Analizatorii

Legatira dintre organism si mediul de viata se realizeaza prin intermediul analizatorilor, canale
informationale care receptioneaza, conduc si integreaza sub forma de senzatii specifice si
constiente, excitatiile din mediul extern. Pe baza acestora, sistemul nervos elaboreaza
comenzile catre efectori.
Din punct de vedere morfo-funcional, orice analizator este format din trei segmente: periferic
(receptor), intermediar (de conducere) si central (de perceptie).
Segmentul periferic
ste specializat pentru recprionarea unei anumite forme de energie. !eceptorii sunt adapostiti
in organele de simt. Prin excitarea receptorului se produce potentialul de receptor, care va
genera potentialul de actiune (influxul nervos) ce se propaga in segmentul urmator.
Segmentul de conducere
ste format din cai nervoase extra-si intranevraxiale ascendente (senzitivo-senzoriale).
Segmentul central
ste reprezentat de diverse arii contricale.
Analizatorii din organismul uman sunt: cutanat, olfactic, gustativ, vizual, acustico-vestibular si
motor.
"otiuni fundamentale de bioacustica
#ioacustica este stiinta care se ocupa cu studierea aplicatiilor acusticii in biologie. Acustica este
stiinta care se ocupa cu studierea undelor mecanice (producerea, caracteristicile, propagare
etc.). $arimi fizice care caracterizeaza undele:
- %iteza de propagare
- &recventa
- Lungimea de unda
- Perioada
- Amplitudinea
- Densitatea de energie
&enomene ce apar la propagarea undelor sonore:
- !eflexie
- Absorbtie
- Difractie
- fectul Doppler
- 'nterferenta
- !ezonanta
- (avitatia
)rice sunet se caracterizeaza prin: inaltime, intensitate si calitate (timbru)* Aceste caracteristici
corespund celor trei caracteristici fizice: frecventa, amplitudine si constitutia armonica.
Inaltimea se refera la caracterul senzatiei fiziologice. ste legata de frecventa undei sonore.
Permite deosebirea sunetelor inalte, ascutite, acute de cele +oase, grave, profunde. Analizatorul
auditiv uman percepe unde sonore cu frecvente cuprinse intre ,- . /0000 1z. Acest interval
difera de la persoana la persoana si se micsoreaza odata cu varsta.
Intensitatea este determinata de energia pe care o transporta undele sonore in unitatea de
timp prin unitatea de suprafata. Pentru masurarea intensitatii unui sunet s-au introdus doua
unitati de masura relative:
,. #ell-ul: masoara intensitatea relativa a unui sunet fata de un alt sunet luat ca referinta
de aceeasi frecventa. 2n decibell este a zecea parte dintr-un #ell. 3ona de audibilitate
este cuprinsa intre 0 si ,40 de d#.
/. &on-ul. 2n sunet are intensitatea relativa de , fon daca este de ,0 ori mai intens decat
sunetul cu frecventa egala cu ,000 1z si cu intensitatea egala cu pragul minim
perceptibil. Astfel alegerea frecventei sunetului standard la ,000 1z este +ustificata de
faptul ca pentru aceasta frecventa nu exista fluctuatii cu varsta a sensibilitatii auzului
uman.
Timbrul este determinat de armonicele superioare, acestea fiind sunete ce au frecventa egala
cu multiplu intreg al frecventei sunetului fundamental.
Anatomia clinica a urechii
2rec5ea este alcatuita din doua portiuni: periferica-urec5ea externa, medie si interna si urec5ea
centrala- nervul acustico-vestibular, cai de conducere, aria corticala auditiva.
2rec5ea externa este formata din pavilion, plica tegumentara ce acopera un cartila+ fibro-elastic
plasat in partea inferioara a regiunii temporale inserat pe craniu in +umatatea anterioara,
+umatatea posterioara e liber. (entrat pe o cavitate (conca) in care se desc5ide prin meat
conductul auditiv extern ((A). (A are o lungime de /,6 . 7 cm, orientat din afara- inauntru si
usor anterior cu diametru mediu de un cm.
8reimea externa are structura cartilaginoasa si cele /97 interne structura osoasa. ste acoperit
de un tegument aderent care in treimea externa contine foliculi pilosi, glande sebacee care
secreta cerumen.
2rec5ea medie cuprinde un perete extern pe care se afla membrana timpanului si un perete
intern, pe care se afla doua orificii acoperite si ele de membrane: fereastra ovala si fereastra
rotunda. $embrana timpanica in raport cu (A este oblica supero-inferior si latero-medial, nu
este plana ci conica, concava. :tructura membranei timpanice . fibre con+unctive orientate
radial, circular, parabolic inserate pe manerul ciocanului. &ata externa a timpanului este
acoperita de tegument modificat.

Are domeniu de cercetare apropiat de cel al anatomiei, fiziologiei si mecanicii. )rice miscare se
executa cu a+utorul a trei sisteme: sistemul osteo-articular, muscular si sistem nervos. $iscarile
sunt descrise plecand dintr-o pozitie de ec5ilibru numita pozitia anatomica. Pozitia anatomica
este cu corpul in ortostatism, cu membrele inferioare lipite paralele, cu membrele superioare
dealungul corpului palemele privind in afara.
Planurile anatomice sunt suprafete ce sectioneaza imaginar corpul omenesc sub o anumita
incidenta. $iscarile au loc in aceste planuri in +urul unui ax perpendicular pe planul respectiv.
'ntre mebrana timpanului se gasesc trei oscioare articulate intre ele: ciocan, nicovla, si scarita.
Anexele urec5ii medii:
,. 8rompa lui ustac5io . se intinde de la cutia timpanica la faringe, are o portiune osoasa
spre timpan si o portiune cartilaginoasa spre faringe. :e desc5ide doar in timpul
deglutitiei si cascatului prin contractia musc5iului peristafilin extern avand rol de ec5i-
presiune.
/. Apofiza mastoida - cavitati umplute cu aer si captusite cu o mucoasa subtire aplicata
direct pe os.
2rec5ea interna este formata dintr-un canal spiralat, osos, numit melc, care descrie doua ture si
trei sferturi in +urul unui stalp osos numit columela. 'n interiorul melcului o lama osoasa porneste
de la stalpul osos central si se roteste odata cu melcul. 'n continuarea ei, pana la peretele
extern al canalaulul se gaseste membrana bazilara. $elcul e impartit in doua compartimente: la
baza melcului lama ososa este mai larga si ingusteaza spre varf, memrana bazilara invers.
$embrana bazialara e formata din fibre asezate transversal numite striile auditive cu lungimi
diferite si care sunt unite printr-o substanta omogena.
:tructura urec5ii interne
8ot in interiorul melcului se afla mebrana !eissner, care porneste de pe fata superioara a lamei
osoase, oblic spre peretele extern, fixandu-se deasupra membranei bazilare. Astfel canalul
osos e alcatuit din trei galerii: scala vestibulara (deasupra membranei lui !eissner), scala
timpanica (sub membrana bazilara) si scala medie intre cele doua membrane. :cala vestibulara
si cea timpanica comunica intre ele la varful melcului prin 5elicotrema. :cala vestibulara
comunica cu fereastra ovala, scala timpanica se termina la nivelul ferestrei rotunde. :cala
medie sau co5leea este inc5isa spre varful melcului sub forma unui fund de sac, iar la baza
melcului comunica printr-un canal cu sacula. 'n interiorul scalei medii, deasupra membranei
bazilare se gaseste organul senzorial propriu zis.
ste alcatuit astfel: deasupra membranei bazilare se gasesc doua randuri de celule epiteliale
alungite care sunt indepartate la baza lor si se unesc la varf alcatuind un tunel triung5iular care
strabate canalul coc5lear in toata lungimea lui si care se numeste canalul lui (orti. (elulele
epiteliale se numesc pilerii externi atunci cand alcatuiesc peretele extern si pilierii intern cand
alcatuiesc peretele intern. 'n afara pilierilor externi se gasesc trei siruri de celule senzoriale
extern (,/000), iar in afara pilierilor interni un singur sir de celule senzoriale interne (;7600).
(elulele senzoriale au aproximativ /0 de prelungiri, numite cili si de aceea se numesc celule
senzoriale cu cili si reprezinta elementele esentiale sensibile ale receptiei. La baza celulelor cu
cili se gasesc filamentele nervoase ale nervului acustic. :cala vestibulara si scala timpanica
sunt umplute cu un lic5id numit perilimfa, scala medie cu endolimfa iar canalul lui (orti cu
cortilimfa. (ortilimfa si perilimfa sunt bogate in ioni de natriu endolimfa este bogata in ioni de
potasiu.
#iofizica receptiei auditive
2rec5ea externa are rolul de a capta si de a diri+a undele sonore. Pavilionul concentreaza
undele sonore si le conduce spre membrana timpanului care vibreaza sub presiunea acestora.
2rec5ea mi+locie +oaca rolul unui aparat de transmisie, lantul de oscioare conduce vibratia pana
la urec5ea interna prin fereastra ovala. Astfel undele sonore se transmit perilimfei din rampa
vestibulara apoi prin 5elicodrema perilimfei din rampa timpanica. %ibratiile perilimfei produc
vibratii ale endolimfei care va deplasa membrana bazilara care va atrage dupa sine vibrarea
celulelor senzoriale aceasta antrenand miscarea cililor. 'n consecinta pozitia acestora se
modifica, cilii de la poul apical al celulelor receptoare se indoaie ceea ce determina declansarea
de potentiale de actiune dealungul membranei receptorilor auditivi. Astfel stimulii sonori sunt
transformati in influx nervos care a+unge pe cale auditiva la scoarta cerebrala unde se
transforma in senzatii auditive.
Analizatorul acustic are astfel:
Segment periferic . receptorii auditivi situati in canalul co5lear in organul (orti asezat pe
membrana bazilara.
Segmentul de conducere . format din trei neuroni: protoneuronul (primul neuron) este situat in
ganglionul spiral (orti, dentritele protoneuronul incon+oara baza celulelor receptoare iar axonul
fomeaza nervul acustic. Deutoneuronul (al doilea neuron) este situat in nucleii pontini, axonul
sau emite colaterale catre coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal unde se inc5id reflexe
de orientare auditiva. Al treilea neuron este situat in corpul geniculat medial din metatalamus
(diencefal).
Segmentul central . este situata in profunzimea scizurii :<lvius in lobul temporal. Ariile
auditive de asociatie sunt situate in lobul parietal.
lemente de fonatie
&ormarea sunetului este un mecanism complex dependent de organe a caror actiune este
reglata continuu de sitemul nervos. )rganele efectoare comporta trei componente:
- ) forta de punere in miscare a mecanismului fonator reprezentata de plamani si musc5ii
toracici
- 2n aparat unde se produc vibratiile sonore reprezentat de corzile vocale
- 2n rezonator reprezentat de vestibulul laringian, faringe, cavitatea nazala si bucala si
cutia toracica
'n timpul fonatiei glota se inc5ide si se desc5ide ritmic, determinand vobratii sonore coloanei de
aer care paraseste sub presiune cutia toracica. Desc5iderea periodica a glotei este dependenta
de contractia completa a corzilor vocale. La nivelul laringelui nu se produc tonuri pure ci un ton
fundamental insotit de tonuri armonice care formeaza timbrul vocal caracteristic fiecarei
persoane. Acesta poate fi modificat de presiunea suflului respirator, de forma pe care o imbraca
glota si de gradul de tensiune a corzilor vocale. 'n timpul fonatiei, corzile vocale se apropie prin
actiunea musc5ilor adductori si apoi intra in actiune tensorii, concomitent apar si contractii ale
fasciculelor interne ale corzilor vocale care determina vibratii orizontale ale acestora.
Presiunea coloanei aerului expirat determina stimularea receptorilor nervosi din miofibrilele
musc5ilor vocali regland ritmul contractiilor in raport cu suntele emise. (utia de rezonanta
supraglotica are rolul de a intari sunetul fundamental, de a selectiona unele sunete armonice,
dand rezonanta si timbrul vocii. %ocea are urmatoarele caracteristici:
- 'ntensitatea este proportionala cu presiunea aerului tra5eo-bronsic si cu amplitudinea
vibratiilor corzilor vocale* intensitatea vocii in conversatia obisnuita este de 76 . 60 d#.
- 'naltimea este dependenta de frecventa vibratiilor de tensiunea, lungimea, grosimea si
forma corzilor vocale
- 8imbrul vocii este determinat de cutia de rezonanta si de structura aparatului vocal, el
este diferit de la individ la individ, variaza in raport cu varsta si sexul.
8ulburarile functiei auditive:
:urditatea sau 5ipoacuzia este scaderea intr-un grad oarecare a functiei auditive. (ofoza este
pierderea totala a auzului.
Acufenele sunt zgomote auriculare, senzatii auditive care apar in afara oricarui sunet transmis
prin aerul incon+urator. :e intalnesc in ma+oritatea bolilor auriculare* afectarea caii nervoase prin
procese patologice ce intretin o stare de 5iper-excitabilitate (cauze vasculare, endocrine,
alergice, tumorale). :urditatea poate fi de transmisie . este determinata de leziuni in calea de
transmitere a undei sonore ((A, membrana timpanica, casa timpanului sau fereastra ovala)*
surditatea de perceptie determinata de leziuni ale analizatorului auditiv situate de la co5lee
pana la scoarta cerebrala.
:urditatea poate fi:
- (ongenitala
- Dobandita
(ea congenitala poate fi din timpul vietii intrauterine sau in timpul nasterii. 'n timpul vietii
intrauterine surditatea poate avea ca si cauza:
- 8ransmiterea de la mama la fat a: rubeolei, citomegalovirusului si sifilisului
- 8oxicatii a mamei cu alcool si medicamente
- Avitaminoze la mama
'n timpul nasterii surditatea poate avea ca si cauza travaliu prelungit, traumatisme asupra fatului
si infectii perinatale mai ales meningite si encefalite.
:urditatea dobandita
(ea mai frecventa cauza de 5ipoacuzie este inaintarea in varsta prin scaderea elasticitatii
membranei timpanice. ) alta cauza frecventa este de depunerea de cerum. Alte cauze de
5ipoacuzie pot fi:
- 'nfectioase: otite medii acute si cronice, otita externa difuza, furuncul (A
- 8umorale: benigne (osteoame . urec5e externa, glomusul +ugular - urec5e medie si
neurinomul acustic . urec5e interna) si tumori maligne
- 8raumatismele urec5ii externe prin contuzii, plagi, intepaturi, degeraturi, arsuri corp
strain
- 8raumatismele urec5ii medii timpanul poate fi traumatizat prin corp strain manevre
cosmetic sau in scop terpeutic (extractie de corp strain, spalaturi) si prin compresiunea
sau decompresiunea brusca a coloanei de aer din conduct sau casuta timpanica
(explozii, plon+ari in apa, lovituri cu palma)* indirect timpanul poate fi lezat in cursul
fracturilor de baza de craniu.
- 8raumatismele urec5ii interne prin intepaturi transtimpanice sau impuscare sau fracturile
stancii in cadrul trumatismelor craniene grave
- 8raumatismul sonor . expunerea timp indulungat la un zgomot de intensitate mai mare
de =0 . ,00 d# determina surditatea
- )steoscleroza . afectiunea capsulei labirintice care prin evolutie determina blocarea
scaritei in fereastra ovala
- $edicamente ototoxice - aminoglicozide
- %erti+ul $eniere
- Afectarea lobului temporal prin traumatism craniocerebral, meningite, intoxicatii cu
medicamente si alcool, accidente vasculare cerebrale isc5emice sau 5emoragice