Rezultatul exerciţiului

Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”

Suceava

Proiect de specialitate pentru examenul de

certificare a competenţelor profesionale

Nivel 3

Calificare profesioanală:
Tehnician in activitaţi economice

Profesor coordonator,
Munteanu Rodica
Candidat,
Iftimie Emanuela-Alina

Promoţia 2011

1
Rezultatul exerciţiului

2
 Rezultatul exerciţiului

UC2 Gândire critică şi rezolveare de probleme

C1 Identifică probleme complexe
C2 Rezolvă probleme
C3 Evaluează rezultatele obţinute

UC5 Comunicare
C1 Susţine prezentări pe teme profesionale
C3 Elaborează documente pe teme profesionale

UC4 Utilizarea calculatorului şi preluarea informaţiilor

C4 Utilizează aplicaţii soft in menegementul
informatizat al proiectelor

UC11 Planificare operaţională

C3 Evaluează rezulatatele obţinute
C1 Analizează structura organizatorică a unităţii
economice

UC8 Iniţierea unei afaceri

C1 Işi autoevaluează abilităţile antreprenoriale

UC7 Procesarea datelor numerice

C1 Planifică o activitate si culege date numerice în
legătură cu acestea
C2 Prelucrează date numerice
C3 Interepreteaza rezultatele obţinute şi prezintă
concluziile

3
 Rezultatul exerciţiului

”Tehnica contabilă îşi depăseste azi rolul său stabilit

de secole, care era acela de a produce documente de

inchidere a unei perioade de gestiune, cu care ea a

fost identificată timp îndelungat, ea a devenit

actualmente o tehincă largă de culegere si tratare a

informaţiei care a stiut să se detaşeze de

contemplarea simplă a trecutului si care se

străduieste datorită metodelor ştiinţifice să cuprindă

evoluţia viitoare a activitaţii economice”

Kraftt Tann

4
 Rezultatul exerciţiului

ARGUMENT

Am ales această tema deoarece performanţele obţinute de o întreprindere sunt informaţii

preţioase pentru majoritatea utilizatorilor, fiind esenţiale în economiile bazate pe investiţii private.
Furnizarea de informaţii despre rezultatele obţinute de întreprindere în urma desfăşurării activităţii
sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revine situaţiilor financiare anuale ale
întreprinderii.
Prin intermediul acestora sunt oferite informaţii unei sfere largi de utilizatori cum ar fi:
investitorii, actuali sau potenţiali, salariaţii, creditorii, furnizorii şi alti creditori comerciali, clienţii,
conducătorii întreprinderilor respective, care vor lua decizii economice bazate pe analiza acestor
informaţii.
Nevoile informaţionale ale fiecărei categorii de investitori se concretizează astfel: investitorii
vor evalua posibilităţile de cumpărare, vânzare sau păstrare a acţiunilor întreprinderii; salariaţii vor
avea informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii luând decizii privind
considerarea altor oportunutăţi profesionale sau schimbarea locurilor de muncă; creditorii vor
determina capacitatea de plată a întreprinderii stabilind majorarea, reducerea sau păstrarea în
continuare a nivelului creditelor şi împrumuturilor acordate; furnizorii şi ceilalţi creditori
comerciali vor evalua gradul de solvabilitate al întreprinderii pronunţându-se asupra iniţierii de noi
legături comerciale, acordarea sau anularea facilităţilor comerciale; clienţii vor lua decizii privind
cumpărarea produselor firmei şi colaborări pe termen lung, iar conducătorii întreprinderii iau
decizii privind operaţiunile pa care urmează să le întreprindă pentru bunul mers al întreprinderii.
În noul sistem contabil din România contabilitatea financiară operează cu conceptul
dualist, adică cuprinde contabilitatea financiară şi de gestiune. Contabilitatea financiară
descrie circuitul patrimonial al societăţii luat în totalitatea şi structuralitatea sa.
Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informaţii sintetice privind poziţia
financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare. Informaţia contabilă este
destinată utilizatorilor externi definiţi de: investitorii de capital, bancheri, angajaţi,
furnizori, clienţi, guvern şi instituţiile sale, publicul.Activitatea economică a societăţii se
desfăşoară pe baza unui program concretizat sub aspect financiar în bugete de venituri şi
cheltuieli. Această lucrare prezintă pe baza documentelor fundamentale unele operaţii
privind organizarea şi urmărirea activităţii societăţii: aprovizionare, producere,
comercializare, determinarea şi repartizarea rezultatului obţinut.
Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaţionale de
contabilitate, la ordonanţele şi hotărârile Ministerului Finanţelor Publice accentuând că
organizarea contabilităţii se face potrivit Legii 82/1991. Scopul acestei lucrări este de a
prezenta informaţii referitoare la contabilitatea veniturilor si cheltuielilor, la determinarea
rezultatului, precum şi la modalităţile de întocmire a situaţiilor financiare.

5
 Rezultatul exerciţiului

CUPRINS

Argument............................................................................................................................4
Capitolul I - Delimitări şi structuri privind cheltuielile şi veniturile..................
1.1 Structuri in contabilitatea financiară privind cheltuielile si veniturile..........8
1.2 Delimitări şi structuri privind cheltuielile................................................9
1.3 Delimitari si structuri privind veniturile...........................................................11

Capitolul II - Contabilitatea rezultatului exerciţiului ........................

2.1 Determinarea rezultatului exerciţiului........................................................13
2.2 Documente de reflectare a rezultatului........................................................18
2.3 Contabilitatea rezultatului exerciţiului şi a rezultatului reportat.........................20

Capitolul III - Studiu de caz la S.C.TORIS PREST COM S.R.L.....................

3.1 Prezentarea firmei................................24
3.2 Activitatile desfasurate de catre firma ......................................................24
3.2 Organigrama firmei...........................25
3.4 Galerie foto.................................
Concluzii................................................................
Bibliografie..........................................................

6
 Rezultatul exerciţiului

Capitolul I - Delimitări
D şi structuri privind cheltuielile
şi veniturile

1.1 Structuri în contabilitatea financiară privind cheltuielile

şi veniturile
Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi veniturilor este organizată având la
bază concepţia dualistă. În consecinţă, ea are ca obiect evaluarea şi înregistrarea
cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de natura lor.
Pentru reprezentarea cheltuielilor şi veniturilor se porneşte de la caracterul de
proces al activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate.
Ocazionarea cheltuielilor, crearea veniturilor se derulează în mai multe etape
succesive sau simultane de timp. Astfel, în cazul procesului cheltuielilor se întâlnesc
patru momente:
- angajarea;
- consumul;
- plăţile;
- imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contracteză obligaţia bănească
generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse.
Consumul este specific utilizării efective resurselor în scopul satisfacerii unor
nevoi productive sau neproductive, după caz.
Plăţile constau din achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor
financiare.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate
asupra rezultatelor obţinute. În cadrul procesului de creare a veniturilor se
delimitează patru momente:
- producţia;

7
 Rezultatul exerciţiului
- facturarea sau vânzarea pe credit;
- încasarea;
- încorporarea;
Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare
de resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transformarea dreptului de
proprietate de la vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se trasformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în
rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespunzătoare.
Respectând principiul independenţei exerciţiilor toate operaţiile care determină
cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor.
În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul
în care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate, iar pe această bază
imputarea costului ataşat în vederea determinării rezultatului net. În acest sens s-a
creat principiul recunoaşterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării
resurselor, iar a veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de
proprietate, deci al livrării sau facturării către client.
Aşa cum se arată în contabilitatea anglo-saxonă, cheltuielile se află într-o
conexiune cu veniturile deja recunoscute, proces cunoscut sub denumirea de
“matching”.
Toate cheltuielile angajate în cursul exerciţiului care nu se pot ataşa veniturilor
realizate sunt ”activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau
repartizate asupra mai multor exerciţii. De asemenea sunt ”pasivizate ” sau
recunoscute ca pasive toate veniturile realizate în avans care sunt atribuite
exerciţiilor viitoare.

1.2 Delimitări şi structuri privind cheltuielile .

Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială pentru:
- consumurile proprii;
- munca prestată în folosul său;
- obligaţii contractuale şi legale faţă de terţi;
- alte situaţii excepţionale.
Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului se asimilează acestora amortizările şi
provizioanele şi cedările sau pierderile din calamităţi sau alte cauze a activelor.

8
 Rezultatul exerciţiului
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură
de alte tipuri de cheltuieli.
Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii:
după natura respectivă, natura activităţii desfăşurate şi natura resurselor
a)
consumate;
după destinaţie;
b)
după momentul angajării şi consumului;
c)
a) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli , după natura lor,
astfel:
 cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile;
- costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate;
- costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor;
- contravaloarea energiei şi apei consumate;
- valoarea animalelor şi păsărilor;
- costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii;
- prime de asigurare;
- studii şi cercetări;
- comisioane şi onorarii;
- cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;
- cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;
- transportul de bunuri şi personal;
- deplasări, detaşări şi transferări;
-cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protectia socială şi alte
cheltuieli cu personalul, suportate de persoana juridică);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi;
despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare;
cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital).
 cheltuieli financiare, care cuprind:
- pierderi din creanţe legate de participaţii;

9
 Rezultatul exerciţiului
- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
- diferenţele nefavorabile de curs valutar;
- dobânzile privind exerciţiul financiar în curs;
- sconturile acordate clienţilor;
- pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.
 cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, precum şi cheltuielile cu impozitul
pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiează distinct, în funcţie
de natura lor.
În Planul General de Conturi acestea se regăsesc în clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”
Cheltuielile după criteriul ”destinaţie” se clasifică în cadrul contabilităţii de
gestiune (manageriale).
c) după momentul angajării şi consumului, cheltuielile se pot grupa:
 cheltuieli curente: cele efectuate în cursul exerciţiului;
 cheltuieli înregistrate în avans care nu sunt recunoscute în exerciţiul
financiar curent şi aparţin altora;
 cheltuieli repartizate care se repartizează pe mai multe exerciţii (reparaţii
capitale);
 cheltuieli de plată, respectiv cele înregistrate dar neefectuate (salariile).
Conturile din clasa 6 ”Cheltuieli”, sunt conturi de procese nebilanţiere cu funcţie
contabilă de active.
La sfârşitul exerciţiului nici un cont din această clasă nu are sold.

1.3 Delimitări şi structuri privind veniturile .

Veniturile unităţii patrimoniale sunt sume încasate sau de încasat pentru:

- bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate terţilor;
- obligaţii legale şi contractuale din partea unor terţi;
- alte situaţii excepţionale.
Pentru stabilirea rezultatului exerciţiului, la venituri se adaugă şi veniturile din
producţia stocată (pe sold) şi producţie de imobilizări şi de asemenea cele din
cedarea activelor.
Cifra de afaceri este totalitatea veniturilor din vânzarea producţiei realizate mai
puţin reducerile comerciale respective remizele, rabaturile. În categoria veniturilor se

10
 Rezultatul exerciţiului
includ sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi
curente, dar care nu diferă ca natură de veniturile din aceasta activitate.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică, ca
parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin
urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu
exproprieri sau dezastre naturale.
Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri cum ar fi:
vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor ,
astfel:
a) venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor
prestate;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru
acoperirea pierderilor şi pentru acoperirea diferenţelor de preţ, precum şi
alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care
beneficiează unitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare.
b) venituri financiare, care cuprind:
- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din stocuri obţinute;
- alte venituri financiare;
Sumele colectate de persoana juridică in numele unor terţe părţi,
inclusiv în cazul contractelor de mandate sau comision, nu reprezintă venit din
activitatea curentă. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt
reprezentate de comisioanele cuvenite.

11
 Rezultatul exerciţiului
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un
acord între vânzătorul şi cumpărătorul / utilizatorul activului, ţinând cont de suma
oricăror reduceri comerciale.
c) venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în
urma producerii unor calamităţi).

Venituri din vânzarea de bunuri.

În contabilitate, veniturile din vânzarea bunurilor se înregistrează în momentul
predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii
prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
respective către clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite
următoarele condiţii.
- persoana juridică a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele
semnificative ce decurg din proprietatea bunurilor;
- persoana juridică nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi
făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai
deţine controlul efectiv asupra lor;
- veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi cuantificate.

Venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende.

Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:
- dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării
venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
- redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente conform
contractului;
- dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le
încasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiează distinct în funcţie de natura
acestora.
Diminuarea sau anularea constituite se efectuează prin înregistrarea la venituri în
cazul în care nu se mai justifică menţinerea provizioanelor constituite, respectiv are
loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
Clasificarea veniturilor se face în funcţie de următoarele criterii:
- după natură,
- după obţinerea şi realizarea acestora.

12
 Rezultatul exerciţiului

Capitolul II - Contabilitatea rezultatului exercitiului

2.1 Determinarea rezultatului exrcitiului

In general, rezultatul contabil inainte de impozitare se determină ca diferenţa între
veniturile obţinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, din
vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câstiguri din orice sursă şi cheltuielile efectuate
pentru realizarea acestor venituri.
Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la
închiderea conturilor de venituri si cheltuieli, astfel:
- închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare:
121 = cls . 6
“Profit si pierdere “ “ Conturi de cheltuieli “
- închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:
cls. 7 = 121
“Conturi de venituri “ “Profit si pierdere “
In urma acestei operaţiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121
“Prodit si pierdere “ şi se supune impozitării, iar pierderea se reflecta prin soldul final debitor
al aceluiaşi cont.
Profitul contabil brut determinat astfel, exprimă acel profit care nu a fost influentat de
veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile, alte sume nedeductibile prevăzute prin
lege, in vederea determinării profitului fiscal impozabil şi a impozitului pe profit.
PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE

Veniturile totale reprezintă sumele sau valorile încasate ori de incasat cu urmatoarea
structură: venituri din exploatare, respectiv venituri din vânzarea produselor, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate, din productia stocată, din producţia de imobilizări, din
subvenţii de exploatare, precum şi alte venituri din exploatarea curentă; venituri financiare,
respectiv venituri din participaţii, din alte imobilizări financiare, din creanţe imbilizate,din
titluri de plasament, din diferenţe de curs valutar, din dobânzi, din sconturi obţinute, creanţe
imobilizate şi alte venituri financiare; venituri extraordinare adică venituri din subvenţii
pentru evenimente extraordinare.
Cheltuielile totale reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit, dupa natura lor,
care sunt aferente realizării veniturilor. Cheltuielile efectuate in cursul exerciţiului financiar,

13
 Rezultatul exerciţiului
dar care se refera la perioade sau la execiţii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile
curente ale perioadelor sau exerciţiilor financiare viitoare.
In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ: cheltuielile de
exploatare, respectiv cheltuielile cu materii prime, materiale si mărfuri, cheltuieli cu lucrările
si serviciile execuate de terti, cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu impozitele, taxele şi
vărsămintele asimilate, cheltuielile cu amortizarea capitalului imobilizat, cheltuielile cu
primele de asigurare care privesc activele fixe şi circulante, cheltuielile cu primele de
asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca, contribuţiile care condiţioneaza
organizarea si funcţonarea activitatilor respective potrivit normelor legale in vigoare, alte
cheltuieli de exploatare; cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament
cedate, cheltuieli din diferente de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile pierderi din creanţe
legate de participaţii, alte cheltuieli financiare; cheltuielile extraordinare privind calamităţile
naturale sau alte evenimente extraordinare.
Conform reglementărilor legale, profitul impozabil se calculeaza ca diferenţa intre
veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din
vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câstiguri din orice sursă, şi cheltuielile efectuate
pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se
adaugă cheltuielile nedeductibile .
PROFIT PROFIT DEDUCERI CHELTUIELI
IMPOZABIL = B RUT - FISCALE + NEDEDUCTIBILE
FISCAL
Deducerile fiscale sau veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de
impozitare, care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil şi includ: dividendele
primite de catre o persoană juridică română de la o alta persoana juridică română; diferenţele
favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor,
a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanţe la societatea la
care se deţin participaţiile; veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducerea sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile; alte
venituri neimpozabile, prevăzute expres in acte normative speciale.
La calculul profitului impozabil sunt deductibile urmatoarele sume utilizate pentru
constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor: rezerva, in limita de 5 % din
profitul contabil pâna ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi
vărsat; provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Bancii Naţionale a României de
către banci şi cooperative de credit autorizate; rezervele tehnice calculate de către societaţile
de asigurare si reasigurare; cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate conform
14
 Rezultatul exerciţiului
legii în limita a 5 % asupra diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, inclusiv
accizele, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile cu sponsorizarea şi/sau
mecenatul; perisabilitatile, în limitele prevăzute în normele aprobate prin hotarare a
Guvernului.
Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli prevăzute expres prin lege a fi scăzute din
cheltuielile totale pentru a se afla cheltuielile deductibile ce se iau in calcul la determinarea
profitului fiscal impozabil.
Sunt cheltuieli nedeductibile: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe
profit datorat, inclusiv cel reprezentand diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent,
precum şi impozitele pe profit sau venit plătite în străinatate; amenzile, confiscările,
majorările de întarziere şi penalitaţile de întarziere datorate catre autoritaţile române, potrivit
prevederilor legale, altele decat cele prevazute în contractele comerciale; suma cheltuielilor cu
indemnizatiile de deplasare acordate salariatilor, pentru deplasări în tară şi în străinătate, care
depăşesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; sumele utilizate pentru
constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotarare a Guvernului; suma
cheltuielilor sociale care depasesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a
bugetului de stat; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă din gestiune ori degradate,neimputabile, pentru care nu au fost încheiate
contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoare adaugată aferentă acestor cheltuieli;
cheltuielile cu taxa pe valoare adaugata aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor
avantaje în natură, daca valoarea acestora nu a fost impozitată la sursă; orice cheltuieli făcute
în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăti pentru bunurile
livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piată; cheltuielile de cercetare –
dezvoltare, de conducere şi administrare înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei
persoane fizice sau juridice străine,care nu s-au efectuat in România, care depăsesc 10 % din
salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent in România; cheltuielile înregistrate în
contabilitate care nu au la bază un document justificativ, prin care să se facă dovada efectuării
operaţiunii; cheltuielile înregistrate de societaţile agricole, pentru dreptul de folosintă al
terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizată din
folosinţa acestuia, prevăzute în contractul de societate sau asociere; cheltuielile înregistrate în
contabilitate,determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare,
ale titlurilor imobilizate ale activitaţii de portofoliu, cu excepţia celor determinate de vânzarea
acestora; cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; cheltuielile reprezentând tichetele de
masa acordate de angajatori, daca nu sunt acordate in limita dispoziţiilor legii anuale a
bugetului de stat; cheltuielile privind contributiile plătite la fondurile speciale peste limitele

15
 Rezultatul exerciţiului
stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative,inclusiv contributiile la fondurile
de pensii, altele decat cele obligatorii; cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator
in numele angajatului cu exceptia cheltuielilor cu primele de asigurare pentru accidente de
munca, boli profesionale si risc profesional; cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2
% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si cheltuielilor, inclusiv accizele, mai
putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul
anului; cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta,
in situatia in care nu sunt incheiate contracte in forma scrisa si pentru care beneficiarii nu pot
justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata; cheltuielile cu primele de asigurare
care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu
sunt aferente obiectului de cativitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc
bunurile reprezentand garantia bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii
pentru care contribuabilul este autorizat.
Profitul impozabil (fiscal) se supune impozitarii cu cota de impozit pe profit care este de
16 %, cu exceptiile prevazute de lege. Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de
impozit pe profit asupra profitului fiscal impozabil.
IMPOZITUL PE PROFIT = PROFITUL IMPOZABIL x COTA DE IMPOZIT PROFIT
Atat profitul impozabil cat si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar,
cumulat de la inceputul anului.
Din profitul impozabil, scazand impozitul pe profit se obtine profitul fiscal net. Pentru a se
calcula profitul contabil net, adica profitul ce trebuie repartizat se scade din profitul contabil
brut, impozitul pe profit determinat.
PROFIT NET = PROFIT BRUT - IMPOZIT PE PROFIT

2.2 Documente de reflectare a rezultatului

Documentul de reflectare a rezultatului activităţii desfăşurate este Contul de profit şi
pierdere sau Contul de rezultate.
Contul de profit şi pierdere se constituie într-un formular distinct al documenetelor de
sinteză „Bilanţul contabil”. El evidenţiază şi explică într-o formă analitică rezultatele
activităţii întreprinderii prin prisma raportului de echilibru dintre cheltuieli şi venituri.
Se prezintă sub forma unei liste care grupează veniturile şi cheltuielile după natura
activităţii desfăşurate, iar în cadrul lor pe elemente primare de venituri şi cheltuieli.
Prezentarea informaţiilor în contul de profit şi pierdere se face cu date comparative pentru
exerciţiul financiar precedent.

16
 Rezultatul exerciţiului
Contul de profit ţi pierdere se structurează pe trei părţi, în funcţie de cele trei tipuri de
activităţi pe care se clasifică veniturile şi cheltuielile societăţilor comerciale: activitatea de
exploatare, activitatea financiară şi activitatea excepţională. El reflectă veniturile, cheltuielile
şi rezultatele obţinute pe fiecare tip de activitate şi în final, modul de obţinere a rezultatului
brut al exerciţiului (profit sau pierdere), cheltuielile cu impozitul pe profit aferent (în cazul
obţinerii de profit) şi profitul net.
Structura contului de profit şi pierdere conţine:
 venituri din exploatare, grupate în: venituri din vânzări de mărfuri, venituri din
producţia vândută, venituri din producţia stocată, venituri din producţia de imobilizări
corporale şi necorporale, venituri din subvenţii de exploatare, venituri din anulări de
provizioane pentru activitatea de exploatare; cheltuieli din exploatare care includ:
cheltuieli cu mărfuri vândute, cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile,
cheltuieli cu combustibili energie şi apă, alte cheltuieli materiale, cheltuieli cu lucrări
şi servicii executate de terţi, cheltuieli cu impozite şi taxe, cheltuieli cu salarii,
cheltuieli cu asigurări şi protectie socială, alte cheltuieli de exploatare.
Pe baza acestor date se pot calcula indicatorii:
Cifra de afaceri = venituri din vânzări de mărfuri +venituri din producţia vândută.
Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare–Total cheltuieli din exploatare.
 venituri financiare, grupate în: venituri din titluri şi creanţe imobilizate, venituri din
titluri de plasament, venituri din diferenţe de curs valutar, alte venituri financiare sub formă
de dobânzi sau sconturi obţinute, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea
financiară şi cheltuieli financiare care sunt alcătuite din: cheltuieli privind creanţele
imobilizate, cheltuieli din titluri de plasament, cheltuieli din diferenţe de curs valutar, alte
cheltuieli financiare sub formă de dobânzi şi sconturi acordate, cheltuieli cu amortizări pentru
primele privind rambursarea obligaţiunilor şi cheltuieli cu constituirea de provizioane pentru
activitatea financiară.
Cu ajutorul datelor de mai sus se pot calcula indicatorii:
Rezultatul financiar = Total venituri financiare – Total cheltuieli financiare
Rezultatul curent al exerciţiului = Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau
Total venituri din exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare –
Total cheltuieli financiare.
 venituri excepţionale, grupate în venituri din operaţiuni de gestiune, venituri din
operaţii de capital, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea excepţională, cât şi
cheltuieli excepţionale constând din cheltuieli din operaţii de gestiune, cheltuieli din operaţii

17
 Rezultatul exerciţiului
de capital, cheltuieli cu amortizări excepţionale şi constituirea de provizioane pentru
activitatea excepţională.
Pe baza lor se calculează:
Rezultatul excepţional = Total venituri excepţionale – Total cheltuieli excepţionale
Rezultatul brut al exerciţiului = Rezultatul curent +/- Rezultatul excepţional.
Impozitul pe profit = Rezultatul exerciţiului x Cota de impozit pe profit.
Rezultatul net = Rezultatul exerciţiului – Impozitul pe profit.
În conformitate cu noile reglementări privind contabilitatea armonizată cu directivele
europene a apărut un model nou al contului de profit şi pierdere. In modelul nou al contului de
profit şi pierdere s-a înlocuit denumirea de „activitate excepţională” cu aceea de „activitate
extraordinară”, a apărut indicatorul privind cifra de afaceri netă, s-au introdus elemente de
venituri şi cheltuieli realizate din tranzacţiile în cadrul grupului de întreprinderi, s-au rectificat
anumite cheltuieli prin deducerea din ele a veniturilor obţinute din subvenţii de exploatare, s-
au introdus date privind cheltuielile şi veniturile din ajustarea la inflaţie precum şi referitoare
la impozitul pe profit amânat, alte elemente specifice.

2.3 Contabilitatea rezultatului exercitiului şi

a rezultatului reportat
Pentru evidenţierea în contabilitate a elementelor referitoare la rezultatul reportat şi
rezultatul exerciţiului sunt utilizate conturile existente în Planul general de conturi la grupa 10
„Capital şi rezerve” şi grupa 12 „Rezultatul exerciţiului”. Din grupa 10 este utilizat contul 117
„Rezultatul reportat”.
Contul 117 „Rezultatul reportat” ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul
exerciţiului a căror repartizare a fost amânată de adunarea generală a acţionarilor sau
asociaţilor. Contul este bifuncţional şi înregistrează în debit pierderile contabile realizate în
exerciţiul precedent, profitul net realizat în exerciţiile precedente, repartizat pentru rezerve,
participarea salariaţilor la profit, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, dividende
cuvenite acţionarilor şi asociaţilor, rezultatul nefevorabil provenit din corectarea erorilor
contabile, iar în credit pierderile contabile ale exerciţiilor precedente acoperite din profitul
exerciţiului curent, pierderile contabile ale exerciţiilor precedente acoperite din rezerve,
pierderile realizate în exerciţiile precedente care reduc capitalul social, profitul net realizat în
exerciţiul precedent şi nerepartizat, rezultatul favorabil din corectarea erorilor contabile.
Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă pierderea neacoperită sau creditor şi reflectă
profitul nerepartizat.

18
 Rezultatul exerciţiului
Din grupa 12 sunt utilizate conturile 121 „Profit şi pierdere” şi 129 „Repartizarea
profitului”.
Contul 121 „Profit şi pierdere” reflectă profitul sau pierderea realizată în cursul
exerciţiului. Este un cont bifuncţional care înregistrează în credit la sfârşitul perioadei (luna),
soldul creditor al conturilor de venituri, cât şi pierderea contabilă reportată, iar în debit la
sfârşitul perioadei soldul debitor al conturilor de cheltuieli, profitul net realizat în exerciţiul
precedent şi nerepartizat, profitul net realizat în exercitiul precedent care a fost repartizat pe
destinaţii.
Soldul creditor al contului reflectă profitul realizat,dacă veniturile depăşesc cheltuielile,
iar soldul debitor, pierderea realizată, dacă cheltuielile depăşesc veniturile.
Contul 129 „Repartizarea profitului” evidenţiază repartizarea profitului realizat în
anul curent . Contabilitatea analitică a acestui cont se ţine pe destinaţiile profitului, stabilite
potrivit legii. Este un cont de activ care înregistrează în debit rezervele constituite din profitul
realizat în anul curent, acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile precedente din
profitul realizat în exerciţiul curent, sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit,
dividende, profitul net al regiilor autonome, surse proprii de finanţare, iar în credit profitul net
realizat în exerciţiul precedent, care a fost repartizat pe destinaţiile legale.
Soldul contului reprezintă profitul repartizat aferent anului în curs.
Operaţiile specifice contabilităţii rezultatului se pot grupa în două categorii şi anume:
 înregistrări efectuate pe baza bilantului contabil;
 înregistrări care se fac după aprobarea bilantului, în exerciţiul financiar următor.
În categoria înregistrări efectuate pe baza bilantului contabil se pot include
următoarele inregistrari:
- înregistrarea sumelor repartizate la rezerve legale:
129 = 1061
Repartizarea profitului Rezerve legale
- înregistrarea sumelor repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din
exerciţiile precedente:
129 = 117
Repartizarea profitului Rezultatul reportat
- sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit:
129 = 112
Repartizarea profitului Fond de participare al salariaţilor la profit
- sumele repartizate la dividende:
129 = 457

19
 Rezultatul exerciţiului
Repartizarea profitului Dividende de plată
- sumele repartizate ca surse proprii de finanţare:
129 = 118
Repartizarea profitului Fonduri proprii
Din categoria înregistrărilor care se efectuează după data bilanţului fac parte
următoarele:
- sumele repartizate la surse proprii de finanţare reprezentând profitul rezultat din
vânzări de active fixe şi din facilităţi fiscale la impozitul pe profit:
117 = 1068
Rezultatul reportat Alte rezerve
- sumele repartizate pentru participarea salariaţilor la profit:
112 = 424
Fond de participare al Participarea salariaţilor la
salariaţilor la profit la profit
- sumele repartizate la dividende la sfârşitul exerciţiului financiar:
129 = 457
Repartizarea profitului Dividende de plată
- după aprobarea bilanţului contabil şi deschiderea exerciţiului următor:
121 = 129
Profit şi pierdere Repartizarea profitului.

Capitolul III - Studiu de caz la S.C. TORIS PRESTCOM S.R.L.

3.1 Prezentarea firmei

Denumirea firmei: „SC TORIS PRESTCOM SRL”

Forma juridică de constituire: SRL-societate cu raspundere limitată

Adresa sediului central, telefon//email:Vereşti, nr17B, judeţul Suceava;

0743037880; toris_prestcom@yahoo.com

Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr .J33/1910/10.12.1992,

cod fiscal:R 3406438

Valoarea capitalului: 100.000 lei

Natura capitaluiui social: roman privat

Asociati: asociat unic-Iacovici Ozana

20
 Rezultatul exerciţiului
Conturi bancare deschise la: Bancpost(leu românesc)

Tipul principal de activitate:conform codului CAEN:distribuirea produselor alimentare,

nealimentare si bauturi

3.2 Activitatile desfasurate de catre firma

Depozit en-gross din Suceava, comenzi şi catalog online cu produse alimentare,

nealimentare şi băuturi. Firma are o experienţa consistentă de peste 10 ani în comerţul en-
gross, fiind unul dintre principalii furnizori de produse alimentare, nealimentare, băuturi,
ţigări, cafea etc. ce vine in ajutorul dvs. in realizarea celei mai eficiente alegeri. Iniţial, firma
funcţiona in incinta depozitului Rozita, insă, dezvoltarea magazinului, creşterea numărului
clienţilor şi implicit a stocului ne-a determinat ca, după 8 ani de la deschiderea magazinului să
schimbăm sediul, datorită insuficienţei spaţiului de depozitare. O data cu deschiderea noului
sediu, a creşterii posibilităţilor de stocare, şi a imaginii ascendente pe piaţă a depozitului
TORIS PRESTCOM, societatea a demarat procesul de schimbare şi din perspectiva calităţii
produselor comercializate prin depozitul său. Pe plan organizatoric, societatea are un parc
auto propriu, numărul echipei ajungand la 30 de persoane, structurate pe departamente.
Partenerul afacerii corecte îl constituie cel cu care avem o relaţie serioasă, corectă, cu
soluţii optime la mometul si locul oportun. Ideea sau conceptul de partener lansat de noi
reprezintă unul din elementele de bază ale unei relaţii de afaceri corecte.
Toate aceastea nu se vor opri aici, TORIS PRESTCOM propunându-şi să fie mereu in
întampinarea clienţilor săi cu produse si servicii la cele mai înalte standarde.

3.3 Organigrama SC Toris Prestcom SRL

21
Rezultatul exerciţiului

22