CUPRINS

Argument…………………………………………………………………………………………4
CAPITOLUL I. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor……………………………………6
1.1. Contabilitatea cheltuielilor……………………………………………………………….....6
1.1.1. Delimitări și structuri privind cheltuielile……………………………………………6
1.1.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare…………………………………………… 7
1.1.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare………………………………………………10
1.1.4. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare…………………………………………...11
1.1.5.Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare…………………………………………………………12
1.1.6. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și cu alte impozite……………...14
1.2. Contabilitatea veniturilor………………………………………………………………......15
1.2.1. Delimitări și structuri privind veniturile…………………………………………….15
1.2.2. Contabilitatea veniturilor din exploatare……………………………………………17
1.2.3. Contabilitatea veniturilor financiare………………………………………………...21
1.2.4. Contabilitatea veniturilor extraordinare…………………………………………….22
1.2.5. Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări……………………………….23
CAPITOLUL II. Analiza rezultatelor întreprinderii…………………………………….......25
2.1. Considerații generale………………………………………………………………………25
2.2. Obiectivul și structura situațiilor financiare anuale……………………………………….25
2.2.1. Bilanțul contabil…………………………………………………………………….27
2.2.2. Contul de profit și pierdere…………………………………………………………30
2.2.3. Impozitul pe profit………………………………………………………………….32
2.2.4. Plata impozitului……………………………………………………………………33
CAPITOLUL III. Prezentarea societăţii TRIP COM SRL………………………………….34
3.1. Structura organizatorică a S.C. Trip Com SRL……………………………………………35
CAPITOLUL IV. Studiu de caz………………………………………………………………39
4.1.Reflectarea contabilității cheltuielilor,veniturilor și rezultatului la SC TRIP COM SRL..……39
4.2. Analiza situației financiare………………………………………………………………...41
4.3. Analiza poziţiei financiare………………………………………………………………....42
4.4. Analiza performanţelor întreprinderii……………………………………………………...47
Concluzii și propuneri………………………………………………………………………….50
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….…….52
 Argument

Contabilitatea românească a parcurs în ultimul timp mai multe etape, mai mult sau mai
puțin edificatoare pentru racordarea ei la sistemele contabile utilizate pe scară internațională.
Reforma structurală în domeniul contabilității s-a făcut resimțită odată cu apariția
Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene.
Unul dintre obiectivele unei companii, probabil cel mai important, este obţinerea de
profit. Formula obţinerii profitului brut este clasică, cunoscută de către toată lumea: venituri
minus cheltuieli. Din câte s-a constatat, în această formulă există un singur termen cunoscut:
cheltuiala. Venitul este variabil, dar totuşi foarte important, deloc de neglijat.
A obţine profit este scopul oricărui întreprinzător care s-a decis să-şi ia soarta în
propriile mâini. Dar pentru mai bine de jumătate din firmele româneşti care activează, acest scop
rămâne doar un ideal, ele mergând în pierdere, aşa cum reiese din raportările lor contabile.
Conform prevederilor legale, profitul impozabil se calculează ca diferenţă între
veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un
an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi

cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

Scopul acestei lucrări este de a prezenta informații referitoare la contabilitatea

cheltuielilor,veniturilor și determinarea rezultatului precum și la modalitățile de întocmire a
situațiilor financiare.

În acest sens mi-am structurat lucrarea pe 4 capitole:

În primul capitol sunt tratate noțiunile generale, conceptele, criteriile de recunoașterea ale
cheltuielilor si veniturilor în contul de profit și pierdere.

În capitolul 2 găsim considerații generale despre analiza rezultatelor întreprinderii,

obiectivul și structura situațiilor financiare anuale.

În capitolul 3 este prezentată societatea prin scurt istoric și structura organizatorică.

4
 În ultimul capitol, cel de-al 4-lea, regăsim studiul de caz in care sunt tratate aspecte
referitoare la contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatului în cadrul S.C. TRIP COM
S.R.L..

Lucrarea se încheie cu o serie de concluzii și propuneri referitoare la activitatea societății.

Am ales această temă deoarece mi se pare un lucru foarte interesant cum o companie îşi
poate controla cheltuielile astfel încât să iasă în câştig, să obţină profit.
Personal cred că dacă o companie doreşte să aibă succes şi mai ales să obţină cât mai
mult profit trebuie să-şi controleze nu doar cheltuielile ci şi veniturile într-un anumit fel.
Controlul veniturilor, fluxul acestora este diferit de cel al cheltuielilor şi mult mai greu de
realizat, dar dacă se poate realiza acesta reprezintă deja jumătate de drum din calea spre succes.
Astfel este nevoie în cadrul companiilor de o cât mai bună gestionare a cheltuielilor, dar şi a
veniturilor pe cât posibil.

Pentru o firmă care are ca obiect principal de activitate, ,, Baruri ” și obiect secundar
comerț și restaurante - chiria, salariile, telefonia etc, au aproximativ acelaşi cost, indiferent dacă
ai realizat 95% din targetul de vânzări sau 50% din acesta.

Într-o piaţă în care marjele se erodează continuu sub presiunea lanţurilor de hypermaket-
uri şi a companiilor din afara României, vor supravieţui şi se vor dezvolta numai acele firme care
îşi controlează termenul cunoscut: cheltuiala.

Am efectuat această cercetare în cadrul firmei TRIP COM SRL pentru că am observat la
această societate o dimensionare a cheltuielilor foarte bună, adică fiecare cheltuială se încearcă a
fi identificată deja pe cât posibil înainte să i se dea naştere sau dacă nu este totuşi prevăzută, se
încearcă găsirea unei soluții astfel încât să poată fi gestionată cât mai bine.

CAP

5
 ITOLUL I. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor

1.1. Contabilitatea cheltuielilor

1.1.1. Delimitări și structuri privind cheltuielile

În concepția lui K Ebbeken și a colaboratorilor săi, cheltuielile constituie ”reprezentarea
în expresia bănească a utilizării de resurse/bogăție în scopul dobândirii unui bun material sau
serviciu”1.

După opinia lui G. Bușe cheltuielile reprezintă ”consumuri de mijloace economice care
se efectuează la exploatarea , întreținerea și administrarea de la o zi la alta în vederea menținerii
activelor angajate în organizarea unei activități economice”2.

a) În categoria cheltuielilor intră:

- cheltuieli care apar în cursul activităților curente (costul vânzărilor, salarii amortizare).
Se regăsesc sub forma ieșirilor sau scăderii de active (numerar, stocuri, mijloace fixe).

- pierderile, pentru că generează diminuări de beneficii economice, indiferent dacă sunt

realizate sau nu.

b) Criteriile de recunoaștere ale cheltuielilor în contul de profit și pierdere sunt prezentate în Fig 1.1
CRITERII DE RECUNOAȘTERE ALE CHELTUIELILOR ÎN
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Reducerea beneficiilor economice viitoare prin diminuarea

unui activ sau creșterii unei datorii.O cheltuiala este
recunoscută în contul de profit și pierdere atunci când:
- apare o datorie, fară ca aceasta să dea naștere unui
activ(acordare de garanții produselor vândute);
-un cost nu generează beneficii economice viitoare; Modificarea
-beneficiile economice viitoare nu mai corespund condițiilor beneficiilor
pentru recunoașterea în bilanț sub formă de activ; economice
-prin alocarea sistematică și rațională, într-un anumit interval viitoare poate
de timp(amortizare). fi evaluata
Contul de profit și pierdere – Recunoașterea unei cheltuieli credibil

Bilant
1) Se constată o datorie care nu dă naștere la un activ
2) Are loc o plată sau o diminuare de active

Figura 1.1. Recunoașterea unei cheltuieli în contul de profit și pierdere

1 Ebbeken, Klaus, Calculația și managementul costurilor, Editura Teora, București, 2000, pag.15
2 Gorincu Gheorghe, Dicționarul economiei de piată, Editura Danubius, Brăila, 2004, pag. 74

6
c) În cadrul cheltuielior pentru determinarea rezultatului exercitiului se cuprind de asemenea:3
- amortizările , provizioanele;
- ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare.
d) Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
- Cheltuieli de exploatare;
- Cheltuieli financiare;
- Cheltuieli extraordinare.
e) Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare,
precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se
evidențiază distinct, în funcție de natura lor.
f) Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în conturile din clasa 6-a "Conturi de cheltuieli",
care au funcție contabilă de activ. Ele se debitează în cursul perioadei cu cheltuielile de diferite
naturi în corespondență cu conturi de stocuri, de terți, de trezorerie, provizioane și ajustări pentru
depreciere sau pierdere de valoare. Pot să apară situații de creditare a conturilor de cheltuieli, în
situația regularizărilor, când cheltuielile nu aparțin perioadei, la constatarea unor plusuri (de
stocuri) la inventar, cu diferențe negative de preț aferente ieșirilor de stocuri din gestiune.
g) Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de necesitățile
impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale entității.

1.1.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare - sunt cheltuielile efectuate de entitate în vedere realizării
obiectului de activitate.
În categoria cheltuielilor de exploatare se cuprind:
 cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile, costul de achiziție al obiectelor de
inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloare energiei și apei cosumate; valoare animalelor și păsărilor; costul
mărfurilor vândute și al ambalajelor;
 cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii;
prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de
terți(colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate;
transportul de bunuri și personal; detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de
3 Ministerul Finanțelor, Sistemul contabil al agenților economici, Editura Economică, 2009, pag. 14

7
 telecomunicații, servicii bancare .
 cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu
personalul, suportate de entitate);
 cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate suportate de unitatea patrimonială:
impozite suplimentar pe salarii, impozitul pe clădiri, taxa pentru folosirea terenurilor, taxa
asupra mijloacelor de transport și altele;
 alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și
penalități, donații și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații
de capital etc.)
Contabilitatea cheltuielilor de exploatare se conduce cu ajutorul următoarelor conturi
sintetice de gradul I și gradul II:4
 601 – Cheltuieli cu materiile prime
 602 – Cheltuieli cu materialele consumabile
 6021 – Cheltuieli cu materialele auxiliare
 6022 – Cheltuieli privind combustibilul
 6023 – Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
 6024 – Cheltuieli privind piesele de schimb
 6025 - Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat
 6026 – Cheltuieli privind furajele
 6028 – Cheltuieli privind alte materiale consumabile
 603 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
 604 - Cheltuieli privind materialele nestocate
 605 - Cheltuieli privind energia și apa
 606 - Cheltuieli privind animalele și păsările
 607 - Cheltuieli privind mărfurile
 611 - Cheltuieli cu intreținerea și reparațiile
 612 - Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
 613 - Cheltuieli cu primele de asigurare
 614 - Cheltuieli cu studiile și cercetările
 621 - Cheltuieli cu colaboratorii
4 Planul de conturi

8
 622 - Cheltuieli privind comisioanele și onorariile
 623 - Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
 624 - Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal
 625 - Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
 626 - Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
 627 - Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
 628 – Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
 635 - Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsaminte asimilate
 641 - Cheltuieli cu salariile personalului
 642 - Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaților
 645 - Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
 6451 - Contribuția unității la asigurările sociale
 6452 – Contribuția unității pentru ajutorul de somaj
 6453 – Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
 6458 – Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
 654 - Pierderi din creanțe și debitori diverși
 658 – Alte cheltuieli de exploatare
 6581 – Despăgubiri, amenzi și penalități
 6582 – Donații și subvenții acordate
 6583 - Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
 6588 – Alte cheltuieli de exploatare

Exemplul 1: Se înregistrează un consum de materiale nestocabile în valoare de 5000 lei, TVA

19%: ____________________ _______________________
% = 401 “Furnizori” 5.950
604 “Cheltuieli privind 5.000
materialele nestocate”
4426 “TVA deductibilă” 950

Exemplul 2: Se înregistrează factura trimisă de furnizorul de apă, pe luna martie 2016, în

valoare de 1.500 lei, TVA 19%

9
______________________ _________________________
% = 401 “Furnizori” 1.785
605 “Cheltuieli privind 1.500
energia și apa
4426 “TVA deductibilă” 285

Exemplul 3: Se înregistrează plata în numerar a primelor de asigurare în valoare de 1.250 lei:

_______________________ _________________________
613 “Cheltuieli cu primele = 5311 “Casa în lei” 1.250
de asigurare”___ ________________________

Exemplul 4:Se înregistrează drepturile personalului conform ștatelor de plată în suma de 25.000:
_______________________ _________________________
641 “Cheltuieli cu salariile = 421 “Personal-salarii 25.000
personalului” datorate”

1.1.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare - sunt cheltuielile efectuate de entitate în scopul obținerii de
venituri financiare.
În categoria cheltuielilor financiare se cuprind:
 Pierderi din creanțe legate de participații;
 Cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
 Diferențele nefavorabile de curs valutar;
 Dobânzile privind exercițiul financiar în curs;
 Sconturile acordate clienților;
 Pierderi din creanțe de natură financiară și altele.

Contabilitatea cheltuielilor financiare se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de

10
 gradul I și gradul II5:
 663 – Pierderi din creanțe legate de participații
 664 - Cheltuieli privind investițiile financiare cedate
- 6641 – Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
- 6642 – Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate
 665 – Cheltuieli din diferențe de schimb valutar
 666 – Cheltuieli privind dobânzile
 667 – Cheltuieli privind sconturile acordate
 668 – Alte cheltuieli financiare

Exemplul 1: Se înregistrează dobânda plătită în suma de 240 lei aferentă creditului acordat de
bancă în contul curent:
_______________________ _______________________
666 “Cheltuieli privind = 5121 “Conturi la bănci 240
dobânzile” în lei

Exemplul 2: Se acordă unui client, scont de 1.190, datorită plății imediate a facturii:
____________________ _______________________
% = 4111 “Clienți” 1.190
667 “Cheltuieli privind 1.000
sconturile acordate”
4427 “TVA colectată” 190

1.1.4. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

Cheltuielile extraordinare – sunt cheltuielile întâmplătoare, nelegate de activitatea
curentă, normală a entității.
În categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind:
 cheltuielile cu calamitaățile;
 cheltuieli cu alte evenimente extraordinare.
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului sintetic de gradul I 671
5 Planul de conturi

11
“Cheltuieli privind calamitățile, după inundații și alte evenimente extraordinare”.

Exemplul 1. O entitate constată, după inundații, pierderi de produse finite în valoare de 3.200
lei:
________________________ _____________________
671 “Cheltuieli privind = 345 “Produse finite” 3.200
calamitățile și alte
evenimente extraordinare”

1.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru

depreciere sau pierdere de valoare
Cheltuielile cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de
valoare – sunt cheltuielile de exploatare și financiare, determinate de deprecierea sau pierderea
de valoare a activelor imobilizate sau circulante, precum și de cele determinate de constituirea
provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli.
În categoria cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare se cuprind:
 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere;
 Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare.
Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I și gradul II:
 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere:
- 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
 686 Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare

- 6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor

financiare

12
 - 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
- 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor

Exemplul 1: Se înregistrează amotizarea lunară a unui program informatic în sumă de 30 lei și a

unei construcții în sumă de 120 lei:

________________________ _________________________
6811 “Cheltuieli de = % 150
exploatare privind
amortizarea
imobilizărilor”
2808 “Amortizarea altor 30
imobilizări
necorporale”
2812 “Amortizarea 120
Construcțiilor”_______

Exemplul 2. Se constituie provizioane pentru litigii în suma de 20.000 lei:

_______________________ ___________________________
6812 “Cheltuieli de = 1511 “Provizioane pentru 20.000
exploatare privind litigii”
provizioanele”

Exemplul 3. Se constituie ajustări pentru deprecierea materiilor prime în sumă de 230 lei:

13
_______________________ ___________________________
6814 Cheltuieli de = 391 “Ajustări pentru 230
exploatare privind deprecierea materiilor
ajustările pentru prime”
deprecierea activelor
circulante”______ ___________________________

1.1.6. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și cu alte impozite

Cheltuielile cu impozitul pe profit și cu alte impozite – reflectă cheltuielile cu impozitul
pe profit, cu impozitul pe venit plătit de microintreprinderi și a altor impozite, conform
reglementărilor emise în acest scop.
În categoria cheltuielilor cu impozitul pe profit și cu alte impozite se cuprind:
 Cheltuieli cu impozitul pe profit;
 Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite.
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și cu alte impozite se conduce cu ajutorul
următoarelor conturi sintetice de gradul I:
 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit;
 698 Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus.

Exemplul 1. Se înregistrează impozitul pe profit datorat de o entitate bugetului statului în sumă

de 180 lei:

_________________________ _______________________
691 “Cheltuieli cu impozitul = 4411 “Impozitul pe profit” 180
pe profit”_________

Exemplul 2. Se înregistrează impozitul pe venit datorat de o microintreprindere bugetului

statului în sumă de 60 lei:

14
_________________________ __________________________
698 “Cheltuieli cu impozitul = 4418 “Impozitul pe venit” 60
pe venit și cu alte
impozite care nu apar în
elementele de mai sus”

1.2. Contabilitatea veniturilor

1.2.1. Delimitări și structuri privind veniturile

Veniturile – constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de:6
 intrări sau creșteri ale valorii activelor;
 descreșteri ale datoriilor,care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât
cele rezultate din contribuții ale acționarilor.
a) În categoria veniturilor intră:
 venituri din activitățile curente(din vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, chirii,
redevențe). Veniturile sunt utilizate pentru achiziționare active sau creșterea valorii activelor.
Pot rezulta din lichidarea datoriilor.
 Câștigurile, pentru că reprezintă creșteri ale beneficiilor economice:
- castiguri realizate: sume din iesirea activelor imobilizate pe termen mediu si lung;
- câștiguri nerealizate: din creșterea valorii contabile a activelor pe termen mediu și lung, din
reevaluarea titlurilor de plasament.

b) Criteriile de recunoaștere ale veniturilor în contul de profit și pierdere sunt prezentate în Fig 1.1

CRITERII DE RECUNOAȘTERE ALE VENITURILOR ÎN

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
6 Bușe L., Analiza economico – financiară, Editura Economică, București, 2005

15
 Creșterea beneficiilor economice viitoare prin
creșterea de active sau diminuarea unei datorii.
Recunoașterea veniturilor se realizează simultan
(sau combinat) cu recunoașterea creșterii de active sau a
reducerii de datorii Modificarea
- creșterea netă a activelor rezultată din vânzarea de beneficiilor
produse; anularea unei datorii; economice
Creșterea valorii unor active,ca urmare a reevaluării, deși viitoare
corespunde definiției veniturilor se reflectă în contabilitate
în categoria capitalurilor proprii(acest surplus de valoare nu
poate fi
poate fi distribuit către acționari, deoarece el corespunde evaluată
unui venit realizat). credibil.
Contul de profit și pierdere - Recunoașterea
unui venit

Bilanț
1) Se constata o crestere de active
2) Se constata o diminuare de datorii care nu genereaza o
diminuare de active

Fig.1.2. Recunoașterea unui venit în contul de profit și pierdere

c) În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exercițiului se cuprind, de asemenea:

 provizioanele;
 ajustările pentru depreciere sau pierderile de valoare.
d) Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
 Venituri de exploatare;
 Venituri financiare;
 Venituri extraordinare.
e) Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidențiază
distinct, în funcție de natura lor.
f) Veniturile se înregistrează în contabilitate în conturile din clasa a 7-a “Conturi de venituri”,
care au funcție contabilă de pasiv. În cursul perioadei de gestiune conturile de venituri se
creditează prin conturile ce reflectă forma concretă a acestor venituri, în funcție de natura lor și
anume: conturi de imobilizări, conturi de stocuri, conturi de creanțe și conturi de trezorerii,
inclusiv conturi reprezentând provizioane și ajustări pentru depreciare sau pierdere de valoare,
sau unele elemente asimilate capitalurilor proprii(precum investițiile). Conturile de venituri se

16
debitează uneori la descărcarea gestiunii cu valoarea bunurilor vândute cu ocazia regularizărilor,
dacă se constată că anumite venituri aparțin perioadelor viitoare. La sfârșitul perioadei, soldurile
creditoare ale conturilor de venituri se transferă asupra contului de profit și pierderi.
g) Conturile sintetice de venituri se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcție de necesitățile
impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale entității.

1.2.2. Contabilitatea veniturilor din exploatare

Veniturile din exploatare sunt veniturile obținute de entitate în conformitate cu obiectul
de activitate.
În categoria veniturilor din exploatare se cuprind:
 Venituri din vânzarea de produse și mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii;
 Venituri din variația stocurilor, reprezentând variația în plus(creștere) sau în minus(reducere)
dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și producție în curs de la
sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs, neluând
în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;
 Venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor și cheltuielilor efectuate
de entitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și
necorporale;
 Venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor
de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea;
 Alte venituri din exploatarea curentă,cuprinzând veniturile din creanțe recuperate și alte
venituri din exploatare.

Observații7:
1. Variația stocurilor de produse finite și în curs de execuție pe parcursul perioadei
reprezintă o corecție a cheltuielilor de producție pentru a reflecta faptul că fie producția a
majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
2. Veniturile din producția stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit
și pierdere, cu semnul plus(sold creditor) sau minus(sold debitor).
3. În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării
bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiții prevăzute în
7 Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene.

17
 contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către
clienți.
4. Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiții:
a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele semnificative care decurg
din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod
normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv
asupra lor;
c) veniturile și, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacție pot fi cuantificate.
5. Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora. Prestările nefacturate până la sfârșitul perioadei se evidențiază în contul 332
“Lucrări și servicii în curs de execuție”, pe seama veniturilor din producția stocată.

Contabilitatea veniturilor din exploatare se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de

gradul I și gradul II:
 701 – Venituri din vânzarea produselor finite
 702 – Venituri din vânzarea semifabricatelor
 703 – Venituri din vânzarea produselor reziduale
 704 – Venituri din lucrări executate și servicii prestate
 705 – Venituri din studii și cercetări
 706 – Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii
 707 – Venituri din vânzarea mărfurilor
 708 – Venituri din activități diverse
 711 – Variația stocurilor
 721 – Venituri din producția de imobilizări necorporale
 722 - Venituri din producția de imobilizări corporale
 741 – Venituri din subvenții de exploatare
- 7411 – Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri
- 7412 – Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile
- 7413 – Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe

18
 - 7414 – Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului
- 7415 – Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială
- 7416 – Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
- 7417 – Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri
- 7418 – Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată
 754 – Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși
 758 – Alte venituri din exploatare
- 7581 – Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități
- 7582 – Venituri din donații și subvenții primite
- 7583 – Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital
- 7584 – Venituri din subvenții pentru investiții
- 7588 – Alte venituri din exploatare

Exemplul 1. Se facturează produse finite unui client la preț de vanzare 15.000 lei, TVA 19%:
______________________ _________________________
4111 “Clienți” = % 17.850
701 “Venituri din vânzarea 15.000
4427 “TVA colectată” 2.850
______________________ _________________________

Exemplul 2. Se livrează semifabricate la preț de vanzare de 5.000 lei, TVA 19%. Nu se

întocmește factura:
______________________ _________________________
418 “Clienți – facturi de = % 5.950
întocmit” 702 “Venituri din vânzarea 5.000
semifabricatelor”
4428 “TVA neexigibilă” 950
Exemplul 3. Se prestează servicii la clienți, preț de facturare 200 lei, TVA 19%:
______________________ ________________________
4111 “Clienți” = % 238
704 “Venituri din lucrări 200

19
 executate și servicii
prestate”
4427 “TVA colectată” 38

Exemplul 4. Se facturează către terți contavaloarea chiriei pentru luna în curs, în suma de 100
lei, TVA 19%:
______________________ __________________________
461 “Debitori diverși” = % 119
706 “Venituri din redevențe, 100
Locații de gestiune și
chirii”
4427 “TVA colectată” 19

Exemplul 5. Se vând ambalaje în valoare de 800 lei, TVA 19%:

_______________________ __________________________
4111 “Clienți” = % 952
708 “Venituri din activități 800
diverse”
4427 “TVA colectată” 152

Exemplul 6. Se încasează penalități pentru nerespectarea clauzelor unui contract în suma de

1.450 lei:
______________________ ___________________________
5121 “Conturi la bănci în = 7581 “Venituri din 1.450
lei” despăgubiri, amenzi și
penalități”________

1.2.3.Contabilitatea veniturilor financiare

Veniturile financiare – sunt veniturile obținute de entitate din activitatea financiară.
În catagoria veniturilor financiare se cuprind:
 Venituri din imobilizări financiare;
 Venituri din investiții pe termen scurt;

20
 Venituri din creanțe imobilizate;
 Venituri din investiții financiare cedate;
 Venituri din diferențe de curs valutar;
 Venituri din dobânzi;
 Venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
 Alte venituri financiare.
Veniturile din dobânzi, redevențe și dividende se recunosc astfel:
a) Dobânzile – se recunosc periodic, în mod proporțional, pe măsura generării venitului
respectiv, pe baza contabilității de angajamente;
b) Redevențele – se recunosc pe baza contabilității de angajamente, conform contractului;
c) Dividendele – se recunosc atunci când este stabilit dreptul acționarului de a le încasa.
Contabilitatea veniturilor financiare se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de
gradul I și gradul II:
 761 – Venituri și imobilizări financiare
- 7611 – Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate
- 7613 – Venituri din interese de participare
 762 – Venituri din investiții financiare pe termen scurt
 763 – Venituri din creanțe imobilizate
 764 – Venituri din investiții financiare cedate
- 7641 – Venituri din imobilizări financiare cedate
- 7642 – Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate
 765 – Venituri din diferențe de curs valutar
 766 – Venituri din dobânzi
 767 – Venituri din sconturi obținute
 768 – Alte venituri financiare.

Exemplul 1. Se înregistrează dividendele cuvenite aferente acțiunilor deținute la entitățile

afiliate în suma de 2.000 lei:
_______________________ ________________________
461 “Debitori diverși” = 7611 “Venituri din acțiuni 2.000
deținute la entitățile

21
 afiliate”______

Exemplul 2. Se înregistrează încasarea de dividende cuvenite ca urmare a investițiilor financiare

pe termen scurt în sumă de 500 lei:
_______________________ _________________________
5121 “Conturi la bănci în = 762 “Venituri din investiții 500
lei” financiare pe termen
scurt”________

Exemplul 3. Se înregistrează dobânzile de încasat, aferente împrumuturilor acordate entităților

afiliate în sumă de 15.000 lei:
_____________________
4518 “Dobânzi aferente
decontărilor între
entitățile afiliate”
_________________________
= 766 “Venituri din dobânzi” 1.500
_________________________

1.2.4 . Contabilitatea veniturilor extraordinare

Veniturile extraordinare- sunt veniturile întâmplăoare, nelegate de activitatea curentă,
normală a entității.
În categoria veniturilor extraordinare se cuprind:
 Veniturile rezultate din compensațiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamități;
 Venituri din alte evenimente extraordinare.
Contabilitatea veniturilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului sintetic de gradul I 771
“Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare”.

Exemplul 1. O entitate primește compensații pentru pierderile suferite în urma unor inundații în
sumă de 2.400 lei:
_______________________ _________________________
5121 “Conturi la bănci în = 771 “Venituri din subvenții 2.400
lei” pentru evenimente

22
 extraordinare și altele
similare”

1.2.5. Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere
de valoare
Veniturile din provizioanele și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare – sunt
veniturile de exploatare și financiare, determinate de diminuarea sau acumularea provizioanelor
constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare, în cazul în care nu se
mai justifică menținerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
În categoria veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se
cuprind:
 Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare;
 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare.
Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare se
conduc cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I și gradul II:
 781 – Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatarea
- 7812 – Venituri din provizioane
- 7813 – Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
- 7814 – Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
- 7815 – Venituri din fondul comercial negativ
 786 – Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
- 7863 – Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare
- 7864 – Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante
Contul 7815 “Venituri din fondul comercial negativ” apare numai în situațiile financiare anuale
consolidate

Exemplul 1. Se înregistrează anularea provizioanelor constituite pentru garanții acordate

clienților în sumă de 1.500 lei:
________________________ _________________________
1512 “Provizioane pentru = 7812 “Venituri din 1.500

23
 garanții acordate provizioane”
clienților” _________________________
Exemplul 2. S-au vândut stocurile de mărfuri pentru care se constituiseră ajustări pentru
depreciere de 500 lei:
_______________________ ________________________
397 “Ajustări pentru = 7814 “Venituri din ajustări 500
deprecierea pentru deprecierea
mărfurilor” activelor circulante”
Exemplul 3. Se anulează obligațiunile emise și răscumpărate pentru care, la sfârșitul exercitiului
financiar precedent, s-au constituit ajustări pentru pierdere de valoare în sumă de 1.200 lei:
_______________________ _________________________
595 “Ajustări pentru = 7864 “Venituri financiare 1.200
pierderea de valoare a din ajustări pentru
obligațiunilor emise și pierderea de valoare
răscumpărate” a activelor circulante”

C
apitolul II. Analiza rezultatelor întreprinderii

2.1. Considerații generale

Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiară,
performanțele și modificările poziției financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere de
utilizatori în luarea deciziilor economice. Situațiile financiare eleborate în acest scop satisfac

24
necesitățile economice ale majorității utilizatorilor.
Situaţiile financiare cuprind note, materiale suplimentare, precum şi alte informaţii. De
exemplu, pot cuprinde informaţii suplimentare relevante pentru necesităţile utilizatorilor,
referitoare la elementele din bilanţ şi contul de profit și pierdere. Pot fi incluse, de asemenea,
informaţii privind riscurile şi incertitudinile ce afectează întreprinderea precum şi orice resurse şi
obligaţii care nu apar în bilanţ.
Documentul oficial de gestiune al persoanelor prevăzute la articolul 1 al contabilităţii îl
constituie bilanţul contabil care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului,
situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute. Aşadar, după cum prevede Regulamentul de aplicare a
Legii contabilităţii, documentul de sinteză care se întocmeşte anual, deci la sfârşitul exerciţiului
financiar, este bilanţul contabil.
La ora actuală se foloseşte denumirea de situaţii financiare.
Situaţiile financiare reprezintă o sinteză a informaţiilor ce caracterizează la un moment
dat elementele constitutive ale patrimoniului fiecărui agent economic în parte. Ele cuprind un
sistem de indicatori a căror elaborare se bazează pe datele furnizate de contabilitate, preluate
direct sau în prealabil prelucrate. Aceste documente de sinteză marchează etapa finală cu care se
încheie lucrările contabile dintr-o perioadă dată şi prezintă punctul de plecare al contabilităţii din
perioada următoare de gestiune. Pentru acest lucru pledează şi principiul intangibilităţii bilanţului
de deschidere.
Structurile bilanţului legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt : activele, datoriile
și capitalul propriu.

2.2 Obiectivul și structura situațiilor financiare anuale

Scopul contabilității este producerea de situații financiare a căror obiectiv constă în
furnizarea de informații care să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței,
modificării poziției financiare, modificărilor capitalului propriu, utile unei sfere largi de
utilizatori(investitori, angajați, creditori financiari, creditori comerciali, clienți, statul, publicul,
manageri) în luarea de decizii economice.(vezi fig.2.1)

Poziția Performanțele Modificarea poziției Modificarea

financiară financiare capitalului propriu

25
 SITUAȚII FINANCIARE

Bilanțul contabil Contul de profit Situația fluxurilor Situația

și pierdere de trezorerie modificărilor
capitalului propriu

Politici contabile și note explicative

Fig. 2.1.Normalizarea8 obiectului contabilității

Fiecare parte componentă a situațiilor financiare reflectă o anumită imagine a tranzacțiilor și
evenimentelor economice desfășurate în cadrul exercițiului financiar:
 Bilanțul contabil, ca imagine a poziției financiare, reflectă capacitatea intreprinderii de a se
adapta la schimbările de mediu cu ajutorul resurselor economice controlate(activelor),
structurii de finanțare(capitaluri proprii și datorii), precum și cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari de lichiditate și exigibilitate.
 Contul de profit și pierdere, ca imagine a performanțelor intreprinderii, reflectă capacitatea
intreprinderii de a genera profit. Informațiile despre performanțe sunt utile pentru anticiparea
capacității intreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie(venituri) prin utilizarea resurselor
existente(cheltuieli), precum și gradul de eficiență în utilizarea de noi resurse(profit și
pierdere);
 Situația fluxurilor de trezorerie, ca imagine a sănătății financiare a intreprinderii, reflectă
capacitatea intreprinderii de a genera și utiliza fluxuri de numerar din activitățile de
exploatare, investiții și finanțare;
 Situația modificărilor capitalului propriu, ca imagine a valorii intreprinderii, permite analiza

8 Procesul de definire a conceptelor și terminologiei în legatură cu obiectul contabilității

26
 capacității de menținere a capitalului fizic și financiar, precum și profitul general sau
pierderea generală a intreprinderii.
Potrivit legii contabilității, situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de
asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situațiilor financiare
anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunităților Economice Europene.

2.2.1. Bilanțul contabil

Bilanţul poate fi definit ca un tablou care cuprinde în formă sintetizată şi în expresia
valorică, mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire ale acestora (capital social,
obligaţii, decontări) financiare ale activităţii agentului economic la un moment dat. Sunt titulari
de patrimoniu şi, deci, întocmesc bilanţ toate unităţile cu personalitate juridică ce gestionează
resurse materiale şi financiare.
Formularul de bilanţ în calitate de cont general al patrimoniului este principalul document
de sinteză întocmit pe baza datelor furnizate de contabilitatea curentă.
Bilanţul este de asemenea un mijloc de sintetizare şi generalizare a situaţiei patrimoniale
a agenţilor economici. Pornind de la faptul că fondurile angajate în circuitul unei unităţi sunt de o
mare diversitate, ele sunt prezentate în bilanţ într-o formă sistematică şi ca un tot unitar. O astfel
de prezentare a fondurilor în bilanţ poartă denumirea de generalizare. Întrucât generalizarea se
înfăptuieşte prin centralizarea datelor contabile, ceea ce are drept consecinţă obţinerea de
indicatori sintetici, odată cu aceasta se realizează implicit şi sintetizarea datelor respective.
Pentru a răspunde cerinţelor muncii de analiză şi control, generalizarea mijloacelor şi
surselor din bilanţ se efectuează după anumite criterii adecvate acestui scop. Astfel mijloacele
sunt generalizate în activul bilanţului în primul rând pe sfere mari, ţinând seama de rolul lor în
procesele economice. Din acest punct de vedere în bilanţ apar generalizate, pe de o parte activele
imobilizate şi pe de altă parte activele circulante.
La rândul lor activele circulante, dat fiind caracterul lor de a se afla într-o continuă mişcare şi
transformare, sunt generalizate după forma succesivă pe care o îmbracă în diferite faze ale
circuitului economic, în următoarele categorii: materiale, în decontare şi băneşti. Fiecare
categorie de active circulante este desfăşurată în adâncime pe feluri.
Bilanţul este cea mai completă sursă de caracterizare a vieţii economice al unui agent
economic şi de elaborare a prognozelor pe termen mijlociu şi lung, îndeosebi în ceea ce priveşte

27
orientarea producţiei, alegerea pieţelor de aprovizionare, desfacere, promovarea concurenţei
loiale.
Bilanţul prezintă multiple atribute dintre care două sunt fundamentale şi anume:
Exactitatea: sursele de procurare a datelor, modul de culegere şi prelucrare a acestora,
metodologia prezentării lor fac din bilanţ o realitate vie, mereu foarte actuală;
Conţinutul informaţional al bilanţului este deosebit de complex, referindu-se la totalitatea
implicaţiilor economico- financiare ale activităţii agentului economic, precum și la
interdependența acestora care rezulta din relaţiile exterioare ale unităţii.
În procesul decizional bilanţul îndeplineşte următoarele funcţii:
 funcţia de generalizare şi centralizare a datelor;
 funcţia de informare şi caracterizare;
 funcţia previzională;
 funcţia de analiză;
1. Funcţia de generalizare şi centralizare a datelor – presupune centralizarea datelor furnizate de
contabilitate.
Bilanţul sintetizează situaţia unităţii respective prin date cu un conţinut informaţional mare, prin
centralizarea lor se construiesc indicatori economico-financiari evidenţiaţi in bilanţul contabil
Centralizarea si sintetizarea informaţiilor din bilanţ, din punct de vedere metodologic, se
realizează atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Centralizarea şi sintetizarea pe orizontală trebuie
văzută prin prisma faptului că prin bilanţ se asigură generalizarea datelor pornind de la
documentele justificative, trecând prin sistemul de conturi, inventariere şi prin balanţa de
verificare, balanţă care stabileşte starea finală a conturilor.
2. Funcţia de informare si caracterizare a activităţii desfăşurate de unitatea economica este una
din cele mai importante. Realizarea funcţiilor informative ale bilanţului presupune efectuarea
unor analize si interpretări ştiinţifice a datelor conţinute.
Caracterul sintetic al informaţiilor din bilanţ permite o privire sinoptica asupra situaţiei la un
moment dat din unitatea respectiva cu privire la mărimea valorica a tuturor mijloacelor
economice, gradul de finanţare a acestora din surse proprii sau atrase, ponderea diferitelor grupe
de mijloace economice si a surselor acestora, rezultatul cu care s-a soldat activitatea unităţii
economice.
3. Funcţia previzională se realizează prin utilizarea in procesul de conducere curenta si de

28
perspectiva a datelor conţinute in bilanţ. Datele privind stocurile de materii prime si materiale,
producţie neterminată disponibilităţile băneşti servesc pentru fundamentarea planurilor de
producţie, aprovizionare, a planului financiar al unităţii. Se pot efectua calcule previzionale
asupra modului cum se va desfăşura activitatea in perioada următoare prin participarea tuturor
factorilor competenţi.
Funcţia de previziune este rezultatul analizei si reprezintă menirea fundamentală a bilanţului în
condiţiile unei economii moderne, când conducerea previzională, pe baza cunoaşterii
fenomenelor din trecut, devine cheia absolută a eficienţei.
4. Funcţia de analiza decurge din importanţa pe care o au indicatorii cuprinşi în bilanţ, indicatori
care reflectă situaţia economico-financiară a unităţii patrimoniale la un moment dat. Se impune
deci, ca modelul structural al bilanţului şi al anexelor sale să fie construit în aşa fel încât să
permită culegerea şi prelucrarea cu uşurinţă a datelor necesare efectuării analizei activităţii
desfăşurate de către un agent economic din punct de vedere economico-financiar.
Prin intermediul acestei funcţii bilanţul furnizează toate informaţiile necesare analizei
economice, înlăturându-se astfel subordonarea analizei economice modului de construire a
bilanţului care făcea ca efectuarea acestor analize economico- financiare să se desfăşoare greoi.
Pentru reprezentarea situaţiei patrimoniului Directiva a IV-a recomandă două scheme:
sub formă de tablou bilanţier sau de cont ori secţiuni separate şi sub formă de listă sau diferenţă.
Prima schemă, cea sub formă de cont se întemeiază pe ecuaţia de principiu:
ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII
Cea de a doua schemă, listă sau diferenţă a bilanţului se întemeiază pe ecuaţia generală de
echilibru:
ACTIV- DATORII = CAPITAL PROPRIU

2.2.2. Contul de profit și pierdere

Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului îşi face simţită prezenţa şi în ceea
ce priveşte recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor perioadei şi se remarcă preferinţa pentru
substanţa economică, care devansează ca importanţă încadrarea juridică.
Un venit, respectiv o cheltuială, vor fi recunoscute dacă au fost realizate în respectiva perioadă
de raportare şi au generat creşteri, respectiv descreşteri ale beneficiilor economice viitoare şi au

29
fost rezonabil estimate.
Desigur, intervin totodată şi efectele „contabilităţii de angajamente”, ale „principiului conectării
cheltuielilor cu veniturile” şi ale „principiului independenţei exerciţiului”.
În ceea ce priveşte clasificarea veniturilor şi cheltuielilor în contul de profit şi pierdere, nici
Cadrul general şi nici IAS 1 nu prevăd un format prestabilit.
Anexa la IAS 1 ilustrează exemple cu privire la structurarea pe verticală, „după natură”
9

şi „după destinaţie (funcţiune)” a contului de profit şi pierdere, fără să impună aceste formate de
prezentare, cu precizarea că distincţia între cele două criterii de clasificare se realizează numai la
nivelul rezultatului din exploatare,structurarea veniturilor şi cheltuielilor financiare şi a celor
extraordinare fiind identică.
Prin urmare, prezentarea după natură clasifică cheltuielile după natura economică (amortizare,
consum de materii prime, salarii, etc.), fără să le aloce pe funcţiuni ale întreprinderii, pe când
varianta „după destinaţie” clasifică cheltuielile în funcţie de locul/activitatea de provenienţă
(costul vânzărilor, cheltuieli de distribuţie, cheltuieli de administraţie generală).
Directiva a IV-a are reglementări ceva mai stricte în acest sens, lăsând însă posibilitatea de
opţiune asupra celor 4 tipuri de formate prestabilite pentru contul de profit şi pierdere formatele
„cont/tabel” şi „listă”.
Ţara noastră a optat pentru schema-listă a contului de profit şi pierdere bazat pe
clasificarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor.
În România, potrivit normelor contabile, întocmirea, verificarea şi centralizarea
raportărilor contabile ale agenţilor economici se efectuează la 30.06.N.
În componenţa situaţiilor financiare figurează: rezultatele financiare, situaţia patrimoniului, date
informative, impozite, taxe şi alte obligaţii datorate şi vărsate, plăţi restante.
Depunerea situaţiilor financiare se face, după caz, la direcţiile generale ale finanţelor
publice şi controlului financiar de stat judeţene sau la Ministerul Finanţelor până la data de
31.07.N.
Şi totuşi, normele elaborate pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare din ţara

9 Paragraful 75 din IAS 1 precizează categoriile generale de venituri, cheltuieli şi rezultate care trebuie neapărat
prezentate: veniturile; rezultatele activităţii de exploatare; costurile de finanţare; partea din profit/pierdere aferentă
întreprinderilor asociate şi în participaţie (metoda punerii în echivalenţă); cheltuielile cu impozitul pe profit;
profitul/pierderea din activităţi curente; elementele extraordinare; interesul minoritar; profitul net sau pierderea netă
a perioadei.

30
noastră nu formalizează şi lasă deschisă problema lucrărilor de închidere a perioadei contabile de
raportare. Astfel, potrivit articolului 14 din Legea contabilităţii nr.81/1994, în contabilitate
profitul sau pierderea se stabilesc şi evidenţiază lunar. În acest scop se procedează lunar la
închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.
Contul de profit şi pierderi este componenta care prezintă dinamica activităţii
întreprinderii, dinamică a cărei rezultantă este situaţia patrimoniului la finele perioadei de
gestiune, bilanţul.
Datorită noutăţii formatului contului de profit şi pierdere se va avea în vedere:
 cifra de afaceri netă este reprezentată de suma veniturilor din activitatea de bază –vânzări de
produse proprii, mărfuri şi servicii din care se scad orice discounturi şi reduceri acordate
clienţilor.
 variaţia stocurilor se determină în urma inventarierii şi reprezintă rezultatul scăderii valorii
stocurilor finale inventariate din suma stocurilor iniţiale la care se adaugă intrările.
 alte venituri din exploatare includ toate veniturile care au caracter nepermanent, neavându-şi
sursa în comerţul obişnuit al întreprinderii, dar având totuşi caracter operaţional: venituri din
vânzarea de active, venituri din închirierea spaţiilor temporar disponibile, venituri din
producţia de imobilizări sau venituri din plusuri constatate la inventariere.
 alte cheltuieli din afară se referă la utilităţi şi la costul mărfurilor achiziţionate în scopul
vânzării.
 menţionarea distinctă a cheltuielilor cu pensiile în totalul cheltuielilor cu asigurările şi
protecţia socială se face în perspectiva introducerii în ţara noastră a pensiilor private şi chiar
a administrării de către marile companii a propriilor fonduri de pensii, prin organisme
specializate create în acest scop. În cazul acestor operaţiuni, întreprinderea îşi asumă obligaţii
de mare anvergură şi de lungă durată(peste 15 ani) şi care, din aceste motive prezintă un
mare risc, risc ce trebuie făcut cunoscut celor care utilizează situaţiile financiare anuale.
 ajustările de valori se referă la rezultatele inventarierii care se recunosc ca şi cheltuieli sau
venituri ale perioadei. Ele fie nu au fost provizionate în trecut, fie se consideră ireversibile,
neputând fi deci provizionate în perioada curentă.
 alte cheltuieli de exploatare cuprind acele cheltuieli operaţionale nemenţionate în altă parte:
amortizarea imobilizărilor, costul activelor înstrăinate, cheltuielile cu impozite şi taxe,
cheltuieli cu prestaţii furnizate de terţi etc.

31
 veniturile din interese de participare reprezintă acele venituri provenite din dividende şi alte
forme de distribuţie a profitului la societăţile unde întreprinderea este acţionar.
Veniturile din investiţii financiare reprezintă veniturile realizate din vânzarea de astfel de
active fie ele deţinute ca imobilizări financiare, fie ca active circulante.
Veniturile extraordinare sunt acele venituri care apar accidental, din operaţiuni nerepetabile
şi fără legătură cu obiectul de activitate al întreprinderii: venituri din despăgubiri pentru poliţe de
asigurare, venituri din premii- cum ar fi un autovehicul câştigat la tombola anuală a furnizorului
dumneavoastră cash & carry, venituri din penalizări şi daune-interese obţinute în justiţie. Acelaşi
criteriu al caracterului fortuit şi nerepetabil se aplică şi în cazul cheltuielilor extraordinare, pentru
care se pot da exemple precum: pierderi din calamităţi, accidente.
Rezultatul pe acţiune este un post al contului de profit şi pierdere specific societăţilor ale căror
acţiuni sunt tranzacţionate pe pieţele de capital, dar această valoare poate fi calculată şi raportată
şi de alte întreprinderi, cu respectarea Standardului IAS 33 „Rezultatul pe acţiune”.10

2.2.3. Impozitul pe profit

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
Calculul profitului impozabil:
1) Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se
iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

2) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieșirea din gestiune a
stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil,Metodele contabile de evaluare a
stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal.
3) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin
acte normative în vigoare.

10 Standardul indică reguli pentru raportarea acestui indicator ţinând cont de diferenţele create de sporirea
numărului de acţiuni prin divizare, acordare de acţiuni gratuite, sporirea capitalului prin operaţiuni care nu implică
aport etc. Pentru rezultatul de bază se ia în considerare numărul de acţiuni comune mediu ponderat în circulaţie în
exerciţiul financiar respectiv, iar pentru rezultatul diluat se iau în considerare acţiunile potenţial diluate şi
dividendele aferente acestora

32
2.2.4 Plata impozitului
1) Plata impozitului se face astfel:
a) contribuabilii, societăți comerciale bancare, persoane juridice române, și sucursalele din
România ale băncilor, persoane juridice strâine, au obligația de a plăti impozit pe profit anual, cu
plăți anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflație (decembrie față de luna
decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se
efectuează plățile anticipate. Termenul până la care se efectueaza plata impozitului anual este
termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 35 alin. (1);
b) contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la lit. a), au obligația de a declara și plăti impozitul pe
profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se
calculează impozitul, dacă în prezentul articol nu se prevede altfel.Îincepand cu anul 2008, acești
contribuabili urmează să aplice sistemul plăților anticipate prevăzut pentru contribuabilii
mentionați la lit. a).
2) în cazul asocierilor fără personalitate juridică, impozitul datorat de către contribuabilii
prevazuți la art. 13 lit. c) și e) și reținut de către persoana juridică responsabilă se calculează prin
aplicarea cotei de impozit asupra părții din profiturile asocierii, care este atribuibilă fiecărui
asociat. Persoana responsabilă are obligația de a declara și plăti impozitul pe profit trimestrial,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul
asocierii.
3) Contribuabilii prevăzuți la art. 13 lit. d) au obligația de a declara și plăti impozit pe profit
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.

CAPITOLUL III. Prezentarea societăţii TRIP COM SRL

Societatea TRIP COM este persoană juridică română și își desfășoara activitatea potrivit
prevederilor Legii 31/1990, republicată, ale celorlalte reglementări legale în vigoare în România
aplicabile societăților comerciale cu răspundere limitată, precum și cu prevederile actului
constitutiv.

33
 Forma juridică este de aceea de societate comercială cu răspundere limitată.
Sediul societății este în Municipiul București,Str. B-dul Aerogării,nr.2-8, sector 1.
Obiectul principal de activitate: 5540: “Baruri”. În conformitate cu actul constitutiv al
societății “TRIP COM” are ca obiect secundar de activitate următoarele:
 Comerț cu ridicata al băuturilor;
 Comerț cu ridicata produselor din tutun;
 Comerț cu ridicata al produselor lactate, ouîlor, uleiurilor și grăsimilor comestibile;
 Comerț cu ridicata cu cafea, ceai, cacao și codimente, etc.
 Comerț cu amănuntul al fructelor și legumelor;
 Comerț cu amănuntul al cărnii și pestelui;
 Comerț cu amănuntul al pâinii, produseor de patiserie și produselor zaharoase;
 Comerț cu amănuntul al produselor din tutun;
 Comerț cu amănuntul, în magazine specializate, al produselor alimentare;
 Comerț cu ridicata al pâinii;
 Comerț cu ridicata al zaharului, ciocolatei și produselor zaharoase;
 Comerț cu ridicata al băuturilor, etc.
 Comerț cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, băuturi și tutun;
 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate
 Hoteluri;
 Restaurante;
 Cantine;
 Alte unități de preparare a hranei, etc.
Capitalul social subscris și vărsat al socității este de 200 lei. Capitalul social conform actului
constitutiv al societăţii este împărţit în 20 părţi sociale, cu o valoare nominală de 10 lei
fiecare.
Structura acţionariatului la 31 decembrie 2016 era următoarea: asociat unic. Trip Com Srl
este o firmă cu capital integral privat românesc care are ca principal scop de activitate baruri și
restaurante. În prezent firma are deschise două puncte de lucru: în
B-dul Dacia are un restaurant cu specific românesc și în Str. Thomas Masaryk un bar.
Societatea se constituie pe o durată de timp nelimitată și își va înceta existența în
condițiile legii .

34
 Asociatul societății aprobă bilanțul contabil și contul de profit și pierderi, repartizează
beneficiul net, stabilește bugetul de cheltuieli și venituri, aprobă structura organizatorică,
numărul de posturi, salariile personalului societății, si tot ce ține de conducerea acesteia.
Exercițiul economico-financiar începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie a
fiecarui an.

3.1. Structura organizatorică a S.C. Trip Com SRL

Într-o abordare funcţională, biologică, structura organizatorică poate fi considerată

structura de rezistenţă a întregii organizaţii, sistemul osos al acestui organism economico-social.
Funcţionarea organizaţiei într-un mediu ai cărui parametri sunt frecvent marcaţi de
dinamism, incertitudine şi deseori de ostilitate depinde hotărâtor de modul în care sunt plasate şi
utilizate resursele umane, astfel încât sistemul osos să asigure uşurinţa şi flexibilitatea în
mişcările de adaptare la mediu.
Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice
și relaţiilor dintre acestea, astfel constituite şi reglementate încât să asigure premisele
organizatorice necesare obţinerii performanțelor dorite.
Pentru a fi eficientă, organizarea trebuie să se bazeze pe structuri dinamice, adaptate
continuu la obiectivele intreprinderii și la oamenii care le realizează. Atingerea acestei cerințe
necesită din partea managerilor un efort continuu, bazat pe folosirea unor metode și tehnici de
organizare moderne.

Manager general

Departamentul
contabilitate

35
 Managerul
administrativ

Responsabil casierie Managerul

restaurantului

Bucatăr-șef Șeful de sală Barman-șef

Personal producție,
debarasare, auxiliar

Personal servire+
Întreținere

Fig.3.1. Organigrama SC TRIP COM SRL

Organigrama include organele de conducere la nivel superior sub care sunt redate
succesiv celelalte funcţii organizatorice corespunzător dependenţei ierarhice.
Managerul General coordonează activitatea tuturor.
Managerul/șeful sălii conduce, coordonează, controlează și răspunde de întreaga
activitate din unitate.
Șeful sălii organizează procesul de servire din salon, coordonând activitatea ospătarilor la
mesele festive, mesele obișnuite, recepții, etc.
Structura personalului
Personalul SC TRIP COM SRL este format din:
- muncitori calificaţi.
- personal administrativ, de serviciu.

36
 - altă specialitate.
Asigurarea cu forţă de muncă se face din perimetrul municipiului. Numărul salariaţilor s-
a menţinut relativ constant, micile variaţii înregistrate fiind datorate de plecări naturale şi
angajări.
SC TRIP COM SRL are în prezent 31 de angajaţi. După categoria de vârsta se constată că
o bună pondere: 31 persoane (87%) este cuprinsă între 18-45, ceea ce presupune o experienţă
bogată în munca şi o asigurare a continuităţii societăţii din punct de vedere al forţei de muncă
necesară. Societatea are un personal de vârsta medie (35 ani), cu următoarea structură pe grupe
de vârstă:
VÂRSTA TOTAL FEMEI BĂRBAŢI
18-25 2 1 1
25-35 21 10 12
35-45 4 3 1
45-55 3 1 2
TOTAL 31 15 16

Structura personalului în funcţie de pregătire şi studii este:

 personal cu studii superioare: - 11
 personal cu studii medii: - 20
Organizarea si funcţionarea compartimentului financiar-contabil
Pentru a reda imaginea fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor
obţinute, societatea respectă regulile privind evaluarea patrimoniului, normale şi principiile
contabile prevăzute în regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991.
La SC TRIP COM SRL contabilitatea este organizată în compartiment condus de
directorul economic şi de contabilul şef.
Biroul contabilitatii financiare are ca atribuții:
 Înregistrarea la timp și corect în contabilitate, în mod cronologic și sistematic, pe baza
documentelor justificative, a tuturor operaţiunilor patrimoniale;
 Inventarierea patrimoniului;
 Întocmirea registrului inventar;
 Controlul asupra operațiunilor patrimoniale efectuate;
 Întocmirea lucrărilor de sinteză;

37
 Furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor privind patrimoniul şi rezultatele obţinute;
 Evidența și calculația costurilor;
 Determinarea şi analiza rentabilităţii pe produse şi lucrări.
Forma de înregistrare contabilă este cea „pe jurnale”, asistată de calculator. Astfel,
operaţiile economice sunt înregistrate în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele
primare şi centralizatoare în jurnal, care constituie instrumentul de lucru de bază.Formularistica
de lucru utilizată fiind formată din: jurnale, registrul jurnal, situaţii auxiliare, fişe de cont
analitice, balanţe de verificare, bilanţul contabil.
În ceea ce priveşte evidenţa contabilă asistată de calculator, se foloseşte programul de
soft „CONTABIL 98”, care este un program de contabilitate financiară generală şi de gestiune,
având Planul contabil și jurnale deja create.
Dintre funcţiile pe care acesta le preia amintim:
 linia completă clienţi – furnizori – stocuri, legată de activitatea de comerţ;
 program pentru calculul salariilor, situaţiei cheltuielilor efectuate de societate pentru un
salariat sau pentru tot personalul;
 documente comerciale: facturi, comenzi, note de recepţie, avize de expediţie;
 programul de gestiune a mijloacelor fixe, calculul amortizărilor liniare;
 schimb valutar, destinat informatizării operaţiunilor valutare;
 listari a imprimantă sau pe ecran a situaţiilor de sinteză: Jurnale de vânzări, Jurnale de
încasări și plăţi, Balanţa de verificare, Bilanţul contabil;
 ține o evidență operativă a situațiilor anilor precedenți.

Ţinerea contabilităţii asistate de calculator asigură o eficienţă sporită, în ceea ce priveşte efortul
depus, precum şi timpul alocat înregistrării operaţiilor contabile, putând furniza prompt în orice
moment toate informaţiile necesare asigurării unui management de calitate

CAPITOLUL.IV. Studiu de caz

4.1.Reflectarea.contabilității cheltuielilor,veniturilor și rezultatului la SC TRIP COM SRL

Scopul prioritar al activităţii barurilor și restaurantelor îl constituie satisfacerea şi
anticiparea necesităţilor şi a aşteptărilor consumatorilor.
Perisabilitatea produselor necesare pentru prepararea bucatelor – este o caracteristică ce

38
implică unele cheltuieli şi pierderi ce nu pot fi monitorizate, impunând aprovizionarea
zilnică a producţiei cu materiile prime necesare şi procese de producţie fără stoc:

1. Achiziție marfă bar:

________________________ ________________________
% = 401 “ furnizori” 565.56
371.3 “mărfuri” 475.26
4426.2 “tva deductibilă” 90.30

2. Achiziție marfă restaurant

_____________________ _______________________
% = 401”furnizori” 769.42
371.4 “mărfuri” 642.55
4426.2 “ tva deductibilă” _______________________ 126.87

3. Venit vânzare marfă restaurant

_____________________ _______________________
411 “clienți” = % 443.50
707.4 “venit vânzare marfă” 372.69
4427 “tva colectată” 70.81

4. Încasare client numerar

____________________ _____________________
5311.2 “casa în lei” = 411 “client” 850.00

5. Monetar “Z” zilnic bar

_____________________ _____________________
5311.1”casa în lei” = 707.3 “venit vânzare marfă” 714.29
4427 “tva colectată” 135.71

6. Încasare POS

39
______________________ ______________________
5121.4 “banca” = 411 “clienți” 2584.00

7. Achiziție materiale consumabile

______________________ ______________________
% = 401 “furnizori” 453.89
3028 “alte materiale consumabile” 381.42
4426.2”tva deductibilă” 72.47

8. Darea în consum a materialelor consumabile

_____________________ _______________________
6028 “cheltuieli materiale consumabile” = 3028 “materiale consumabile” 81.42

9. Plată contribuții salarii

_______________________ _______________________
% = 5121 4 “banca” 5008.00
4311 “CAS” 3330.00
4311.1 “FD ACCID” 82.00
4371 “SOMAJ” 341.00
4371.1 “FD GARANTARE” 43.00
4313 “CASS” 1024.00
4313.1 “FNUASS” 145.00
447.4 “COM ITM” 43.00

10. Cheltuieli cu impozitul pe profit

______________________ ______________________
691 “cheltuieli impozit profit” = 441 “impozitul pe profit” 848.21
_______________________ ______________________
121 “profit și pierdere” = 691 “cheltuieli impozit profit” 848.21

40
11. Plata impozitului pe profit
_______________________ ______________________
441 “impozitul pe profit” = 5121 “banca” 848.21

4.2. Analiza situației financiare

Creşterea gradului de complexitate a activităţii economice a întreprinderilor, în contextul
mecanismelor pieţei, are implicaţii profunde în procesul de conducere, prin studierea atentă a
realităţii, pe o analiză ştiinţifică cu scopul de a facilita adoptarea deciziilor corespunzătoare.
Ca activitate practică, analiza economico-financiară are un caracter permanent şi nu
constituie un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Ea trebuie să ofere soluţii
pentru fundamentarea corespunzătoare a deciziilor.
Analiza situaţiilor financiare anuale înlesneşte calcularea unor indicatori care dau o
imagine a performanţei economice, a situaţiei financiare şi a profitabilităţii întreprinderilor, într-
un mod uniform. Acest lucru permite:
- realizarea de comparaţii între agenţi economici din ramuri diferite sau din aceeaşi ramură;
- analiza evoluţiei în timp a unuia şi aceluiaşi agent economic.
Simpla calculare a acestor indicatori fără a-i privi într-o relaţie comparativă nu are
relevanţă, ei căpătând semnificaţie numai în contextul economic care i-a generat.
Cei mai importanţi indicatori economico-financiari sunt:
- indicatori de lichiditate;
- indicatori de risc;
- indicatori de activitate;
- indicatori de profitabilitate;
- indicatori privind rezultatul pe acţiune.
Rentabilitatea, ca formă sintetică de exprimare a eficienţei economice, reprezintă
capacitatea întreprinderii de a obţine profit, în scopul remunerării capitalurilor, dar şi al
extinderii activităţii acesteia. Managementul firmei, băncile, acţionarii, creditorii, investitorii
sunt interesaţi să cunoască nivelul şi evoluţia indicatorilor de rentabilitate ai unei întreprinderi.
Rentabilitatea poate fi exprimată cu ajutorul a doi indicatori: profitul- ca indicator de
volum şi rata rentabilităţii – ca indicator al mărimii relative a rentabilităţii, care exprimă gradul
în care capitalul sau folosirea resurselor întreprinderii aduc profit.

41
4.3. Analiza poziţiei financiare

În procesul de conducere, un mijloc de cunoaştere a modului cum sunt gospodărite

fondurile, capitalul şi bunurile în care este investit, îl constituie bilanţul contabil.
Bilanţul reprezintă o sinteză de informaţii contabile, pe baza căruia se analizează situaţia
financiară a societăţii comerciale.
Analiza situaţiei financiare constituie un ansamblu de raţionamente şi judecăţi pe baza
cărora se studiază poziţia financiară şi performanţele firmei.
Obiectivul analizei financiare a firmei este acela al cercetării echilibrului dintre mijloace şi surse,
cu scopul de a stabili măsura în care s-a asigurat integritatea lor financiară şi capacitatea
financiară a unităţii de a acoperi cheltuielile din propriile sale venituri, iar la final de a obţine
profit.
Situaţia financiară este o rezultantă, o expresie concentrată a situaţiei economice. O
situaţie financiară, bine echilibrată, creează premisele materiale necesare pentru desfăşurarea
activităţii economice în cele mai bune condiţii.
A analiza un bilanţ înseamnă a-l descompune în părţile lui componente, fie cu scopul de a studia
raporturile dintre ele, fie cu scopul de a studia raporturile care există între elementele unui bilanţ
sau elementele mai multor bilanţuri succesive. Bilanţul dă o orientare completă asupra mersului
activităţii unităţii economice, pe baza unor elemente comparabile. Comparaţia datelor unui
exerciţiu cu datele altui exerciţiu sau comparaţia datelor unei unităţi cu datele altei unităţi, dă
posibilitatea analizei mărimilor absolute şi relative.
Bilanţul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al întreprinderii la
închiderea exerciţiului.

Tabel 1
SITUAŢIA PATRIMONIULUI
INDICATORI SOLD SOLD LA SOLD LA
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
ACTIVE IMOBILIZATE
A.1. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 650 8912 5356
A.2. IMOBILIZĂRI CORPORALE 423.728 423.285 384378

42
A.3. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 0 0 0
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 424.378 432.197 389734
ACTIVE CIRCULANTE
B.1. STOCURI 147.400 140.931 109.354
B.2. CREANŢE 34.444 52.231 68.346
B.3. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN - - -
SCURT
B.4. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 5.176 18.432 7.249

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 187.020 211.594 184.949

CHELTUIELI ÎN AVANS 28.867 1.662 1.131
DATORII PÂNA LA UN AN 174.051 212..845 172.926
ACTIVE CIRCULANTE NETE 41.836 411 13.154
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 466.214 432.608 402.888
DATORII PESTE UN AN 445.106 413.540 395.402
PROVIZIOANE 0 0 0
VENITURI ÎN AVANS 0 0 0
CAPITAL ȘI REZERVE 500 500 500
Capital subscris nevărsat - -
Capital subscris vărsat 500 500 500
REZERVE DIN REEVALUARE - - -
REZERVE 5.200 5.200 5.200
REZULTATUL REPORTAT 15.408 - -
REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR 31.575 13.368 1.786
REPARTIZAREA PROFITULUI 31.575 0 0
CAPITALURI TOTAL 21.108 19.068 7.486
Ratele privind structura activului şi pasivului
1) Rata activelor imobilizate = active imobilizate / activ total x 100
- măsoară ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziţia întreprinderii în mod
permanent în totalul activelor.
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1 Active imobilizate 424.378 432.197 389.734
2 Activ total 640.265 645.453 575.814
3 Rata activelor imobilizate 66.28% 66.96% 67.68%
Din analiza indicilor de mai sus se constată o variaţie a ponderii activelor imobilizate, şi
anume, o usoara crestere a ratei în anul 2016 faţă de anul 2015.
În anul 2017 remarcăm o nouă creştere cu 1% faţă de anul 2016, ca urmare a faptului că
firma a amenajat spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi ca urmare a politicii firmei de a
micşora valoarea stocurilor de marfă prin achiziţia de produse cu rotaţie eficientă.

43
2) Rata imobilizărilor corporale = imobilizări corporale / activ total x 100
- măsoară ponderea imobilizărilor corporale aflate în mod permanent în totalul activelor.11

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017

1 Imobilizări corporale 423.728 423.285 384.378
2 Activ total 640.265 645.453 575.814
3 Rata imobilizărilor corporale 66.18% 65.57% 66.75%
Imobilizările corporale reprezintă 90% din valoarea imobilizărilor totale şi de aceea ele au
influenţat cu adevărat dinamica ratei în condiţiile menţionate mai sus.
3) Rata activelor circulante = active circulante /activ total x 100
- complementară cu rata activelor imobilizate
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1 Active circulante 187.020 211.594 184.949
2 Active total 640.265 645.453 575.814
3 Rata activelor circulante 29.20% 32.78% 32.11%

Analizând indicii se constată o creştere cu 3% a valorii în anul 2016 faţă de anul 2015 şi
o ușoară scădere a procentului în anul 2107.
4) Rata stocurilor = stocuri / activ total x 100
- este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de lungimea ciclului de exploatare
- această rată înregistrează valori mai ridicate la întreprinderi din sfera producţiei şi din cea
a distribuţiei de mărfuri şi foarte scăzute în sfera serviciilor.

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017

1 Stocuri 147.400 140.931 109.354
2 Activ total 640.265 645.453 575.814
3 Rata stocurilor 23.02% 21.83% 18.99%

Ca raport , stocurile reprezintă aproape 25 % din rata activelor circulante în anii 2015 şi 2016 şi
doar 19% în 2017.
5) Rata creanţelor comerciale = creanţe comerciale / activ total x 100
- reflectă politica comercială a întreprinderii şi este influenţată de natura clienţilor şi de
termenele de plată pe care întreprinderea le acordă partenerilor externi;

11 Pentru întreprinderi comparabile, această rată arată în ce măsură firma va putea rezista unei crize economice,
ştiut fiind faptul că o imobilizare foarte ridicată a capitalului în active fixe implică riscul netransformării rapide a
acestora în lichiditate.

44
 Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1 Creanţe comerciale 34.444 52.231 68.346
2 Activ total 640.265 645.453 575.814
3 Rata creanţelor comerciale 53.79% 80.92% 11.86%

După o perioadă cu termene relaxate acordate partenerilor, în 2017, firma îşi dezvăluie
mai bine eficacitatea în colectarea creanţelor sale.
6) Rata activelor de trezorerie = activ de trezorerie / activ total x 100
- reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi valorilor mobiliare de plasament în
patrimoniul întreprinderii;

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017

1 Activ de trezorerie 5.176 18.432 7.249
2 Activ total 640.265 645.453 575.814
3 Rata activelor de trezorerie 0.80% 2.85% 12.58%

Rata înregistrează o crestere în anul 2017 faţă de 2015 cu aproape 12% şi cu mai mult de
10% faţă de anul 2016 ca urmare a utilizării mai accentuate a disponibilului pentru achitarea
furnizorilor.
7) Rata stabilităţii financiare = capitaluri permanente / pasiv total x 100
- este un indicator global referitor la stabilitatea finanţării;
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1 Capitaluri permanente 5.700 5.700 5.700
2 Pasiv total 640.265 645.453 575.814
3 Rata stabilităţii financiare 0.89% 0.88% 0.98%

Rata stabilităţii financiare este deosebit de scăzută şi total nefavorabilă, societatea are o situaţie
incertă.
8) Rata autonomiei financiare globale = capitaluri proprii / pasiv total x 100
- este un indicator global referitor la autonomia financiară a întreprinderii apreciată în
ansamblul finanţării sale;

45
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1 Capitaluri proprii 5.700 5.700 5.700
2 Pasiv total 640.265 645.453 575.814
3 Rata autonomiei financiare globale 0.78% 0.88% 0.98%

Datorită faptului că firma nu are contractate datorii pe termen lung, capitalurile proprii coincid
cu capitalurile permanente şi de aceea rata autonomiei financiare globale comportă aceleaşi
variaţii ca şi rata stabilităţii financiare. Indicii ratei de autonomie financiară globală sunt, de
asemenea, deosebit de scăzuţi, dar cu tendinţă de redresare pe măsura trecerii timpului.

9) Rata de îndatorare globală = datorii totale / pasiv total x 100

- măsoară ponderea datoriilor, indiferent de durata şi originea lor, în patrimoniul
întreprinderii;
- prin natura ei este subunitară şi pe măsură ce valoarea raportului se diminuează
îndatorarea se reduce respectiv autonomia financiară creşte;

Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017

1 Datorii totale 619.157 626.385 568.328
2 Pasiv total 640.265 645.453 575.814
3 Rata de îndatorare globală 96.70% 97.04% 98.69%

10) Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichidităţii curente = Active circulante / Datorii curente
Nr.crt. Indicatori 2015 2016 2017
1 Active circulante 187.020 211.594 184.949
2 Datorii 174.051 212.845 172.926
3 Indicatorul lichidităţii curente 1.07 0.99 1.06
Indicatorul arată că întreprinderea este în pericol să nu-şi poată plăti datoriile cu banii de
care dispune.

4.4. Analiza performanţelor întreprinderii

Pe baza contului de profit şi pierdere (vezi tabelul 2) se poate determina o serie de
indicatori valorici privind volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii
Tabelul 2
Contul de profit şi pierdere

46
 DENUMIRE INDICATORI AN 2015 AN 2016 AN 2017
-VENITURI DIN EXPLOATARE 1.410.905 1.370.839 1.180.454
-CHELTUIELI DIN EXPLOATARE 1.346.556 1.326.394 1.128.422
C.1. CHELTUIELI MATERIALE 58.762 87.798 79.748
C.2. CHELTUIELI CU PERSONALUL 153.589 161.711 260.782
C.3. AMORTIZĂRI 54.938 88.579 82.836
C.4. ALTE CHELTUIELI 123.567 134.557 118.764
-REZULTAT DIN EXPLOATARE
- PROFIT 64.349 44.445 52.032
- PIERDERE - - -
-VENITURI FINANCIARE 701 17.768 5.200
-CHELTUIELI FINANCIARE 19.662 38.577 54.598
-REZULTAT FINANCIAR
- PROFIT - - -
- PIERDERE 18.961 20.809 49.398
-VENITURI EXTRAORDINARE 0 0 0
-CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0 0 0
-REZULTAT EXTRAORDINARE
- PROFIT 0 0 0
- PIERDERE - - -
-VENITURI TOTALE 1.411.606 1.388.607 1.185.654
-CHELTUIELI TOTALE 1.366.218 1.364.971 1.183.020
-REZULTAT BRUT 45.388 23.636 2.634
-IMPOZIT PE PROFIT 13.813 10.268 848
-REZULTAT NET
- PROFIT 31.575 13.368 1.786
- PIERDERE
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se construieşte prin regruparea şi rearanjarea
veniturilor şi a cheltuielilor, deci a poziţiilor din contul de „profit şi pierdere” şi reflectă modul
de formare a principalilor indicatori de rezultate şi performanţe ale firmei
Alte rate ce pot fi calculate pe baza contului de profit şi pierdere sunt următoarele:
Rata rentabilităţii comerciale.
Arată eficienţa politicii comerciale, a procesului de aprovizionare, stocare şi desfacere şi
mai ales a politicii de preţuri a agentului economic. Formula de calcul este:
Rata rentabilităţii comerciale = Rezultatul din exploatare / Cifra de afaceri x 100
-mii lei
Nr. crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Rezultatul din exploatare 64.349 44.445 52.032
2. Cifra de afaceri 1.407.231 1.370.285 1.179.614

47
 3. Rata rentabilităţii comerciale 4.57 3.24 4.41
În anul 2017, societatea a înregistrat o rată de rentabilitate comercială superioară celei
aferente anului precedent.
Rata rentabilităţii economice.
Aceasta rată măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi financiare alocate întregii
activităţi a întreprinderii. Capitalurile asupra cărora se analizează profitabilitatea sunt cele
angajate de întreprindere în cadrul exerciţiului. Formula de calcul este:
Rata rentabilităţii economice = profit brut / capital permanent x 100
-mii lei-
Nr. crt. Indicatori 2015 2016 2017
1. Profitul brut 45.388 23.636 2.634
2. Capital permanent 5.700 5.700 5.700
3. Rata rentabilităţii economice 796.28 414.66 46.21

Se observă o variaţie a ratei rentabilităţii economice la societate, aceasta variind de la un an la

altul.
Rata de rentabilitate financiară.
Această rată măsoară randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe
care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii.
Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de
dividende către aceştia şi prin creşterea rezervelor care, în fapt, reprezintă o creştere a averii
proprietarilor. Formula de calcul este:
Rata rentabilităţii financiare = Profit net / capital permanent x 100
- mii lei -
Nr. Indicatori 2015 2016 2017
crt.
1. Profitul net 31.575 13.368 1.786
2. Capital permanent 5.700 5.700 5.700
3. Rata rentabilităţii financiare 553.94 234.52 31.33

Concluzii și propuneri

48
 În prezent, în condițiile globalizării afacerilor, este necesar ca firmele din România să
înțeleagă că succesul acestora este asigurat numai printr-un volum de muncă enorm, devotament
din partea angajaților, seriozitate în relațiile cu partenerii de afaceri, investiții rentabile în cadrul
firmei și, desigur obținerea unui avantaj competitiv față de alte firme ce activează pe piața
respectivă.
Angajament + Asiduitate + Amabilitate + Ambiție = O afacere prosperă
Această formulă mai poate fi denumită în mod prescurtat – Cei Patru „A” ai Succesului.
Fără angajament faţă de clienţi, personal, parteneri şi organe de stat, managerii ar pierde
controlul unităţii. Fără multă muncă şi asiduitate, în special într-o ţară în tranziţie, este imposibil
să dezvolţi o afacere şi să o menţii pe piaţă. Fără o atitudine amiabilă şi respectuoasă, managerul
poate pierde atât clienţi, personal, cât şi încrederea tuturor persoanelor de care depinde buna
desfăşurare a businessului. Şi doar cei ambiţioşi, care-şi cunosc bine scopurile şi tind spre
atingerea acestora, pot avea succes în activitatea pe care o desfăşoară.
Din specificul serviciilor de restauraţie rezultă anumite cerinţe faţă de personalul
restaurantelor. Beneficiarii serviciilor de restauraţie vin în restaurante pentru ambianţă plăcută,
amabilitate, o atmosferă de destindere şi reconfortare, discreţie, promptitudine. Pentru a asigura
acest deziderat, de o importanţă majoră este necesară organizarea corectă a muncii personalului,
stabilirea numărului şi structurii acestuia, cunoaşterea atribuţiilor de către fiecare angajat etc.
Personalul din cadrul restaurantelor trebuie să corespundă ca pregătire profesională
cerinţelor postului şi să posede o serie de calităţi necesare desfăşurării activităţii respective.
Pentru însuşirea şi practicarea funcţiilor din cadrul restaurantelor sunt necesare o serie de
aptitudini fizice și fiziologice, generale și speciale.
Ca urmare a analizei economico - financiară efectuate asupra firmei Trip Com SRL pe
baza datelor puse la dispoziție au ieșit în evidență o serie de puncte pozitive și negative ale
societății, pe care managerul firmei le va avea în vedere în luarea deciziei ce privește evoluția
viitoare a firmei.
Puncte pozitive:
 cu toate că pe plan local își desfășoară activitatea nenumarate firme cu același obiect de
activitate, societatea comercială TRIP COM SRL reușeste cu succes să se mențină pe
piață;
 analizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor realizate de către conducerea societăţii şi

49
 găsirea căilor de creştere a veniturilor şi de diminuare a cheltuielilor - este o cerinţă a
managementului eficient;
 creşterea în continuare a veniturilor, respectiv a cifrei de afaceri prin angajarea unor
agenți de vânzări care să caute permanent clienți pentru distribuție la sediul firmelor și la
domiciliul acestora ;
 îmbunătăţirea activităţii financiare a firmei prin apropierea managerului de ceilalți
angajați și prin acordarea de maximă atenție nevoilor acestora;
 utilizarea eficientă a resurselor angajaților prin motivarea acestora și aplicarea
propunerilor valoroase venite din partea acestora.
Printre punctele slabe putem enumera :
 lipsa unor agenți de vânzări care să caute permanent noi clienți;
 distribuție slabă în zonele mai îndepărtate de firmă, deoarece cresc cheltuielile de
transport;
 investițiile se derulează într-un interval de timp mai îndelungat, deoarece firma nu este
prea mare și posibilitățile financiare sunt mai reduse;
Analiza periodică a situaţiei clienţilor neîncasaţi cu o vechime mai mare este imperios
necesară în vederea reducerii treptate a creanţelor.
Analiza şi luarea măsurilor necesare de lichidare privind situaţia debitelor şi a avansurilor
de trezorerie trebuie să constituie un criteriu periodic de eficientizare a activităţii societăţii.
Este recomandat ca societatea să se extindă și mai mult pe piaţa de desfacere internă,
prin promovare a localului și publicitate.
În ansamblu, S.C TRIP COM S.R.L. se menține la un nivel de profitabilitate bun.

50
 BIBLIOGRAFIE
1. Bușe L., Analiza economico – financiară, Editura Economică, București, 2005
2. Dumbravă Partenie, Pop Atanasiu, Contabilitatea de gestiune în comerţ şi turism, Editura
Intelcredo, Deva, 1995
3. Ebbeken, Klaus, Calculația și managementul costurilor, Editura Teora, București, 2000
4. Feleagă Liliana, Feleagă Niculae, Contabilitate Financiară, Editura Infomega, Vol I și II,
București, 2005
5. Gorincu Gheorghe, Dicționarul economiei de piată, Editura Danubius, Brăila, 2004
6. Ionescu Cicilia, Bazele Contabilității, Editura Fundației România de Mâine, București,
2014
7. Moroșan Ioan, Contabilitate financiară și de gestiune, Editura CECCAR, București, 2010
8. Oprea Călin, Ristea Mihai, Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.,
Bucureşti, 2004
9. Paraschivescu Marius, Păvăloaia Willi, Radu Florin, Olaru Gabriela, Contabilitate
Financiară, Editura Tehnopress Iași, 2007
10. Pereș Ion, (coordonator), Mateș Dorel, Popa Irimie Emil, Pereș Cristian, Domil Aura,
Bazele Contabilității – Concepte și aplicații practice, Editura Mirton, Timișoara, 2009
11. Popescu Manoela, Ionașcu Viorica, Bazele Comerțului, Editura Oscar Print, București,
2004
12. Ristea Mihai, Contabilitatea Financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București,
2004
13. Ristea Mihai, Contabilitatea Societăților Comerciale, Editura CECCAR, București, 1995
14. Ristea Mihai, Dima Mihaela, Contabilitatea societăților comerciale, Editura Universitară,
București, 2003
15. Stoian Ana Contabilitatea și Fiscalitatea Societăților Comerciale, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1996
16. Tudorache Saveta, Contabilitatea și Gestiunea Fiscală, Editura Cartea Studențească,
București, 2007
17. Untaru Mircea, Contabilitate Financiară I, Note de curs, Editura Universității, Agora,
2016

51
18. Codul Fiscal
19. Legea Contabilității nr. 82/1991, cu modificările și completările ulterioare
20. Ministerul Finanțelor, Sistemul contabil al agenților economici, Editura Economică, 2009
21. OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene
22. Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV- a a Comunităților Economice
Europene
23. http://www.stiucum.com/contabilitate/contabilitate-financiara/Contabilitatea-
cheltuielilor-s14554.php

52