CONTABILITATE APROFUNDATA

CONTABILITATEA CREATIVA

CUPRINS
I.

Concepte generale privind practicile de contabilitate creativ Tehnici de manipulare a imaginii bilantului
1. Dezindatorirea in fapt 2. Reevaluarea imobilizarilor corporale 3. Emisiunea de titluri hibride 4. Clasificarea titlurilor de valoare achizitionate 5. Vanzari cu posibilitatea de returnare a bunurilor 6. Vanzarea si rascumpararea stocurilor

II.

III.

Tehnici de manipulare a contului de profit si pierdere

1. Contabilizarea contractelor pe termen lung 2. Politica de amortizare 3. Imputarea cheltuielilor ocazionate de cresterea capitalului asupra primelor de emisiune 4. Politica de provizioane 5.Alegerea metodei de evaluare a stocurilor 6.Utilizarea metodei reportului deficitului fiscal 7.Politica de amortizare a imobilizrilor corporale

IV.

Contabilitatea creativ i operaiile de lease-bac BIBLIOGRAFIE

Contabilitatea creativa
I. Concepte generale privind practicile de contabilitate creativ Contabilitatea creativ este procesul prin care profesionitii contabili i folosesc cunotinele n scopul manipulrii cifrelor contabile, profitnd de posibilitatea interpretrii actelor normative i de existena numeroaselor opiuni n rezolvarea diferitelor probleme contabile. Notiunea de contabilitate creativa a fost invocata pentru prima data in literatura in anul 1973 de catre cercetatorul britanic J. Argenti. Acesta a stabilit o legatura directa intre practicile de contabilitate creativa, incompetenta managerilor si declinul afacerilor, precizand ca utilizarea contabilitatii creative reprezinta un indiciu prevestitor de criza. Cea mai importanta definitie a contabilitatii creative ii apartine lui K. Naser: procesul prin care, data fiind existenta unor brese in reguli, se manipuleaza cifrele contabile si profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si divulgare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc. Contabilitatea creativ este procesul prin care tranzaciile sunt structurate de asemenea manier nct s permit producerea rezultatului contabil dorit. Principalele premise ale creativitii contabile pot fi: 1. Posibilitatea, oferit de normele contabile, de a alege ntre diferite metode contabile. De exemplu, n unele ri, ntreprinderile pot alege ntre nscrierea integral a cheltuielilor de dezvoltare n contul de profit i pierdere i amortizarea lor pe perioada proiectului. 2. O serie de elemente necesit estimri sau previziuni. De exemplu, durata de utilizare a unui activ corporal, n vederea calculului amortizrii, reprezint o estimare realizat de ctre ntreprindere. Ca urmare, contabilul creativ beneficiaz de oportunitatea de a fi mai optimist sau mai pesimist n estimare. Alteori, n estimare se apeleaz la un expert intern. n astfel de cazuri, contabilul poate manipula valoarea apelnd la un expert cunoscut pentru evaluri optimiste sau pesimiste.
3. Se pot utiliza tranzacii artificiale pentru a manipula valorile din bilan sau pentru a netezi rezultatul. De exemplu, se procedeaz la vnzarea unui activ i concomitent preluarea lui n regim de nchiriere pentru durata de via rmas (lease-back). Preul de vnzare poate fi mai mare sau mai mic dect valoarea actual a activului deoarece diferena se poate compensa prin chirii mai mari sau mai mici dect preul pieei.

Principalele mecanisme i procedee care fac obiectul contabilitii creative pot fi grupate n funcie de obiectivele urmrite n1: A.
1

Procedee care au impact asupra msurrii rezultatului: imobilizarea cheltuielilor de dezvoltare; ncorporarea cheltuielilor financiare n costul de producie al imobilizrilor; cesiunea unei imobilizri, apoi reluarea aceluiai bun prin leasing (lease-back); ntocmirea i revizuirea planului de amortizare;

Grupare realizat de Stolowy, citat de N. Feleag, n Controverse contabile, Editura Economic, 1996, pag. 148. 3

 subevaluarea (sau supraevaluarea) provizioanelor pentru depreciere; existena mai multor metode de contabilizare a contractelor pe termen lung (pe msura avansrii, la terminare). B. Procedee care au impact asupra prezentrii contului de profit i pierdere: pierderi privind creanele nencasabile; creterea rezultatului curent prin ncorporarea plusurilor de valoare din cesiunea activelor. C. Procedee care au impact asupra prezentrii bilanului: cesiunea unei imobilizri, apoi reluarea aceluiai bun prin leasing (lease-back); scontarea unei cambii sau bilet la ordin; dezndatorirea n fapt: anularea economic a unei datorii (transferul unei datorii n gestiunea unui trust nsrcinat s efectueze rambursarea), ceea ce determin diminuarea ratei ndatoririi, creterea ratei autonomiei financiare i creterea rentabilitii financiare. n Romnia, o serie de elemente vin s completeze nclinaia profesionitilor contabili spre creativitate: mrimea rezultatului contabil este punct de plecare n determinarea impozitului pe profit. importana excesiv care se acord rezultatului contabil n determinarea valorii unei ntreprinderi, n detrimentul altor indicatori, precum: cifra de afaceri, activul net contabil, mrimea fluxurilor de numerar. n mod concret, utilizarea tehnicilor de contabilitate creativ va avea ca efect:
1. Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. Normele contabile las o anumit marj de manevr n cuantificarea cheltuielilor care aparin unui exerciiu. De exemplu, pentru anumite active se indic doar numrul maxim de ani n care trebuie amortizate. O durat mai mic sau mai mare de amortizare afecteaz mrimea rezultatului. 2. Majorarea sau diminuarea veniturilor. n anumite cazuri, se poate grbi sau ncetini recunoaterea veniturilor prin aplicarea principiului prudenei sau a principiului conectrii cheltuielilor la venituri. 3. Majorarea sau diminuarea activelor. Existena unei flexibiliti n ceea ce privete calculul amortizrii i provizioanelor creaz posibilitatea majorrii sau diminurii valorii nete a activelor. De asemenea, stocurile se pot evalua prin diferite metode i, ca urmare, valoarea lor poate fi diferit, cu efecte corespunztoare asupra contului de profit i pierdere. 4. Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor.Modificarea veniturilor i cheltuielilor afecteaz mrimea rezultatului i, n consecin, mrimea rezervelor. 5. Reclasificarea activelor sau datoriilor.

6. Manipularea informaiilor prezentate n notele explicative i politicile contabile din cadrul situaiilor financiare. Exist pri n acestea n care se pot include mai multe sau mai puine informaii.

n mod concret, contabilitatea creativ vizeaz trei direcii: maximizarea rezultatului; creterea capitalurilor proprii; reducerea ratei ndatoririi. Dei exist o diferen clar ntre contabilitatea creativ i nclcarea deliberat a legii (fraude), ambele fenomene apar n condiii de dificultate financiar a ntreprinderilor i au la baz intenia de a nela.
4

Tehnici de manipulare a imaginii bilantului

Bilantul este documentul de sinteza care reda starea si evolutia situatiei financiare. El permite formularea de judecati de valoare privind randamentul si riscul aferente unei intreprinderi, precum si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Din acest motiv, intreprinderile sunt tentate sa incerce sa-si amelioreze structura bilantului. Tehnicile de manipulare prezentate sunt destinate in mod particular ameliorarii bilantului. Aceste tehnici actioneaza asupra unuia sau mai multora dintre elementele urmatoare: capitalurile proprii, datoriile, nevoia de fond de rulment, trezoreria. 1. Dezindatorirea in fapt Dezindatorirea in fapt reprezinta aranjamentul prin care societatea transfera active unui trust, care preia, totodata, si gestiunea unor datorii. Din punct de vedere juridic, societatea nu este absolvita de obligatia de a plati aceste datorii, ea ramanand debitorul principal. Uneori, creditorii nici nu afla de aceste tranzactii si pastreaza, in continuare, relatia cu societatea in cauza in vederea recuperarii creantei. In continuare avem descris un exemplu privind influenta acestei tehnici de manipulare asupra imaginii bilantului: Intreprinderea detine o creanta cu valoarea nominala de 450 RON, recuperabila prin transe anuale egale; deasemeni ea are o datorie de 475 RON rambursabila pe patru ani sub forma de anuitati constante. Societatea transfera, la inceputul anului creanta si datoria unui tert, care va asigura gestiunea datoriei platind transele anuale prin recuperarea creantei. Efectul acestei metode poate fi observat in bilantul urmator: Tabel 2.1.1 RON ACTIV Fara dezandatorare Cu dezandatorare Active imobilizate 9.500 9.500 Actve circulante Stocuri 7.300 7.300 Creante 4.500 4.050 Disponibil 500 500 Total active 21.800 21.350 PASIV Capitaluri proprii Capital social 10.000 10.000 Rezultat 0 25 Datorii 11.800 11.325 Total pasiv 21.800 21.350 Se poate observa ca desi datoriile nu au fost platite, utilizarea tehnicii de dezandatorare in fapt face posibila eliminarea lor din bilant, ceea ce duce la ameliorarea pozitiei financiare si crearea premiselor pentru obtinerea de noi imprumuturi. 2. Reevaluarea imobilizarilor corporale Desi, conform principiului prudentei, activele trebuie evaluate la costul istoric, aplicarea cu strictete a acestui principiu poate afecta pozitia financiara a unei intreprinderi. De aceea, in unele tari, normalizatorii contabili autorizeaza reevaluarea, in anumite conditii, a imobilizarilor corporale. Reevaluarea imobilizarilor corporale furnizeaza, prin intermediul unor variabile precum
5

diferentele din reevaluare, baza de amortizare si durata de amortizare posibilitati de a manipula imaginea bilantului. Prin reevaluarea imobilizarilor corporale, o intreprindere poate supravietui unei reduceri semnificative a capitalurilor proprii datorate unei pierderi. Diferenta din reevaluarea activului poate ridica nivelul capitalurilor proprii la un nivel mai mare de 50% din capitalul social ( nivel impus de legislatia societatilor comerciale ). Pentru a evita unele abuzuri in cazul reevaluarii, in unele tari, cum ar fi Franta, se interzice reevaluarea imobilizarilor . Daca operatia de reevaluare ar afecta profitul la nivelul amortizarii acumulate si doar diferenta ar fi inregistrata la diferente din reevaluare, profitul si rezultatul pe actiune ar fi substantial imbunatatite. Exemplu privind operatia de reevaluare a imobilizarilor corporale: Societatea detine in cadrul imobilizarilor o cladire in valoare bruta de 30.000 RON , amortizare acumulata 15.000 RON. Valoarea actuala a cladirii este de 35.000 lei. ACTIV Imobilizari corporale Cladiri Amortizarea cladirii Mijloace fixe Amortizarea mijl. fixe Valoare neta a imob corporale Active circulante Total activ PASIV Capital social Diferente din reevaluare Rezultatul reportat Rezultatul exercitiului Total capitaluri proprii Datorii Total pasiv Inainte de de reevaluare 70.000 30.000 (15.000) 40.000 (10.000) 45.000 35.000 80.000 50.000 0 (30.000) 3.000 23.000 22.000 45.000 Table 2.1.2 RON Dupa reevaluare 90.000 50.000 (15.000) 40.000 (10.000) 65.000 35.000 100.000 50.000 20.000 (30.000) 3.000 43.000 22.000 65.000

Se poate observa ca diferenta din reevaluare scoate intreprinderea din situatia in care capitalurile proprii erau mai mici de 50% din capitalul social. 3. Emisiunea de titluri hibride Intreprinderile recurg la o serie de finantari de tip "mezanin" : emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni, obligatiuni cu bonuri de subscriere de actiuni , care nu pot fi atasate cu certitudine nici capitalurilor proprii, nici datoriilor financiare. Varietatea si complexitatea acestor titluri hibride, precum si imprecizia si lipsa de unitate a definitiilor actuale pun probleme de clasificare, care au un impact semnificativ asupra echilibrului structural. In plus, utilizand o serie de montaje financiare, intreprinderile pot transforma unele datorii in
6

capitaluri proprii. Ideea consta in emisiunea de titluri care prezinta particularitatea ca sunt rambursabile doar in momentul lichidarii societatii. Aceasta particularitate le face asimilabile capitalurilor proprii. Dar, gratie unui montaj juridic, care presupune interventia unui tert, creditorii (cumparatorii de titluri) primesc asigurarea ca sumele imprumutate intreprinderii le vor fi rambursate intr-un timp determinat. Contabilizarea in categoria capitalurilor proprii a unor finantari care ar trebui sa figureze in datorii are drept consecinta modificarea echilibrului structural si reducerea ratei de indatorare ( ceea ce se urmareste de fapt prin aceasta tehnica de manipulare ). 4. Clasificarea titlurilor de valoare achizitionate Contabilitatea opereaza cu mai multe categorii de titluri: titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, alte titluri imobilizate si titluri de plasament. Incadrarea titlurilor in una sau alta dintre categoriile mentionate depinde, in mod normal, de intentia cu care intreprinderea le-a achizitionat. In unele cazuri insa, intreprinderile sunt tentate sa recurga la o anumita clasificare in scopul de a ameliora situatia prezentata utilizatorilor externi. Astfel, clasificarea titlurilor in categoria activelor circulante permite ameliorarea ratei de lichiditate. Exemplu privind operatia de clasificare a titlurilor achizitionate si influenta asupra pozitiei financiare: Intreprinderea achizitioneaza titluri in valoare nominala de 2.500 RON. Societatea le poate inregistra astfel: ACTIV Imobilizari Corporale Financiare Active circulante Stocuri Creante Titluri de plasament Disponibil Total Activ PASIV Capitaluri proprii Capital social Datorii pe termen lung pe termen scurt Total pasiv Fond de rulment ( Ac Dts ) Rata de lichiditate( Ac/Dts ) Varianta a 6.500 2.500 1.600 2.100 0 650 13.350 8.000 5.000 350 13.100 4.000 11,42 Tabel 2.4.1 Varianta b 6.500 0 1.600 2.100 2.500 650 13.350 8.000 5.000 350 13.100 6.500 18,57 RON

Rata lichiditatii si nivelul fondului de rulment pot fi influentate in sensul cosmetizarii lor
7

prin simpla includere a titlurilor achizitionate in cadrul activelor circulante si nu in cadrul activelor imobilizate. 5. Vanzari cu posibilitatea de returnare a bunurilor In cazul anumitor societati, ca, de exemplu, editurile si casele de discuri, pot exista anumite intelegeri formale sau informale care permit cumparatorului sa returneze bunurile ce nu au putut fi vandute intr-un anumit termen. Spre exemplu o casa de discuri vinde casete unei intreprinderi care conditioneaza achizitia de posibilitatea returnarii casetelor nevandute. Casa de discuri va inregistra vanzarea la intreaga sa valoare, desi este foarte probabil ca aproximativ 25% din casetele vandute sa fie returnate. Astfel , se inregistreaza un transfer de la activele mai putin lichide, cum sunt stocurile, la activele cu grad ridicat de lichiditate cum sunt creantele sau disponibilitatile. Este evident ca aceasta solutie de contabilizare conduce la ameliorarea ratei de lichiditate si a rezultatului in exercitiul in care a avut loc vanzarea, intregul risc de aparitie a unei datorii generate de returnarea bunurilor fiind transferat asupra unui exercitiu viitor. Desi nu este etica, utilizarea acestei solutii in contabilitatea societatilor romanesti nu poate fi contestata atata vreme cat regulamentul de aplicare a legii contabilitatii nu prevede reguli de aplicare a principiului prudentei in cazul pasivelor. 6. Vanzarea si rascumpararea stocurilor Pentru a obtine surse de finantare, societatile pot proceda la vanzarea stocurilor. Particularitatea operatiei consta in faptuI ca in contractul de vanzare este prevazuta o optiune de rascumparare a stocurilor. Intre data vanzarii si data rascumpararii stocului, societatea vanzatoare utilizeaza rezultatul obtinut din operatia de vanzare ca o sursa de finantare. Stocul si datoria de a rambursa finantarea acordata temporar de cumparatorul stocului sunt excluse din bilant. Diferenta dintre pretul initial de vanzare si pretul de rascumparare al stocului va fi inclusa in costul vanzarilor cand stocul va fi, in sfarsit, vandut unui cumparator independent

Tehnici de manipulare a contului de profit si pierdere

Teoria economica considera ca obiectivul oricarei firrne este maximizarea profitului. Exista, totusi, intreprinderi care doresc sa obtina doar un profit satisfacator. Practicile contabile le permit intreprinderilor sa prezinte, in anumite limite, rezultate conforme mai degraba cu obiectivele lor decat cu realitatea. Unele dintre aceste practici, numite politici contabile rezulta din alegerea intre diferitele metode de contabilizare si au drept finalitate fie ameliorarea rezultatului curent si a rezultatului net, fie modificarea structurii rezultatului fara a influenta rezultatul net. Alte practici, numite decizii de gestiune, nu reprezinta un simplu joc de inregistrari contabile, ci operatii care au fost realmente realizate de catre intreprindere si au drept consecinta ameliorarea rezultatului curent si a rezultatului net. Politicile contabile cuprind optiunile managerilor referitoare la solutiile contabile de
8

aplicat. Acestea pot fi: alegerea (sau modificarea) metodelor de evaluare; alegerea (sau modificarea) metodelor de prezentare a documentelor de sinteza; stabilirea volumului si gradului de agregare a informatiei publicate in documentele de sinteza, in general, si in anexa, in special; stabilirea informatiilor publicate in raportul de gestiune; stabilirea datei de comunicare a informatiilor financiare; publicarea voluntara a unor documente de sinteza facultative (de exemplu, tabloul de finantare); alegerea (sau schimbarea) auditorului; alinierea (partiala sau totala) la referentialul contabil international sau la referentiale contabile international recunoscute; abandonul anumitor principii contabile. Practicile de contabilitate creativa ce decurg din politicile contabile sunt: 1. Contabilizarea contractelor pe termen lung Optiunea contabila intre utilizarea metodei terminarii lucrarilor si metoda procentajului de avansare da posibilitatea repartizarii rezultatului fie pe parcursul lucrarii fie inregistrarea acestuia in anul terminarii lucrarii. Exemplu privind contabilizarea contractelor de lunga durata: Intreprinderea s-a angajat prin contract sa construiasca o cladire, estimand costul lucrarilor la nivelul de 33.000 RON si un venit de 38.000 RON . Costul lucrarilor pe cei trei ani au fost de 8.000 RON, 14.000 RON si 11.000 RON. Contul de profit si pierdere va arata astfel: Costul lucrarii Venituri din lucrari (metoda avans procentual ) Rezultat (met.avans. procent) Venituri din lucrari (met. terminarii lucrarii) Rezultat (met. term. lucrarii) Anul I 8.000 10.000 2.000 8.000 0 Anul II 14.000 15.000 1.000 14.000 0 Tabel 3.1.1 Anul III 11.0000 13.000 2.000 11.000 5.000 RON

Desi cele doua metode au recunoscut acelasi rezultat total, ele difera in ceea ce priveste
9

masurarea si raportarea rezultatului periodic pe durata lucrarilor de constructie. Se observa ca metoda terminarii lucrarilor este foarte obiectiva, tinand cont de faptul ca veniturile si cheltuielile unui contract sunt cunoscute cu certitudine doar in momentul finalizarii lucrarilor, insa nu respecta principiul independentei exercitiului. Principalul inconvenient al metodei procentajului de avansare este ca rezultatul este masurat pe baza estimarilor privind lucrarile realizate. Astfel , rezultatul poate fi crescut sau diminuat artificial supraevaluand sau subevaluand gradul de avansare a lucrarilor. Alegerea uneia dintre cele doua metode si trecerea de la o metoda la alta modifica contul de profit si pierdere. Unele intreprinderi sunt tentate sa utilizeze metoda terminarii lucrarilor in perioadele cu rezultate pozitive pentru a evita prezentarea unui rezultat dificil de mentinut pe termen lung. Pentru aceasta este suficient ca ele sa pretinda ca anumite contracte nu mai satisfac conditiile necesare utilizarii metodei procentajului de avansare. Aceasta schimbare risca sa treaca neobservata deoarece ea reprezinta doar o simpla schimbare de estimari contabile. 2. Politica de amortizare In functie de nivelul de amortizare stabilit de intreprindere rezultatul este in mod invers proportional influentat. O cota mai mare de amortizare va duce la diminuarea rezultatului si reciproc. Exemplu privind influenta politicii de amortizare asupra rezultatului: Intreprinderea detine un mijloc fix in valoare de 2.100 lei si are posibilitatea amortizarii acestuia fie liniar, fie degresiv pe trei ani. In functie de aceasta, rezultatul exploatarii va arata astfel: Tabel 3.2.1 RON Anul I Anul II Anul III Total Cifra de afaceri 28.000 28.000 28.000 84.000 Consumuri de la terti 13.500 13.500 13.500 40.500 Cheltuieli de pers. 8.000 8.000 8.000 24.000 Cheltuieli cu amortizare 700 700 700 2.100 ( liniar ) Cheltuieli cu amort. 1.050 525 525 2.100 (degresiv) Rezultat ( liniar ) 5.800 5.800 5.800 17.400 Rezultat ( degresiv ) 5.450 5.975 5.975 17.400 Desi rezultatul total pe cei trei ani de utilizare a bunului a fost acelasi, indiferent de metoda de amortizare utilizata, in cazul metodei amortizarii degresive, se creeaza impresia unei societati a carei performanta se amelioreaza dupa primul an. In realitate insa performanta intreprinderii este aceeasi indiferent de metoda de amortizare utilizata. 3. Imputarea cheltuielilor ocazionate de cresterea capitalului asupra primelor de emisiune In unele tari din Europa continentala, normele in vigoare (de exemplu, in Franta, articolul 343 din Legea societatilor comerciale din 24 iulie 1966) lasa intreprinderilor posibilitatea de a imputa cheltuielile ocazionate de cresterea capitalului social asupra primelor de emisiune aferente. Aceasta posibilitate creeaza un teren favorabil manifestarii abuzurilor in veea ce priveste continutul conceptului de "cheltuieli ocazionate de cresterea capitalului social".
10

Imputarea cheltuielilor ocazionate de cresterea capitalului asupra primelor de emisiune sar putea realiza prin una dintre urmatoarele cai: - Cheltuielile de stabiliment sunt contabilizate dupa natura lor. Apoi, pentru a compensa aceste cheltuieli, contul "Prime de emisiune" este debitat prin creditul contului "Transferuri de cheltuieli". - Cheltuielile de stabiliment sunt capitalizate, urmand a fi amortizate. Pentru a compensa cheltuiala cu amortizarea, in fiecare an, se va debita contul "Prime de emisiune" prin creditul contului "Transferuri de cheltuieli" pentru amortizarea aferenta exercitiului respectiv. Managerii isi motiveaza decizia de a imputa cheltuielile ocazionate de majorarea capitalului social asupra primelor de emisiune prin faptul ca un asemenea tratament nu lezeaza interesele nimanui. Astfel, imputarea cheltuielilor are drept efect o majorare a rezultatutui exercitiului, pastrand insa nemodificat totalul capitalurilor proprii. Majorarea rezultatului contabil si a celui fiscal, prin excluderea cheltuielilor de stabilirnent din categoria cheltuielilor deductibile, in anul capitalizarii lor, favorizeaza interesele administratiei fiscale, imputarea asupra primelor de emisiune suprimand orice amortizare ulterioara. De asemenea, valoarea intreprinderii ramane nemodificata deoarece capitalurile proprii au ramas la acelasi nivel. Ca urmare, actionarii nu au motive sa se planga. In realitate insa, desi totalul capitalurilor proprii ramane acelasi, indiferent de marimea cheltuielilor imputate, nu trebuie neglijat un element esential: rezultatul se modifica. Or, utilizatorii externi, care doresc sa isi creeze o imagine despre intreprindere pe baza studierii documentelor de sinteza publicate, vor fi tentati sa compare evolutia rezultatelor, fara a acorda prea multa atentie variatiei postului "prime de emisiune". In plus, imputarea timpului pe care managerii 1-au consacrat operatiei de majorare a capitalului apare ca fiind fortata. Nu trebuie uitat ca marimea cheltuielilor salariale ar fi fost aceeasi in absenta majorarii capitalului. 4. Politica de provizioane Provizioanele sunt destinate acoperirii de riscuri, cheltuieli sau pierderi al caror obiect este determinat cu precizie, dar a caror realizare si marime sunt incerte. Necesitand estimari, provizioanele creeaza conditii pentru netezirea rezultatelor. Astfel, "umflarea" provizioanelor in anii beneficiari diminueaza rezultatul, iar "dezumflarea" provizioanelor n anii deficitari majoreaza rezultatul. Exemplu privind influenta politicii de provizionare asupra rezultatului: Intreprinderea constituie in primul an un provizion aferent unui risc care se va produce in anul al treilea. In functie de necesitatile managementului ea ar putea supraevalua riscul in perioada in care rezultatul e mai mare si va relua la venituri o parte din provizioane in anii mai slabi din punctul de vedere al rezultatului: Var. A Cifra de afaceri Venituri din provizioane Consumuri de la terti Alte cheltuieli Anul I 3.300 0 2.700 0
11

Anul II 3.300 0 3.200 0

Tabel 3.4.1 Anul III 3.300 300 3.100 300

RON Total 9.900 300 9.000 300

Cheltuieli cu provizioane Rezultat din exploatare Var. B Cifra de afaceri Venituri din provizioane Consumuri de la terti Alte cheltuieli Cheltuieli cu provizioane Rezultat din exploatare

300 300

0 100

0 200 Tabel 3.4.2 Anul III 3.300 300 3.100 300 0 200

300 600 RON Total 9.900 400 9.000 300 400 600

Anul I 3.300 0 2.700 0 400 200

Anul II 3.300 100 3.200 0 0 200

Se poate observa din exemplu ca in ndiffe A intrerpinderea pare instabila din ndiffer de vedere al rezultatului. In ndiffe B intreprinderea pastreaza aparenta de mentinere in timp a performantei ( rezultatul se mentine in timp ). In realitate, performanta intreprinderii este aceeasi in ambele variante. 5.Alegerea metodei de evaluare a stocurilor Exista trei metode prin care se pot evalua iesirile de stocuri: metoda FIFO primul intrat primul iesit; metoda CMP cost mediu ponderat; metoda LIFO ultimul intrat primul iesit. Exemplu privind influenta metodei de evaluare a stocului asupra rezultatului: Intreprinderea inregistreaza in luna mai a anului urmatoarele operatii in gestiunea stocului de marfa x : stoc initial 360 Kg la pret de 0,08 RON, intrari pe data de 5 de 500 kg la pret de 0,085 RON, iesiri pe 15 de 400 kg, intrari pe 20 de 300 kg la 0,09 RON si iesiri pe data de 25 de 450 kg. Pretul de vanzare unitar a fost de 0,12 RON pe kg. Tabel 3.5.1 RON Stoc LIFO Stoc CMP 360*0,08 360*0,08 500*0,085 360*0,08 100*0,085 360*0,08 100*0,085 300*0,09 310*800 360 *0,08474 860*0,08474 460* 0,08474 760* 0,08474 310* 0,08474

Data 1.05 5.05 15.05 20.05 25.05

Stoc initial 360*0,08

Intrari 500*0,085

Iesiri

Stoc FIFO 360*0,08 360*0,08 500*0,085 460*0,085 460*0,085 300*0,09

400 300*0,09 450

10*0,085 300*0,09
12

30.05

98,3

27,8500

24,8

26,2694

Contul de profit si pierdere va arata astfel: Tabel 3.5.2 RON Cont de profit si pierdere FIFO LIFO CMP Cifra de afaceri 102 102 102 Cheltuieli cu marfuri 70,45 73,5 72,0306 Rezultat 31,55 28,5 29,9694 Se poate observa din exemplul prezentat ca rezultatul intreprinderii depinde de metoda de evaluare a stocurilor aleasa . Metoda FIFO determina cel mai mare rezultat iar metoda LIFO cel mai mic rezultat si implicit cea mai mica cheltuiala cu impozitul pe profit. In plus, in cazul in care intreprinderea decide schimbarea metodei de evaluare a stocurilor de la un exercitiu la altul ii va permite netezirea rezultatului. 6. Utilizarea metodei reportului deficitului fiscal Deficitul fiscal al unui exercitiu poate fi reportat, conform IAS 12, asupra exercitiilor viitoare sau asupra exercitiilor anterioare. In functie de exercitiul asupra caruia se imputa deficitul, exista metoda reportului inainte si metoda reportului inapoi. Exemplu privind influenta imputarii deficitului fiscal asupra rezultatului: Intreprinderea inregistreaza in anul N-2 un beneficiu de 25.000 lei, in anul N-1 o pierdere de 10.000 lei si un profit de 18.000 lei in anul ndiffe. In functie de metoda aleasa, rezultatul intreprinderii va arata astfel: Table 3.6.1 RON An N-2 An N-1 An N Total Rezultatul curent 25.000 ( 10.000 ) 18.000 33.000 4000 0 1280= 5.280 Impozit pe profit (18.000(metoda reportului inainte) 16% 10.000)*16% Rezultat contabil net 21.000 ( 10.000 ) 160 247.5 (report inainte) Impozit pe profit 4.000 ( 1.600 ) 2.880 5.280 (metoda report inapoi) 16% Rezultat contabil net(report inapoi) 21.000 ( 8.400 ) 15.120 27.720 Se poate observa ca indiferent de metoda utilizata, rezultatul total pe cei trei ani este acelasi; in cazul metodei reportului inapoi insa pierderea din anul N-1 este diminuata, netezind astfel nivelul rezultatului. 7. Politica de amortizare a imobilizrilor corporale Influena duratei de amortizare asupra rezultatului unei societi Estimarea duratei de amortizare (duratei de via util a imobilizrilor) este o problem de judecat profesional care presupune luarea n considerare a mai multor factori: nivelul estimat de utilizare a activului; uzura fizic estimat, innd cont de programul de ntreinere i reparaii al ntreprinderii;
a) 13

 uzura moral; limitele legale de utilizare a activului, cum ar fi durata contractului pentru bunurile care fac obiectul unui contract de leasing financiar. Durata de via util depinde de politica managerial privind activele firmei, deci poate fi inferioar duratei de via economic. Durata de via util se poate exprima (conform IAS 4 Contabilitatea amortizrii) n uniti de timp sau n uniti fizice de producie. Durata de amortizare a unei imobilizri trebuie reexaminat periodic i, dac previziunile sunt sensibil diferite de estimrile anterioare, cheltuielile cu amortizrile exerciiului n curs i ale exerciiilor viitoare trebuie s fie ajustate. n cursul utilizrii unui activ poate s devin evident c estimarea duratei sale de utilizare este neadecvat. Este cazul lucrrilor de mentenan i reparaii efectuate asupra imobilizrilor, a ameliorrii strii acestora, cnd durata de amortizare poate s creasc (cu pn la 10%). Pentru exemplificarea influenei duratei de amortizare asupra rezultatului, presupunem c exist dou societi cu aceleai performane care dein i utilizeaz aceeai categorie de active. Societile A i B dein fiecare un mijloc fix achiziionat cu 120 milioane lei. Dei cele 2
active corporale sunt identice i sunt utilizate n aceleai condiii, pentru amortizarea lor au fost reinute durate diferite: 2 ani la SC A i 3 ani la SC B. n funcie de durata de amortizare stabilit, conturile de profit i pierdere ale celor 2 societi se prezint astfel: Tabel 3.7.1 RON SC A Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total Cifra de afaceri 2.000 2.000 2.000 6.000 Consumuri de la teri 1.200 1.200 1.200 3.600 Ch de personal 600 600 600 1.800 Ch cu A 60 60 0 120 Rezultat din exploatare 140 140 200 480 Soc B Cifra de afaceri Consumuri de la teri Ch de personal Ch cu A Rezultat din exploatare Anul 1 2.000 1.200 600 40 160 Anul 2 2.000 1.200 600 40 160 Anul 3 2.000 1.200 600 40 160 Table 3.7.2 Total 6.000 3.600 1.800 120 480 RON

Societile A i B au performane identice. A doua societate alege ns o durat de amortizare mai mare, ameliorndu-i astfel rezultatul (prin includerea n cheltuielile curente ale exerciului a unei cheltuieli cu amortizarea mai mici), dnd impresia unei societi performante. Pentru a evita aceast capcan, utilizatorii externi interesai n compararea celor dou societi trebuie s se asigure c duratele de amortizare sunt comparabile sau, fcnd abstracie de cheltuiala privind amortizarea, s compare excedentul brut din exploatare. b) Influena metodei de amortizare asupra rezultatului societii Conform legislaiei n vigoare, persoanele juridice amortizeaz imobilizrile corporale utiliznd unul din urmtoarele regimuri de amortizare: 1) amortizarea liniar, care const n repartizarea uniform a valorii de intrare a imobilizrilor corporale pe toat durata de via util stabilit a acestora; 2) amortizarea degresiv, care presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu coeficienii prevzui de lege (1,5; 2; 2,5). Utilizarea regimului de amortizare degresiv se aprob de Consiliul de administraie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
14

3) amortizarea accelerat, constnd n calcularea, n exerciiul financiar n care imobilizrile corporale intr n activul persoanei juridice, a unei amortizri n limita prevzut de lege (50%) din valoarea de intrare a acestora. n exerciiile urmtoare amortizarea se calculeaz dup regimul amortizrii liniare. n alegerea metodei de amortizare, conductorii societilor vor ine cont de ritmul de consumare a avantajelor economice generate de deinerea i utilizarea imobilizrilor respective. Metoda de amortizare degresiv se utilizeaz mai ales atunci cnd imobilizrile se uzeaz moral ntr-o perioad relativ scurt de timp. Norma IAS 16 trece n revist metodele de amortizare utilizabile, i anume: metoda liniar, metoda degresiv i metoda nsumrii cifrelor2. Comparativ cu practica din Romnia, utilizarea metodei liniare aduce urmtoarele elemente noi: deducerea valorii reziduale din valoarea iniial sau din valoarea reevaluat i estimarea de ctre ntreprindere a duratei de via a imobilizrilor corporale. Metoda nsumrii cifrelor are ca rezultat alocarea costului iniial n funcie de gradul de utilizare a activului sau de producia obinut. Metoda degresiv determin o cheltuial descresctoare cu amortizarea pe parcursul duratei de via util a activului. Pentru a exemplifica influena metodei de amortizare asupra rezultatului unui agent economic, presupunem cazul a dou societi comerciale care dein i utilizeaz aceeai categorie de active imobilizate (un mijloc fix achiziionat cu 120 mil. lei), amortizabile pe aceeai perioad de timp (3 ani). Metodele de amortizare utilizate de cele dou societi sunt ns diferite: metoda degresiv n cazul primei societi i metoda liniar de amortizare pentru cea de-a doua. n funcie de metoda de amortizare reinut, conturile de profit i pierdere ale celor 2 societi se prezint astfel.

Soc A (degresiv)
Cifra de afaceri Consumuri de la teri Ch de personal Ch cu A Rezultat din exploatare

Anul 1
2.000 1.200 600 60 140

Anul 2
2.000 1.200 600 30 170

Tabel 3.7.3 RON Anul 3 Total

2.000 1.200 600 30 170 6.000 3.600 1.800 120 480

Soc B (liniar)
Cifra de afaceri Consumuri de la teri Ch de personal Ch cu A Rezultat din exploatare

Anul 1
2.000 1.200 600 40 160

Anul 2
2.000 1.200 600 40 160

Tabel 3.7.4 RON Anul 3 Total

2.000 1.200 600 40 160 6.000 3.600 1.800 120 480

Metoda de amortizare are influen asupra contului de profit i pierdere. Alegnd metoda amortizrii degresive, prima societate creaz impresia unei societi a crei performan se amelioreaz de la un an
2

R. Neag, Contabilitate financiar ntre naional i internaional, Editura Universitii Petru Maior, Trgu-Mure, 2003, pag. 135. 15

amortizrii degresive se obine prin multiplicarea coeficientului de amortizare liniar cu 1,5; 2 sau 2,5; prin urmare amortizarea degresiv calculat va fi mai mare dect cea liniar n primii ani ai duratei de utilizare, diminund rezultatul; n anii urmtori cheltuiala cu amortizarea degresiv este mai mic, dnd astfel impresia ameliorrii rezultatului fa de anii precedeni). n
la altul (coeficientul realitate, performanele celor dou societi sunt identice i constante.

Potrivit reglementrilor actuale, societile pot decide utilizarea metodei de amortizare accelerat fr a mai fi nevoie de avizul organului teritorial al Ministerului Finanelor Publice (pentru echipamentele tehnologice, respectiv maini, utilaje i instalaii de lucru, computere i echipamente periferice ale acestora, puse n funciune dup data intrrii n vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerat fr aprobarea organului fiscal teritorial. Acelai regim de amortizare se poate utiliza i pentru brevetele de invenie, de la data aplicrii acestora de ctre contribuabil). O consecin a utilizrii metodei de amortizare accelerat este majorarea cheltuielilor cu amortizarea n primul an al duratei de funcionare a activului (amortizarea calculat reprezint 50% din valoarea activului), ceea ce determin reducerea rezultatului din exploatare. n anii urmtori se nregistreaz reducerea acestor cheltuieli (amortizarea se va calcula prin metoda liniar, n funcie de durata de funcionare rmas i de valoarea rmas de amortizat). Metoda de amortizare accelerat este preferat de societile care doresc netezirea rezultatelor, n cazul n care pentru primul an al utilizrii acestei metode se prevede realizarea unui rezultat curent semnificativ, care prin majorarea cheltuielilor cu amortizarea va ajunge la nivelul considerat normal, comparabil cu cel din anii urmtori. De asemenea, cnd ctigurile se situeaz mult sub limita maxim, se va recurge la procedeul numit big bath, care permite ca n anul n care societatea nregistreaz o pierdere, managerii s
majoreze pierderea respectiv prin includerea unor cheltuieli suplimentare, ceea ce va permite prezentarea unor ctiguri ridicate n anii care urmeaz i creeaz impresia unei societi ale crei performane se amelioarez. Potrivit principiului permanenei metodelor, metoda de amortizare aleas trebuie s fie aceeai pe tot parcursul exerciiului financiar. Teoretic, n virtutea principiului permanenei metodelor, societile pot influena rezultatul prin politica de amortizare doar n anul n care realizeaz o investiie. Astfel, o societate care, n anul achiziiei unui utilaj, a ales s l amortizeze pe o perioad de 6 ani, va trebui s respecte aceast alegere i n urmtorii 5 ani, chiar dac n anul al doilea ea constat c ar fi fost preferabil amortizare degresiv sau o alt durat de amortizare. n realitate ns, societilor le este permis s schimbe durata de amortizare, metoda de amortizare i valoarea rezidual dac estimrile iniiale nu corespund situaiei actuale, cu condiia, impus de lege, a menionrii n notele explicative a oricror modificri ale politicilor

contabile, pentru ca utilizatorii s poat aprecia dac noua politic contabil a fost aleas n mod adecvat, efectul modificrii asupra rezultatelor raportate ale perioadei i tendina real a rezultatelor activitii persoanei juridice. II. Contabilitatea creativ i operaiile de lease-back

Operaia de lease-back (sau tranzacia de vnzare asortat concomitent cu o locaie) reprezint un montaj financiar prin care proprietarul unui bun l vinde unui ter, pentru a-l relua, concomitent, printr-un contract de locaie. Plata n numele locaiei i preul de vnzare sunt n general legate, deoarece ele sunt negociate mpreun. Contabilizarea unei operaii de vnzare a unui contract de locaie depinde de categoria de contract de locaie. Contextul aferent acestui montaj este sugerat de urmtoarea schem de principiu3:
3

N. Feleag, L. Malciu, Politici i opiuni contabile, Editura Economic, 2002, pag. 165. 16

ntreprinderea I1

Vnzarea bunului concomitent cu reluarea ntreprinderea I2 bunului n locaie

Avantajele ntreprinderii I1: pstreaz bunul, beneficiind de utilizarea lui; rezolv o posibil problem de trezorerie, prin ncasarea imediat a preului de vnzare al bunului. Avantajele ntreprinderii I2: n varianta unei locaii finanare, prin redevenele ncasate, i asigur rentabilitatea investiiei sale (veniturile din dobnzi); n varianta unei locaii simple, rentabilitatea nu se poate asigura dect atunci cnd suma chiriilor ncasate este superioar preului de vnzare. Acest montaj poate fi utilizat de ntreprinderi pentru cosmetizarea imaginii lor financiare, atunci cnd jocul ntre cele dou tipuri de contracte de locaie este speculat pentru mpodobirea bilanului. Operaia de lease-back reprezint o decizie de gestiune deoarece situaia real a ntreprinderii nu este n fapt modificat, ea utiliznd n continuare activul ca i cum ar proprietar. Aceast operaie permite realizarea unui plus de valoare care poate fi constatat, n anul vnzrii, la rezultate. n realitate, acest plus de valoare va fi neutralizat de chiriile viitoare. n plus, prin ncadrarea contractului de nchiriere n categoria leasingului operaional, se evit constatarea unei datorii i, n consecin, majorarea ratei ndatorrii. Pentru a demonstra cele afirmate, vom compara consecinele operaiei de lease-back asupra rezultatului cu consecinele recurgerii la un mprumut garantat prin imobilizarea n cauz. Fiecare dintre cele dou variante determin o influen diferit asupra contului de profit i pierdere i asupra bilanului. Primirea unui mprumut se regsete n contul de profit i pierdere prin prisma cheltuielilor cu dobnzile aferente mprumutului. n cazul operaiei de lease-back, n contul de profit i pierdere se vor regsi, n categoria altor venituri din exploatare, veniturile din cedarea imobilizrii respective, care vor majora rezultatul curent al exerciiului. Chiriile aferente primirii n locaie a bunului vor diminua rezultatul din exploatare al exerciiilor urmtoare. Operaia de lease-back nu are drept consecin numai ameliorarea rezultatului. Ea permite manipularea bilanului. Datorit faptului c resursele procurate prin cedarea activului nu reprezint, din punct de vedere juridic un mprumut, operaia nu majoreaz rata ndatoririi (raportul dintre total datorii i capitaluri proprii). Consecinele operaiilor de lease-back asupra contului de profit i pierdere i asupra bilanului au fcut din acestea o modalitate de finanare mai atractiv, n unele cazuri, dect finanarea bancar. Pentru a stopa mpodobirea situaiilor financiare, prin recurgerea la operaii de leaseback, unele organisme de normalizare au inclus n norme prevederi privind contabilizarea acestora. Astfel, norma internaioanl IAS 17 stabilete c modul de contabilizare depinde de natura contractului de locaie. Dac este vorba de o locaie-finanare, plusul (minusul) de valoare degajat de operaia de vnzare nu trebuie considerat un beneficiu (o pierdere) al (a) exerciiului n care are loc vnzarea, ci trebuie etalat pe durata contractului. Dei, n ultimii ani a sporit vigilena analitilor financiari, tehnica finanrii prin lease-back i conserv nc o parte din eficacitate. Acest lucru este posibil deoarece notele explicative ale
17

situaiilor financiare nu precizeaz care este natura locaiilor, nu descompune vnzrile de imobilizri n vnzri normale i vnzri lease-back i nici nu furnizeaz informaii privind valoarea just a preurilor de vnzare i a redevenelor. n plus, sarcina analitilor financiari este ngreunat de faptul c exist cazuri n care utilizarea finanrii de tip lease-back nu decurge din dorina ntreprinderilor de a degaja un rezultat artificial, ci dintr-o bun gestiune. Concluzionand, un sudiu realizat in Regatul Unit de catre Kamal Naser a evidentiat ca 91% dintre auditorii intervievati considera contabilitatea creativa o problema care nu va putea fi niciodata rezolvata. Altfel spus, indiferent de numarul si de gradul de detaliere a normelor contabile, intotdeauna vor fi unii care vor gasi o cale de a bate sistemul. Ca urmare, misiunea normalizatorilor si a reprezentantilor profesiei contabile nu este una simpla. Chiar daca nu sunt siguri ca vor cuceri razboiul impotriva contabilitatii creative trebuie sa faca efortul de a raspunde imaginatiei cu imaginatie.

BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3.

L. Malciu Niculae Feleag Neag Ramona

Contabilitate creativa, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Controverse contabile, Editura Economica, Bucuresti, 1996 Contabilitate financiar ntre naional i internaional, Ed. Universitii

N. Feleag, L. Malciu, Politici i opiuni contabile, Editura Economic, 2002

4.
5.

Petru Maior, Tg. Mure, 2004 www.biblioteca.ase.ro, www.contabilul.ro

18