Mateiciuc P.catalina

Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”
Suceava
Proiect de specialitate
pentru examenul de calificare
a competenţelor profesionale
-nivel 3-
Tehnician
Calificarea profesională  in activităţi
economice
Profesor coordonatorMunteanu Rodica
Candidat  Mateiciuc P .Cătălina
ANUL 2011
Motto:
Stăpâneşte-ţi impulsul de a cheltui !
Acela care pierde bani, pierde mult. Acela care pierde un prieten, îşi
pierde mult mai mult. Acela care îşi pierde credinţa, pierde toate.
(Eleanor Roosevelt)
2
CONTABILITATEA
CHELTUIELILOR
3
ARGUMENT
Multe dintre cheltuielile din fiecare lună pot fi diminuate sau excluse în totalitate, astfel
încât să avem mai mulţi bani pentru lucrurile pe care ni le dorim sau avem nevoie cu adevărat.
În cazul entităţilor economice ,acestea trebuie să realizeze şi să desfăşoare activităţi înscrise

în obiectul lor de activitate ,acestea generând cheltuieli si mai apoi venituri.
Astfel că în activitatea unităţilor patrimoniale se realizează o mulţime de operaţiuni care

angajează cheltuieli.Pentru înregistrarea şi calculul cheltuielilor sunt cuprinse în planul general de
conturi mai multe conturi de cheltuieli,în clasa 6 „Conturi de cheltuieli”.O caracteristică a acestor
conturi este că ele nu participă la stabilirea şi evaluarea posturilor în bilanţul contabil în mod
direct ,ci prin intermediul rezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultate ale
exerciţiului pentru care in Clasa 1 „Conturi de capital” este creat contul 121 „Profit şi pierdere”.
În legătură cu aceste aspecte ,Legea contabilităţii face precizări clare:
Art.17 „(1) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli,după natura sau destinaţia
lor,dupa caz.
Art.19 „(1) În contabilitate profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului
financiar.Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează ,de regulă,la sfârşitul
exerciţiului financiar.
Lucarea de faţă prezintă contabilitatea financiară a cheltuielilor ,avantajele şi dezavantajele

cheltuielior într-o entitate economică.Proiectul conţine trei capitole:
1. primul capitol prezintă teoretic semnificaţia cheltuielior şi se structurează în mai

multe subcapitole;
2. în cel de-al doilea capitol sunt evidenţiate operaţiile cu cheltuieli,operaţii pe pot
exista într-o entitate;
3. ultimul capitol prezintă concret utilizările cheltuielilor la firma SC METEX COM
SA.
Cheltuielile sunt considerate foarte importante în activitatea unei firme.Ele pot creşte sau
scade profitul unei firme.De aceea principiul de bază cu care îşi începe activitatea o entitate
economică este diminuarea cheltuielior şi creşterea veniturilor.Pe de altă parte , orice entitate nu
poate funcţiona fără cheltuieli.Ele evidenţiază intrările ce se efectuează într-o firmă.
4
Competenţe vizate
 Cunoaşterea noţiunilor teoretice privind cheltuielile şi veniturile

 Identificarea evenimentelor şi tranzacţiilor privind cheltuielile şi veniturile
 Utilizarea analizei contabile pentru înregistrarea în contabilitate a evenimentelor şi
tranzacţiilor
 Stabilirea formulelor contabile pentru categorii de evenimente şi tranzacţii
 Înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în Registrul Jurnal şi Registrul Carte-mare
 Întocmirea Balanţei de verificare
 Analiza corelaţiei între Registrul Jurnal şi Balanţa de verificare
5
CUPRINS
CAPITOLUL I : Contabilitatea financiară a cheltuielilor,noţiuni teoretice
I.1. Componenţa , caracteristica şi clasificarea cheltuielilor

I.2. Evaluarea şi constatarea consumurilor şi cheltuielilor
I.3. Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii
I.3.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
I.3.1.1. Cheltuieli cu materii prime

I.3.1.2. Cheltuieli cu materiale consumabile
I.3.1.3. Cheltuieli privind obiectele de inventar
I.3.1.4. Cheltuieli privind materialele nestocate
I.3.1.5. Cheltuieli privind energia si apa
I.3.1.6. Cheltuieli cu animale si pasări
I.3.1.7. Cheltuieli privind mărfurile
I.3.1.8. Cheltuieli privind ambalajele
I.3.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

I.3.2.1. Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
I.3.2.2 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
I.3.2.3 Cheltuieli cu primele de asigurare
I.3.2.4 Cheltuieli cu studiile si cercetarile
I.3.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii legate de terţi

I.3.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele ,taxele şi vărsămintele asimilate
I.3.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
I.3.6. Alte cheltuieli de exploatare
I.3.7. Contabilitatea cheltuielilor financiare
I.3.8. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
6
I.3.9. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările,provizioanele şi ajustările pentru
deprecierea sau pierderile de valoare
I.3.10. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite
I.4.Dicţionar privind cheltuielile
CAPITOLUL II : Monografie contabilă privind cheltuielile
II.1.Aplicaţii practice cu cheltuielile privind stocurile

II.2.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi
II.3.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu alte servicii executate de terţi
II.4.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu impozitele,taxele şi vărsămintele asimilate
II.5.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu personalul
II.6.Aplicaţii practice privind alte cheltuieli de exploatare
CAPITOLUL III : Studiu de caz la SC METEX COM SA

III.1 Prezentarea generală a firmei
III.2 Balanţa de verificare a SC METEX COM SA în luna decembrie 2010
III.3 Bilanţul contabil al SC METEX COM SA la 31 decembrie 2010
III.4 Contul de profit şi pierdere al SC METEX COM SA la 31 decembrie 2010
III.5 Date informative privind situaţia SC METEX COM SA
Concluzii
Bibliografie
7
CAPITOLUL I
Contabilitatea financiară a cheltuielilor,noţiuni teoretice
I.1. Componenţa , caracteristica şi clasificarea cheltuielilor

Componenţa cheltuielilor, modul de evaluare şi de constatare a acestora sunt determinate de
prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S.N.C. 3
„Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”.
În S.N.C. 3 componenţa cheltuielilor – pe felurile de activităţi ale unei întreprinderi aparte
(operaţională, de investiţii, financiară) şi pe evenimente excepţionale.
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico-financiare a întreprinderii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se
includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul privind
rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de
gestiune.
Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. În
funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale.
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale.
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea

activităţii de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
a) costul vânzărilor;
b) cheltuielile comerciale;
c) cheltuielile generale şi administrative;
d) alte cheltuieli operaţionale.
Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor

vândute şi serviciilor prestate. Acesta cuprinde:
a) la întreprinderile de producţie – consumurile materiale directe, consumurile directe privind
retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de
producţie aferente produselor vândute;
8
b) la întreprinderile de comerţ – valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (suma cea mai mică
dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă netă);
c) la întreprinderile de prestări servicii – consumurile de materiale, consumurile privind
retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor
prestate.
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi

prestărilor de servicii, şi anume: cheltuielile privind operaţiunile de marketing; cheltuielile privind
ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor; cheltuielile de transport privind desfacerea;
cheltuielile de reclamă; cheltuielile privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a
produselor şi mărfurilor vândute; cheltuielile aferente creării rezervelor pentru datorii dubioase;
cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute; cheltuielile privind
retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ care cuprind salariile de bază şi
suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime plătite vânzătorilor, casierilor, hamalilor, precum şi
bucătarilor, ospătarilor la întreprinderile de alimentaţie publică şi altui personal care participă
nemijlocit la vânzarea mărfurilor; comisioanele plătite organizaţiilor de desfacere, de intermediere,
de comerţ exterior, cheltuielile privind procurarea licenţelor pentru exportul produselor şi
mărfurilor; cheltuielile privind întocmirea declaraţiilor vamale pentru vânzarea produselor peste
hotarele republicii etc.
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea

întreprinderii în ansamblu: cheltuielile privind uzura, reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe,
cheltuielile privind amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală gospodărească;
cheltuielile de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere; impozitele, taxele şi plăţile
virate în buget potrivit legislaţiei în vigoare (cu excepţia impozitului pe venit), precum şi taxa pe
valoarea adăugată nerecuperată, accizele; cheltuielile în scopuri de binefacere şi sponsorizare;
cheltuielile pentru protecţia muncii; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile pentru deplasările de
serviciu ale personalului de conducere; cheltuielile pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, de
organizare a timpului liber şi odihnei salariaţilor întreprinderii; cheltuielile de organizare aferente
desfăşurării adunărilor acţionarilor, întocmirii actelor; cheltuielile pentru lucrările de cercetări
ştiinţifice, inovaţii şi raţionalizări cu caracter de producţie; cheltuielile pentru pregătirea şi
reciclarea cadrelor, achitarea diverselor servicii prestate întreprinderii, în conformitate cu
contractele încheiate; cheltuielile aferente angajării forţei de muncă; cheltuielile pentru
întreţinerea unităţilor de producţie şi economice de deservire etc.
9
Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vânzarea altor active curente;
cheltuielile privind arenda operaţională; cheltuielile sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri;
cheltuielile din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; cheltuielile aferente
dobânzilor pentru credite şi împrumuturi; consumurile indirecte de producţie nerepartizate; lipsurile
şi pierderile din deteriorarea valorilor; cheltuielile aferente produselor rebutate, precum şi
cheltuielile aferente anulării comenzilor de producţie, încetării activităţii unităţii de producţie care
nu a fabricat produse şi cheltuielile anticipate care s-au dovedit a fi inutile.
Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la

desfăşurarea altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:
a) cheltuielile activităţii de investiţii;
b) cheltuielile activităţii financiare;
c) pierderile excepţionale.
Cheltuielile activităţii de investiţii rezultă din ieşirea activelor pe termen lung şi cuprind
cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemateriale, activelor materiale în curs de execuţie,
terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung, sumele
reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite; pierderile din participaţiile în alte întreprinderi şi
operaţiunile cu părţile legate.
Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii capitalului

propriu, împrumuturilor şi creditelor întreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind operaţiunile
aferente plăţii redevenţelor, arendei finanţate a activelor materiale pe termen lung, diferenţele
nefavorabile de curs valutar etc.
Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice care nu
sunt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii. Acestea cuprind daunele
provocate de calamităţile naturale, pierderile din perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării.
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind

impozitul pe venit luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de
gestiune.
10
Structura cheltuielilor întreprinderii este prezentată în schema 11.1.
Cheltuielile întreprinderii
Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli

ale activităţii ale activităţii privind impozitul
operaţionale neoperaţionale pe venit
Costul Cheltuieli Cheltuieli Alte Cheltuieli Cheltuieli Pierderi

vânzărilor comer- generale şi cheltuieli ale activi- ale excepţio-
ciale admi- operaţio- tăţii de activităţii nale
nistrative nale investiţii financiare
Schema 11.1. Structura cheltuielilor întreprinderii
I.2. Evaluarea şi constatarea consumurilor şi cheltuielilor
La contabilizarea consumurilor şi cheltuielilor apar două probleme principale:

1) evaluarea (măsurarea) consumurilor şi cheltuielilor, adică calcularea sumelor acestora, care
trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare;
2) constatarea consumurilor şi cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care
acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.
În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate, consumurile şi

cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite, a sumelor
calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor pentru asigurările sociale, uzurii mijloacelor fixe
şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, amortizării activelor nemateriale, rezervelor create,
cheltuielilor şi plăţilor preliminate, corecţiilor la datoriile dubioase etc.
Consumurile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării
următoarelor principii:
 specializarea exerciţiilor;
11
 prudenţa;
 concordanţa;
 necompensarea.
Principiul specializării exerciţiilor prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în

contabilitate în perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul plăţii efective a
mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. De exemplu, energia electrică consumată,
furnizată de către terţi se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de gestiune în care a fost
consumată, dar nu în momentul achitării acesteia; chiria plătită în avans se trece la consumuri sau
cheltuieli în perioadele în care obiectul arendat a fost utilizat etc.
Principiul prudenţei prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în

momentul efectuării acestora. De exemplu, lipsurile constatate cu ocazia inventarierii valorilor în
mărfuri şi materiale, precum şi pierderile din deteriorarea acestora; valoarea produselor rebutate
definitiv; cheltuielile privind remedierea rebuturilor etc. se înregistrează în contabilitate ca
cheltuieli la data depistării acestora, indiferent de motive şi vinovaţi. Suma de recuperare a acestora
(veniturile) se constată numai în cazul când întreprinderea are o certitudine întemeiată, adică o
confirmare documentară (acordul în scris al salariatului privind recuperarea daunei materiale,
decizia judecătorească etc.).
Principiul concordanţei prevede reflectarea simultană în contabilitate şi rapoartele
financiare a cheltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice. De
exemplu, costul vânzărilor (valoarea de bilanţ a produselor, mărfurilor vândute, serviciilor prestate)
se constată şi se reflectă în conturile contabile şi rapoartele financiare concomitent cu veniturile din
vânzări, adică în cursul unei perioade de gestiune.
Principiul necompensării nu permite modificarea sumelor veniturilor şi cheltuielilor
constatate şi reflectate anterior în rapoartele financiare şi casarea reciprocă a acestora în cursul
perioadei de gestiune. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite incluse
anterior în venit, o asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei
veniturilor constatată iniţial. Aceasta prevedere se referă, în special, la veniturile şi cheltuielile
reflectate în Raportul anual privind rezultatele financiare.
I.3. Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii
I.3.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile
12
Din categoria cheltuielilor privind stocurile fac parte mai multe elemente de cheltuieli
materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unităţii.
Ele se cuprind la conturile din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”
I.3.1.1. Cheltuieli cu materii prime

Se consideră materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care
constituie substanţa produselor finite.
Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:
- preţul de înregistrare al materiilor prime date în consum ;
- preţul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la inventariere;
- diferenţele de preţ aferente materiilor prime date în consum sau constatate lipsă la
inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materii prime se realizează cu ajutorul contului 601

“Cheltuieli cu materii prime” care:
 după conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
 după funcţia contabilă este asimilat conturilor de activ;
 se debitează cu materiile prime date în consum sau constatate lipsă la inventariere;
 se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului;
 nu prezintă sold la finele perioadei.
Operaţiile pivitoare la contul 601 “Cheltuieli cu materii prime” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
601 = 301 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime
date în consum
601 = 301 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime
constatate lipsă la inventariere
601 = 308 suma => Diferenţele de preţ aferente materiilor prime date
în consum sau constatate lipsă la inventariere
121 = 601 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul
perioadei asupra contului de profit şi pierdere.
1.3.1.2. Cheltuieli cu materiale consumabile
13
Se consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de producţie
alături de materiile prime şi care, de regulă, nu se regăsesc în substanţa produsului finit.
Sunt formate din aceleaşi componente menţionate la cheltuieli cu materii prime.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizează cu ajutorul

contului 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”
Unităţile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 “Cheltuieli cu
materiale consumabile”, şi anume:
6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”

6022 “Cheltuieli cu combustibilii”
6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”
6025 “Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat”
6026 “Cheltuieli privind furajele”
6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”
Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:

 după conţinutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;
 după funcţia contabilă sunt asimilate conturilor de activ;
 se debitează cu materialele consumabile date în consum sau constatate lipsă la inventariere;
Operaţiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:

6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a
materialelor consumabile date în
consum
6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a
materialelor consumabile constatate
lipsă la inventariere
6021-6028 = 308 suma => Diferenţele de preţ aferente
materialelor consumabile date în
consum sau constatate lipsă la
inventariere
14
121 = 6021-6028 suma => Transferul cheltuielilor colectate la
sfârşitul perioadei asupra contului de
profit şi pierdere.
1.3.1.3. Cheltuieli privind obiectele de inventar
Obiectele de inventar (de mică valoare sau scurtă durată) fac parte din categoria stocurilor
cumpărate, fiind evaluate la cost de achiziţie.
Obiectele de inventar se dau în consum pe bază de bon de consum.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizează cu ajutorul

contului 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” care:
 după funcţia contabila este asimilat conturilor de activ;
 se debitează cu valoarea preţului de achiziţie a obiectului de inventar;
Operaţiile pivitoare la contul 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” pot fi reflectate în
contabilitatea sintetică astfel:
603 = 303 suma => Darea în consum a obiectelor de inventar 121 = 603 suma =>
Transferul cheltuielilor colectate la sfârşitul
1.3.1.4. Cheltuieli privind materialele nestocate
Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economică,

care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) şi care se inregistrează pe măsura aprovizionării
lor asupra cheltuielilor de exploatare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizează cu ajutorul

contului 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” care:
15
 se debitează cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;
Operaţiile pivitoare la contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” pot fi reflectate în
604 = 401 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu
facturi de la furnizori
604 = 408 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
fără facturi de la furnizori
604 = 471 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
cu facturi, de la furnizori, în cazul când acestea au
fost considerate anterior cheltuieli anticipate
1.3.1.5. Cheltuieli privind energia si apa
Consumurile de energie şi apă, indiferent de destinaţia lor, pe măsura livrării acestora de

către furnizori se ţnregistrează ca o cheltuială de exploatare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind energia şi apa se realizează cu ajutorul

contului 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” care:
 se debitează cu valoarea consumului de energie şi apă;
Operaţiile pivitoare la contul 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” pot fi reflectate în
605 = 401 suma => Valoarea consumurilor de energie şi apă facturate
de furnizori
16
605 = 408 suma => Valoarea consumurilor de energie şi apă pentru
care nu s-a primit factura furnizorilor
605 = 471 suma => Valoarea consumurilor de energie şi apă
facturate de furnizori, înregistrate anterior la
cheltuieli anticipate, ce aparţin perioadei curente
1.3.1.6. Cheltuieli cu animale şi păsări
Sunt considerate cheltuieli cu animalele şi păsări valoarea animalelor şi păsărilor

achiziţionate din afara unităţii, vândute sau constatate lipsă la inventariere.
Animalele şi păsările vândute, care provin din producţia proprie, nu se trec asupra
cheltuielilor, ele diminuand veniturile din producţia stocată.
De asemenea, animalele şi păsările care se vând ca mărfuri, rezultate, de regulă, dupa
sacrificare, se trec mai întai asupra contului de mărfuri şi apoi se vând ca atare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu animalele şi păsările se realizează cu ajutorul

contului 606 “Cheltuieli animalele şi păsările” care:
 se debitează cu valoarea animalelor şi păsărilor vândute sau constatate lipsă la inventariere ;
Operaţiile pivitoare la contul 606 “Cheltuieli cu animale şi păsări” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
606 = 361 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi
păsărilor, provenite din afara unităţii, vândute
606 = 361 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi
păsărilor, provenite din afara unităţii, constatate
lipsă la inventariere
606 = 368 suma => Diferenţele de preţ aferente animalelor şi
păsărilor provenite din afara unităţii, vândute sau
17
121 = 606 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfărşitul
1.3.1.7. Cheltuieli privind mărfurile

Asemenea cheltuieli apar numai la unităţile care vând mărfuri cu ridicata sau cu amănuntul.
Sunt formate din preţul de cumpărare al mărfurilor vândute sau constatate lipsă la
inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul contului 607

“Cheltuieli privind mărfurile” care:
 se debitează cu valoarea mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere ;
Operaţiile pivitoare la contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
607 = 371 suma => Valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor vândute
607 = 371 suma => Valoarea la cost de achiziţie a mărfurilor
1.3.1.8. Cheltuieli privind ambalajele
Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:

- ambalaje care circula în sistemul de vânzare-cumpărare ce se vând ori apar ca lipsuri la
inventariere;
- ambalaje care circula în sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind ambalajele se realizează cu ajutorul contului 608

“Cheltuieli privind ambalajele” care:
18
 se debitează cu ambalajele care circula în sistem de vânzare-cumpărare, ce se vând ori se
constatate lipsă la inventariere precum şi cu ambalajele care circula în sistem de restituire ce nu
sunt restituite furnizorilor;
Operaţiile pivitoare la contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
608 = 381 suma => Valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor care
circulă în sistem de vânzare-cumpărare, vândute sau
constatate lipsă la inventariere;
608 = 388 suma => Diferenţele de preţ aferente ambalajelor care
circulă în sistem de vânzare-cumpărare vândute sau
constatate lipsă la inventariere;
608 = 409 suma => Valoarea ambalajelor care circula în sistem de
restituire, nerestituite furnizorilor;
I.3.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

In structura serviciilor generale prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care sunt
nemijlocit ocazionate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic cum sunt:
întreţineri şi reparaţii, redevente, locaţii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii şi cercetări.
Asemenea cheltuieli sunt reflectate în conturi sintetice de gradul I ce fac parte din grupa 61
“Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”.
I.3.2.1 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
19
Intreţinerile şi reparaţiile efectuate de terţi fac obiectul unei categorii aparte de
cheltuieli a cărei contabilitate sintetică se realizează cu ajutorul contului: 611 “Cheltuieli de
întreţinere şi reparaţii” care:
 se debitează cu valoarea lucrărilor de intreţinere şi reparaţii executate de terţi;
Operaţiile pivitoare la contul 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii” pot fi reflectate în

611 = 401 suma => Valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii
executate de terţi, facturate
executate de terţi, nefacturate
executate de terţi, facturate, considerate anterior
cheltuieli anticipate şi trecute asupra cheltuielilor
perioadei
I.3.2.2 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
Redevenţele reprezintă obligaţii de plata datorate de o unitate economică care a preluat în

concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.
Locaţiile de gestiune reprezintă o modalitate de preluare pentru exploatare de spaţii productive pe o

perioadă limitată de timp, pe bază de contracte de locaţie. Unitatea care a preluat spaţii productive
în locaţii de gestiune, numită locatar, datorează unităţii care a predat activele respective sub această
formă, taxe lunare care se vor considera cheltuieli de exploatare.
Chiriile reprezintă obligaţii de plată datorate de o unitate economică pentru folosirea unor
imobilizări ce sunt proprietatea altora şi care sunt inchiriate pe timp determinat pentru a putea fi
exploatate în diferite scopuri.
20
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 612 “Cheltuieli
redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” care:
 se debitează cu cheltuielile cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile datorate sau plătite;
 se creditează la sfărşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului;
Operaţiile pivitoare la contul 612 “Cheltuieli redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” pot fi
reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
612 = 401 suma => Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi
chiriile datorate, facturate
chiriile datorate, pentru care nu s-au întocmit facturi
chiriile datorate, facturate, înregistrate anterior ca şi
cheltuieli înregistrate în avans
chiriile datorate, achitate prin bancă
chiriile datorate, achitate prin casierie
I.3.2.3 Cheltuieli cu primele de asigurare
Primele de asigurare se datorează diferitelor societăţi de asigurare pentru asigurarea unor

bunuri ale unităţii economice pe bază de contracte de asigurare.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 613 “Cheltuieli cu

primele de asigurare” care:
21
 se debitează cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate confom contractelor de
asigurare;
Operaţiile pivitoare la contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate în

613 = 401 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate
613 = 408 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, pentru care
nu s-au întocmit facturi
613 = 471 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate,
considerate anterior cheltuieli anticipate
613 = 5121 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate,achitate
prin bancă
613 = 5311 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, achitate în
numerar
I.3.2.4 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
Se consideră cheltuieli cu studiile şi cercetările acele acţiuni care se fac pentru interesul
general al producţiei şi marketingului producţiei fabricate şi comercializate, de catre terţi.
De menţionat ca acele cheltuieli ce se referă la cercetări aplicative se consideră necorporale
şi se înregistreză în contabilitate ca atare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu studiile şi cercetările se realizează cu ajutorul contului

614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările” care:
 se debitează cu valoarea studiilor şi cercetărilor de interes general executate de terţi;
22
Operaţiile pivitoare la contul 614 “Cheltuieli cu studiile şi cercetările” pot fi reflectate în
614 = 401 suma => Valoarea studiilor şi cercetărilor executate de terţi,
facturate
pentru care nu s-au întocmit facturi
facturate, considerate anterior cheltuieli anticipate
121 = 614 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfârşitul
I.3.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii legate de terţi
In structura altor servicii prestate de terţi se cuprind acele lucrări şi servicii care sunt indirect
legate de desfăşurarea activităţii de ansamblu a unui agent economic. Cheltuielile generate de
asemenea lucrări şi servicii sunt reflectate în conturile din grupa
62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
I.3.3.1 Cheltuieli cu colaboratorii

Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate colaboratorilor externi pentru
prestările efectuate unităţii economice.
Din remuneraţiile datorate se reţine impozitul cuvenit calculat ca impozit pe salarii, care se
înregistreaza ca o reţinere din sumele brute calculate.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu colaboratorii externi se realizează cu ajutorul contului

621 “Cheltuieli cu colaboratorii” care:
 se debitează cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestaţiile efectuate;
23
Operaţiile pivitoare la contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
621 = 401 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru
prestaţiile efectuate
621 = 471 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru
prestaţiile efectuate, sume trecute anterior în
categoria cheltuielilor anticipate
I.3.3.2 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

In categoria cheltuielilor cu comisioanele şi onorariile se cuprind: comisioane datorate
pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane datorate pentru
cumpărarea sau vânzarea titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de conciliere,
onorarii de contencios, expertize de specilalitate şi alte cheltuieli similare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind comisioanele şi onorariile se realizează cu

ajutorul contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” care:
 se debitează cu sumele datorate privind comisioanele şi onorariile;
Operaţiile pivitoare la contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” pot fi reflectate în
622 = 401 suma => Sumele datorate privind comisioanele şi onorariile,
facturate
622 = 408 suma => Sumele datorate privind comisioanele şi onorariile,
622 = 471 suma => Sumele datorate privind comisioanele si onorariile,
facturate, trecute anterior în categoria cheltuielilor
anticipate
24
I.3.3.3 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate se consideră deductibile sub aspect fiscal într-
un anumit procent din profitul brut al agentilor economici, prevăzut anual în Legea de aprobare a
bugetului.
Peste acest procent cheltuielile în cauză sunt considerate nedeductibile sub aspect fiscal,
deci supuse impozitului pe profit.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate se realizează cu

ajutorul contului 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” care:
 se debitează cu cheltuielile datorate sau achitate care privesc acţiunile de protocol, reclamă şi
publicitate;
Operaţiile pivitoare la contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” pot fi reflectate în
623 = 401 suma => Valoarea sumelor datorate terţilor pentru acţiuni de
protocol, reclamă şi publicitate, facturate
protocol, reclamă şi publicitate, pentru care
nu s-au întocmit încă facturi
protocol, reclamă şi publicitate,achitate direct prin
bancă
protocol, reclamă şi publicitate, achitate prin caserie
I.3.3.4 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal
25
În categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri şi personal se cuprind acele prestaţii
efectuate de terţi pentru transportul produselor fabricate, transportul mărfurilor vândute, transportul
altor bunuri şi transporturi colective de persoane la şi de la locul de muncă.
Nu se cuprind în această categorie cheltuieli privind cumpărarea de materii prime şi

materiale, care fac parte din costul lor de achiziţie şi se înregistrează la conturile corespunzătoare de
stocuri.
În cazul în care cheltuielile cu transportul mărfurilor aprovizionate se cuprind aici, trebuie

ca la sfârşitul lunii în cauză aferente stocului de mărfuri să fie trecute temporar asupra mărfurilor în
stoc, pentru a nu denatura rezultatul financiar al perioadei.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu transportul de bunuri şi de personal se realizează cu

ajutorul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal” care:
 se debitează cu cheltuielile aferente transportului de bunuri precum şi pentru transportul colectiv
de personal;
Operaţiile pivitoare la contul 624 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate în

624 = 401 suma => Valoarea transporturilor de bunuri şi de personal,
facturate de catre terţi
facturate de catre terţi, trecute anterior asupra
cheltuielilor anticipate
achitate direct prin bancă
achitate prin caserie
26
achitate din avansuri de trezorerie
I.3.3.5 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări

Fac parte din aceasta categorie urmatoarele cheltuieli:
- deplasări în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport;
- detaşări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se platesc diurne,
cazare, transport;
- drepturile cuvenite angajaţilor şi familiilor acestora transferaţi sau mutaţi împreuna cu
unitatea în altă localitate.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu deplasări, detaşări şi transferări se realizează cu

ajutorul contului 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” care:
 se debitează cu sumele datorate sau achitate, reprezentand cheltuieli cu deplasări, detaşări şi
transferări;
Operaţiile pivitoare la contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” pot fi reflectate în
625 = 401 suma => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detaşări şi transferări (inclusiv transportul) facturate
625 = 408 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasări,
detaşări şi transferări (inclusiv transportul) pentru
care nu s-au întocmit facturi
625 = 471 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasăi,
detaşă şi transferări (inclusiv transportul) facturate,
care au fost trecute anterior asupra cheltuielilor
anticipate
detaşări şi transferări (inclusiv transportul) achitate
direct prin bancă
27
625 = 5311, suma => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
5314 detaşări şi transferări (inclusiv transportul) facturate
achitate prin caserie
detaşări şi transferări (inclusiv transportul) decontate
din avansuri de trezorerie
I.3.3.6 Cheltiueli postale şi taxe de telecomunicaţii

Sunt considerate cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii acele cheltuieli de poştă, telegraf,
interfon, radio, televizor etc. care se fac în interesul general al unităţii.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor poştale şi de telecomunicaţii se realizează cu ajutorul

contului 626 “Cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii” care:
 se debitează cu valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii datorate sau achitate;
Operaţiile pivitoare la contul 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telcomunicaţii” pot fi reflectate în
626 = 401 suma => Valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de
telecomunicaţii datorate, facturate
telecomunicaţii datorate pentru care nu s-au întocmit
înca facturi
telecomunicaţii datorate, facturate, considerate
anterior cheltuielilor anticipate
telecomunicaţii datorate, achitate direct prin bancă
28
telecomunicaţii datorate, achitate prin caserie
telecomunicaţii datorate, achitate din avansuri de
trezorerie
I.3.3.7 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

Se consideră servicii bancare acele servicii prestate de bănci care nu au un caracter de
cheltuieli financiare şi care se concretizează în :
- comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare din conturile bancare;
- cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor;
- comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
- cheltuieli pe efecte de comerţ;
- alte cheltuieli şi comisioane pentru prestări de servicii.
Aceste cheltuieli fac obiectul contului: 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” care:
 se debitează cu valoarea serviciilor bancare şi asimilate plătite;
Operaţiile pivitoare la contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” pot fi reflectate în
627 = 471 suma => Valoarea serviciilor bancare şi asimilate plătite,
trecute anterior asupra cheltuielilor anticipate
627 = 5121, suma => Valoarea serviciilor bancare şi asimilate, decontate
5124 direct prin bancă
627 = 5311, suma => Valoarea serviciilor bancare şi asimilate,
5314 achitate prin casieria unităţii
29
I.3.3.8 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
Acele servicii de terţi care sunt indirect legate de desfăşurarea activităţii unităţii ce nu pot fi
delimitate pe conturile 621-627, se consideră alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi şi se
înregistrează în contul: 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” care:
 se debitează cu sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terţi;
Operaţiile pivitoare la contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” pot fi reflectate în
628 = 401 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate şi
facturate de terţi
628 = 408 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate, dar
nefacturate încă de terţi
628 = 471 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate şi
facturate de terţi, considerate anterior cheltuieli
anticipate
628 = 5121, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,
5124 achitate direct din conturile bancare
628 = 5311, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,
5314 achitate prin casieria unităţii
I.3.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele ,taxele şi vărsămintele asimilate
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice.
Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" este un cont cu funcţie
de activ.
In debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" se
înregistrează:
30
- prorata din taxa pe valoarea adaugată deductibilă devenită nedeductibilă (4426);
- taxa pe valoarea adaugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal,
predate cu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste
normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma
avantajelor în natură (4427);
- decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cum sunt: diferenţele
de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri,
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum şi alte impozite şi taxe (446);
- datoriile şi vărsămintele de efectuat, către alte organisme publice, potrivit legii (447).
Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" poate fi creditat în
cursul perioadei, pentru operaţiile în participaţie, cu sumele transmise pe bază de decont.
La sfârşitul perioadei, soldul se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121).
I.3.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul
Pentru munca prestată de către personalul angajat, unităţile economice datorează acestuia
salarii. Ele se negociază şi se prevăd în contractele de muncă încheiate cu salariaţii. Pe lângă
salariile cuvenite se mai plătesc salariaţilor prime sau sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar şi reprezintă pentru unităţile economice
cheltuieli de personal ale exerciţiului financiar în curs.
Pe lângă salarii, unităţile economice calculează şi datorează statului şi altor organisme
sociale diferite impozite şi taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.
Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64 “Cheltuieli cu personalul”. În
cadrul acesteia funcţionează conturi cu ajutorul cărora se înregistrează salarii personalului sau
cheltuielile cu asigurările si protecţia socială.
I.3.5.1 Cheltuieli cu remuneraţiile personalului

Cheltuielile cu remuneraţiile personalului sunt formate din salarii şi alte drepturi cuvenite
personalului pentru munca prestată. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza statelor de
plată, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului: 641 “Cheltuieli cu remuneraţiile
personalului” care:
· după conţinutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
· după funcţia contabila este asimilat conturilor de activ;
· se debitează cu remuneraţiile şi alte drepturi cuvenite personalului;
· se creditează la sfârşitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului;
31
· nu prezintă sold la finele perioadei.
Operaţiile privitoare la contul 641 “Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” pot fi reflectate în

641 = 421 suma => Valoarea remuneraţiilor şi a altor drepturi cuvenite
personalului
641 = 4281 suma => Drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit
statele de plată, aferente exerciţiului încheiat
I.3.5.2 Cheltuieli privind asigurările si protecţia sociala

Cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială fac parte din cheltuielile patronale, pe
care unităţile economice le calculează şi le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele fac
obiectul contului: 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” care se desfăşoară pe
următoarele conturi de gradul II:
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”
6453 “ Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de
sănătate”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”
Conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi caracterizate astfel:
· după funcţia contabilă este asimilat conturilor de activ;
· se debitează cu cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială datorate;
Operaţiile privitoare la conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi reflectate în contabilitatea
sintetică astfel:
6451(-2,-3,-8) = 423 suma => Sumele acordate personalului, potrivit
legii, pentru protecţia socială, altele decât
cele suportate din CAS(6458)
32
6451(-2,-3,-8) = 4311 suma => Contribuţia unităţii la asigurările sociale,
calculată în procente la salariile brute
acordate personalului încadrat cu
contracte de munca (6451)
6451(-2,-3,-8) = 4313 suma => Contribuţia unităţii la asigurările sociale
de sănătate (6453)
6451(-2,-3,-8) = 4371 suma => Contribuţia de 3% a unităţii la
constituirea fondului pentru ajutorul de
şomaj (6452)
121 = 6451(-2,-3,-8) suma => Transferul cheltuielilor colectate la
sfârşitul perioadei asupra contului de
profit şi pierdere.
I.3.6. Alte cheltuieli de exploatare
Activitatea de exploatare presupune şi alte cheltuieli de exploatare ce nu pot fi individualizate pe

conturile de cheltuieli de exploatare amintite, după cum urmează:
a) diferenţe din lichidarea unor creanţe;
b) diferenţe din lichidarea unor datorii;
c) valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forte proprii, considerate cheltuieli anticipate
în exerciţiul financiar precedent, repartizate asupra cheltuielilor curente în perioadele
următoare conform scadenţarului;
d) alte cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 658 “Alte

cheltuieli de exploatare ” care:
· după funcţia contabilă este asimilat conturilor de activ;
· se debitează cu alte cheltuieli de exploatare efectuate;
I.3.7. Contabilitatea cheltuielilor financiare
33
Cheltuielile financiare cuprind acele angajamente şi plăţi aferente activităţii financiare cum
sunt: pierderi din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind investiţiile financiare cedate,
diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile datorate, sconturile acordate şi altele asemenea.
Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor,
determină necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din activităţi
financiare.
Grupa 66 ”Cheltuieli financiare”din cadrul Planului General de Conturi cuprinde
următoarele conturi:
663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”
664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
666 „Cheltuieli privind dobânzile”
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”
668 „Alte cheltuieli financiare”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ.
I.3.8. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Cheltuielile extraordinare sunt acele evenimente şi tranzacţii generatoare de angajamente şi

plăţi care sunt în mod clar diferite de activităţile curente şi care nu se aşteaptă să se repete în mod
frecvent sau regulat cum sunt: calamităţile naturale şi alte evenimente extraordinare.
Grupa 67 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde contul 671 ”Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente extraordinare”.
Rolul contului 671”Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente excepţionale” este de a
ţine evidenţa cheltuielilor privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare, are funcţia contabilă
de activ.
I.3.9. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările,provizioanele şi ajustările pentru
deprecierea sau pierderile de valoare
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările,

provizioanele şi ajustările pentru depreciere.
În debitul contului 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere” se înregistrează:
– valoarea provizioanelor constituite, inclusiv a celor corespunzatoare primelor ce urmează a se
34
acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (151);
– amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale (280, 281);
– valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizarilor necorporale sau corporale, constituite sau
majorate(290,291,293);
– valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a productiei în curs de execuţie, constituite sau
majorate(391 la 398);
– valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor neîncasabile şi a clientilor dubioşi, rău platnici
sau în litigiu, constituite sau majorate (491, 496).
I.3.10. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite
Pentru explicarea relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil o întreprindere

foloseşte o rată de impozitare care furnizează utilizatorilor situaţiilor financiare cele mai
semnificative informaţii.
Cea mai concludentă rată este rata internă a impozitării în ţara în care întreprinderea are
domiciliul. Se obţine cumulând rata de impozitare aplicată pentru impozitele naţionale cu ratele
aplicate pentru orice impozite locale care sunt calculate pentru un nivel similar al profitului
impozabil sau a pierderii fiscale.
Aceste conturi ţin evidenţa cheltuielilor cu impozitul datorat bugetului de stat, aferent
profitului obţinut, determinat conform procedurilor legale.
Grupa 69 din cadrul Planului General de Conturi cuprinde următoarele conturi:
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
698 ”Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”
Rolul conturilor este de a ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat de
unităţile patrimoniale. După conţinutul economic fac parte din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, grupa
69 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”; sunt conturi care au funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat ,prin creditul contului 441 ”Impozit pe
profit”.
691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ”Impozit pe profit”
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 ”Profit şi pierdere” odată cu
determinarea rezultatului exerciţiului.
121 ”Profit şi pierdere” = 691 ”Cheltuieli cu impozitul pe profit”
1.4.Dicţionar privind cheltuielile
35
· cheltuieli
sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru: consumurile de materii prime şi materiale,
pentru lucrările executate şi serviciile prestate, pentru plata personalului şi a altor obligaţii
contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor, valoarea contabilă a activelor cedate,
distruse sau dispărute.
· cheltuieli aferente deductibile

cheltuieli efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, şi
deductibile fiscal în condiţiile prevăzute de lege
· cheltuieli de desfacere
sau costul complet, cuprinde costul de producţie al bunurilor livrate beneficiarilor,
cheltuielilor de desfacere pentru bunurile livrate
· cheltuieli de exploatare
cheltuielile aferente operaţiilor legate de activitatea principală sau de exploatare, care se
identifică cu obiectul de activitate al unei întreprinderi, operaţiuni considerate curente sau
obişnuite
· cheltuieli de producţie
sunt considerate numai consumurile de resurse pentru exploatare, fiind excluse cheltuielile
financiare şi cele excepţionale.
· cheltuieli nedeductibile
sume care conform legii sunt acceptate ca şi cheltuieli ale perioadei dar nu ca şi cheltuieli
fiscale ale perioadei
· balanţă de verificare
documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi
controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică, precum şi principalul
instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare.
· buget de venituri şi cheltuieli (bvc)

plan în care se prevăd veniturile şi cheltuielile probabile ale unui stat, ale unei întreprinderi,
instituţii, familii, persoane etc. pe o perioadă de timp determinată
· bilanţ
situaţia activului şi pasivului unui cont, a unui comerciant sau a unui exerciţiu financiar
· buget
plan în care se prevăd veniturile şi cheltuielile probabile ale unui stat, ale unei întreprinderi,
instituţii, familii, persoane etc. pe o perioadă de timp determinată
36
· rezultatul exerciţiului
se determina că diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile unei unităţi patrimoniale dintr-o
anumită perioadă de timp (exerciţiu).
· plan de conturi
Reprezintă un instrument prin care se reflectă, valoric, patrimoniul unei intreprideri, în
totalitatea lui şi pe părţi componente, relaţiile dintre elementele patrimoniale, procesele
economice şi sursele de finanţare ale acestora.
· contul de profit şi pierderi

cuprinde date cu privire la rezultatele activităţii financiare desfăşurată de agenţii economici
concretizata în profit (beneficii) sau pierderi. Aceasta raportare oferă o imagine de ansamblu
asupra situaţiei patrimoniului în expresie bănească, da posibilitatea cunoaşterii rezultatelor
financiare, global, şi pe elementele sale componente, a factorilor care au determinat
rezultatele.
37
CAPITOLUL II
MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND CHELTUIELILE

II.1.Aplicaţii practice cu cheltuielile privind stocurile
Studiul de caz 1
Soldul contului 301 „Materii prime” la 10 august este de 1.000 lei, exprimat în cost de
achiziţie.Peste două zile se dau în consum materii prime doar în valoare de 980 lei,întrucât diferenţa
de 20 lei reprezintă perisabilităţi care nu pot fi imputate.Materiile prime rămase în secţie la sfârşitul
lunii august sunt în valoare de 150 lei.Se eliberează pentru această sumă un bon de
predare,transfer,restituire şi un bon de consum pentru luna septembrie.La finele acestei luni se
constată un plus de inventar în valoare de 18 lei.
a) Ieşirea din gestiunea entităţii a materiilor prime degradate în valoare de 20 lei:
601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 20 lei
b) Darea în producţie a materiilor prime în valoare de 980 lei în baza bonului de consum
nr.170 din 12 august:
601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 980 lei
c) Scăderea din volumul cheltuielilor cu materiile prime a sumei de 150 lei,reprezentând

valoarea acestor bunuri rămase neconsumate la finele lunii august ,conform
documentului de restituire:
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu 150 lei

materii prime”
d) Transformarea la finele lunii august ,conform notei de contabilitate , a întregului sold de

850 lei al contului de cheltuieli cu materiile prime la contul 121 „Profit şi pierdere”:
38
121 „Profit şi pierdere” = 601 „Cheltuieli cu 850 lei
materiile prime”
D 601 C
(c) 150
20 a)
980 (b)
1.000 150
e) Darea în consum a materiilor prime rămase în secţie,în valoare de 150 lei,conform

bonului de consum nr.180 din 1 septembrie,înregistrarea plusului constatat la
inventariere la finele lunii în sumă de 18 lei şi închiderea contului de cheltuieli la finele
exerciţiului cu soldul său de 132 lei:
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 150 lei
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 18 lei
121 „Profit şi pierdere” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 132 lei
D 601 C
18
150 (e) 132
150 150
39
Studiul de caz 2
a) Se înregistrează darea în consum pe bază de bonuri de consum a materiilor prime la preţul

de înregistrare de 11.000 lei :
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 11.000 lei
b) cu ocazia inventarierii anuale se constată lipsuri de materii prime în valoare de 200 lei ,
conform procesului-verbal de inventariere (neimputabile):
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 200 lei
c) se constată la inventarierea anuală că există materii prime neconsumate în valoare de 800

lei. Pe baza listelor de inventariere se diminuează cheltuielile :
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime” 800 lei
II.2.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Studiul de caz 1
a) Includerea în cheltuieli a valorii lucrărilor de întreţinere şi reparaţii executate de terţi în
sumă de 2000 lei,conform facturii primite de la prestator,TVA 24%:
% = 401 „Furnizori” 2480

611 „Cheltuieli cu 2000
întreţinerea şi reparaţiile”
4426 „TVA deductibilă” 480
b) cuprinderea provizie în cheltuieli a sumei de 1000 lei ce reprezintă valoarea lucrărilor de

întreţinere şi reparaţii pentru care nu s-a primit factura de la furnizor,TVA 24%:
% = 408 „Furnizori-facturi nesosite” 1240

40
întreţinerea şi reparaţiile” 240
4426 „TVA deductibilă”
c) constatarea,la sfârşitul lunii,că 10% din cheltuielile efectuate cu reparaţiile în cursul exerciţiului
financiar curent sunt aferente lunii următoare:
471 „Cheltuieli înregistrate în avans” = 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 300 lei
d)închiderea contului de cheltuieli:
121 „Profit şi pierdere” = 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 2700 lei
e)includerea la începutul lunii următoare în cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile aferente

exerciţiului în curs a sumei de 300 lei constatată la finele lunii precedente ca fiind făcută în avans:
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 300 lei
Studiu de caz 2
a)redevenţe , locaţii de gestiune şi chirii facturate de terţi , cu facutri care se achită ulterior,2500
lei,TVA 24 %:
% = 401”Furnizori” 3100
612 „Cheltuieli cu redevenţele , 2500
locaţiile de gestiune şi chiriile” 600
4426 „TVA deductibilă”
b)redevenţe ,locaţii de gestiune şi chirii datorate pentru care nu s-au primit în timp util facturile
fiscale,1000 lei,TVA 24%:
% = 408”Furnizori 1240
612 „Cheltuieli cu redevenţele , -facturi nesosite” 1000
locaţiile de gestiune şi chiriile” 240
4428 „TVA neexigibilă”
c) redevenţe ,locaţii de gestiune şi chirii plătite anterior,considerate la data respectivă cheltuieli
anticipate,aferente exerciţiului curent,1500 lei:
612 „Cheltuieli cu redevenţele , = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” 1500

locaţiile de gestiune şi chiriile”
41
d) închiderea contului de cheltuieli:
121 „Profit şi pierdere” = 612 „Cheltuieli cu redevenţele ,locaţiile de gestiune şi chiriile” 2700
II.3.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu alte servicii executate de terţi
Studiu de caz 1
a)includerea în cheltuieli a comisionului de 1500 lei,în baza facturii primite de la comisionar,TVA

24%:
% = 401 „Furnizori” 1860
622 „Cheltuieli privind 1500
comisioanele şi onorariile” 360
4426”TVA deductibilă”
b)înregistrarea onorariilor în suma de 1000 lei ,TVA 24%,conform facturii primite de la entitatea
care a desfăşurat activitatea de expertiză contabilă:
% = 401 „Furnizori” 1240

622 „Cheltuieli privind 1000
comisioanele şi onorariile” 240
c) închiderea contului de cheltuieli:
121 „Profit şi pierdere” = 622 „Cheltuieli privind 2500

comisioanele şi onorariile”
Studiu de caz 2
a)primirea facturii în valoare de 4500 lei ,TVA 24% ,de la întreprinderea de transport auto pentru
transportul de produse finite:
% = 401 „Furnizori” 5580
42
transportul de bunuri şi personal” 1080
b)procurarea de abonamente pe trenuri dau autobuze în valoare de 2000 lei,achitate în numerar:
5323 „Tichete şi bilete de călătorie” = 5311 „Casa în lei” 2000 lei
c)consumarea (folosirea)biletelor de călătorie în valoare de 1000 lei pentru deplasări la subunităţi

pentru intervenţii:
622 „Cheltuieli cu = 5323 „Tichete şi bilete de călătorie” 1000

transportul de bunuri şi personal”
II.4.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu impozitele,taxele şi vărsămintele

asimilate
Studiu de caz 1
a)TVA deductibilă aferentă produselor,lucrărilor şi serviciilor scutite de impozite este în sumă de
2000 lei:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4426”TVA deductibilă” 2000

taxe şi vărsăminte asimilate”
b) TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu
gratuit,cea aferentă lipsurilor peste normele legale,precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor
acordate salariaţilor sud forma avantajelor în natură este în sumă de 1300 lei:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4426”TVA deductibilă” 1300

c)impozite,taxe şi vărsăminte asimilate ,datorate bugetului statului (impozitul pe clădiri,impozitul
pe terenuri,taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc.)în sumă de 1500 lei:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 446 „Alte impozite ,taxe şi vărsăminte asimilate” 1500
43
d) închiderea contului de cheltuieli:
121 „Profit şi pierdere” = 635 „Cheltuieli cu alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate” 4800
II.5.Aplicaţii practice privind cheltuielile cu personalul
a)contabilizarea cheltuielilor salariale calculate la finele lunii:
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal-salarii datorate” 6000
b)cheltuieli privind contribuţia la asigurările sociale(19,5%):
6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale
1170
c)cheltuieli privind contribuţia angajatorilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj(1%):
6452 „Contribuţia unităţii = 4371 „Contribuţia unităţii 60 lei

pentru ajutorul de şomaj” la fondul de şomaj”
II.6.Aplicaţii practice privind alte cheltuieli de exploatare

a)plata sumei de 900 lei prin caseria entităţii(100 lei) şi prin virament (800 lei),reprezentând
despăgubirile acordate de către agentul economic:
6581 „Despăgubiri.amenzi şi penalităţi” = % 900

5311 „Casa în lei” 100
5121 „Conturi la bănci în lei” 800
b)valoarea amenzilor de 1000 lei şi a penalităţilor de 500 lei datorate bugetului statului:
6581 „Despăgubiri.amenzi şi penalităţi” = 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului” 1500
c)Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 „Profit şi pierdere” = 6581 „Despăgubiri.amenzi şi penalităţi” 2400 lei
44
BIBLIOGRAFIE
 Bazele contabilităţii, Editura Dacia-Cluj, 2005
 C. Mazarachi – Contabilitate aplicată, Editura Naţional
 Moroşan, Ioan – Contabilitatea financiară şi de gestiune a firmei, vol, I, Editura

Evcont Consulting
 Oprea, I. – Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Editura

Intelcredo, Deva, 2001
 Sălceanu, Al. – Contabilitate - Manual – clasa a XII-a, Editura Economică
 Sălceanu, Al. – Contabilitate – Manual – clasa a XII-a, Editura Economică
 „Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele

europene valabile de la 1 ianuarie 2007 ”
“ Norme metodologice de utilizare a conturilor "
 Surse web
o -www.Mfinanţe.ro
o -www.conta.ro
o -www.google.com
o -http://www.licentza.as.ro/economie.htm
45

Mateiciuc P.catalina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mateiciuc P.catalina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”

Profesor coordonatorMunteanu Rodica

Candidat  Mateiciuc P .Cătălina

Stăpâneşte-ţi impulsul de a cheltui !

În cazul entităţilor economice ,acestea trebuie să realizeze şi să desfăşoare activităţi înscrise

Astfel că în activitatea unităţilor patrimoniale se realizează o mulţime de operaţiuni care

În legătură cu aceste aspecte ,Legea contabilităţii face precizări clare:

Lucarea de faţă prezintă contabilitatea financiară a cheltuielilor ,avantajele şi dezavantajele

1. primul capitol prezintă teoretic semnificaţia cheltuielior şi se structurează în mai

 Cunoaşterea noţiunilor teoretice privind cheltuielile şi veniturile

CAPITOLUL I : Contabilitatea financiară a cheltuielilor,noţiuni teoretice

I.1. Componenţa , caracteristica şi clasificarea cheltuielilor

I.3.1.1. Cheltuieli cu materii prime

I.3.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

I.3.3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii legate de terţi

CAPITOLUL II : Monografie contabilă privind cheltuielile

II.1.Aplicaţii practice cu cheltuielile privind stocurile

CAPITOLUL III : Studiu de caz la SC METEX COM SA

Contabilitatea financiară a cheltuielilor,noţiuni teoretice

I.1. Componenţa , caracteristica şi clasificarea cheltuielilor

Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea

Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor

Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi

Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea

Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la

Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii capitalului

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind

Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli

Costul Cheltuieli Cheltuieli Alte Cheltuieli Cheltuieli Pierderi

Schema 11.1. Structura cheltuielilor întreprinderii

I.2. Evaluarea şi constatarea consumurilor şi cheltuielilor

La contabilizarea consumurilor şi cheltuielilor apar două probleme principale:

În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate, consumurile şi

Principiul specializării exerciţiilor prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în

Principiul prudenţei prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în

I.3. Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii

I.3.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

I.3.1.1. Cheltuieli cu materii prime

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materii prime se realizează cu ajutorul contului 601

1.3.1.2. Cheltuieli cu materiale consumabile

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizează cu ajutorul

6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”

Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:

Operaţiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:

1.3.1.3. Cheltuieli privind obiectele de inventar

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizează cu ajutorul

1.3.1.4. Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economică,

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizează cu ajutorul

1.3.1.5. Cheltuieli privind energia si apa

Consumurile de energie şi apă, indiferent de destinaţia lor, pe măsura livrării acestora de

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind energia şi apa se realizează cu ajutorul

1.3.1.6. Cheltuieli cu animale şi păsări

Sunt considerate cheltuieli cu animalele şi păsări valoarea animalelor şi păsărilor

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu animalele şi păsările se realizează cu ajutorul

1.3.1.7. Cheltuieli privind mărfurile

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul contului 607

Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:

Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind ambalajele se realizează cu ajutorul contului 608

I.3.2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

I.3.2.1 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii

Operaţiile pivitoare la contul 611 “Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii” pot fi reflectate în

I.3.2.2 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile