Sunteți pe pagina 1din 2

19. Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Ocolasul Mic - Hornul Ghedeonului - cabana Dochia Marcaj: banda rosie.

Lungime: 6 km. Diferenta de nivel: 950 m. Timp de parcurs: 4h - 4h 30'. Obiective turistice: Jgheabul Armenilor, Abruptul Ocolasului Mic, Claia lui Miron, Turnul lui Budu, platoul Ocolasului Mic, Coloana Dorica si Abruptul Ocolasului Mare, Hornul Ghedeonului. Caracteristici: principalul traseu de acces de pe Valea Izvorul Muntelui, ce trece pe la numeroase obiective turistice si puncte de belvedere, folosit tot timpul anului. Pana la cabana Izvorul Muntelui ne putem deplasa pe soseaua modernizata DJ 155 F, din Bicaz pana aici fiind doar 12 km. in perioadele cand fluxul de turisti este mare cursele regulate de autobuze nu mai incheie traseul lor in punctul La Furcituri (la 2,5 km aval de cabana pe Valea IzvoruL Muntelui), ci merg pana la cabana. De la cabana Izvorul Muntelui, asezata la marginea padurii si in zona de confluenta a Paraului Maicilor cu Paraul Izvorul Muntelui, exista trei poteci turistice marcate spre zona inalta a masivului montan, la cabana Dochia, precum si alte poteci fara marcaj, mai greu de identificat si evident, de parcurs. Le mentionam: in afara de traseul nostru, potecile turistice marcate pe la Piatra cu Apa si Detunate (traseul 21) si pe la StincaDochia si Jgheabul cu Hotaru (traseul 22), ca si potecile nemarcate prin Polita cu Crini, Fundul Ghedeonului, Brana Ocolasului Mic sau Jgheabul Armenilor. Pe traseu, marcat cu banda rosie, de la cabana traversam pe sosea Paraul Izvorul Muntelui si prin padurea de fag si molid, taiem serpentinele soselei urmand un drum de padure ce se desfasoara pe malul stang al Paraului Maicilor. Impreuna cu drumul, insotim Paraul, spre amonte, printre Piciorul Scurt, la dreapta, si Piciorul Maicilor, la stanga. Urcam usor aproximativ 30-45 minute si, intr-un mic luminis, traversam firul apei pe malul opus. Prin Jgheabul Armenilor. Daca vom urma in amonte firul vaii, in continuare ingust (5-6 m), stancos si fara vegetatie arborescenta (parcurgerea sa nu creaza probleme dificile), vom putea intra in Jgheabul Armenilor). Prin acest jgheab, cei initiati pot iesi, dupa urcarea unei pante mai abrupte, prin Abruptul Ocolasului Mic, in platoul dintre Ocolasul Mare si Turnul lui Budu, la poteca turistica marcata a traseului nostru, care a ocolit Ocolasul Mic. Atentie! Nu recomandam parcurgerea acestei variante decat pe vreme buna si insotiti de o persoana care cunoaste bine iesirea din jgheab in zona platoului. O incercare hazardata ne poate scoate, eventual, in Polita lui Cocala (frumoasa, e drept), sau sub un perete vertical si un horn inaccesibil din Ocolasul Mic. Poteca traaeului urca in lungul coastei pe Piciorul Maicilor, prin padure, apoi direct in susul pantei si, din nou, pe coasta versantului nordic al piciorului de munte, spre dreapta. Un ultim urcus direct ne scoate in partea inferioara a Poienii Maicilor, o poiana larga si inierbata, orientata de la nord-est spre sud-vest si in cateva minute, sosim la adapostul pentru turisti construit in anul 1987 la liziera sa de nord-vest, unde se intalnesc trei marcaje turistice: banda rosie, cruce albastra (traseul 6, dintre satul Neagra si cabana Dochia) si punct rosu (traseul 20, spre Curmatura Varatec, Poiana Stanile si Curmatura Stanile). Suntem pe Piciorul Maicilor, la altitudinea de 1 326 m, acesta continuandu-se spre est cu Batca Popii (1 113 m). Din poiana, prin Batca Popii pana La Furcituri, a existat candva un marcaj turistic cu punct rosu, acum se mai pot gasi din cand in cand semnele acestuia prin desisul padurii, pe creasta, dar poteca a disparut. De fapt, intentia de realizare a unui marcaj turistic pe Batca Popii si Piciorul Maicilor exista din anul 1936. Peste sa, pe celalalt versant (de sud) al piciorului, tot in Poiana Maicilor, vom putea observa foarte aproape o stana (stana Tutuienilor), la obarsia unei vai ce conflueaza cu partea superioara a Paraului Furcituri. Stana este folosita in fiecare an. Din Poiana Maicilor avem vizibilitate spre zona inalta - Turnul lui Budu. Claia lui Miron, stancariile si spectaculosul abrupt al Ocolasului Mic, continuat spre partea superioara a Piciorului Scurt. Pe acesta din urma, in partea sa inferioara, vom distinge un brau (arboret) de zada sau larice (crin, cum ii spun moldovenii din zona). Abruptul Ocolasului Mic presarat cu brane, jgheaburi turnuri si vegetatie, ne ofera o priveliste impresionanta. N-ai crede, dar din partea superioara a Jgheabului Armenilor, care se vede, poti trece pana sub Turnul lui Budu, daca cunosti bine locurile si in special, Polita lui Cocala, in aproximativ o jumatate de ora. De la stana, urca o poteca ciobaneasca prin saua din Poiana Maicilor, continua peste Paraul Maicilor si Jgheabul Armenilor si iese pe coama Piciorului Scurt. Parasind Poiana Maicilor poteca traseului nostru suie aproape de coama Piciorului Maicilor, cand pe coasta, cand pe serpentine. Ne va intovarasi in restul druinului pana la cabana Dochia si marcajul cruce albastra. Pe Piciorul Maicilor poteca se strecoara pe pantele abrupte din padure, printre doboraturi de vant, iesind prin luminisuri in zone stancoase si, in final, cand am ajuns sub masivul stancos numit Turnul lui Budu, situat pe stanga in sensul de

mers, ne apare printre molizi silueta caracteristica a Claii lui Miron. Am sosit pe o poteca in lungul coastei, de fapt pe o brana numita La Strunga", apoi patrundem intr-un jgheab din care se ridica Stincamonolit din conglomerat, situat la una dintre obarsiile Vaii Paraului Maicilor. Urcam in serpentine scurte pe poteca recent amenajata (1987) si iesim printre jnepeni. Am intrat in interiorul perimetrului rezervatiei stiintifice Ceahlau. Claia lui Miron. De fapt, exista doua tancuri din conglomerat specific Masivului Ceahlau, foarte apropiate, si unii le numesc Claile lui Miron deoarece sunt asemanatoare cu doua capite de fan cam inalte si ascutite. In realitate, cea mai mare este Claia lui Miron. De la locuitorii imprejurimilor se stie ca un cioban batran, numit Miron, venea aici de pe Valea Bistritei cu oile sale si deseori, seara, se aseza la baza stancii izolate si doinea frumos din fluier. Cand, in iulie 1973, trei alpinisti au urcat la coarda pana in Varful monoiitului de aproape 100 m, intr-o escalada ce si-o doreau in premiera, au gasit in conglomerat o klippa" de calcar ca cea de pe Ocolasul Mic, flori de colti si. . . un piton al altor alpinisti. Escalada a fost efectuata in trei lungimi de coarda. Dupa ce admiram siluetele celor doua blocuri stancoase, printre jnepeni, iesim in golul alpin al terasei Ocolasului Mic, dintre Ocolasul Mare si Turnul lui Budu, masiv stancos ramas spre stanga noastra. Turnul lui Budu (1 715 m). in peretele vestic al masivului stancos, s-a deschis in anul 1954, un traseu alpin de gradul 4 A. In legatura cu Turnul lui Budu, printre localnici circula o legenda: Budu, ostean viteaz din vremea lui Alexandru cel Bun, s-a indragostit de domnita Ana, una dintre fetele domnitorului. Lasam in urma Turnul lui Budu, cu aspectul lui de cetate ruinata, conglomeratul slab cimentat fiind ros de vanturi, ploi si diferentele de temperatura, si traversam a treia terasa, cea inferioara a platoului Masivului Ceahlau. in fata, se descopera o parte din Abruptul Ocolasului Mare (dar nu cea mai reprezentativa, cea mai spectaculoasa), in care identificam usor Coloana Dorica. Poteca se continua lin printre blocuri de Stinca(geologii le numesc klippe de calcar") imprastiate in calea noastra. La aproximativ 50 m, in stanga potecii, vom putea gasi un izvor si un loc de popas cu masa si banci. Pe poteci nemarcate putem intra pe brana Ocolasului Mare, sub abrupt, iesind la Jgheabul lui Voda, Gardul Stanilelor si Curmatura Piciorului Schiop, putem urca La Pavilion si pe Varful Ocolasul Mare, cel mai inalt din Ceahlau (1907 m), prin Jgheabul Lupilor, putem sa ne strecuram pe sub abruptul estic sau putem sa ne deplasam pe Ocolasul Mic. Undeva la nord de Ocolasul Mic, iese potecuta, din Jgheabul Armenilor, amintita anterior si de la stana de pe Piciorul Scurt. Poteca traseului pe care-l urmam intra in padure, coborand usor in linie dreapta. Trecem pe langa un grup de stanci (in stanga), coboram o panta domoala, apoi in serpentine si intalnim, De dreapta, o poteca pastorala ce face legatura cu stana din Ocolasul Mic. Suntem tot in padure si la inceput, mergem aproape pe curba de nivel, apoi intalnim un perete stancos pe stanga, trecem pe la baza lui. in fata, printre copaci, se profileaza Piatra Lata din Ghedeon si Culmea Rachitis. Am depasit o zona de grohotis in mare parte fixat de vegetatie. Ne gasim deasupra abruptului din Fundul Ghedeonului, unde se afla obarsia Izvorului Muntelui ce trece pe la cabana eponima. Traversam Jgheabul Ghedeonului, ce se formeaza din Hornul Ghedeonului si coboara prin zona de abrupt de la Fundul Ghedeonului, urcam pe langa horn pe poteca reamenajata in anul 1987. In 10 minute iesim pe Piatra Lata din Ghedeon, de unde avem o priveliste cuprinzatoare spre Detunate si spre Piatra cu Apa de sub Turnul Rachitis, spre Obcina Chica Baicului si Lacul Izvorul Muntelui. Am intrat intr-un jnepenis des in amestec cu molid, dar poteca buna ne ajuta sa ne strecuram mai departe. O cruce de fier marcheaza un accident petrecut in anul 1983. Pana la cabana Dochia, care se profileaza pe pantele inferioare ale Varfului Toaca (1 900 m) si Varfului Lespezi (1 805 m), poteca se desfasoara la marginea platoului, lasand spre dreapta Piatra Lata din Ghedeon. Am trecut printr-o sa in care se amplaseaza, deseori, corturile turistilor sositi in zona inalta a Muntilor Ceahlau. Este singura poteca turistica din care se vede cabana Dochia, capatul traseului, cu mult inainte de a ajunge langa ea. La cabana se intalnesc potecile turistice marcate ce urca in zona inalta a Muntilor Ceahlau. Timp de parcurs pe etape: cabana Izvorul Muntelui (797 m), 0 h - Poiana Maicilor (1 326 m), 1h 30' - Claia lui Miron, 2h 30' -Hornul Ghedeonului, 3h 30' - 4h - cabana Dochia (1 750 m), 4h - 4h 30'.