ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

DEPARTAMENT: CONTABILITATE ȘI AUDIT

CONTABILITATEA DE GESTIUNE A ORGANIZAȚIILOR

AGROALIMENTARE

Asist. univ. dr. Maria-Silvia Săndulescu

Maria.sandulescu@cig.ase.ro
Tema 1.

Prevederi generale privind contabilitatea de gestiune (managerială)

Prin contabilitatea de gestiune/managerială persoanele juridice pot obţine informaţii care să

asigure o gestionare eficientă a resurselor economice, respectiv:
• informaţii legate de costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, pentru persoanele juridice
care desfăşoară activităţi de producţie sau prestări de servicii, precum şi de costul
bunurilor vândute pentru persoanele juridice care desfăşoară activitate de comerţ;
• informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare; Bugetarea
activității intreprinderii presupune o afectare previzională cuantificată, la nivelul
centrelor de responsabilitate (secție, atelier, departament, fabrică , uzină) în termeni
monetari sau unități fizice, a obiectivelor și a mijloacelor de realizare a acestora pe o
perioadă scurta de timp, de regulă, un an.
• informaţii necesare analizelor financiare în vederea fundamentării deciziilor
manageriale privind conducerea activităţii interne;
• alte informaţii impuse de realizarea unui management performant.
Contabilitatea de gestiune furnizează informaţii necesare elaborării de rapoarte şi analize
interne utilizate de managementul unităţii în luarea deciziilor. Cerinţele de prezentare şi analiză
a informaţiilor oferite de contabilitatea de gestiune nu sunt limitative.
Informaţia de tip cost este importantă pentru manageri din cel puţin trei motive:
• pe baza costului se decide achiziţionarea, fabricarea sau abandonarea unui produs şi
este influenţată natura relaţiilor cu clienţii;
• costurile pot reprezenta o bază pentru fundamentarea preţurilor;
• prin analiza costurilor se identifică nevoile de îmbunătăţire a produselor, a designului
sau a procesului de producţie.
Tema 2.

Tipologia și arhitectura costurilor

Obiectul de cost (obiect de calculație sau purtător de cost) este reprezentat de orice produs,
serviciu etc. pentru care se determină cost. El se stabilește în strânsă legătură cu obiectul de
activitate al entității; de ex. o tipografie va avea ca obiecte de cost ziarul, revista, cartea tipărite
într-o anumită perioadă.
În funcție de scop și nevoile informaționale ale managerilor, costul poate fi clasificat după o
serie de criterii corelate cu cerințele procesului de luare a deciziilor.

Clasificarea după modul de repartizare

Costuri directe – reprezintă cheltuielile care pot fi individualizate și atribuite fără ambiguitate
unui produs sau unei activități consumatoare de resurse și producătoare de rezultate.
Sunt trei categorii principale de costuri directe:
• Costuri materiale directe – costul materialelor prelucrate și regăsite integral în produsul
finit (de ex. materii prime);
• Costuri directe cu manopera – costuri cu manopera care poate fi direct atribuită
prelucrării materiilor prime în produse finite (de ex. salariile brutarilor într-o fabrică de
pâine);
• Alte costuri directe – orice alte costuri atribuibile obiectului de cost, care nu sunt
materiale sau manoperă (de ex. costurile de mentenanță a unui utilaj utilizat în mod
particular doar pentru realizarea unui anumit produs finit).

Costuri indirecte – acestea nu pot fi alocate în mod direct unui anumit produs sau serviciu ori
unei anumite lucrări sau locații pentru care se calculează costul, ci necesită o repartizare
suplimentară. Ele au un caracter comun mai multor produse, servicii sau activități ori un
caracter general în raport cu toate produsele, serviciile sau activitățile proprii întreprinderii.
Sunt trei categorii principale de costuri indirecte:
• Costuri materiale indirecte – costuri materiale care nu pot fi atribuite direct obiectului
de cost și au două caracteristici:
- Nu se regăsesc fizic în produsul finit (de ex. uleiul pentru buna funcționare a
mașinii de cusut, rechizitele, ambalajele etc.);
- Nu pot fi atribuite direct obiectului întrucât asocierea lor fizică cu produsul finit
este nesemnificativă în termeni de costuri (de ex. ața folosită la cusutul unei
fuste, sarea folosită în prăjituri etc.)
• Costuri cu manopera indirectă – manoperă care nu poate fi atribuită obiectului de cost
(de ex. cheltuieli de personal pentru șefi de secție, paznici, directori, șoferi etc.);
• Ale costuri indirecte – includ cheltuieli privind reparațiile, asigurările, amortizările,
 aferete imobilizările corporale ale secției de producție, cheltuieli privind chiria, energia
electrică, combustibilul și alte consumuri similare, contribuțiile pentru personalul
secției.

Noțiunea de cost trebuie privită însă și prin prisma relației costuri – structura producției. În
acest sens identificăm următoarele situații:
• În cazul unei entități economice mono producătoare, toate cheltuielile sunt directe față
de produsele fabricate.
• În cazul unei entități economice cu producție multiplă, o parte a cheltuielilor este
afectată direct produselor, având un caracter direct, și altă parte vizează toate produsele
sau numai anumite faze de fabricație, având un caracter indirect.

Exemple:
Prețul de cumpărare al unei materii prime este un cost direct pentru un anumit produs, în timp
ce cheltuielile compartimentului de aprovizionare sunt comune mai multor produse, deci
indirecte.
Salariile muncitorilor care lucrează la fabricarea unui anumit produs sunt cheltuieli directe, în
timp ce salariile celor care lucrează la fabricarea mai multor produse sunt cheltuieli indirecte
față de produs.

Comisioanele cuvenite agentului care se ocupă de vânzarea unui anumit produs reprezintă o
cheltuială directă. Dacă entitatea economică plătește un salariu fix unui agent de vânzări, acesta
reprezintă o cheltuială indirectă față de produsele vândute.

Clasificarea după funcție

Această clasificare se folosește la pregătirea și elaborarea rapoartelor.
Costurile producției sunt cele asociate cu activitatea de bază a entității și reprezintă suma
cheltuielilor directe si indirecte de producție, realizate pentru ca materia primă să fie
transformată în produs finit sau în curs de execuție.

Costurile non-producției (costul perioadei) sunt cele care sunt recunoscute în cursul perioadei
de gestiune dar nu sunt asociate producției (activității de bază a entității). Elementele costului
non-producției sunt costurile administrative și costurile de desfacere.
• Costuri de desfacere (costuri de distribuție sau costuri de vânzare) – acoperă aria
cheltuielilor legate de formarea loturilor de vânzare (manipularea produselor),
ambalare, transport, publicitate, expunerea produselor (de ex. chiria și asigurările
spațiilor utilizate pentru vânzarea produselor).
• Costuri administrative – cuprind acele cheltuieli care au fost angajate pentru
organizarea și controlul operațiilor efectuate de o entitate (de ex. salariile personalului
administrativ, amortizarea, chiria și reparațiile privind imobilizările corporale de interes
general de administrație, energie, combustibil și alte consumuri similare).
 Cost complet

Costul producției Costul non-producției

Cost direct Cost indirect de producție Cost distribuție Cost administrativ

Clasificarea după comportamentul cheltuielilor în funcție de volumul activității

Managerii sunt interesați de modul cum răspund costurile la schimbările volumului activității.

Costurile variabile sunt cele care se modifică odată cu modificarea volumului activității; dacă
volumul activității crește, cresc și costurile variabile (ex. costurile materiale directe și cu
manopera directă)

Costurile fixe sunt cele care rămân constante în interiorul unui interval relevant de modificare
a volumului activității sau de timp (ex. costurile materiale indirecte, manopera indirectă, chiria,
amortizarea, salariile conducerii)

Exercițiul 2.1
O entitate produce și comercializează produse lactate. Alegeți varianta corectă de răspuns:

• Cheltuielile cu salariul șoferului care livrează produsele lactate sunt cheltuieli

directe/indirecte.
• Cheltuielile cu salariul managerului general sunt cheltuieli directe/indirecte.
• Cheltuielile cu salariul inginerului care supervizează producția sunt cheltuieli
directe/indirecte.
• Un exemplu de cost indirect de producție este energia electrică pentru funcționarea
liniei de asamblare/salariul directorului general.

Exercițiul 2.2
O entitate fabrică mese și scaune. Care dintre următoarele elemente reprezintă cost indirect?

a. Lemnul pentru fabricarea scaunelor

b. Metalul pentru picioarele scaunelor
c. Material textil pentru îmbrăcarea scaunelor
d. Salariul directorului de vânzări
e. Salariile muncitorilor care montează scaunele
f. Salariul șefului secției de producție

Exercițiul 2.3
Alegeți opțiunea corectă dintre cele înscrise între paranteze, pentru a completa fiecare dintre
următoarele fraze:

• Salariile personalului din vânzări sunt considerate cost al (producției, non-producției)

• Salariul directorului general al entității este considerat (direct, indirect) în raport cu
 obiectul de cost
• Un exemplu de cost indirect de producție este (energia electrică pentru funcționarea
liniei de asamblare, salariul directorului general)
• Energia utilizată pentru iluminatul birourilor direcției resurse umane a unei entități
productive este cost al (producției, non-producției)

Exercițiul 2.4
O entitate produce și comercializează produse de patiserie. Identificați felul costurilor indicate
mai jos urmând clasificările specificate:

Elemente Directe/ Variabile/

Indirecte Fixe
amortizarea mașinilor folosite pentru un anumit produs
amortizarea utilajelor și instalațiilor
asigurarea sediului societății
chiria aferentă sediului societății;
energia electrică (pentru secțiile unde se fabrică mai multe produse)
publicitatea pentru un anumit produs
salariile muncitorilor direct productivi
materiile prime
salariile personalului TESA
salariile supraveghetorilor din secția de producție
manipularea produselor pentru vânzare
chirie echipamente producție
materiale pentru ambalat
salariile șefilor de secție
reparații echipamente producție

Exercițiul 2.5
Identificați felul costurilor indicate mai jos urmând clasificările specificate

Elemente Directe Variabile Producție

Indirecte Fixe Non-producție
Întreținerea clădirii administrative
Salarii muncitori direct productivi
Manipularea produselor pentru vânzare
Amortizarea utilajelor
Chirie echipamente producție
Materiale pentru ambalat
Salarii șefi secție
Reparații clădire secție
Asigurările clădirilor
Materii prime
Exercițiul 2.6
O companie din industria mobilei are ca obiect de activitate fabricarea de mobilier destinat
apartamentelor rezidențiale.

Clasificaţi fiecare din următoarele elemente de cheltuieli prezentate în tabelul de mai jos:

Elemente CV CF CD CI
Productie Desfacere Administratie
Cheltuieli de publicitate
Consum de cutii de carton
utilizate pentru împachetarea
mobilei
Cheltuieli cu salariile
muncitorilor care vopsesc un
produs
Amortizarea utilajelor,
echipamentelor tehnologice
folosite în procesul de
producţie a mobilei
Amortizarea autoturismelor
utilizate de personalul din
conducerea întreprinderii
Energia electrică utilizată de
echipamentele de producţie
Cheltuieli cu asigurările de
viaţă aferente personalului
de conducere, plătite de
întreprindere
Salariul aferent personalului
de la recepţie
Consum de lubrifianţi
minerali şi sintetici pentru
maşini, utilaje
Cheltuieli pentru
abonamente pentru ziare,
reviste de specialitate
Consum de lacuri, vopseluri,
folosite în procesul de
producţie a mobilei
Salariile pazniciilor și
pompierilor
Cheltuieli cu taxe locale
aferente autoturismelor
întreprinderii
Cheltuieli cu chirii aferente
sediului administrativ al
societăţii
Elemente CV CF CD CI
Productie Desfacere Administratie
Cheltuieli cu comisioane
aferente vânzătorilor/
distribuitorilor
Consum de PAL şi MDF
utilizate în procesul de
producţie a mobilei
Salarii aferente muncitorilor
ce asamblează corpurile de
mobilă
Cheltuieli cu apa rece şi
canalizarea pentru secția
productivă
Cheltuieli cu reparaţii
efectuate la utilajele din
Secţia Debitare
Salariile serviciului
desfacere, serviciului
financiar contabilitate
Consum de materiale
întreţinere la utilajele din
secţie
Tema 3
Costul raţional de producţie şi costul subactivităţii

Costurile indirecte cuprind

• regia fixă de producţie (cheltuieli fixe) - formată din cheltuielile indirecte de producţie
care rămân relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi: amortizarea
utilajelor şi echipamentelor, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi cheltuielile cu
conducerea şi administrarea secţiilor
• regia variabilă de producţie (cheltuieli variabile) - constă în cheltuielile indirecte de
producţie, care variază în raport cu volumul producţiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte
cu consumul de materiale şi forţa de muncă, consumul de energie în scopuri tehnologice
etc.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de producţie.
Capacitatea normală de producţie reprezintă producţia estimată a fi obţinută, în medie, de-a
lungul unui anumit număr de perioade, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de
capacitate rezultată din întreţinerea planificată a echipamentului.

Costul subactivității = regia fixa x (1 - nivelul real/nivelul normal al activităţii)

Nivelul real al activităţii este reprezentat de producţia obţinută, iar nivelul normal al activităţii
este reprezentat de capacitatea normală de producţie. Capacitatea de producție se poate exprima
în ore-activitate, ore-om-mașină, mii buc, tone produs extras etc.
Costul subactivității este recunoscut drept cheltuială în contul de profit şi pierdere în perioada
în care a apărut.
Exercițiul 3.1
Agrotec S.A. obţine într-o perioadă de gestiune produsul A pentru care a înregistrat cheltuieli,
astfel: cheltuieli cu materiile prime 30.000 lei, 20.000 lei salarii aferente muncitorilor direct
productivi, cheltuielile indirecte de producţie 10.000 lei, din care cheltuieli fixe 2.000 lei.
Nivelul de activitate al unității exprimat în ore de funcţionare raţională a utilajelor: 3.000 ore -
nivelul normal al activităţii; 2.700 ore – nivelul real al activităţii. Producţia fizică obţinută din
produsul A este 100 hl.

Care este suma aferentă costului subactivităţii, suma cheltuielilor indirecte de producţie şi costul
de producţie unitar?

Exercițiul 3.2
Cheltuielile directe, înregistrate în luna octombrie anul 2022, sunt de 17.000 lei, iar cheltuielile
indirecte de producţie de 8.000 lei, din care cheltuieli fixe 5.000 lei. Nivelul normal al activităţii
este de 5.000 ore, iar nivelul real al activităţii s-a ridicat la 4.000 ore.

Care este valoarea costului subactivităţii şi suma cheltuielilor indirecte de repartizat ?

Exercițiul 3.3
Agrotec S.A. a înregistrat următoarele cheltuieli pentru fabricarea a 8.000 Kg. de caşcaval:
- cheltuieli directe: 80.000 LEI;
- cheltuieli indirecte de producţie 40.000 LEI, din care cheltuieli variabile 20.000 LEI.

Care este costul de producţie rațional unitar, ştiind că pentru unitatea noastră, capacitatea
normală de producţie este egală cu 10.000 Kg.?

Exercițiul 3.4
Pentru fabricația și desfacerea a două produse P1 si P2 în luna N, (câte 100 buc din fiecare)
dispunem de următoarele informații:
• Consum de materii prime și materiale directe pentru fabricația lui P1= 2.000 lei;
• Consum de materii prime și materiale directe pentru fabricația lui P2= 1.000 lei;
• Costul subactivității cotă pentru P1= 500 lei;
• Costul subactivității cotă pentru P2= 200 lei;
• Salarii directe pentru fabricația lui P1: 100 ore la tarif orar 50 lei/h;
• Salarii directe pentru fabricația lui P2: 100 ore la tarif orar 40 lei/h;
• Alte cheltuieli specifice pentru fabricația lui P1= 500 lei;
• Alte cheltuieli specifice pentru fabricația lui P2= 400 lei;
• Cota cheltuieli indirecte de producție pentru P1= 7.000 lei;
• Cota cheltuieli indirecte de producție pentru P2= 5.000 lei;
• Cota cheltuielilor generale de administrație și desfacere pentru P1= 10.000 lei;
• Cota cheltuielilor generale de administrație și desfacere pentru P2= 8.000 lei;
• Preț de vanzare unitar fara TVA pentru P1= 300 lei/buc;
• Preț de vanzare unitar fara TVA pentru P2= 200 lei/buc.
Determinați costul de producție, costul complet si rezultatul analitic pentru P1 și P2.
Tema 4
Repartizarea cheltuielilor indirecte în costul produselor

Repartizarea cheltuielilor indirecte este procesul prin care cheltuielile indirecte din cadrul
unui departament sunt alocate unui obiect de cost. Aceasta reprezintă determinarea părții din
cheltuielile indirecte aferente unui produs sau serviciu pe baza unui coeficient de repartizare.

Repartizarea implică parcurgerea următoarelor etape:

• Alegerea bazei de repartizare - total ore manoperă directă, total cheltuieli cu materialele
directe folosite, total ore-mașină (ore funcționare utilaje), număr de produse obținute,
total cost primar.
• Determinarea coeficientului de repatizare a cheltuielilor indirecte:
• Determinarea cotei de cheltuieli indirecte aferente unui produs

1. Varianta coeficientului unic

Kr = ∑ cheltuieli indirecte de repartizat

∑ baza de repartizare
Cota cheltuieli indirecte = Kr*baza de repartizare

Exercițiul 4.1
Societatea Lactag SA obţine din activitatea de procesare a laptelui de vacă, două produse
A=3.500 kg şi B= 2.000 kg (A= unt şi B= cașcaval). Cheltuielile indirecte care trebuie să fie
repartizate bunurilor sunt în sumă de 24.000 lei. Pentru produsul A, cheltuielile directe sunt de
56.000 lei, iar pentru B sunt de 40.000 lei. Produsele se vând la piață cu un preț de vânzare fără
TVA: Pvu A= 30 lei/kg si Pvu B= 40 lei/kg.

Folosind costurile directe ca bază de repartizare, determinaţi cota de cheltuieli indirecte de

repartizat pentru fiecare produs, costul de producţie total și unitar, rezultatele analitice ale
acestora.
Exercițiul 4.2
O entitate fabrică două produse A şi B. Pentru a obţine aceste produse se efectuează
următoarele cheltuieli:

Produse
Elemente de cheltuieli
A B
Consum de materii prime (cost unitar 100 um/kg) 1000 kg 1.500 kg
Cheltuieli cu salariile muncitorilor din secţia de producţie 100 h 200h
(cost unitar 500 um/h)
Amortizarea echipamentelor de producţie 250.000 um
Folosind consumul de materii prime ca bază de repartizare, determinaţi cota de cheltuieli
indirecte de repartizat pentru fiecare produs, costul de producţie total și unitar.
2. Varianta coeficienților diferențiați

Exercițiul 4.3
Societatea comercială MOBPROD SRL fabrică în luna octombrie, anul N, trei produse: A, B
şi C. În cursul perioadei de gestiune au fost generate cheltuieli indirecte de producţie în sumă
de 59.400 lei. Baza de repartizare a acestor cheltuieli indirecte o constituie totalul cheltuielilor
directe pe produs. În acelaşi interval de timp, cheltuielile generale de administraţie înregistrate
sunt în sumă de 20.790 lei. Această categorie de cheltuieli (CGA) se repartizează în funcţie de
costul de producţie al produselor vândute.
Determinaţi costul complet unitar al celor 3 produse, ştiind că situaţia cheltuielilor directe se
prezintă în tabelul de mai jos:

Explicaţii Produs A Produs B Produs C

Cheltuieli cu materii prime 10.000 20.000 30.000
Cheltuieli cu materiale consumabile 1.500 2.000 1.000
Număr ore fabricaţie (manoperă directă) 1.000 500 2.000
Tarif – lei/h 10 10 10
Alte cheltuieli directe 1.000 2.000 1.000
Producţia obtinută şi vandută (Kg.) 1.000 2.000 4.000

Exercițiul 4.4
Societatea comercială Sorana SRL fabrică și vinde în luna ianuarie anul N, patru produse: A,
B, C și D. În cursul perioadei de gestiune au fost generate cheltuieli indirecte de producţie în
sumă de 113.200 lei. Baza de repartizare a acestor cheltuieli indirecte o constituie totalul
cheltuielilor directe pe produs. În acelaşi interval de timp, cheltuielile generale de administraţie
înregistrate sunt în sumă de 79.240 lei. Această categorie de cheltuieli (CGA) se repartizează
în funcţie de costul de producţie al produselor vândute. Situaţia cheltuielilor directe și producția
realizată se prezintă în tabelul de mai jos:

Explicaţii Produs A Produs B Produs C Produs D

Cheltuieli cu materii prime 10.000 20.000 30.000 50.000
Cheltuieli cu materiale consumabile 1.500 2.000 1.000 4.000
Număr ore fabricaţie (manoperă directă) 1.000 500 2.000 8.000
Tarif – lei/h 10 10 10 10
Alte cheltuieli directe 1.000 2.000 1.000 3.000
Producţia obtinută şi vandută (Kg.) 1.000 2.000 4.000 4.000
Determinaţi costul complet unitar al celor 4 produse.
Exercițiul 4.5
O societate fabrică două produse, A şi B, obţinând 10 bucăți A şi 5 bucăți B. Pentru acest nivel
al producției se efectuează următoarele cheltuieli:

• consum de materii prime: 10 kg pentru produsele A şi 30 kg pentru B la

un cost de 1.000 lei/kg;
• cheltuieli cu salariile muncitorilor care lucrează în secţia de producţie: 10 h
pentru A şi 40 h pentru B la un cost de 500 lei/h;
• amortizarea echipamentelor de producţie este 30.000 lei.
• salariul directorului general este 9.500 lei.
Baza de repartizare pentru cheltuielile indirecte este reprezentată de cheltuielile cu materiile
prime, iar pentru cheltuielile de administrație, costul de producție. Prețul de vânzare unitar al
produsului A este de 3.000 lei iar al produsului B este de 16.000 lei

Calculați rezultatul analitic unitar.

Exercițiul 4.6
ALFA S.A. efectuează pentru obţinerea a 3.000 unităţi pâine (1.000 unităţi pâine
albă şi 2.000 unităţi pâine neagră), următoarele cheltuieli:

• cheltuieli cu materiile prime (făină, ouă, drojdie etc.) 6.000 lei, din care
o 2.000 lei pâine albă
o 4.000 lei pâine neagră;
• cheltuieli cu materialele consumabile (detergent, cârpe etc.) 700 lei, din care:
o utilizate în secția de producție 600 lei
o utilizate la sediul administrativ 100 lei;
• cheltuieli cu energia electrică şi apa 2.000 lei, din care:
o energia electrică şi apa consumate în secţia de producţie 800 lei;
o energia electrică şi apa consumate în clădirea administrativă 1.200 lei;
• cheltuieli cu salariile 23.800 lei, din care:
o salariile personalului care lucrează în secţia de producţie 7.000 lei;
o brutari pâine albă 2.100 lei;
o brutari pâine neagră 3.500 lei;
o şef producţie 1.400 lei;
o salariile personalului administrativ 14.000 lei;
o salariul şoferului care livrează pâinea clienţilor 2.800 lei;
• cheltuieli cu amortizarea:
o utilajelor de producţie 1.000 lei;
o mijlocului de transport utilizat la livrarea pâinii către clienţi 2.000 lei;
o clădirilor 5.000 lei, din care:
▪ amortizarea clădirii în care se desfăşoară procesul de producţie 2.000
lei;
▪ amortizarea clădirii unde se află sediul administrativ al societăţii 3.000
lei;
• cheltuieli cu publicitatea 4.000 lei.

Preţul de vânzare este de 16,5 lei pentru pâine albă şi 20 lei pentru pâine neagră. Baza de
repartizare a cheltuielilor indirecte de producție o reprezintă manopera directă, iar pentru restul
cheltuielilor, costul de producţie al produselor vândute.
a. Să se determine costul de producţie total şi unitar.

b. Să se calculeze costul complet şi rezultatele analitice pentru cele două produse știind
că se vând 800 buc. pâine albă şi 1.900 buc. pâine neagră.

3. Varianta coeficienților selectivi

Exercițiul 4.7
SERENA S.A. dispune de 3 secţii principale de producţie (I, II şi III) şi fabrică 3 produse (A,
B şi C). Produsul A suferă prelucrări în toate cele 3 secţii de producţie, B se realizează numai
pe utilajele din secţiile I şi III, iar C implică numai secţiile I şi II. Nivelul CIFU, CGS şi al
bazelor de repartizare este prezentat în tabelul de mai jos:

SECŢIA
Explicaţii
I II III
Cheltuieli indirecte de producţie
51.400 43.600 31.920
înregistrate
- din care CIFU 30.400 19.600 16.920
- din care CGS 21.000 24.000 15.000
Nivelul bazelor de repartizare:
- pentru CIFU 38.000 28.000 18.800
- produsul A 12.000 15.000 10.400
- produsul B 18.000 ----- 8.400
- produsul C 8.000 13.000 -----
- pentru CGS 42.000 60.000 25.000
- produsul A 17.000 25.400 13.400
- produsul B 13.400 ----- 11.600
- produsul C 11.600 34.600 -----
Determinaţi cotele de cheltuieli indirecte care se vor include în costul fiecărui produs.