Sistemul genital ,nervos si organele de simt

Sistemul genital feminim inglobeaza totalitatea organelor specific genului feminine care au rol
copulator dar si endocrine sau ovogenetic.Este format in uter,vagin,anexe uterine
(ovare,trompe uterine si ligamentele uterine)si organe genital externe.Ovarele sunt organe
pereche in forma de migdala vand o lungime de aproximativ 3 cm.Acestea reprezinta glada
sexuala feminin cu rol ovogenetic si endocrin.Trompele uterine sunt doua conducte musculo-
membranoase intense de la coarnele uterine catre extremitatile superioare ale ovarelor.Uterul
este un organ musculo-cavitar,nepereche,in interiorul caruia se dezvolta oul.Aceste ese un
organ care apartine sistemului reproducator feminine,are forma de trunchi de con cu baza
orientate catre superior si varful catre inferior,I se descrie o portiune ingustata semicirculara,in
partea sa mijlocie,numita istmul uterului,aceasta imparte uterul in :corp uterin si col uterin.

Organele genital externe,vulva reprezinta totalitatea organelor genital externe

feminine:muntele pubisului,formatiuni labiale (labii mari si mici),vestibule vaginal,organe
erectile (clitoris,bulbi vestibulari).Evaluare diagnostic specific:examen
obiectiv:anamneze,consult ginecologic,investigatii paraclinice (analize
hormonale,biochimie,hematologie pentru stabilirea diagnoscticului de investigat),investigatii
imagistice (ecografie,ecografie trasnvaginala,ct.rmn).

Sistemul genital masculine este alcatuit din organe genital externe:penis,testicule,scrot si

organe interne :epidim,cai spermatice,funicul spermatic,uretra si glangele anexe ale sistemului
reproducator masculine:vezicule seminale,glande bulbo-uretrale,prostate.

Testiculul este glanda genital masculine.acesta este un organ pereche si are doua
functii:spermatogenetica,exdocrina.Sunt localizate in scrot,testiculul stang fiind situate cu 1 cm
mai jos decat dreptul.Forma acestora est ovoidala si le se descriu doua fete (laterala si
mediala),doua margini (anterioara si posterioara)si doua extrimitati (superioara si
inferioara).Lungimea unui testicol este de aproximativ 4-5 cm,grosimea este de aproximativ 3
cm si latimea 2-2,5cm.

Epididimul este anexat testiculului,are forma unei virgule si I se descriu:capul,corpul si coada

epididimului, sunt acoperite de albuginee.Intre testicul si epididim posterior se gaseste lama
viscerala a tunicii vaginale care formeaza sinusul epididimar.

Caile spermatice intra-testiculare sunt :tubi seminiferi drepti si retea testiculara.Caile

spermatice extra-testiculare :ducte eferente,ducte deferent,duct ejaculator,funicul
spermatic,uretra.
Evaluare,diagnostic specific:examen obiectiv (anamneza ,examen fizic),investigatii de laborator
(psa pentru prostate,analize hormonale,hemoleucograma,biochimie,cuagulare,investigatii
imagistice (ecografii,CT,RMN),biopsie (in cazul tumorilor).

Sistemul nervos este cel mai complex produs al evolutie biologice,miliardele de unitati
constutiente,aflate intr-o permanenta activitate,reprezinta baza fizica fundamental a fiecarui
aspect al comportamentului uman.Sistemul nervos este unul din cele mai active domenii de
cercetare din cadru medicine si biologiei contemporane.Sistemul nervos poate fi comparat cu o
retea coplexa de celule ce transporta informatii de la nivelul creierului la nivelul maduvei
spinarii,dar si de la nivelul diverselor parti ale corpului catre creier.

Acesta este alcatuit atat din sistemul nervos central ce cuprinde encefalul si maduva spinarii,cat
si din sistemul nervos periferic ce cuprinde fibre nervoase somatice eferente (motorii)si
afarente (sensitive si senzoriale),dar si fibre nervoase vegetative eferente sau
aferente(simpatico sau parasimpatice).Encefalul are un rol major in controlul diferitelor functii
ale organismului precum motilitatea,gandirea,memoria,vorbirea.Este impartit in mai multe
regiuni,fiecare avand o functie specifica(lobul frontal,detine functii cognitive si
memoria).Maduva spinarii si neuronii sistemului nervos central au responsabilitatea de a
trasmite bidirectional mesaje intre encefal si sistemul nervos periferic.Desi encefalul si maduva
spinarii lucreaza impreuna pentru a controla diverse functii ale organismului,anumite refexe pot
avea loc doar prin intermediul maduvei spinarii,fara implicarea nici unei structure apartinand
encefalului.Orice leziune de la nivelul maduvei spinarii sau de la nivelul encefalului poate
determina afectarea unor functii variate controlate de acestea.

Organele de simt sunt organe care recepţionează informaţii din mediul extern al organismului
căruia îi aparţin, asigurând astfel integrarea în mediu. Aceste informaţii sunt folosite la
elaborarea unor reacţii de răspuns ale organismului.
Nasul este organul de simţ care captează excitaţiile produse de diferite molecule chimice.
Mucoasa nazală, epiteliul care căptuşeşte interiorul nasului prezintă receptori, denumiţi
chemoreceptori, care recepţionează aceste molecule.

Pielea este învelișul care protejează organismul uman de agresiunile mediului extern. În piele
se află un număr mare de receptori foarte sensibili, care au rolul de a sesiza diferențele între
cald și rece, apăsare, mângâiere, durere.

Simțul mirosului (olfacția) la om este localizat în cavitatea nazală. Miresmele din jurul nostru ne
aduc informații despre obiectele sau ființele din mediul înconjurător.

Limba este organul gustativ . Dacă privim cu lupa suprafața acesteia, observăm proeminențe și
rugozități, denumite papile. Papilele au forme diferite: firișoare (filiforme), ca filele unei
cărți (foliate), ciupercuțe(fungiforme) sau în formă de potir (caliciforme sau circumvalate).
Primele două tipuri de papile au rol în sensibilitatea tactilă și termică. Papilele fungiforme și
circumvalate sunt papile gustative, prevăzute cu chemoreceptori.

Vederea furnizează cea mai mare cantitate de informații din mediul extern. Ochiul transformă
energia undelor electromagnetice din spectrul vizibil (cu lungimi de undă între 400-700 nm)
în impuls nervos .

Vederea permite diferențierea formei, luminozității și culorii obiectelor și în același timp are un
rol important în orientarea spațială, în menținerea echilibrului și în activarea corticală difuză.
Urechea este analizatorul care deosebește sunetele unele de altele, dând semnificație lumii
sonore care ne înconjoară. Acest organ de simț este format din aparatul de captare și
transmitere a undelor sonore (situat în urechea externă și medie) și din aparatul de receptare a
sunetelor (situat în urechea internă).tribuind astfel la integrarea organismului în mediu.