TRASEE PIATRA CRAIULUI

Traseu 1

A. Traseu: Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Brana Caprelor
– Saua Padinii Inchise (alt 1955m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) -
Plaiul Foii ( acelasi traseu inapoi )

- durata total aprox 12 h

- grad dificultate: greu

Marcaj: Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Triunghi Galben,
Durata 2h30min
Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Varful Padina Popii (alt 2025m) – Banda Albastra, Durata 2h
Varful Padina Popii (alt 2025m) – Creasta Nordica – Refugiul Vf. Ascutit (alt. 2047 m) –
Punct Rosu, Durata 1h

B. Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Padica Popii – Vf.
Padina Popii – Brana Caprelor – Ref . Diana - Valea Ursilor – Plaiul Foii

- durata total aprox 10 h

- grad de dificultate: greu

Marcaj: Cabana Plaiul Foii (alt. 849 m) – Refugiul Diana (alt. 1480 m) – Triunghi Galben
Diana (alt. 1480 m) – Padica Popii – Vf. Padina Popii – Triunghi Albastru
Vf. Padina Popii – Brana Caprelor – Ref . Diana – banda Albastra
Ref . Diana - Valea Ursilor – Plaiul Foii – triunghi Galben

C. Cabana Plaiul Foii - Pliul Podurilor- Braul Cioranga Mare- Vf. Ascutit - Vf. Padina Popii-
Brana Caprelor

- Refugiul Diana - Valea Ursilor- Plaiul Foii,

- durata : total aprox 12 h

- grad dificultate: greu

Marcaj: Cabana Plaiul Foii - Vf. Ascutit – nemarcat

Vf. Ascutit - Vf. Padina Popii – punct Rosu
Vf. Padina Popii - Refugiul Diana - banda Albastra
Ref . Diana – Plaiul Foii – triunghi Galben

Traseu 2

A. Plaiul Foii – Refugiul Spirla – La Zaplaz - La Lanturi – Vf . La Om and back

- durata: 5- 6 h

- grad de dificultate: usor

1
Marcaj: Cabana Plaiul Foii- Refugiul Spirla – La Zaplaz - La Lanturi - banda Rosie
La Lanturi – Vf . La Om - punct Rosu

B. Plaiul Foii – Refugiul Spirlea (1415m)- „La Zaplaz” (1660m) - Umerii Pietrei Craiului –
Saua Tamaselului- Vf. Tamaselului - Curmatura Foii - Plaiul Mare – Plaiul Foii

- durata: 5- 6 h

- grad dificultate : mediu

Marcaj: Cabana Plaiul Foii- Refugiul Spirla- Umerii Pietrei Craiului – banda Rosie - Intersectie
cu TriunghiAlbastru – bada Rosie – Curmatura Foii , intersectie cu triunghi Albastru,
triunghi Rosu , banda Albastra

C. Cabana Plaiul Foii – Refugiul Spirlea (1415m) – Umerii Pietrei Craiului – „Marele
Grohotis” – Cerdacul Stanciului – Cabana Plaiul Foii

- durata: 8-9h

- grad de dificultate: mediu

Marcaj: Cabana Plaiul Foii- Refugiul Spirla- Umerii Pietrei Craiului – banda Rosie
Umerii Pietrei Craiului – „Marele Grohotis” – triunghi Albastru
Marele Grohotis – Cerdacul Stanciului – cruce Albastra
Cerdacul Stanciului – Cabana Plaiul Foii – triunghi Rosu

Traseu 3

A. Plaiul Foii – Muchia Runcului – Vf. Tasmasu Mare - Saua Tasmasu Mare

- Durata : 5-6 h

- Grad dificultate : mediu

Marcaj : Plaiul Foii – Muchia Runcului – Vf. Tasmasu Mare [ banda Galbena ]
Vf. Tasmasul mare - Saua Tasmasului [ banda Rosie]
Plaiul Mare - Plaiul Foii [ banda Albastra ]
Durata : Vf. Tasmasul mare - Plaiul Foii - 2h ½

Traseu 4

A. Plaiul Foii - masina – Valea Prapastiilor – Prapastiile Zarnestilor ( verde inchis – traseu
masina )

- Durata: -

- Grad dificultate : usor

2
CABANA PLAIUL FOII – ZONA FOSTULUI
REFUGIU DIANA
(şi traseul în sens invers)
10. Cabana Plaiul Foii – zona fostului
refugiu Diana
Marcaj: triunghi Galben Timp: 2½-3 ore
De la cabana Plaiul Foii pînă în punctul de intrare pe traseul marcat cu triunghi Galben
sînt 1000 m. Călăuziţi la început de marcajul bandă roşie, coborîm în lungul şoselei spre
Zărnesti. După distanţa amintită întîlnim un drum ramificat spre dreapta, semnalat şi de un
stîlp indicator. El ne conduce, pe lîngă pepiniera silvică, în valea Padina lui Rîie. Dupã ce
traversam valea, patrundem în poiana Padina Popii. Poiana, lipsita de stîlpi de marcaj, o
strãbatem paralel cu valea adîncitã în dreapta, pînã sus la marginea padurii, unde întîlnim apa
de pe Valea Ursilor, în lungul cãreia conduce marcajul nostru. La 1100 m alt. traversãm Valea
Ursilor pentru ultima oarã, iar la 1.150 m alt. se aflã ultima posibilitate de aprovizionare cu apa.
Ocolind în serpentine scurte sau urcînd pieptis prin desisul pãdurii, trecem prin locuri
neobisnuit de sãlbatice. În portiunea superioarã, poteca urcã sustinut pe lîngã un
perete punctat de grote mici, situate pe dreapta vãii, dincolo de care, prin jnepeni si ienuperi,
se apropie de singuraticul colt de stîncã denumit Acul Dianei, aflat în raza poienii Curmatura
Prãpãstiilor, unde era construit refugiul Diana.

10.A. Zona fostului refugiu Diana - cabana Plaiul Foii

Marcaj: triunghi Galben Timp: 2 ore

Pornind catre sud-vest din poiana Curmatura Prãpãstiilor, unde era refugiul Diana, trecem la
micã distantã pe lîngã un tanc de piatrã ridicat în dreapta, denumit Acul Dianei. Dincolo de el
coborîm în lungul potecii, strãbãtînd ultimele jnepenisuri ce preced padurea. Pe un
scoc, conturat pe lînga peretele înãltat în dreapta, coborîm panta înclinata care sfîrseste dupã
circa 350 m diferentã dc nivel, socotiti de la fostul refugiu, în zona unde, pe Valea Ursilor,
începe sa curga apa. In continuare, tot coborînd, depãsim portiuni noroioase, traversînd de
cîteva ori si talvegul vãii. La circa 1 000 m alt. iesim definitiv din pãdure, unde putem considera
coborîrea terminatã. De aici strabatem în diagonalã catre stînga poiana Padina Popii, coborînd
paralel cu firul vãii adîncite în stînga. La capãtul acestui pasaj intrãm în talvegul vaii Padina lui
Rîie. Condusi de semnele drumului, traversãm valea si patrundem într-o poianã unde
silvicultorii au o pepinierã. Trecînd prin faţa ei, ajungem pe soseaua de pe Bîrsa Mare. Aceasta
sosea, urmatã cãtre dreapta în aval, conduce la Zãrnesti, iar în amonte la cabana Plaiul Foii
(aflatã la circa un kilometru).

CABANA PLAIUL FOII - PLAIUL

RUNCULUI (MUCHIA ŢÂNŢÃRENILOR) -VlRFUL TÃMASUL MARE
11. Cabana PlaiuI Foii - PlaiuI RuncuIui
(Muchia Ţânţărenilor) - vîrfuI TâmasuI Mare
Marcaj: bandã Galbenã Timp: 2-2½ ore

Foarte multi turisti îsi petrec concediul la cabana Plaiul Foii, de unde întreprind diferite excursii
de scurtã duratã în masivul Piatra Craiului sau în imediata apropiere a acestuia.
Printre drumurile usoare din regiune se numarã si cel desfasurat pe Plaiul Runcului, denumit
de localnici si Muchia Tîntãrenilor. Pentru gãsirea primelor semne ale traseului, urmãm de la
cabanã drumul care dupã 40-50 m traverseazã Bîrsa Grosetului peste podul din imediata
apropiere a punctului de confluentã cu Bîrsa Tãmasului. Dincolo de pod urcãm pînã în curtea

3
împrelmuitã a clãdirii lucratorilor forestieri. Dincolo de cladire intram într-o poiana pe care
o traversãm cãtre dreapta. De la marginea pãdurii începe sa se vada pe copaci marcajul
bandã Galbenã. Urcusul, la început mai domol, apoi mai pronuntat, pãstreazã în gcneral linia
de cumpãnã a plaiului care este acoperit cu padure. Denumirea vine de la comuna Tîntãreni,
care închiria locurile de de pe acest plai. In stînga se contureazã ulucul adînc al pîrîului Runcu,
iar în dreapta, fãrã s-o vedem, valea Bîrsa Grosctului. Fãra sa ne abatem prea mult de pe
linia crestei, ajungem dupa circa 45 minute într-o zonã mai domoala, acoperitã cu padure
bãtrînã. Aici reapar semnele traseului, a cãror lipsã ne-a provocat putinã neliniste. Curînd
iesim la gol în poiana ce îmbracã Plaiul Runcului pe toatã linia lui de cumpãna. Urcînd pe la
liziera padurii, punctata cu frumoase exemplare de mestcacãn, ajungem în saua nu prea
adîncã, denumita Saua Micã a Runcului. Depãsind denivelarea ei, continuãm urcusul, urmînd
una din potecile adîncite pe linia crestei. Dupã circa 20 minute, socotite din Saua Micã a
Runcului, ajungem la cota 1 585 m, realizînd 300 m diferenta de nivel, socotiti de la cabana
Plaiul Foii. Fãrã sã avem altã perspectiva decît culmea împãduritã a Tãmasului Mare, ridicatã
în faţa noastrã, înaintãm, identificînd marcajul dispus cînd si cînd pe cîte o lespede. Privind
înapoi, putem distinge cu usurintã, jos în vale, pe firul Bîrsei Mari, casele din Gura Bîrsei lui
Bucur sau saivanul din Vadul de Mijloc. In dreapta se înaltã abruptul Pietrei Craiului, brazdat
adînc de firelc de obîrsic alc vãilor Cãlineţului, Ciorîngutei, Podurilor, Vlãduscãi ctc. Continuînd
urcusul, ajungem la 1 625 m, unde cîteva izvoare, singurele din zonã, ne îndeamna la popas.
Aproape de linia crestei, semncle sînt mai dese. Cîteva sãgeti figurate pe copaci ne aratã
directia de mers cãtre 232 pãdurea de molid ce acoperã muntele. Intrati în pãdure, începem sã
urcãm pe coastele ce apartin vîrfului Tamasul Mare. Prin vegetatia abundentã înaintãm cu
greu, cãutînd hãtasul nãpãdit de ienuperi, arini si coacãzi. La 1686 m alt. identificãm o sãgeatã
vopsitã cu Galben pe un copac, care ne aratã directia cãtre stînga în urcus. Urmînd sensul
indicat, ajungem dupã scurt timp pe vîrful Tãmasul Mare (1 735 m alt.). De aici se înfãtiseazã
privirii o cuprinzãtoare panoramã cãtre valea Dîmbovitei si mai departe cãtre blocul masiv al
Pãpusii, marginit în dreapta de primele culmi secundare ale Fãgãrasului. Peisajul cãtre Piatra
Craiului este dominat de zona Marelui Grohotis, unde muchiile si peretii înãltati deasupra lui
formeazã un zid continuu, prelungit dincolo de Ceardacul Stanciului. Pc vîrful Tãmasul Marc si
în jurul lui gãsim vara zone mari acoperite cu tufe de afin si coacãz, iar cãtre sfîrsitul verii
locurile adãpostesc numeroase colonii de ciuperci si burcti. Regiunea fiind foartc sãlbaticã,
recomandãm coborîrea pe acelasi traseu. De-a lungul culmii Tãmasului Mare se desfãsoarã în
ambele sensuri marcajul cu bandã rosie. El face legãtura între Piatra Craiului (Saua
Tãmãselului, cãtre sud-est) si drumul de creastã al muntilor Fagaras (Saua Lcrcscul Mic, cãtre
nordvest).