Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 7/2018

Performanța financiară - macaz al direcției pentru entitatea economică

Vesa Lidia
Universitatea Oradea
lidiavesa@gmail.com

1. Performanța entității versus rezultatele entității

1.1.Performanța entității. Concepte. Definiții
Întreprinderea este „o unitate economică ce produce sau cumpără pentru ca prin vânzarea
a ceea ce a produs sau a cumpărat să obțină un câștig”1, susținea Virgil Madgearu. Câștigul din
definiția oferită de Madgearu este obiectivul oricărei entități economice, iar calea pe care
aceasta o urmează pentru atingerea obiectivului, cel al maximizării profitului, poate fi analizată
prin cei „3 E”: eficiență, economicitate și eficacitate.
Eficiența este definită astfel de către Strumlin: „efect maxim cu minim de cheltuieli și în
timpul cel mai scurt”2. Peter Druker, părintele managementului modern, definea eficiența ca
fiind „măsura în care au fost realizate obiectivele, scopurile”, iar a fi eficient ca: „a face bine
lucrurile propuse”3
V. Mureșan introduce mai târziu relația pe baza căreia se poate determina eficiența:
Eficiența= Economicitate × Eficacitate 4
Eficacitatea reprezintă raportul dintre rezultatul obținut și obiectivul de atins; aceasta nu
ține cont de efortul depus și de minimizarea acestuia. Economicitatea nu se raportează nici la
efectul obținut, nici la efortul depus și nici chiar la obiectivul de atins. Ea urmărește desfășurarea
tranzacțiilor, a operațiunilor economice cu cel mai mic cost, utilizarea resurselor respectând
condițiile economicității.Relația dintre cei 3E este evidențiată prin Figura Nr. 1.
Performanța reprezintă: „un rezultat deosebit obţinut în domeniul managementului, cel
economic, comercial etc. ce implică eficienţa, eficacitatea şi competitivitatea companiilor şi
comportamentele lor procesuale şi structurale”.5
O altă definiție dată performanței, exclude noținuea de economicitate: „noţiunea de
performanţă are un caracter abstract, iar definirea acesteia se face de multe ori prin raportarea
la alte concepte: eficienţă, eficacitate şi valoare”6
O formulă de calcul care sintetizează definițiile performanței este:
Performanța= Productivitate × Eficacitate
Productivitatea este definită ca raportul dintre ceea ce este produs și ce s-a consemnat și
măsoară relația dintre ieșirile sub forma bunurilor și a serviciilor și intrările sub formă de capital,
muncă, materii prime, resurse financiare7. Dacă eficacitatea este inteligibilă prin nivelul de

1
V. Bogdan, C. Scorțe, D. Balaciu, M. Beleneși, Bazele contabilității- de la teorie la practică, Editura
Universității din Oradea, pag. 74
2
B. C. Andronic, Performanța firmei, Editura Polirom, Iași, 2000, pag. 24
3
B. C. Andronic, Performanța firmei, Editura Polirom, Iași, 2000, pag. 24
4
N. Bărbuța-Mișu, Finanțarea și performanța întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009,
pag. 199
5
Ce înțelegem prin performanța companiei?, accesat pe : http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-
04.I/24_CLAUDIU_MARIAN_GRUIAN.pdf
6
. N. Albu, C. Albu., Soluţii practice de eficientizare a activităţilor şi de creştere a performanţei
organizaţionale, Editura CECCAR, Bucureşti, 2005, pag. 31
7
. Tangen, S., Theoretical Foundation for Productivity Measurement and Improvement of Automatic Assembly
Systems, accesat pe: http://www.rafiezadeh.ir/docs/articles/2-1.pdf
182
 Vesa Lidia
Performanța financiară - macaz al direcției pentru entitatea economică
satisfacere a exigențelor externe (clienți, stat, furnizori), dar și a celor interne (acționari prin
valoare adăugată de piață, valoare adăugată economică), productivitatea este măsurabilă prin
îndeplinirea așteptărilor mediului intern al întreprinderii.”8

Figura 1 Cei „3 E” Figura 2 Modelul celor

„3 P( Productivitate, Profitabilitate, Performanță)”

Sursă: Prelucrare proprie. Sursă: Tangen, S., Theoretical Foundation for Productivity
Measurement and Improvement of Automatic Assembly Systems
http://www.rafiezadeh.ir/docs/articles/2-1.pdf

1.2. Rezultatele entității. Metode de determinare.

Conform abordărilor date IAS/IFRS, prin „performanţe financiare se înţeleg veniturile,
cheltuielile şi rezultatele financiare ale unei entităţi economice”9.
Întreprinderea este o unitate economică care are ca principal scop obținerea unui câștig.
Acest câștig este de fapt ceea ce rezultă în urma derulării exercițiului financiar. Fiecare manager
sau administrator își propune la începutul unui exercițiu financiar să își crească performanțele
pentru a obține profit, dar apar unele situații la care firma fie nu a fost pregătită, fie veniturile
nu pot face față la eforturile ce se impun, situații ce duc la înregistrarea pierderii.
Rezultatul exercițiului poate fi brut și „exprimă în mărimi absolute rentabilitatea aferentă
activităţii întreprinderii, după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente unui
exerciţiu financiar”10, iar rezultatul net al exercițiului ia în calcul și impozitul pe profit, pe care
îl deduce din diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale.
Rezultatul contabil poate fi determinat prin două metode: globală și cea a soldurilor
intermediare de gestiune. Metoda globală prespune calcul rezultatului după formula:
Rezultat net = Venituri totale – Cheltuieli totale – Impozitul pe venit/profit =
(Venituri din exploatare + Venituri financiare) - (Cheltuieli din exploatare+ Cheltuieli
financiare) – Impozitul pe venit/ Profit
Această metodă de calcul se conturează în jurul clasificării veniturilor și a cheltuielilor
în funcție de natura lor, ceea ce duce la determinarea a două rezultate care se diferențiază tot în
funcție de criteriul naturii: rezultatul din exploatare și rezultatul financiar.
Rezultatul din exploatare „măsoară performanța industrială și comercială a întreprinderii,
fiind independent de politica financiară și fiscală”, iar rezultatul financiar „este rezultatul din
activitatea financiară și cuprinde elemente de fluxuri financiare11.

8
N. Bărbuța-Mișu, Finanțarea și performanța întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, Anul
2009, pag. 200
9
http://www.ccisalaj.ro/proj/modul1.pdf
10
D. Popa-Lezeu, C. Meșter, Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, 2006, p.234
11
http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/16%20Petrescu%20SPerformanta%20si%20risc%20in%20analiza%20fin
anciara.pdf
183
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

O altă metodă de determinare a rezultatului este metoda cascadă a soldurilor intermediare

de gestiune; fiecare sold reflectă rezultatul activității la nivelul treptei sale.
La fel ca și la metoda globală, metoda soldurilor intremediare ajunge la rezultatul din
exploatare și rezultatul financiar, doar că acestea sunt calculate în trepte pentru a permite
utilizatorilor de informații cunoașterea mai detaliată a problemelor care pot să apară și
identificarea lor mult mai ușor datorită structurării riguroase a rezultatului.
Compania S.C. Stirom S.A., firmă cu domeniu de activitatea fabricarea articolelor din
sticlă, se confruntă cu un rezultat pozitiv din activitatea de exploatare și cu un rezultat negativ
din activitatea financiară:
Tabel 1 Cascada SIG
Specificație Simbol 2014 2015
+ Venituri din vânzarea mărfurilor - reducerile Vmf 67.816.874- 872.337 = 55.103.136- 1.409.996=
comerciale acordate 66.944.537 53.693.140

- Cheltuieli privind mărfurile - reducerile Chmf 56.645.308-815 = 56.644.493 43.751.608-230.001=

comerciale primite 43.521.607

= Marja comercială 10.300.044 10.171.533

+ Producția exercițiului Mc
Qex 137.546.891+18.714.945+2.498. 197.653.415+15.680.435+
( Qvândută +/- Qstocată 690=158.760.526 1.097.165 = 214.431.015
+ Qimobilizată)

- Cheltuieli cu materiale Chms 43.059.409+390.051+38.571.897 61.216.920 + 542.348 +

și servicii +16.451.900 = 98.473.257 42.682.578 + 21.719.540=
126.161.386
= Valoarea adăugată Va 70.587.313 98.441.162
+ Venituri din subvenții de exploatare Vse 0 0
- Impozite și taxe (rd.34) Imp 1.241.756 1.847.011
- Cheltuieli cu personalul Chp 20.646.909 22.014.799
= Excedent brut de exploatare EBE 48.698.648 74.579.352
+ Alte venituri din exploatare Ave 6.341.796 8.192.764
- Alte cheltuieli din Ace 18.785+1.684.750 = 1.703.535 18.785 + 3.357.725 = 3.376.510
exploatare

- Ajustarea valorii Aj (35.243.484+1.924.847+ (37.523.888 + 14.692.589 +

activelor (cheltuieli - venituri 437.435) - 435.899 = 37.169.867 444.306) - (1.701.118 + 383.614) =
50.576.051

= Rezultat din exploatare Re 16.167.042 28.819.555

+ Venituri financiare Vf 6.580.633 6.268.674
- Cheltuieli financiare Chf 12.124.090 15.348.354
= Rezultat curent Rc 10.623.585 19.739.875
+ Rezultat extraordinar Rextr 0 0
= Profit brut Pb 10.623.585 19.739.875
- Impozit pe profit(curent+amanat) Ipr 3.149.404 4.409.654
+ Venituri din impozitul amânat Vipra 1.791.476 1.041.806
= Profit net Pn 9.265.657 16.372.027
Sursă: Prelucrare proprie.

184
 Vesa Lidia
Performanța financiară - macaz al direcției pentru entitatea economică

2. Performanțele entității – direcții de acțiune. Perpectivă triunghiulară.

2.1. Rezultatul din exploatare versus rezultatul financiar. Perspectivă contabilă.
Rezultatul de exploatare „exprimă capacitatea firmei de a îşi putea asigura dezvoltarea
prin proprii mijloace financiare, în termeni monetari (de încasări şi de plăţi)”12. Acesta
„caracterizează funcţionarea curentă a întreprinderii sau performanţele sale tehnice şi
comerciale, reflectând contribuţia exploatării la formarea rezultatelor şi este primul sold
intermediar de gestiune cu semnificaţie în termeni de rentabilitate, un rezultat parţial deoarece
nu ţine seama de toate cheltuielile suportate de întreprindere în activitatea de exploatare”13.
Rezultatul financiar reprezintă diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile
financiare, diferență care poate genera fie profit fie pierdere, care pot fi privite ca fiind
favorabile pentru entitate sau nefavorabile.
Aceste două rezultate duc la determinarea unui alt indicator: rezulatul curent. Acesta este
un indicator care reflectă impactul politicii financiare asupra rentabilității activității societății.
Există trei situații cu care se poate confrunta o societate comercială:
 Rezultatul curent ≈ 0, prag de rentabilitate
 Rezultatul curent ˃ 0, profit curent
 Rezultatul curent ˂ 0, deficit curent
Pragul de rentabilitate este un minim ce trebuie atins, dar care nu generează creștere
economică întrucât veniturile din exploatare și financiare acoperă exact cheltuielile generate de
activitatea de exploatare și financiară.
Dacă rezultatul din exploatare depășește acest prag, iar rezultatul financiar este sub nivelul
acestui prag se impune fie diminuarea cheltuielilor financiare astfel încât rezultatul financiar să
fie pozitiv, fie creșterea veniturilor din exploatare și diminuarea cheltuielilor din exploatare prin
aplicarea unei politici investiționale active, prin modernizarea utilajelor, diversificarea gamei
de produse, în cazul în care cota de piață este în scădere.
Dacă rezultatul din exploatare este negativ, iar cel financiar pozitiv, se impune creșterea
performanțelor tehnice ale întreprinderii (prin pregătirea personalului, prin înlocuirea utilajelor
vechi și neproductive, prin creșterea productivității. O altă direcție de acțiune ar fi renunțarea
la activitatea de exploatare nerentabilă în favoarea activității financiare, decizie care poate fi
tempoară sau definitivă.
Dacă ambele rezultate sunt 0, evoluția firmei depinde de investițiile pe care le va realiza
aceasta, precum și de starea pieței.
Profitul curent se poate realiza în trei situații: atunci când ambele rezultate sunt pozitive,
atunci când rezultatul din exploatare este pozitiv, iar rezultatul financiar este 0 și invers.
Prima situație se mai numește și „monopol”, datorită poziției foarte bune pe care o deține
firma pe piață ca urmare a unei activităţi de exploatare foarte rentabile, care permite obținerea
unor lichidităţi sporite al căror plasament duce nu numai recuperarea eventualelor cheltuieli
financiare, ci şi degajarea unor profituri suplimentare.
Cea de-a doua situație se numește „bun manager al întreprinderii” și este o situație ideală
pentru o întreprindere care desfășoară predominant activitatea de exploatare. Totuși ea are
posibilitatea de creștere a rezultatului financiar acționând asupra efectului de levier, care îi va
permite ameliorarea rezultatului financiar.
Ultima situație, cea în care rezulatul financiar este pozitiv și cel de exploatare este 0, se
datorează unei activități care generează lichidități, datorită comercializării unor stocuri cu viteză

12
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/627/gfi.ppt
13
D. Popa-Lezeu, C. Meșter, Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, 2006, p.72
185
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

de rotație ridicată, creanțe asupra clienților limitate. Se poate acționa la creșterea rezultatului
din exploatare prin raționalizarea consumurilor specifice, reducrea acestora.
Deficitul curent este situați în care firma nu degajă rentabilitate nici din activitatea de
exploatare nici din cea financiară, activitatea în ansamblu nefiind performantă.
În cazul în care rezultatul de exploatare este 0, iar cel financiar este negativ, firma va trebui
să fie foarte atentă la mișcarea pieței și să scurteze această durată prin realizarea unor investiții
care să genereze venituri mai mari decât cheltuieli. Acestă situație este viabilă dacă piața nu
este saturată, dar dacă aceasta este saturată firma se poate confrunta cu dificultăți.
În cazul în care rezultatul financiar este 0 și cel de exploatare este negativ, atunci
„întreprinderea se află în “dilemă”, deoarece dacă dispune de noi atuuri comerciale (produse
noi, publicitate etc.), ea va trebui să se îndatoreze pentru a procura disponibilităţi necesare
realizarea investiţiilor sale, dar dacă ea a aşteptat prea mult pentru a investi, sau a fost depăşită
de concurenţi, atunci este de preferat ca întreprinderea să realizeze cedarea activităţii”14.
În ultimul caz, atunci când ambele sunt negative, firma trebuie să finanțeze activitatea din
fonduri proprii, dar mai întâi să depisteze erorile care au adus-o în această situație.
SC Stirom SA se confruntă cu profit din exploatare și cu o pierdere financiară datorită
cheltuielilor financiare care nu pot fi acoperite din veniturile financiare. Firma trebuie să își
reducă cheltuielile cu dobânzile prin prospectarea pieței și apelarea la serviciile cele mai
avantajoase din punct de vedere al costului capitaluilui împrumutat. De asemenea ținând cont
de fondurile proprii pe care le deține entitatea aceasta ar putea să își finanțeze activitatea fără a
mai apela la instituțiile de credit care oferă împrumuturi cu costuri ridicate.

Tabel 2 Rezultatul curent versus prag de rentabilitate

Indicatori 2014 2015
Profit din exploatare 16.167.042 28.819.555
Pierdere financiară 5.453.457 9.079.680
Rezultatul curent 10.623.585 19.739.875
Sursă: Prelucrare proprie pe baza situațiilor financiare .

2.2. Ratele de rentabilitate. Perspectivă analitică.

Rentabilitatea unei societăți poate fi înțeleasă ca „o capacitate a întreprinderilor de a
produce un surplus peste nivelul cheltuielilor”15. Rata rentabilității este o mărime care măsoară
nivelul în care capitalul contribuie la realizarea profitului.
Rata de rentabilitate se exprimă astfel în funcție de tipul de rentabilitate:
 Rata rentabilității economice – „măsoară performanța activului total sau gradul
de valorificare a capitalurilor investite/capitaluir permanente (în funcție de
relația de calcul utilizată), exprimând lei profit brut (sau excedent brut de
exploatare) obținuți la 100 lei activ total” 16
 Rata rentabilității financiare - capacitatea întreprinderii de a genera profit net
din capitalurile proprii
 Rata rentabilității resurselor consumate
 Rata rentabilității comerciale - „eficiența activității desfășurate de întreprindere
într-un exercițiu financiar prin prisma valorificării activității de bază.”17

14
D. Popa-Lezeu, C. Meșter, Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, 2006, p.72
15
M. Adochiței, Finanțele întreprinderii, Universitatea Româno-Americană, București, 2001, pag.174
16
D. Popa-Lezeu, C. Meșter, Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, 2006, p.234
17
D. Popa-Lezeu, C. Meșter, Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea, 2006, p.234
186
 Vesa Lidia
Performanța financiară - macaz al direcției pentru entitatea economică
Acești indicatori sunt analizați la soietatea Stirom SA, producătoare de sticlă,
tranzacționată la Bursa de Valori București.

Tabel 3 Indicatori pentru calcul rentabilitate la SC Stirom SA

Indicatori 2014 2015
Cifra de afaceri (CA) 204.491.428 251.346.555
Activ total (AT) 567.583.488 577.599.992
Profit brut (Pb) 10.623.585 19.739.875
Capital propriu (Cpr) 288.219.133 308.950.963
Profit net (Pn) 9.265.657 16.372.027
Costuri totale (Ct) 228.003.907 262.845.718
Profit brut (Pb) 10.623.585 19.739.875
Sursă: Prelucrare proprie pe baza situațiilor financiare.

1. Rentabilitatea economică se calculează după formula, folosind datele furnizate de Tabelul 3:

𝐶𝐴 𝑃𝑏
re = × × 100 Sau re = vrAT × rmb × 100
𝐴𝑇 𝐶𝐴
unde: CA- cifra de afaceri
AT – active totale
Pb – Profitul brut
VrAT – viteza de rotație a activului total prin cifra de afaceri
Rmb – rata marjei brute de rentabilitate
re2014= 0,3602×0,0519 = 0,0187 re2015= 0.4352×0,0785= 0,0341
În cei doi ani, societatea Stirom SA înregistrează o creștere a performanței datorită creșterii
vitezei de rotație a activului total prin cifra de afaceri și a marjei brute de rentabilitate, care au
dus la creșterea rentabilității economice, ceea ce înseamnă că firma își utilizează mai eficient
activele sale pentru a obține profit. Profitabilitatea mai ridicată determină o performanță mai
ridicată, profitul firmei a crescut în anul 2014 față de anul 2015.
Direcțiile de acțiune ale societății pentru îmbunătățirea și ridicarea nivelului rentabilității
economice și implicit a performanței au fost:
- Creșterea vânzărilor - prin practicarea unei politici de marketing mai accentuate
prin extinderea piețelor de desfacere, prin creșterea prețurilor bazate pe o creștere a calității
- Creșterea profitului brut - prin atragerea a cât mai multe subvenții care au dus la
creșterea veniturilor din exploatare, prin extinderea activității de exploatare prin creșterea
capacității de producție, prin achiziția unor utilaje mai performante
- Creșterea activelor totale dar sub nivelul cifrei de afceri, ceea ce înseamnă că noile
utilaje achiziționate au avut un randament ridicat, prin faptul că au generat vânzări peste
valoarea acestora. Utilizarea eficientă a utilajelor, precum și productivitatea ridicată au
determinat creșterea vânzărilor peste valoarea activelor totale.

2. Rentabilitatea financiară se calculează după următoarea formulă, folosind datele furnizate de

Tabelul 3:
𝐶𝐴 𝑃𝑛
rf = × × 100 sau rf = vrCpr × rmn × 100
𝐶𝑝𝑟 𝐶𝐴

187
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

unde: CA- cifra de afaceri

Cpr – capital propriu
Pn – Profitul net
VrCpr – viteza de rotație a capitalului propriu prin cifra de afaceri
Rmb – rata marjei nete de rentabilitate
rf2014 = 0,7095 × 0,0453 = 0,0321 rf2015 = 0,8135 × 0,0651 = 0,0529

Rentabilitatea financiară a crescut din anul 2014 în anul 2015, fapt ce relevă creșterea
performanței întreprinderii, ceea ce a atras un număr de investitori mai mare. Aceștia sunt
interesați de performanța acesteia întrucât aceasta este direct proproțională cu eficiența
investițiilor acestora, precum și cu veniturile la care aceștia se așteaptă să le primească în urma
investițiilor lor.
Măsurile luate de către SC Stirom SA au constat în :
- Creșterea vitezei de rotație a capitalurilor proprii datorită creșterii capitalurilor
proprii într-un ritm mai lent decât creșterea vânzărilor, ceea ce înseamnă o gestionare eficientă
a capitalurilor proprii
- Creșterea profitului net prin reducerea cheltuielilor nedeductibile astfel încât
profitul se dublează, în timp ce impozitul pe profit crește dar nu în aceeași măsură

3. Rentabilitatea resurselor consumate se calculează folosind formula următoare și pe baza

datelor din Tavelul 3:
𝑃𝑏
𝑟𝑐 = × 100
𝐶𝑡
Unde: rc – rentabilitatea resurselor consumate
Pb – profitul brut
Ct – costurile totale
rc 2014 = 4,65 rc2015 = 7,51
În perioada analizată, rentabilitatea resurselor consumate a crescut, ceea ce arată că și dacă
au crescut costurile, acestea au fost realizate în scopul creșterii activității și a profitului.
Raportul anual al societății SC Stirom SA, justifică creșterea cheltuielilor astfel:
„finalizarea investițiilor prin punerea în funcțiune a instalației de topire sticlă nr. 2 din 30 aprilie
2015, împreună cu instalația de topire sticlă nr. 3 realizată și pusă în funcțiune la 30 aprilie
2014, a condus la creșterea capacității totale de producție cu peste 30% în anul 2015 comparativ
cu anul precedent. Creșterea capacității de producție și tehnologia avansată, de ultimă generație
a investițiilor realizate, au condus la creșterea producției de la 93 de mii de tone la 127 de mii
tone în anul 2015, cu reduceri semnificative a costurilor de producție prin economia de gaz
natural și energie electrică”18. „Realizarea investitiilor au condus in principal la cresterea
eficientei enegetice, economia anuala de energie obtinuta prin implementarea masurilor de
eficienta energetica este de peste 26%, indicator obtinut la 31 decembrie 2015. In anul 2016 se
pastreaza acelasi indicator de eficienta energetica fata de perioada inainte de retehnologizare.”19
Direcțiile de acțiune în vederea creșterii ratei rentabilității resurselor consumate pot fi:
- Reducerea costurilor prin (cu influență și asupra rezultatului):
 Diminuarea consumului de materii prime și materiale consumabile prin
„fundamentarea științifică a normelor de consum și urmărirea strictă a încadrării în
aceste norme, substituirea materiilor prime și a materialelor mai scumpe sau
deficitare cu altele mai ușor disponibile”20

18
http://www.bvb.ro/Raportari/2016/STIB_RA2015_ro.zip
19
http://www.bvb.ro/infocont/infocont17/STIB_20170428154536_Stib-Raport-anual-2016.pdf
20
Scorțe C., Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea, 2010, pag. 330
188
 Vesa Lidia
Performanța financiară - macaz al direcției pentru entitatea economică
 Diminuarea cheltuielilor de exploatare a utilajelor prin întocmirea unui plan de
întreținere preventivă a fiecărui utilaj
 Creșterea productivității muncii prin creșterea nivelului de calificare a
personalului și instruirea acestuia în vederea utilizării adecvate a utilajelor care
au fost cumpărate
 Reducerea cheltuielilor administrative și de publicitate prin efectuaarea
cheltuielilor administrative sub nivelul cifrei de afaceri
- creșterea profitului brut, fie prin extinderea activității de producție, fie prin cucerirea
de noi piețe prin promovarea mai agresivă a produselor

2.3.Analiza Cost - Volum – Profit. Perspectivă managerială.

Analiza Cost-Volum-Profit permite calculul pragului de rentabilitate care reprezintă acel
„volum de activitate în care veniturile realizate din vânzarea producției acoperă în totalitate
cheltuielile variabileși cheltuielile fixe”21
Modul de determinare a pragului de rentabilitate se poate exprima prin Figura 3 astfel:

Figura 3 Determinarea rezultatului brut

Sursă: Scorțe C., Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea, 2010, pag. 208.

SC Stirom SA prezintă la sfârșitul anului 2015 următoarea situație:

Tabel 4 Prag de rentabilitate

Indicatori 2015
Costuri totale (Ct) 262.845.718
Cifră de afaceri (Pb) 251.346.555
Sursă: Prelucrare proprie.

Firma nu se află în zona de rentabiliatate întrucât aceasta nu poate să-și acopere in totalitate
costurile din veniturile din vânzarea mărfurilor, iar pentru generarea de profit au un rol esential
și veniturike aferente costurilor stocurilor de produse. În vederea îmbunătățirii situației, firma
a apelat la urmatoarele măsuri:
 Creșterea cheltuielilor de vânzare și desfacere (cu 10 mil.) care a dus la creșterea
vânzărilor cu aproximativ 16 mil.22
 Motivarea angajaților prin acordarea de stimulente (fapt reflectat prin creșterea
cheltuielilor salariale în condițiile în care numărul de salariați rămîne același)

21
Scorțe C., Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea, 2010, pag. 218
22
http://www.bvb.ro/infocont/infocont17/STIB_20170428154536_Stib-Raport-anual-2016.pdf
189
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 7/2018

 Diminuarea cheltuielilor cu provizionele pentru litigii, avand în vedere că firma

urmărește încasarea creanțelor într-un timp mai scurt.
În anul 2016, firma pe baza măsutilor luate, trece peste pragul de rentabilitate obținând o
cifra de afaceri care depășește costurile totale:

Tabel 5 Prag de rentabilitate

Indicatori 2016
Costuri totale (Ct) 261.195.200
Cifră de afaceri (Pb) 267.307.856
Sursă: Prelucrare proprie.

3. Concluzii
Performanța entității este strâns legată de modul în care managerii gestionează activitatea
acesteia, de modul în care își procură resursele și modul în care le cheltuie pentru a obține profit.
Performanța nu înseamnă obligatoriu diminuarea cheltuielior și maximizarea veniturilor,
având ca rezultat obținerea de profit, deoarece există situații în care creșterea cheltuielilor poate
reflecta o societate viabilă care este în plină desfășurare prin: contractarea de noi credite, care
generează cheltuieli, pentru realizarea de noi investiții, pentru modernizarea tehnologiei de
fabricație; recrutarea de noi angajați ca urmare a nevoii de extindere a activității, fapt ce duce
la creșterea cheltuielilor salariale
Unii antreprenori s-ar putea să definească performanța prin simplu fapt că înregistrează
venituri care acoperă cheltuielile sale. Totuși performanța mai este legată și de alți termeni
amintiți în primul capitol: productivitate și eficiență.
Așadar și direcțiile de acțiune, chiar dacă se concentrează mai mult pe „cosmetizarea”
rezultatelor, pentru a influența una dintre cele mai importante variabile ale performanței :
rentabilitatea, totuși influența lor se resimte chiar și asupra productivității muncii și asupra
eficienței economice.
Chiar majorarea cheltuielilor poate fi considerată o direcție de acțiune, în sensul că:
 Creșterea cheltuielilor cu punerea în funcțiune, cu amortizarea, cu reparțiile ,cu
modernizarea utilajelor, duc la creșterea ratei de rentabilitate a resurselor consumate, cu condiția
ca aceste investiții să producă un efect pozitiv asupra profitului
 Creșterea cheltuielilor salariale poate duce la creșterea productivității muncii
Diminuarea unor cheltuieli este de asemenea o latură importantă care duce la creșterea
performanțelor:
 Reducerea consumului de materii prime, prin utilizarea eficientă a acesteia
 Reducerea consumului de energie electrică prin participarea la diferite programe
de eficientizare energetică
 Reducerea cheltuielilor administrative și de protocol, prin utilizarea eficientă a
vehiculelor entității
Performanța fie este un rezultat, fie este o variabilă, fie se poate acționa direct asupra
acesteia prin creșterea rentabilității (prin reducerea sau creșterea cheltuielilor), fie indirect prin
creșterea productivității și a eficienței. „Productivitatea și eficiența pot fi atinse doar pas cu pas,
prin muncă grea și menținerea uno standarde ridicate ale calității și performanței”, susținea
J.R.D. Tata.

Bibliografie
Adochiței, M. (2001), Finanțele întreprinderii, Universitatea Româno-Americană, București.

190
 Vesa Lidia
Performanța financiară - macaz al direcției pentru entitatea economică
Albu, N., Albu., .C. (2005), Soluţii practice de eficientizare a activităţilor şi de creştere a
performanţei organizaţionale, Editura CECCAR, Bucureşti.
Andronic, C. (2000), Performanța firmei, Editura Polirom, Iași.
Bărbuța-Mișu, N. (2009), Finanțarea și performanța întreprinderii, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Bogdan, V., Scorțe, C., Balaciu, D., Beleneși, M. (2013), Bazele contabilității- de la teorie la
practică, Editura Universității din Oradea.
Popa-Lezeu, D. (2006), Analiză economico-financiară, Editura Universității din Oradea.
Scorțe, C. (2010), Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea.
Tangen, S. (2004), Theoretical Foundation for Productivity Measurement and Improvement
of Automatic Assembly Systems, 2004, http://www.rafiezadeh.ir/docs/articles/2-1.pdf

Surse online
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-04.I/24_CLAUDIU_MARIAN_GRUIAN.pdf
http://www.ccisalaj.ro/proj/modul1.pdf
http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/16%20Petrescu%20SPerformanta%20si%20risc%20in
%20analiza%20financiara.pdf
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/627/gfi.ppt
http://www.bvb.ro/Raportari/2016/STIB_RA2015_ro.zip
http://www.bvb.ro/Bilanturi/STIB/STIB_S_2016.pdf

191