatea de producie, cu toate c norma de producie este realizat de acelai numr de muncitori
2.3 Analiza valorii adugate

Valoarea adugat este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitii ntreprinderii. Prin coninut, valoarea adugat exprim creterea (plusul) de bogie care se obine prin activitatea tehnico-productiv. Exprimnd aportul ntreprinderii ncadrai produciei de bunuri i servicii, valoarea adugat permite aprecierea structurii i metodelor de producie ale ntreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport ntre valoarea adugat i producia corespunztoare sau cifrade afaceri), precum i dezvoltarea sau regresul activitii ntreprinderii. Cu ajutorul valorii adugate pot fi construii o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficienei factorilor de producie (munca, capitalul), iar ncadrai fiscalitii reprezint baza impozitului datorat statului (TVA).n analiza economico-financiar, valoarea adugat prezint interes n primul rnd ca indicator de performan economico-fmanciar, iar n al doilea rndn sistemul fiscalitii. Pe baza valorii adugate considerm c poate fi apreciat adevrata dimensiune a activitii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include i valoarea cumprrilor de materii prime, materiale i servicii care se regsesc n cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adugat cuprinde numai echivalentul activitii ntreprinderii n cauz. Valoarea adaugata se poate determina prin doua metode: a) Metoda sintetic, conform creia din volumul total de activitate de producie i comercial se scad consumurile intermediare de la teri. n cazul n care firma desfoar nu mai activitate de producie valoarea adugat se determin astfel: Qa = Qe - M unde: M reprezint consumurile intermediare de la teri aferente activitii de producie.n situaia n care ntreprinderea desfoar pe lng activitatea de producie i activitate de comer atunci valoarea adugat se stabilete astfel: Qa = (Qe + Mc) - Munde: Mc = maija comercial; M = consumurile intermediare de la teri (pentru producie i comer).

Tabelul 2.3

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6

Denumire indicatori Venituri din vnzri mrfuri Cheltuieli cu mrfuri Marja comercial Producia total Consum intermediar Valoarea adugat.

Anul 2009 293146629 68900000 224246629 283000000 505230400 2016229

Anul 2010 345744426 69800559 275943867 299540000 565327000 10156867

Valoarea adugat (VA) = MC + QT- CI, unde MC este marja comercial, QT - producia total, CI - consumul intermediar. VA2009 = 224246629 +283000000 -505230400 = 2016229 lei. VA2010 = 275943867 + 299540000 -565327000 =10156867 lei. Observm i aici faptul c anul 2010 a nregistrat o valoare adugat de 10156867 lei, mai mare ca n anul 2009, datorit faptului c, acest an luat spre analiz are capacitate mai mare de a produce venit, fa de anul 2009.

2.3 Analiza marjei comerciale.

Marja comercial are sens de valoare adugat, respectiv exprim capacitatea firmei de a produce efecte la propriul efort. Se calculeaz ca diferen ntre vnzarea mrfurilor(VM) i costul mrfurilor(CM). Marja comercial n practic este echivalent cu adaosul comercial care cuprind salarii, amortismente, impozite, dobnzi i profit. MC = VM - CM unde VM - vnzri de mrfuri CM costul mrfurilor.

Tabel 2.3.1 Nr. Crt 1 2 3 4 Vnzri de mrfuri lei Costul mrfurilor lei Marja comercial Rata marjei comerciale 293146629 68900000 224246629 76,4% 345744426 69800559 275943867 79,8% Denumirea indicatorilor Anul 2009 Anul 2010

MC2009 = 293146629 - 68900000 = 224246629 MC2OIO= 345744426 - 69800559 = 275943867 Din anii analizai, anul 2010, nregistreaz cea mai mare valoare a marjei comerciale, datorit faptului c a realizat costuri cu mrfuri mai mari, dar a realizat i vnzri de mrfuri ridicate. Rata maijei comerciale se calculeaz ca raport ntre marja comercial (MC) i vnzarea mrfii (VM) nmulit cu 100.

MC 2242466^9 RMC2009 = * 100 = ----- * 100 = 76,4 % VM 293146629 RMC2010 = * 100 = 275943867 *100= 79 8% VM 345744426 Dac, mai sus am observat c marja comercial cea mai ridicat s-a nregistrat n anul 2010 si rata maijei comerciale este mai mare tot pentru anul 2010 cu o valoare de 79,8%. CAP. 3 Analiza perfomantei ntreprinderii

3.1. Prezentarea si analiza contului de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere face parte dintre situatiile financiare de sinteza, care masoara performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date si este principalul document folosit pentru reflectarea performanelor financiare deoarece furnizeaz informaiile necesare, pe de o parte, evalurii performanelor, iar pe de alt parte, determinrii riscului fluxurilor de numerar. Pe

baza informaiilor reflectate de contul de profit i pierdere se realizeaz o analiz a performanelor ntreprinderii, se calculeaz o varietate de indicatori, fie ntr-un anumit moment n timp, urmnd apoi interpretarea lor prin comparaii, fie n timp, dar corelai cu anumite procedee statistice. ntr-o logic de pia, valoarea unei ntreprinderi sau mai degrab a unei activiti nu mai este calculat ca suma valorilor elementelor aferente poziiei financiare, ci este determinat prin capacitatea sa de a genera beneficii. Bilanul pierde astfel din interesul su n favoarea contului de profit i pierdere, care traduce mai bine aceast aptitudine. Astfel, rezultatul net nu mai exprim o variaie a poziiei financiare, mbogire sau srcire, ci devine un indicator de performan. Contul de profit i pierdere este situaia financiar care filmeaz cauzele normale i accesorii ale gestiunii n intervalul de timp care este exerciiul financiar i care fotografiaz efectele acelorai cauze asupra situaiei ntreprinderii la sfritul exerciiului financiar. Contul de profit si pierdere se intocmeste in funcie de clasificarea si raportarea cheltuielilor. Astfel exista doua modele:
a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la producia

exerciiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati: 1) nivelul de exploatare - reprezint toate activitatile normale aferente obiectului de activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar rezultatul este producia exerciiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista:
a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la producia

exerciiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati: 1) nivelul de exploatare - reprezint toate activitatile normale aferente obiectului de activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar rezultatul este producia exerciiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista: -+ intrri (venituri din exploatare) - ieiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatul din exploatare
a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la producia

exerciiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati: 1) nivelul de exploatare - reprezint toate activitatile normale aferente obiectului de activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar rezultatul este producia exerciiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista: -> intrri (venituri din exploatare) - ieiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatul din exploatare
a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la producia

exerciiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati:

1) nivelul de exploatare - reprezint toate activitatile normale aferente obiectului de

activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar

rezultatul este producia exerciiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista: -> intrri (venituri din exploatare) - ieiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatul din exploatare In anul 2010, la nivelul SC COMCEREAL SA VASLUI .rezultatul din exploatare a fost de 277143887 lei,
2) nivelul financiar - reprezint toate activitatile intreprinderii cu continut financiar, si

poziia conexa activitatii de exploatare. Fluxul financiar determina activitatea firmei, iar rezultatul se numete rezultat financiar.

-> intrri (venituri financiare) - ieiri (cheltuieli financiare) = rezultatul financiar

3) nivelul curent cuprinde activitatea proprie si cea conexa a intreprinderii, respectiv

activitatea de exploatare si activitea financiara. Rezultatul este activitatea curenta numita rezultat curent.

- rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar

4) nivelul extraordinar cuprinde activitatile accidentale intreprinderii care nu tin de

obiectul de activitate, (calamitati, sponsorizri, penalitati,etc.). Rezultatul se numete activitate extraordinara sau rezultat extraordinar.

-> rezultatul extraordinar = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare

In cadrul SC COMCEREAL SA .nu s-au inregistrat venituri sau cheltuieli extraordinare, implicit nu s-a obtinut un rezultat extraordinar in anul 2010.
b)

Contul de profit i pierdere structurat pe baza gruprii cheltuielilor dup funcia

sau destinaia acestora n cazul ntreprinderilor care utilizeaz aceast form de prezentare a contului de profit i pierdere. Prezentarea contului de profit si pierdere (anul 2010) s-a fcut pe baza tabelului 3.1. Tabel 3.1

Contul de profit si pierdere - anul 2010 Denumirea indicatorilor Exerciiu financiar (lei) 31.12.200 31.12.2010 9 27419556 331648189 9 27020000 289020500 0 29314662 345744426 9

1 .Cifra de afaceri neta 2.Producia vanduta 3.Venituri din vanzarea mrfurilor 4.Reduceri comerciale acordate 5.Venituri aferente costului de producie in curs de execuie - Sold creditor -> Sold debitor 6.Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat 7.Alte venituri din exploatare

958.960 357.751

53.133 166.325

221.805

156.334

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL

20.549.921 189128055

14.093.727 158780650

8.a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli externe c) Cheltuieli privind mrfurile Reduceri comerciale primite 9. Cheltuieli cu personalul, din care: a) Salarii i indemnizaii b) Cheltuieli cu asigurrile i protectia sociala

67200 1870000 68900000

420498 1967890 69800559 146

5290500 1750000 916.433

6340687 1750654 927.408

lO.a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i necorporale a.l) Cheltuieli a.2) Venituri

916.433

927.408

b) Ajustri de valoare privind activele circulante b.l) Cheltuieli b.2) Venituri 11. Alte cheltuieli de exploatare 11.1. Cheltuieli privind prestaiile externe

39.213 39.213

14.952 14.952

2.267.477 1.707.924

2.204.764 1.758.429

11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate 11.3. Alte cheltuieli 12.Ajustri privind provizioanele - Cheltuieli - Venituri CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL

1405000

13074328

294.497 848.567 888.775 40.208 16.483.968

282.660 22.861 38.911 16.050 11.478.609

PROFITUL

SAU

PIERDEREA

DIN

EXPLOATARE: - Profit (rd. 1 2 - 3 5 ) 3 6 - Pierdere (rd. 3 5 - 1 2 ) 13. Venituri din dobnzi 4.065.953 0 61.738 2.615.118 0 5.018

- din care, veniturile obinute de la entitile afiliate Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE - TOTAL 222.452 284.190 542.663 547.681

14.Cheltuieli privind dobnzile Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL

1785216 3470500 6786591

3120980 9867884 14278424

PROFITUL FINANCIAR(): - Profit - Pierdere

SAU

PIERDEREA

0 2.351.342

0 1.361.296

15.

PROFITUL

SAU

PIERDEREA

CURENT() - Profit - Pierdere 16. Venituri extraordinare 17. Cheltuieli extraordinare 1.714.611 0 1.253.822 0

18.

PROFITUL SAU

PIERDEREA DIN

ACTIVITATEA EXTRAORDINAR: - Profit - Pierdere VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A): - Profit 1.714.611 1.253.822 0 0 20.834.111 19.119.500 0 0 14.641.408 13.387.586

- Pierdere 19. Impozitul pe profit

0 405.110

0 206.024

PROFITUL SAU PIERDEREA NET() A EXERCIIULUI FINANCIAR: - Profit - Pierdere 1.309.501 0 1.047.798 0

Interpretarea indicatorilor rezultati pe cele patru nivele, utiliznd contul de profit si pierdere trebuie efectuata dupa principiul cunoaste-te pe tine insuti, respectiv optimismul trebuie eliminat pe cat posibil.
a) Nivelul de exploatare

n cadrul acestei analize a performanelor se pune n eviden volumul activitii principale (de baz), adic a activitii de exploatare utiliznd un sistem de indicatori specifici calculai pe baza Contului de Profit i Pierdere.
a. Indicatori calculai pe baza Contului de Profit i Pierdere (cu structurarea cheltuielilor

dup natur).
1. Cifra de afaceri net evideniaz dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o

societate comercial n relaie cu diferii parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri net reflect att latura comercial a unei firme productoare (prin producia vndut) (Qv), ct i volumul activitii desfurate de o firm axat pe vnzri (prin vnzrile de mrfuri- VM) i subveniile din exploatare aferente cifrei de afaceri net (SE).

CAN = VM + Qv + SE
- VM reprezint volumul mrfurilor vndute - Qv reprezint producia vndut, indicator ce va fi calculat n cele ce urmeaz; - SE reprezint subveniile de exploatare 2. Producia exerciiului (Qa) evideniaz dimensiunea activitii comerciale a unei firme

productive att n relaia cu terii (clienii) prin producia vndut i variaia produciei stocate

(Qs), pe de-o parte, ct i n relaia cu sine nsi prin producia de imobilizri (Qi), pe de alt parte.

Qa = QV + QS + Qi
> > >

Qv - producia vanduta; Qs- producia stocata; Qi - producia imobilizata;

3. Marja comercial (MC) reprezint valoarea nou creat n sfera comerului, de

societile de profil, ct i de societile comerciale care desfoar activitate de comer. Indicatorul se determin ca diferen ntre veniturile rezultate din vnzarea mrfurilor (VM) i cheltuielile privind mrfurile (CD) adic:

MC = VM -Cfcf MC - marja comerciala; VM- veniturile din vanzarile mrfurilor; C$1 - cheltuieli privind mrfurile.
4. Marja industrial (MI) reprezint valoarea nou creat n activitatea productiv

desfurat de o societate comercial ntr-o perioad determinat de timp respectiv durata exerciiului financiar. Marja industrial se determin ca diferen ntre producia exerciiului (QE) pe de-o parte, i cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie (CM) i lucrrile executate de teri (Lt) pe de alt parte, astfel:

MI = QE - [ CM + Lt ] MI - maija industriala; QE - producia exerciiului; CM - cheltuielile cu materiile prime, materiale, energia; Lt - lucrrile efectuate de terti.
5. Valoarea adugat (VA) reprezint valoarea nou creat de o societate comercial n

decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exerciiului financiar. Valoarea adugat se determin prin nsumarea marjei comerciale i a maijei industriale:

VA = MC + MI
6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezint rezultatul obinut de o societate

comercial din activitatea de exploatare, rezultat neinfluenat de volumul altor venituri din exploatare respectiv de volumul amortizrilor i provizioanelor. Acest indicator relev n form brut capacitatea activitii de exploatare de a genera profit.

RBEXP = V expl. - Ch expl.

Vexpl. - venituri din exploatare;

Ch expl. - cheltuieli din exploatare.

b)

Nivelul financiar evideniaz, prin indicatorii rezultatul brut financiar i

rezultatul financiar, fluxurile financiare ale unei societi comerciale.

1. Rezultatul brut financiar (RBF) reprezint rezultatul intermediar, obinut de

o societate comercial, neinfluenat de provizioane i amortizri financiare:

RBF = VFB - CFB

- VFB reprezint venituri financiare (mai puin venituri din provizioane) - CFB reprezint cheltuieli financiare (mai puin amortizrile i provizioanele) 2. Rezultatul financiar (RF) se determin ca diferen ntre veniturile financiare (VF) i

cheltuielile financiare (CF), adic:

RF = VF-CF Att profitul ct i pierderea din activitatea financiar pot fi interpretate favorabil respectiv nefavorabil, dup caz, n funcie de oportunitile de investire de care beneficiaz entitatea la un moment dat i modul de a accepta sau nu finanarea lor prin credit.
3. Nivelul extraordinar. >

Rezultatul extraordinar (REX) se calculeaz ca diferen ntre veniturile

excepionale (VEX) i cheltuielile excepionale (CEX), i anume:

REX = VEX-CEX
d)

Nivelul global al activitii evideniaz cu ajutorul unui sistem de indicatori

rezultatele intermediare i finale ale activitii agenilor economici. n acest sens distingem:
- rezultatul curent - rezultatul brut total; - rezultatul brut nainte de deducerea dobnzilor i impozitului pe profit; - rezultatul net al exerciiului; - capacitatea de autofinanare; - capacitatea de autofinanare net. > Rezultatul curent (RC) indic rezultatul aferent activitilor cu caracter

repetitiv i normal care exprim sintetic performanele economice i financiare ale entitii. El nu include rezultatele extraordinare care au o natur neobinuit, normale, repetitive.

RC = REXP + RF
> Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care pune n eviden

fluxurile financiare aferente rezultatelor neinfluenate de ali factori dect cei proprii activitii desfurate de firm. Indicatorul se determin prin nsumarea valorii indicatorilor afereni celor trei niveluri precedente i anume: RBT = RBEXP + RBF + RBEX Rezultatul brut al exerciiului nsumeaz nivelul general de performan al celor trei paliere ale activitii entitii.

RBE = RE + RF + REX = RC + REX. unde

- RBE reprezint rezultatul exploatrii

- RF reprezint rezultatul financiar - REX reprezint rezultatul extraordinar - RC reprezint rezultatul curent (format din rezultatul exploatrii la care se adaug

rezultatul financiar)
> Rezultatul net al exerciiului (RNE) este un indicator care evideniaz

rezultatul final al activitii unei firme dup plata impozitului pe profit:

RNE = RBE - IP
- IP reprezint impozitul pe profit. > Capacitatea de autofinanare (CAF) a unei societi comerciale reflect

potenialul financiar de cretere economic a entitii, respectiv sursa intern de finanare generat de activitatea industrial i comercial a acesteia destinat s asigure:
> finanarea unor nevoi ale gestiunii curente ; > creterea fondului de rulment; > finanarea total sau parial a noilor investiii; > rambursarea mprumuturilor contractate ; > remunerarea capitalurilor investite.

Capacitatea de autofinanate se poate determina cel mai uor astfel:

CAF = RNE +Amp-Vpv, unde

- RNE reprezint rezultatul net al exerciiului; - Amp reprezint cheltuieli cu amortizarea i provizioanele calculate, - Vpv reprezint venituri din provizioane

Autofinanarea sau capacitatea de autofinanare net se msoar pornind de la capacitatea de autofinanare din care se deduc dividendele pltite n timpul exerciiului.

Autofinanarea = CAF - Div, unde Tabel 3.2

Indicatorii analizai

Analiza indicatorilor financiari pe baza contului Profit si Pierdere ^ D Simbol 2009 2010 2009

1.Cifra afaceri neta 2.Productia exerciiului 2.Maija comerciala 3.Maija industriala

CA de

274.195.569

331.648.1 89

107.58

283000000 29954000 0

99.12

MC

224246629 27594386 7

85.30

MI

7.102.046 5.415.575

106.83

4.Valoarea adaugata 5.Rezultatul brut exploatare 6.

VA

201622910156867

104.97

RBEXP din

6.070.517 4.544.418

124.28

Rezultatul RF

4.065.953 2.615.118

97.14

din exploatare 1.Rezultatul financiar RE 0 0 0 - 2.351.342 -1.361.296 83.12

l.Rezultatul

extrordinar RC 1.714.611 1.253.822 126.37

Rezultatul

Rezultatul brut total

RBT

1.714.611

1.253.822

126.37

Rezultatul

net exerciiului

RNE al

1.309.501

1.047.798

114.93

Capacitatea de autofinanare

CAF

3.074.501

1.998.067

168.08

Derularea de operaiuni cu caracter financiar constituie calea principala de a asigura migrarea capitalului sub forma plasarii celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De aceea, activitatea financiara prezint o importanta deosebita pentru asigurarea flexibilitii si mobilitatii capitalului, iar daca este bine orientata, poate conduce la obinerea de profituri insemnate de ctre agentul economic implicat.
3.3 Analiza rentabilitatii firmei

Analiza rentabilitatii firmei presupune analizarea rentabilitatea la nivel economic, financiar

si comercial.
3.3.1 Analiza rentabilitatii economice a intreprinderii

Rentabilitatea economica exprima eficienta activitatii intreprinderii indiferent de sursele de finanare si de situatia fiscala. La activitatea de producie participa capitalul numit active respectiv interesnd eficienta utilizrii activelor. Analizarea rentabilitatii economice presupune calcularea urmtoarelor rate:
1. Rata rentabilitatii economice ca raport intre rezultatul brut al exerciiului si activul

total (activul brut). RRF Re = zzizL x 100, unde AT RBE- rezultatul brut al exerciiului AT- activul total Aceasta rata se mai poate determina si ca raportul dintre excedentul brut inainte de plata taxelor si impozitelor, si activul total, dupa modelul englez de analiza. Re = x 100 AT EBIT - excedentul brut inainte de plata taxelor si impozitelor, ce se calculeza ca suma dintre rezultatul brut al exerciiului, cheltuieli cu dobnzile si impozitele pe (cldiri, teren etc). Rentabilitatea economica este indicatorul care orienteaza firma spre a se imprumuta de pe piaa sau spre a-si reduce gradele de indatorare. Astfel: daca rentabilitatea economica > rata dobnzii practicate pe piaa, atunci inseamna ca intreprinderea incaseaza levier financiar, adica ii va creste rentabilitatea financiara. Levierul financiar reprezint diferena dintre rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara. Daca firma va incasa levier financiar atunci aceasta va fi tentata sa se imprumute de pe piaa, respectiv sa isi creasca capacitatea de producie, pana la limita in care gradele de indatorare o fac insolvabila, adica (incapacitatea de a plai datoriile la scadenta).
2. Rata rentabilitatii activelor ca raport dintre rentabilitatea neta economica si activul

total. RNE ROA = ___ x 100 ,unde AT ROA - rata rentabilitatii activelor; RNE - rezultatul net al exerciiului; AT- activul total.

3. Rata rentabilitatii capitalului investit ca raport dintre rezultatul net al exerciiului si

capitalul investit. pnr RNE ROI =-------,unde KI ROI- rata rentabilitatii capitalului investit; KI - capitalul investit.
4. Rentabilitatea cheltuielilor ca raportul dintre rezultatul net al exerciiului si

cheltuielile totale. RNF Rch =-------x 100, unde ChT Rch - rentabilitatea cheltuielilor; RNE - rezultatul net al exerciiului; ChT - cheltuielile totale. Reprezint practic rata profitului sau ctigul la fiecare 100 lei consumai.
5. Rentabilitatea veniturilor reprezint raportul dintre rezultatul net al exerciiului si

venitul total. RNF R =----------x 100, unde 11 yj Rvt - rentabilitatea veniturilor totale; VT - veniturile totale.
6. Viteza de rotatie a activelor circulante, ca raport intre cifra de afaceri si valoarea

activelor circulante. CA n =---- un(je AC n - numrul de rotatii al activelor circulante intr-un flux financiar; CA - cifra de afaceri; AC - valoarea medie a stocurilor de active circulante (valoarea stocurilor).
7. Durata in zile a unei rotatii, ca raport intre valoarea activelor circulante si cifra de

afaceri, inmultit cu numrul de zile din perioada pentru care se face calculul. W AC A

a =-----x 2, unde CA d- durata in zile a unei rotatii; z - numrul de zile din perioada de calculatie. Analiza rentabilitatii financiare si cea comerciala la nivelul celor trei ani luai in analiza, se face pe baza tabelului 3.2 determinnd ratele de rentabilitate a capitalurilor proprii cat si permanente.

Tabel 3.2 Indicator Analiza rentabilitatii economice la nivelul societatii Simbol Anul ^>2 009 2008 2009 2010 Re ROA ROI 6,21 5,21 9,71 7,81 5,97 9,74 6,11 5,11 7,28 125, 76 114, 59 100, 31 ^ D 2010 98,3 9 98,0 8 74,9 7

Rata rentabilitatii economice (%) Rata rentabilitatii activelor (%) Rata rentabilitatii capitalului investit (%) Rentabilitatea cheltuielilor (%) Rentabilitatea veniturilor (%) Viteza de rotatie a activelor circulante (n ori)

RchT RvT n

5,89 5,50 5,50

6,84 6,28 6,31

7,82 7,15 4,53

116, 13 114. 18 114, 72

132, 77 130. 00 82,3 6

Durata in zile a unei rotatii (zile)

117,12

100,23

116,88

85,5 8

99,8 0

In cadrul societatii valoarea activelor totale pe cei trei ani luai in analiza a fost:
c)

21.840.067 l e i - anul 2008;

d) e) f) g)

21.934.230 lei - anul 2009; 20.494.643 lei-anul 2010.

de
> > >

In cadrul societatii in intervalul anilor 2008-2010, valoarea activelor circulante a fost

8.054.115-anul 2008; 7.531.922-anul 2009; 6.239.150-anul 2010.

h)

Bani cheltuiti pentru achizitonarea materiilor prime, a materialelor folosite in

procesul de producie se intorc in firma sub forma veniturilor incasate (cifra de afaceri) in perioada specifica fiecrui an, calculata anterior.
b) Rentabilitatea financiar reprezint un indicator prin prisma cruia posesorii de capital

apreciaz eficiena investiiei lor, respectiv oportunitatea meninerii acetor capitaluri n afacere.
i)

Analiza rentabilitatii financiare presupune determinarea urmtoarelor rate:

> rata de rentabililtate a capitalului propriu ca raport dintre rezultatul

exerciiului (profitul net) si valoarea capitalului propriu.

j)
k)----------------------l)

RE RfKProPriu = propriu

* 100, unde

m) n) o)

Rfxpropnu - rata capitalului propriu; RE - rezultatul exerciiului; Kpropriu - capitalul propriu.

> rata de rentabilitate a capitalurilor permanente ca raport intre EBIT

(rezultatul brut inante de impozitare).

p)
q)-------------------------

EBIT Kpemanertt = ---r)

X 100, Unde permanent

s) t) u) v)

Rfk-permanent" rata rentabilitatii capitalului permanent; EBIT - rezultatul brut mante de impozitare; Kpermanent - capitalul permanent. EBIT = rezultatul brut al exercitiului+cheltuieli cu dobanzile+ impozite si

taxe K permanent = capitalul propriu +veniturile in avans+imprumturile pe termen lung

c) Rentabilitatea comerciala presupune analiza ratelor de rentabilitate a maijei brute

si nete comerciale.
>

rata de rentabilitate a marjei brute este data de raportul dintre rezultatul brut

al exerciiului si cifra de afaceri obtinuta la nivelul intreprinderii intr-un an financiar.

w) x) y) z) >

RMB = EEEL x 100, unde CA

RMB - rata maijei brute; RBE -rezultatul brut ale exerciiului; CA - cifra de afaceri. rata de rentabilitate a marjei nete reprezint raportul dintre rezultatul net al
aa) RMF RMN = x 100, unde CA

exerciiului si cifra de afaceri.

bb) cc)

RMN - rata marjei nete; dd) RNE - rezultatul net al exerciiului.

ee)

Analiza rentabilitatii financiare si cea comerciala din cadrul S.C.TCE 3 Brazi

S.R.L la nivelul celor trei ani luai in analiza, se face pe baza tabelului 3.3 determinnd ratele de rentabilitate a capitalurilor proprii cat si permanente.
ff) Tabel 3.3 gg) hh) oo)

Indicator Rata de a

ii) Si mbol pp)

Rf cap.

Analiza rentabilitatii financiare si comerciale nn) ^ mm) jj) 2 kk) 2 ll) 20 >20 ^ D 10 2009 008 009 10 qq) 1 rr) 1 ss) 9,4 96,49 65,06 4,54 4,03 6

finannciara rentabilitate

propriu
ww) Rf xx) 1 9,53 yy) 2 0,74 zz) 22

capitalurilor vv) Rata proprii financiara de ccc) rentabilitate a ddd) capita lurilor
eee) lll) Rata

13,

cap.
ggg) hhh) iii)

aaa) 106,2 0
jjj)

67,69

premane fff)

kkk)

perma de

mmm) R MB

nnn) 7 ,67

ooo) 9, 01

ppp) 9,1 4

117,47

119,17

rentabilitate a marjei comerciale

sss) Rata

de

ttt) MN

uuu) 6 ,44

vvv) 6, 88

www) 7,6 3

106,83

118,48

rentabilitate a maijei zzz)comerciale

aaaa) Conform datelor din contul de profit si pierdere pe cei trei ani luai in analiza,

s-a calculat valoarea EBIT, rezultnd astfel:

> EBIT 2008= 1.356.843+681.159+259.083=2.297.085 lei > EBIT 2009 = 1.714.611 + 845.883 + 265056 =2.825.550 lei > EBIT 2010 = 1.253.822 + 501.810 + 163.675 = 1.919.307 lei bbbb) In ceea ce privete determinarea capitalului permanent, pe baza datelor din bilanul

contabil al celor trei ani de activitate s-a obtinut:

> Kperm.2008= 11.758.544 lei > Kperm. 2009 = 13.621.953 lei > Kperm. 2010= 14.511.491 lei cccc)

Analizand rezultatele obtinute din tabelse poate mare rata de rentabilitate a capitalului propriu, s-a obtinut in anul 2008 (14,54%), fapt ceindica ceamai

observa ca cea mai

dddd)

eeee) buna eficienta a utilizrii capitalului propriu comparativ cu anul 2009 cand s-a inregistrat o

rata de 14,03% si in anul 2010, o rata de 9,46%. Rata rentabilitii capitalului propriu este adesea considerat ca fiind cel mai important dintre indicatorii de rentabilitate, deoarece el masoar profitul ce rezult din investiia fcut de acionari. Profitul de cel puin 14% este un obiectiv rezonabil de a asigura capitalul propriu adecvat si de a fonda o viitoare cretere ateptata a acestui capital.
ffff) Pentru acionari/investitori, o cretere a acestei rate devine stimulativ pentru

participarea la creterea capitalului social att pentru acionarii existeni ct i pentru investitori.
3.4 Analiza sanatatii intreprinderii gggg) Aceasta analiza incepe prin analiza informaiilor despre activele totale, datoriile

totale si capitalurile proprii aferente acestei intreprinderi. Practic o intreprindere din punct de vedere financiar si patrimonial este formata din active, capitaluri proprii, datorii.
hhhh) Activele, capitalurile proprii si datoriile sunt contabilizate anual conform legii, in

bilanul contabil, iar din acest punct de vedere analiza structurii financiare este o analiza de bilan

pe verticala si orizontala.
iiii)

Studiul bilanului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie sa nceapa cu

examinarea structurii pasivului si a structurii activului.

jjjj)

Bilanul unitilor patrimoniale care desfaoar activiti economice cuprinde toate

kkkk)

elementele de activ i pasiv grupate dup destinaie i respectiv proveniena lor. Activul bilanului cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:
a) Activele imobilizate (imobilizri necorporale; imobilizri corporale; imobilizri

financiare);
b) Activele circulante (stocuri, creane, titluri de plasament, disponibiliti i alte valori); c) Conturile de regularizare i asimilare-activ ( cheltuielile nregistrate n avans, diferene

de conversie-activ i alte elemente tranzitorii i de regularizat, de activ);

d) Primele de rambursare a obligaiunilor. llll)

Capitalul social subscris nevrsat se nscrie distinct n grupa activelor circulante ale
mmmm)

bilanului. Pasivul bilanului cuprinde urmtoarele grupe principale de elemente:

a) Capitalurile proprii (capitalul social sau individual, primele legate de capital, diferenele

din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exerciiului, fondurile proprii, subveniile pentru investiii si provizioanele reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli; c) Datoriile (mprumuturi i datorii asimilate, furnizori i conturi asimilate, datorii n

legtur cu personalul, datorii fa de bugetul statului, datorii privind asigurrile sociale, creditori i alte datorii); nnnn) Conturile de regularizare i asimilare-pasiv ( veniturile nregistrate n avans, diferenele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii i de regularizat de pasiv).Analiza bilanului contabil presupune stabilirea sanatatii intreprinderii prin analiza pe verticala, cat si analiza lichiditatii si a solvabilitatii acesteia.
oooo)

Lichiditatea reprezint capacitatea unei intreprinderi de a transforma

bunurile in bani, iar solvabilitatea este capacitatea acesteia de a-si plai datoriile la timp.
pppp) . La nivelul societatii s-a realizat analiza bilanului contabil pe anul 2010, atat

pe verticala cat si pe orizontala.

3.4.1 Analiza bilanului pe verticala qqqq)

Analiza bilanului contabil pe verticala se face pe baza tabelului

rrrr) bel ssss)

tttt) xxxx) ccccc) hhhhh)

Ta

Bilan contabil restrns al exerciiului financiar pe anul 2010

uuuu) Denumirea indicatorului (mii lei) yyyy) v wwww) Exerciiul v financiar zz Precedent bbbbb) zz Curent ddddd) A. Active ee 14.402.30 ggggg) imobilizate - total necorporale kkkkk) ee 8 14.255. iiiii) I. Imobilizri jjj 2.847 1.049 jj) nnnnn) II. Imobilizri o 14.068.03 qqqqq) corporale total o 0 13.903. sssss) III. Imobilizri financiare ttt 331.431 350.680 xxxxx) B. Active circulante tt) y 7.531.922 aaaaaa) total y 6.239.1 cccccc) I: Stocuri - total d 3.010.345 ffffff) d 3.021.9 hhhhhh) II. Creane - total iii 3.480.329 kkkkkk) iii oooooo) ~pppppp)1.127.5 mmmmmm) III: Investitii n n financiare pe termen scurt n rrrrrr) IV. Casa si conturi la banei ss 1.041.248 uuuuuu) ss 2.089.6 wwwwww) C. Cheltuieli n xyyyyyy) - zzzzzz) avans x eeeeeee bbbbbbb) D. Datorii ce trebuie cc 8.312.277 cc ) 5.98 pltite pna la 1 an cc 3.15 iii -780.355 kkkkkkk) 255.998 ggggggg) E. Active circulante iii nete, respectiv datorii curente i) 1 nete (05 n 13.621.95 pppppp hhhhhhh) + 1 0 - 11 mmmmmmm) F.- 1 6 ) Total 2 n 3 p) 14.5 active minus datorii curente(01 + n 11.4 uuuuuu 12) rrrrrrr) G. Datorii ce trebuie ss 4.125.928 ss u) 3.31 pltite peste 1 an ss 3.05 wwwwwww) H. Provizioane xyyyyyyy) "zzzzzzz) x pentru riscuri si cheltuieli x bbbbbbbb) I. Venituri n avans dddddddd) cc 162.771 eeeeeeee) 132.253 (subvenii pt cc
i jjjjjjjj) kkkkkkkk) investiii) i i mmmmmmmm) J. Capital oooooooo) si n 7.409.675 pppppppp) 8.717.106 rezerve n rrrrrrrr) Repartizarea ss tttttttt) uuuuuuuu) 62.691 profitului ss wwwwwwww) Total y 9.333.254 aaaaaaaaa) 11.066.18 capitaluri proprii (18 + 20 + y 3 yeeeeeeeee) - fffffffff) xxxxxxxx) + 2 2 - 2 3 ) public ccccccccc) 21 Patrimoniul d hhhhhhhhh) Capitaluri - total d iii 9.333.254 kkkkkkkkk) 11.066.18 (26 + 27) iii 3

mmmmm) ACTIV
rrrrr) wwwww) bbbbbb) gggggg) llllll)

qqqqqq)

vvvvvv) aaaaaaa)

fffffff)

PASIV

lllllll)

qqqqqqq)

vvvvvvv)

aaaaaaaa)

ffffffff)
gggggggg)

hhhhhhhh)

qqqqqqqq) vvvvvvvv)

bbbbbbbbb) ggggggggg)

lllllllll)

mmmmmmmmm) Pe baza informaiilor din tabelul analiza bilanului pe verticala

la nivelul presupune determinarea si interpretarea urmtorilor indicatori:

nnnnnnnnn)

Activul total = A+B+C ,unde:

ooooooooo) A - active imobilizate; ppppppppp) B - active circulante; qqqqqqqqq) C - cheltuieli in avans. rrrrrrrrr)

Activul curent

= B+C Datorii curente = D+H+I, unde:

sssssssss) ttttttttt)

D - datorii ce trebuie pltite pana la un an; H - provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

I - venituri in avans. uuuuuuuuu)

Capitalul J Capitalul

propriu

angajat = I + Ci Ci capital imprumutat Ci = D+ G

vvvvvvvvv) G - datorii pe termen lung Capitalul permanent = Capital

propriu + provizioane pentru riscuri i cheltuieli + datorii pe termen lung

wwwwwwwww)

Rata

activelor

imobilizate

(rata

activelor curente) = (A / AT)* 100 AT - activul total Rata activelor circulante = (B/A T)* 100 Rata creanelor = (Creante/AT)*100 Rata capitalului permanent = (C permanent/ AT)* 100 xxxxxxxxx) Tabel
a) Indicatorii bilantieri ai SC zzzzzzzzz) COMCEREAL SAaaaaaaaaaa) S Exerciiu yyyyyyyyy) imbol financiar Indicatori eeeeeeeeee) P ffffffffff) C recedent urent 21.934.230 kkkkkkkkkk) 20.494.643 llllllllll)

hhhhhhhhhh) Activul total mmmmmmm mmm) A rrrrrrrrrr) D atorii wwwwwww www) C apital

iiiiiiiiii) jjjjjjjjjj) A 93.44 T nnnnnnnnnn) oooooooooo) 7.531.922 pppppppppp) 6.239.150 qqqqqqqqqq) 82.84 Ac ssssssssss) tttttttttt) D 8.475.048 uuuuuuuuuu) 5.983.152 vvvvvvvvvv) 72.16 c xxxxxxxxxx) yyyyyyyyyy) 9.333.254 zzzzzzzzzz) 11.066.183 aaaaaaaaaaa) 118.57 J

bbbbbbbbbbb ) Capital ccccccccccc) hhhhhhhhhhh ) Capital mmmmmmm mmmm) C apital sssssssssss) R

dddddddddd eeeeeeeeeee) 12.438.205 fffffffffff) d) Ci iiiiiiiiiii) jjjjjjjjjjj) C a oooooooooo ppppppppppp) o) Cperm. ttttttttttt) uuuuuuuuuuu) R ai.

9.296.207 ggggggggggg) 9.428.4 lllllllllll) 60 14.511. rrrrrrrrrrr) 491

74,74 74,82 74,91

12.600.976 kkkkkkkkkkk)
qqqqqqqqqqq) 13.621. 953 vvvvvvvvvvv) 65,66

wwwwwwwwwww) 69,56 105,93

ata Rata

activelor
yyyyyyyyyyzzzzzzzzzzz) aaaaaaaaaaaa) 34,34 y) Rac. dddddddddd eeeeeeeeeeee) dd) Rcp. iiiiiiiiiiii) R jjjjjjjjjjjj) cr. nnnnnnnnnn oooooooooooo) nn) Rcap.per m.

imobilizate xxxxxxxxxxx) activelor

cccccccccccc)

30,44 bbbbbbbbbbbb)

88,64 126,90 34,68 121,67

42,55 ffffffffffff) gggggggggggg) 54,00

kkkkkkkkkkkk) 15,86 pppppppppppp) 58,19

Rata capitalului hhhhhhhhhhhh) propriu Rata creanelor mmmmmmmm

mmmm) R rrrrrrrrrrrr) ata capitalului

5,50 llllllllllll)
qqqqqqqqqqqq) 70,80

ssssssssssss) Analizand datele din tabel se poate observa faptul ca tendinta generala a

fost de scdere a indicatorilor calculai, in anul 2010 fata de 2009, cu excepia capitalului propriu care a crescut cu 17,64% fata de anul 2009 tttttttttttt) Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotrilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2010 la 69,56% fata de 65,66% in 2009 datorita achiziionrii

uuuuuuuuuuuu) de imobilizri corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de inregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale activelor imobilizate.
3.4.2 Analiza bilanului contabil pe orizontala vvvvvvvvvvvv)

Aceasta analiza presupune identificarea gradului de lichiditate si Lichiditate curenta = Active curente/ Pasive curente

solvabilitate a firmei, pe baza indicatorilor bilantieri. Lichiditatea unei firmei poate fi de trei feluri:
wwwwwwwwwwww) xxxxxxxxxxxx) yyyyyyyyyyyy)

Lichiditate intermediara = (Active curente - Stocuri)/ Pasive curente Lichiditate imediata = Casa si contul / Pasive curente

zzzzzzzzzzzz) Lichiditatea curenta rspunde la intrebarea daca activul net curent are

capacitatea de a produce incat sa acopere datoriile pe termen scurt (plata furnizorilor, diveri prestatori, asigurari).Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.Lichiditatea intermediara (rapida) reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creane si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai puin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezint activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidrii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.50 si 1.
aaaaaaaaaaaaa)

Lichiditatea imediata reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen

scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o mrime unitara.
bbbbbbbbbbbbb)

La fel ca si n cazul indicatorilor care dimensioneaz nivelul relativ al

lichiditatii, indicatorii de solvabilitate-ndatorare se calculeaza pe baza informaiilor sintetizate n bilanul contabil sau n situatia patrimoniului. n principiu, prin solvabilitate se nelege capacitatea unui agent economic de a-si onora la scadenta obligaiile asumate fata de creditorii sai. n mod concret nsa aceasta capacitate este interpretata prin posibilitatea agentului economic de a face fata cu totalul activelor de care dispune oricror obligaii de plata si rambursrii de datorii. O forma generala a nivelului relativ de solvabilitate-ndatorare, pe care l nregistreaz un agent economic, este data de urmatoarea formula:
ccccccccccccc) Rata solvabilitatii = (Datorii totale/ Active totale )* 100

Toti indicatorii de solvabilitate - indatorare care inregistreaza valori intre 30 - 45%, dau informaii ca ntreprinderea nu va intampina probleme in achitarea datoriile la scadenta.
ddddddddddddd)

Analiza bilanului contabil al SC COMCEREAL SA pe verticala, se

realizeaza pe baza tabelului

Analiza bilanului contabil pe orizontala

eeeeeeeeeeee e) Perioada fffffffffffff) pe rmanenta

ggggggggggg gg) Nevoi (ACTIV)

hhhhhhhhhhh hh) Suma

iiiiiiiiiiiii) R esurse

kkkkkkkkkkk kk) Suma

ggggggggggg ggg) P erioada curenta

jjjjjjjjjjjjj) ( ppppppppppppp) 1.049 qqqqqqqqqqq rrrrrrrrrrrrr) 11.066.183 mmmmmmm qq) Capital mmmmmm) propriu Active wwwwwwwwwwwww) 1 yyyyyyyyyyyyy) 3.313.0 nnnnnnnnnnn ttttttttttttt) A xxxxxxxxxxx 3.903.764 55 ctive xx) Datorii uuuuuuuuuuu pe dddddddddddddd) 350.680 ffffffffffffff) 132.253 aaaaaaaaaaaa eeeeeeeeeeee aa) Active ee) Subveni bbbbbbbbbbb jjjjjjjjjjjjjj) 6. i Dat pentru llllllllllllll) 5. bbb) i kkkkkkkkkkkkkk) hhhhhhhhhhh 239.150 983.152 orii pe hhh) A termen ctive scurt iiiiiiiiiiiiii) ci nnnnnnnnnnn oooooooooooooo) 3.021.9 rculante, nnn) 95 ssssssssssssss tttttttttttttt) 1.127.538 ) - creane yyyyyyyyyyyyyy) 0 xxxxxxxxxxx xxx) cccccccccccc ddddddddddddddd) 2.089.6 ccc) 17 iiiiiiiiiiiiiii) 0 hhhhhhhhhhh hhhh)

jjjjjjjjjjjjjjj)

lllllllllllllll)

nnnnnnnnnnnnnnn)

C mmmmmmmmmmmmmmm) heltuieli PASIV

TOTAL ACTIV ' = TOTAL

ooooooooooooooo)

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii societatii SC COMCEREAL SA Lichiditatea curenta = Active curente/ Pasive curente =

se determina prin calcularea urmtorilor indicatori:

ppppppppppppppp)

6.239.150/ 5.983.152 1,04 Lichiditatea imediata = Casa si contul/ Pasive curente = 2.089.617/ 5.983.152 = 0,34
qqqqqqqqqqqqqqq) rrrrrrrrrrrrrrr)

Lichiditatea intermediara (rapida) = (Active curente -

Stocuri)/Pasive curente = (6.239.150 - 3.021.995)/ 5.983.152 = 0,53 Rs = (Datorii totale/ Active totale)* 100 = (9.296.207/20.494.643)* 100 Valoare favorabila a lichiditatii curente (de 1,04) arata faptul ca firma a = 45,35%
sssssssssssssss)

avut in anul 2010, o capacitate satisfacatoare de acoperire a datoriilor pe termen scurt din activul net curent al acesteia. Posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , valoarea recomandata fiind in jur de 1. Cu cat lichiditatea ar fi fost mai mare dect 1, cu atat situatia entitatii devenea mai buna.
ttttttttttttttt)

Desi prin analiza acestor indicatori se poate indica gradul de autonomie

financiara a societatii, totui indicatorul cel mai relevant in vederea analizarii autonomiei este dat de raportul dintre capitalul propriu si cel permanent. Cu cat valoarea acestui raport este mai apropiata de 1, cu atat firma este mai autonoma fata de furnizorii sai. Cu cat raportul este mai mic dect valoarea unitara, cu atat societatea isi pierde din libertate.
uuuuuuuuuuuuuuu)

Daca in structura capitalului permanent, subveniile pentru investitii

dein o pondere semnificativa din capitalul permanent iar capitalul imprumutat are valoarea 0, atunci autonomia financiara a societatii este asigurata, chiar daca raportul dintre capitalul permanent si propriu este subunitar.
vvvvvvvvvvvvvvv)

In cadrul valoarea indicatorului de autonomie financiara, a fost de: anul 2009 capital propriu/capital permanent =

wwwwwwwwwwwwwww) in

9.333.254/13.621.953 = 0,68% in anul 2010 - capital propriu/capital permanent = 11.066.183/14.511.491 = 0,76%

xxxxxxxxxxxxxxx) yyyyyyyyyyyyyyy)

Analizand raportul capital propriu/capital permanent, se remarca faptul Analiza sanatatii intreprinderii, se bazeaza pe determinarea indicatorului

ca autonomia societatii este redusa, gradul de dependenta fata de furnizorii fiind destul de ridicat. rata de acoperire a dobnzilor. Acesta se calculeaza ca raport intre rezultatul net al exerciiului si valoarea tuturor dobnzilor.
zzzzzzzzzzzzzzz)Ird = ^lXl00, aaaaaaaaaaaaaaaa) Dbt