INTRODUCERE

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obținute din activități comerciale curente, fiind
unul dintre cei mai importanți indicatori de măsurare a performanțelor economice ale unei
întreprinderi.
Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanță deosebită deoarece permite aprecierea locului
întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziției sale pe piață a aptitudinilor acesteia de a lansa,
respectiv de a dezvolta diferite activități in mod profitabil. De asemenea, modificarea cifrei de
afacei se reflectă asupra principalilor indicatori economico-financiari precum si asupra eficienței
activităii societăților comerciale.
Din punct de vedere al conținutului și al sferei de întindere, cifra de afaceri poate fii privită ca
cifră de afaceri netă(totală), cifră de afaceri medie, cifră de afaceri marginală și cifră de afaceri
critică.
În evoluția sa, cifra de afaceri este influențată de un număr complex de factori interni și
externi, care pot conduce la creșterea sau reducerea nivelului acesteia.
În literatura de specialitate există mai multe abordări ale cifrei de afaceri, dintre care amintim
următoarele:
a. Cifra de afaceri reprezintă totalitatea afacerilor unei societăți, evaluate la prețurile pieței sau
suma totală a veniturilor din operațiuni comerciale efectuate de o întreprindere într-o perioadă de
timp determinată.
b. Planul Contabil General 1982 (Franţa), defineşte cifra de afaceri ca reprezentând totalitatea
încasărilor realizate din exercitarea activităţii profesionale şi curente a întreprinderii, exclusiv
subvenţiile de exploatare şi veniturile nete parţiale din operaţiunile pe termen lung.
c. Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate,
serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte
reduceri acordate clienților.
2.Aspecte teoretice privind cifra de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale obținute din activitatea comercială a
întreprinderi pe o anumită perioadă de timp și se calculează prin însumarea veniturilor rezultate
din livrări de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din exploatare, mai
puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
În firmele productive, dacă nu intervin şi operaţiuni de cumpărare - revânzare de mărfuri,
cifra de afaceri se identifică cu producţia vândută (reflectată în contul de profit şi pierdere).
Cifra de afaceri poate fi detaliată până la nivelul produsului, grupelor de produse sau
categoriilor de activităţi. Astfel, agentul economic poate şi trebuie să fie interesat să cunoască care
dintre produse sunt mai mult solicitate, care este contribuţia lor la formarea veniturilor şi care sunt
produsele cele mai rentabile.
Cifra de afaceri trebuie în principal să îndeplinească următoarele condiţii:
 nivelul său să acopere cheltuielile din exploatare şi să permită realizarea de profit;
 să deţină o pondere de minim 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel puţin
75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situație normală de realizare a
activității;
 în dinamică să prezinte o tendință de creștere reală pentru a asigura o creștere reală a
volumului de afaceri al firmei;
 să fie realizată în corespondență cu specificul activității pe elementele sale componente
de venituri pentru a corespunde obiectului principal de activitate al firmei;
Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activității.
Structura cifrei de afaceri este data de ponderea veniturilor din vânzările generate de
diferite produse, activități, lucrări sau servicii, care formează nomenclatorul de activitate al
întreprinderii.
Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variațiilor înregistrate pe
diverse trepte structural (tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, secții,
unități și tipuri de unități, categorii de clientelă, etc), explicarea acestor variații și a implicațiilor lor
asupra rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii. Structura cifrei de afaceri evidențiază
ponderea deținută de anumite elemente componente în totalul încasărilor unei întreprinderi.
Analiza structurală se poate realiza pe diverse trepte: pe tipuri de activități, pe grupe de
produse/mărfuri, pe tipuri de clienți. Creşterea cifrei de faceri reprezintă un obiectiv primordial
pentru orice firmă, obiectiv care trebuie corelat cu piaţa, cu dimensiunile şi nevoile firmei. Pe
scena economică a zilelor noastre există situaţii tot mai des întâlnite referitoare la fuziuni, alianţe,
absorbţii de firme al căror scop principal este maximizarea cifrei de afaceri, aceasta fiind
principala bază a obţinerii profitului. Toate acestea se produc pe un fundal, cel puţin pe termen
scurt şi mediu, al internaţionalizării şi mondializării economice.
Toate firmele care participă la aceste alianţe sub o formă sau alta, au dubla misiune de a
găsi modalităţi de obţinere a unei cifre de afaceri cât se poate de sporită, deci a obţinerii unui profit
cel puţin rezonabil dacă nu maxim şi nu în ultimul rând de a-şi menţine independenţa juridică,
tehnologică şi funcţională.
Analiza cifrei de afaceri trebuie să se raporteze permanent la poziţia strategică a firmei. O
întreprindere care dispune de o poziţie strategică favorabilă este, de regulă, mai dinamică şi mai
profitabilă decât alte întreprinderi din acelaşi sector; o întreprindere fără forţă strategică va
întâmpina, mai devreme sau mai târziu, dificultăţi de creştere.
 3. Studiu de caz privind analiza dinamică, structurală şi factorială a cifrei de afaceri la
SC
Pentru a aprecia activitatea întreprinderii în timp, orice analiză a unui indicator trebuie să
includă și o descriere în dinamică a acestuia.
Caracterizarea evoluției cifrei de afaceri în timp se realizează pe baza metodelor statistice
cunoscute. Studiul în timp al indicatorilor trebuie sa cuprindă informații aferente unei perioade de
trei cinci ani, iar pe baza concluziilor desprinse, pot fi stabillite strategiile de dezvoltare pentru anii
urmatori ținându-se cont de condițiile interne și de factorii conjuncturali care pot influența
activitatea economică a întreprinderii.
Pentru a observa o evoluție a cifrei de afaceri in dinamică aferentă societății UEF MOTRU
S.A. am sintetizat informații referitoare la cifra de afaceri pe o perioadă de 5 ani, respectiv 2011-
2015. O analiză în dinamică a cifrei de afaceri la UEF MOTRU S.A se va realiza pe baza datelor
din tabelul de mai jos.
Aceasta analiza o consideram oportuna pentru a putea face aprecieri cu privire la eficienta/
profitabilitatea afacerii in perioada de referinta 2010-2014.

Pentru aceasta, vom analiza pe fiecare exercitiu financiar in parte atat variatia cifrei de
afaceri, cat si influenta acestei variatii asupra profitului/pierderii inregistrate din activitatea de
baza (rez. din exploatare), dar si variatia cheltuielilor raportata la cifra de afaceri realizata.

Tabel 1. Variatia cifrei de afaceri si influenta asupra profit/pierdere 2010-2014:

DENUMIRE
INDICATORI/ 2010 2011 2012 2013 2014
AN

CIFRA DE 9.323.2 6.661.6 6.243.2 5.869.6 4.166.2

AFACERI 58 27 69 48 73
Venituri din 9.341.6 6.697.9 6.280.5 6.126.9 4.277.2
exploatare 22 42 95 35 03

Chetuieli 2.586.6 3.167.2 1.658.4 1.751.8 1.057.0

materii prime 73 39 53 54 03

Alte cheltuieli 77.691 46.993 79.570 49.007 41.835

Energie si apa 39.614 56.527 43.982 57.588 49.809

Cheltuieli marfa - 21.038 78.979 60.737 23.272

Cheltuieli cu 3.553.1 3.378.0 3.298.7 3.391.6 3.292.5

personalul 88 41 09 16 16

Amortizare 159.439 190.977 178.124 156.974 111.444

 Alte cheltuieli, 3.212.2 1.422.3
869.817 592.735 572.801
din care: 65 38

prestatii 2.829.9 997.68 489.41 302.98 401.74

externe 08 0 1 3 3
impozite si
67.613 66.793 63.423 67.574 51.823
taxe
314.74 357.86 316.98 222.17 119.23
alte cheltuieli
4 5 3 8 5

Cheltuieli de 9.628.8 8.283.1 6.207.6 6.060.5 5.148.6

exploatare 70 53 34 11 80

-
Rezultatul din - -
1.585.2 72.961 66.424
exploatare 287.248 871.477
11

Din tabelul 1 se observa atat scaderea progresiva a cifrei de afaceri de la 9.323.258 lei in
2010 la 4.166.273 lei in anul 2014, respectiv cu 55% mai putin in decurs de 5 ani, dar si realizarea
unor cheltuieli peste nivelul de realizare al veniturilor in 3 ani din cei 5 supusi analizei. Cele 2
situatii fie cumulate, fie individuale au condus la inregistrarea de pierderi in exercitiile financiare
ale anilor 2010, 2011 si 2014. In anii 2012 si 2013, profitul din exploatare realizat a fost
nesemnificativ in raport cu pierderea cumulata inregistrata. Astfel, la sfarsitul anului 2014,
societatea a inregistrat o pierdere cumulata in cuantum de 3.427.448 lei.

Grafic, situatia se prezinta astfel:

12,000,000

10,000,000

8,000,000

6,000,000
CIFRA DE AFACERI
Venituri din exploatare
4,000,000
Cheltuieli de exploatare
Rezultatul din exploatare
2,000,000

-
2010 2011 2012 2013 2014

-2,000,000

-4,000,000
 Cele mai mari procente in structura costului (Tabel 2) sunt detinute de urmatoarele trei
categorii de cheltuieli:

Cheltuieli cu materii prime si materiale (variatie de la minim de 25,37% in anul 2014 la

max de 47,54% in anul 2011);
Cheltuieli cu personalul (variatie de la minim de 38,11% in anul 2010 la max de 79,03% in
anul 2014);
Alte cheltuieli (prestatiile externe,impozite si taxe, cheltuieli diverse) in care cea mai mare
pondere a fost detinuta de cheltuieli cu prestatiile externe - in principal chirii, (variatie de la
minim de 13,75% in anul 2014 la max de 34,45% in anul 2010).
Cheltuielile cu personalul s-au pastrat relativ constante in marime absoluta insa acestea nu au
fost corelate cu diminuarea cifrei de afaceri.

Din prezentare se observa ca desi valoarea adaugata practicata este relativ mare si a variat de la
40,64% in anul 2010 la 65,66% in anul 2014, aceasta a asigurat acoperirea cheltuielilor materiale
si a cheltuielilor cu prestatiile externe si doar o parte a cheltuielilor de personal (incluzand si
cheltuiala cu colaboratorii, in forma reclasificata a contului de profit si pierdere) in anii 2011 si
2014, generand astfel un rezultat din exploatare pentru activitatea de baza ( EBITDA) negativ din
care nu au putut fi acoperite cheltuielile indirecte ale societatii (amortizare, impozite, taxe,
majorari).
 Tabelul 2.6 Ponderea cheltuielilor in totalul cifrei de afaceri:

DENUMIRE
INDICATORI/A 2010 2011 2012 2013 2014
N

  lei % lei % lei % lei % lei %

CIFRA DE
9.323.258   6.661.627   6.243.269   5.869.648   4.166.273  
AFACERI

Venituri din
9.341.622   6.697.942   6.280.595   6.126.935   4.277.203  
exploatare

Chetuieli cu
2.586.673 27,74 3.167.239 47,54 1.658.453 26,6 1.751.854 29,85 1.057.003 25,37
materii prime

Alte cheltuieli 77.691 0,83 46.993 0,71 79.570 1,27 49.007 0,83 41.835 1

Energie, apa 39.614 0,42 56.527 0,85 43.982 0,7 57.588 0,98 49.809 1,2

Cheltuieli cu marfa 0 0 21.038 0,32 78.979 1,27 60.737 1,03 23.272 0,56

Cheltuieli cu
3.553.188 38,11 3.378.041 50,71 3.298.709 52,8 3.391.616 57,78 3.292.516 79,03
personalul

Amortizare
159.439 1,71 190.977 2,87 178.124 2,85 156.974 2,67 111.444 2,67
imobilizari

Alte
cheltuieli( prestatii
3.212.265 34,45 1.422.338 21,35 869.817 13,9 592.735 10,1 572.801 13,75
externe, impozite si
taxe, alte ch)
Cheltuieli de 103,2
9.628.870 8.283.153 124,34 6.207.634 99,4 6.060.511 103,3 5.148.680 123,58
exploatare 8

Rezultatul din
-287.248   -1.585.211   72.961   66.424   -871.477  
exploatare
 Din prezentare se observa ca desi valoarea adaugata practicata este relativ mare si a variat
de la 40,64% in anul 2010 la 65,66% in anul 2014, aceasta a asigurat acoperirea cheltuielilor
materiale si a cheltuielilor cu prestatiile externe si doar o parte a cheltuielilor de personal
(incluzand si cheltuiala cu colaboratorii, in forma reclasificata a contului de profit si pierdere) in
anii 2011 si 2014, generand astfel un rezultat din exploatare pentru activitatea de baza (
EBITDA) negativ din care nu au putut fi acoperite cheltuielile indirecte ale societatii
(amortizare, impozite, taxe, majorari).

Totodata se observa ca, pentru a atinge pragul de rentabilitate, este necesara pastrarea
unei marje a valorii adaugata si a unei ponderi a cheltuielilor cu personalul in total cifra de afacei
cel putin la nivelul anilor 2012, si 2013, respectiv 62% marja. Practicarea unei asemenea marje
de profit ingreuneaza patrunderea pe piata a societatii fara insa a se putea garanta recuperarea
pierderii cumulate inregistrate, chiar si aplicand aceasta strategie pe termen lung.

CONCLUZII
În concluzie, cifra de afaceri este un indicator de bază utilizat pentru măsurarea
volumului activităţii oricărei forme de funcţionare a firmei constituind unul din obiectivele
strategice ale organizaţiilor de afaceri şi principala formă de venit a întreprinderii. Ea măsoară
performanţa economică a SC ARTEGO SA şi este folosită drept criteriu pentru clasificarea
acestora după importanţa lor, Prin intermediul acestei clasificări se poate preciza locul societăţii
comerciale în sectorul de activitate, poziţia acestora pe piaţă şi, nu în ultimul rând, capacitatea de
a lansa şi dezvolta activităţi profitabile. Putem spune ca analiza cifrei de afaceri se raportează
permanent la poziţia strategică a firmei și astfel o întreprindere care dispune de o poziţie
strategică favorabilă este, de regulă, mai dinamică şi mai profitabilă decât alte întreprinderi din
acelaşi sector, o întreprindere fără forţă strategică va întâmpina, mai devreme sau mai târziu,
dificultăţi de creştere.

8
 BIBLIOGRAFIE
1. Buglea Alexandru, „ Analiză economico-financiară”, Editura Universităţii de Vest,
Timişoara, 2008, pag. 234;
2. Buşe Lucian, „Analiză economico-financiară”, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag.
143-148;
3. Dorina(Lezeu) Popa, Cornelia Meșter, „Analiză economico-financiară: elemente teoretice
și aplicații practice”, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2006, pag. 59;
4. Popa Ion Lala, Miculeac Melania, „Analiză economico-financiară”, Editura Mirton,
Timişoara, 2009, pag. 202;
5. Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, „Analiză economico-financiară”,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 53, 55,57,64;
6. Maria Niculescu, „Diagnostic global strategic” Editura Economică, București, 1997, pag.
233.
7. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap