Outer title: Din Sinaia spre Padina pe sub pârtiile de schi.

01MN Traseul nr. 1: Sinaia – Cabana Padina

Leadin: ​Considerat leagăn al sporturilor de iarnă în România, Domeniul Schiabil Sinaia,

așa cum a primit denumirea poțiunea de platou din această zonă, atrage an de an zeci de
mii de turiști iubitori de schi. Există însă și un număr considerabil de iubitori de munte care
aleg să străbată la pas acest traseu pentru priveliștea Munților Colții lui Barbeș și a văilor din
împrejurimi, la o altitudine de 1.938 de metri, de pe Valea Dorului. În plus, din Șaua Lăptici
se vede în orizont Coștila, Vf. Piatra Arsă și Muntele Furnica, continuând apoi spre oaza de
relaxare, zona turistică Padina.

Text: ​Sinaia, una dintre cele mai frumoase stațiuni montane din România, se prezintă
vizitatorului cu un bogat trecut cultural și social. Fosta reședință a regilor, și purtând un nume
sfânt, cel al Muntelui Sinai, Sinaia îmbină frumusețea naturii cu cea a artei arhitecturale.
Stațiunea Sinaia, supranumită "Perla Carpaţilor", este apreciată drept liderul naţional în
privinţa numărului de vizitatori, indiferent de anotimp (aproximativ câteva milioane de turişti,
anual).
Munții Bucegi, situați la vest, ca un uriaș “scut de pază” al așezării, domină Sinaia
printr-un abrupt de peste 1000 m. Vârfuri țâșnind dincolo de 2000 m, strălucind vara în
bătaia soarelui, iar iarna sub mantia alba a zăpezii, sunt presărate la marginea marelui
abrupt al Bucegilor, unul dintre cele mai impresionante din câte exista în România. Cei care
doresc să ajungă de aici la Cabana Padina prin Șaua Lăptici au posibilitatea de a urca pe
jos, cu telecabina sau cu telescaunul până la cota 2000 (Furnica), de unde se poate coborî
cu telescaunul la Cabana Valea Dorului (1820 m) și se începe practic drumeția spre Valea
Soarelui pe Banda Roșie.
Traseul pornește din gara Sinaia, în paralel cu traseul 2 (Sinaia – Cabana Omu –
Râşnov), ajunge la Hotelul Restaurant Furnica și mai departe spre Cota 1400. La sensul
giratoriu, unde se virează spre Castelul Pelişor, părăsim traseul 2, urcând printre case, iar
apoi pădure, până la Cabana Brădet. Trecem de Cota 1400 și Salvamont, apoi de Cota 1500
(Valea cu Brazi), luăm Drumul de Vară și ne bucurăm de priveliștea Munților Colții lui Barbeș
când ajungem pe Valea Dorului. Drumeția de la Sinaia către Valea Izvorul Dorului nu este
anevoioasă și durează 3-4 ore, în pas de plimbare. Drumul străbate Vârful cu Dor, de unde
poți admira o priveliște de vis asupra împrejurimilor, la o altitudine de 1.938 de metri. Când
marcajul cu banda roșie se desprinde de crucea galbenă (Traseul 36), urmează poteca din
stânga și vei intra în Valea Izvorul Dorului.
Valea Izvorul Dorului este o poiană largă și liniștită, un loc perfect să te odihnești la
soare după câteva ore de mers și să te bucuri de primăvară. Dacă ai noroc, îți vor ieși în cale
pâlcuri de brândușe care abia așteaptă să fie fotografiate. De aici până la Cabana Padina se
mai fac 2 ore prin Șaua Lăptici. Din Șaua Lăptici se vede în orizont Coștila, apoi Colții lui
Barbeș și Muntele Furnica. Poteca coboarâ în cca. 40 min. la cabana Padina 1500 m.
Padina nu mai e demult un loc unde să ajungă numai munțomani. Este o zona unde
poți ajunge cu orice mijloc de transport de la pas la rulotă. Aici se poate lua masa din rucsac,
la Cabana Padina sau puțin mai încolo, la Hotel Peștera. Padina este un nod turistic
important pentru traseele din zonă.
Outer title: Traseul ce leagă Stâna Regală de Piatra Arsă,
Cabana Omu și Mălăiești.
01MN Traseul nr. 2: Sinaia – Cabana Omu – Râşnov

Leading ​Traseul nr.2 Bandă albastră străbate aproape întreg platoul Bucegilor, cu o
porțiune mai accesibilă, o plimbare ușoară ideală pentru orice vârstă (porțiunea dintre Sinaia
și Poiana Stânii Regale) și o altă porțiune intens circulată de iubitorii de munte, de la Cabana
Piatra Arsa (1950 m), spre Vf. Omu și până pe valea Mălăieşti, la cabana cu același nume,
atât de îndrăgită de munțomani pentru așezare și atmosfera veritabilă de cabană de munte.

Text: ​Traseul de drumeție din Sinaia până dincolo de Valea Mălăiești se înscrie ca unul
intens circulat de iubitorii de munte, ales cu precădere pentru peisajul natural ce oferă multe
puncte de belvedere cu o panoramă feerică și accesibil chiar și familiilor cu copii pe
porțiunea dintre Sinaia și Poiana Stânii Regale. Se poate face popas între cele două zile de
drumeție la Hotel Peștera, Cabana Omu sau Mălăiești, în funcție de pregătirea fizică și
disponibilitatea acestora.
Pentru cei dornici de o drumeție de inițiere pentru copii, prima parte (până la Stânca
Franz Joseph), e o plimbare ușoară ideală pentru orice vârstă și posibilă în orice anotimp.
Poteca Regală este o alee pietruită, bine îngrijită şi străjuită de balustrade, ce face legătura
între Peleș și Poiana Stânii. Traseul e frumos, induce liniște şi o stare de visare. Vara Poteca
poate fi parcursa în 40-45 de minute de mers susținut, sau maximum o ora și 20 de minute
de mers lejer. La capătul potecii, la altitudinea de 1270 m, se întinde o poiană – Poiana
Stânii - de unde poți admira Muntele Furnica, Valea Peleşului, platoul Pietrei Arse, parţial
Jepii Mici, Jepii Mari, Caraimanul şi Crucea Eroilor.
Dacă faci un ocol de 5 minute prin pădure, ajungi la Stânca Franz Joseph, amenajată
în anul 1896, când însuși Regele Carol I a venit în acest loc cu împăratul Austro-Ungariei,
Franz Joseph, pentru a-i arăta frumusețea locului. De aici se pot observa Valea Prahovei,
stațiunile Predeal, Bușteni, Sinaia dar și munții Baiului cu vârful Cumpătu.
Urmează o porțiune abruptă prin pădure pe Piciorul Pietrei Arse, şi traversând două
poieni cu vedere panoramică spre Postăvaru și Piatra Mare, ieșim în golul alpin și coborâm
ușor spre Complexul Piatra Arsă. Atenție, zona prezintă risc de avalanşă în timpul iernii.
De la Cabana Piatra Arsa (1950 m) poteca se îndreaptă către vest, și urcă apoi ușor
prin pajiștile vălurite de mușuroaie ale "Plaiului lui Păcală", pe Drumul lui Butmăloiu. Acest
traseu parcurge o parte foarte frumoasă a munților Bucegi, cu panorame largi ce se deschid
spre Munții Leaota, din Șaua Cocorei. Coborâm pe culme și pe poteca bine marcată şi
ajungem în spatele Hotelului Peştera (legătura cu traseul 8 ce urcă spre Babele).
De aici se urcă spre superba vale a Obârșiei Ialomiței, pe lângă Pensiunea Valea
Cocorei, într-un platou foarte larg unde sunt multe stâne. Valea Obârșiei este o vale de
origine glaciară, formată din două căldări, una inferioară și una superioară, despărțite una de
alta printr-un prag, loc în care s-a format cascada. Din acest loc izvorăște râul Ialomița.
Apele Ialomiței formează în această porțiune superioară a văii Cascada Obârșiei, cea mai
înaltă cascadă din Carpații Meridionali și a doua de pe suprafața României în ceea ce
privește înălţimea căderii de apă, de peste 100 de metri. Cascada este străjuită în stânga de
Munții Obârșia şi în dreapta de Culmea Doamnele.
 Se continuă cu o urcare susținută pe coastă prin pasaje de stâncă și grohotiș și mai
departe pe sub Mecetul Turcesc, o stânca imensă de calcar cu pereți albi, aproape verticali.
Lăsăm în urmă o panoramă superbă asupra Văii Obârșiei, ținem drumul de maşină, pe sub
Vârful Găvanele şi Vârful Bucura Dumbravă, prin zona superioară a Văii Cerbului şi în 30-45
de minute ajungem la Cabana Omu (2507 m). Urmează o coborâre spre Valea Gaura şi în
20 de minute ajungem la punctul unde marcajul spre Mălăieşti se împarte în două variante:
cea de iarnă ce coboară pe Hornul Mare spre valea Mălăieşti şi cea de vară ce coboară în
serpentine, pe versantul drept (sudic) al căldării superioare a Văii Mălăieşti până la baza
Hornului Mare. De aici se coboară prin mai multe căldări și praguri până la Cabana Mălăiești.
În stânga – Bucşoiu, în dreapta – Padina Crucii, în faţă – Hornurile Mălăieştilor, oriunde te
uiţi priveliştea e de vis.
Traseul coboară pe valea Mălăieşti, parcurgând alternativ zone de pădure şi trei
poieni lungi (Poiana Ferigii, Poiana Mălăieşti Izvor și Poiana Buhacu) și din loc în loc oferă
panorame asupra Văii Mălăieşti şi a Postăvarului. De aici urmăm drumul forestier circa 8-9
kilometri pe Valea Ghimbavului (Pârâului Mare), până în Râşnov.

Outer title: Traseu ușor pe plaiurile Abruptului Prahovean

01MN Traseul nr. 3: P-na Ţapului – Cabana Stâna Regală (PG)

Leadin ​Traseul nr. 3 Bulină Galbenă străbate o zona mai puțin cunoscută dar foarte
interesanta din punct de vedere turistic, și-anume abruptul prahovean al Bucegilor din
dreptul Poienii Țapului. Acesta este un traseu ușor, recomandat începătorilor, practicabil tot
timpul anului, indiferent de starea vremii și de condiția fizică.

Text: ​Poiana Țapului este o localitate componentă a orașului Bușteni, iar amplasarea ei îi
oferă un climat stimulant, cu o ionizare care o recomandă pentru odihnă și recreere, și pentru
tratarea nevrozelor, a surmenajului fizic și intelectual. Urmele regalității se văd și aici, fiind
situată în apropiere de castelul Peleș, Pelișor și Poiana Stânii Regale.
Un intinerar ușor, recomandat începătorilor și celor care nu vor sau nu pot face un
efort prea mare, traseul nr. 3 PG (bulină galbenă) este practicabil tot timpul anului, indiferent
de starea vremii și de condiția fizică. Pentru traseul Poiana Țapului - Cabana Stânii Regale,
marcajul pornește din Halta Poiana Ţapului, unică pe Valea Prahovei, în ceea ce priveşte
stilul arhitectural, de inspirație germană. Tot de aici pleacă și unul din cele mai frecventate
trasee turistice, cel spre Cascada Urlătoarea (marcaj punct albastru, durata 1 oră).
Se traversează Valea Babei (sursă de apă) și se urcă spre Plaiul Seciului. Mai
departe se pot admira stâncile ,,Sǎgeata şi scutul’’, apoi ,,Stânca cu Clopoţei’ de unde se
pot observa frumoasa şi bǎtrâna Sinaia, Munţii Baiului, Piatra Mare şi masivul Postǎvarul.
Se continuă în urcare spre Poiana Stânii, și apoi Cabana Stâna Regală (1270 m).
Dacă faci un ocol de 5 minute prin pădure, ajungi la Stânca Franz Joseph, amenajată
în anul 1896, când însuși Regele Carol I a venit în acest loc cu împăratul Austro-Ungariei,
Franz Joseph, pentru a-i arăta frumusețea locului. De aici se pot observa Valea Prahovei,
stațiunile Predeal, Bușteni, Sinaia dar și munții Baiului cu vârful Cumpătu.
Outer title: Traseu ușor de vizitare a Cascadei Urlătoarea

01MN Traseul nr. 4: P-na Ţapului – Cascada Urlătoarea (PA)

Leadin: ​Traseul nr. 4 Bulină Albastră este opțiunea de vizitare a Cascadei Urlătoarea cu
pornire din Poiana Țapului, pe un traseu scurt, într-o plimbare ușoară, ideală pentru orice
vârstă. Destinația finală, Cascada Urlătoarea, este una dintre cele mai impresionante
cascade din țară, atât prin debit, cât și prin cădere. Este un punct de atracţie pentru mii de
turişti, mai ales că drumul către cascadă este considerat cel mai uşor traseu din Bucegi.

Text: ​Deși mai puțin frecventat decât traseul spre Cascada Urlătoare care pleacă din
Bușteni (Traseul nr. 5 PR), și această opțiune pentru a ajunge la Cascada este la fel de
ușoara și plăcută. La doar câteva minute după ce părăsești zona populată ești înconjurat de
natură, liniște și un aer proaspăt. Se merge 30-40 de minute pe drumul forestier, apoi, 10-15
minute pe Valea Urlătorii mici prin pădure. Este un drum ușor, accesibil oricui, ce nu necesită
echipament deosebit și nici pregătire fizică specială. Se poate parcurge tot timpul anului.
Cascada Urlătoarea este una dintre cele mai impresionante cascade din țară.
Aceasta se află situată pe versantul estic al Munților Bucegi, în Parcul Natural Bucegi, foarte
aproape de Bușteni. Cu o cădere de 15 m, creează un peisaj spectaculos pentru cei care
ajung să o viziteze, mai ales în urma ploilor, când debitul este mult mai mare. Ea s-a format
datorită confluenței Văilor Comorilor și Urlătoarea Mică. la altitudinea de 1100 de metri.
Numele cascadei provine de la zgomotul produs de căderea apei. Apa de la Cascadă este
potabilă.
Legenda Cascadei Urlătoarea spune că aceasta ar fi fost o frumoasă păstoriță care
își păștea oile prin zona jepilor. Doi frați, tineri ciobani, prinseseră drag de fată fără să știe
unul despre sentimentele celuilalt. Aceștia au început să o urmărească pas cu pas, până
într-o zi neguroasă când au încercat să o prindă. Fata speriată, scoate un urlet a deznădejde
și se aruncă de pe stânci. Ciobanii împietresc pe loc, iar fata se transformă în cascadă,
apele ei curgând fără oprire de atunci.
Turiștii care ajung aici pot opta pentru un traseu mai lung, deoarece Cascada
Urlătoarea se află în apropierea traseului care leagă staţiunea Buşteni de Valea Jepilor,
Platoul Bucegi. (Traseul nr. 7 TA)

Outer title: Traseu ușor de vizitare a Cascadei Urlătoarea

01MN Traseul nr. 5: Buşteni – Cascada Urlătoarea (PR)

Leadin: ​Traseul nr. 5 Bulină Roșie din Bușteni (885 m) spre Cascada Urlătoarea (1055
m) este accesibil tot timpul anului și se parcurge în 1h și 15 min. Cascada Urlătoarea este un
punct de atracţie pentru mii de turişti, datorită frumuseții căderii de apă și legendei care o
însoțeste. Este unul dintre cele mai ușoare trasee montane din Bucegi.
Text: ​Cascada Urlătoarea din Munţii Bucegi este una dintre cele mai spectaculoase din
România, atât prin debit, cât şi prin înălţime (15 metri). Este o cascadă formată de pârâul
Urlătoarea, aflată la altitudinea de 1100m, în apropierea traseului turistic care duce din
Bușteni spre Platoul Bucegi pe Valea Jepilor. Se poate ajunge și din localitatea Poiana
Țapului (traseul nr. 4 PA). În afara principalei căderi de apă (15 metri), există și alte căderi
de apă mai mici, desfășurate pe câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pâraie,
Urlătoarea Mare și Valea Comorilor.
Traseul din Bușteni (885 m) spre Cascada Urlătoarea (1055 m) marcat cu punct rosu,
este accesibil tot timpul anului și se parcurge într-o 1h și 15 min. Există o porțiune de 200 de
m mai abruptă, unde se poate aluneca, în condiții de ploaie sau noroi, iar indicatoarele
anunță cum că zona ar fi frecventată de urși. Numele cascadei provine de la zgomotul
produs de căderea apei. Apa de la Cascadă este potabilă.
Legenda Cascadei Urlătoarea spune că aceasta ar fi fost o frumoasă păstoriță care
își păștea oile prin zona jepilor. Doi frați, tineri ciobani, prinseseră drag de fată fără să știe
unul despre sentimentele celuilalt. Aceștia au început să o urmărească pas cu pas, până
într-o zi neguroasă când au încercat să o prindă. Fata speriată, scoate un urlet a deznădejde
și se aruncă de pe stânci. Ciobanii împietresc pe loc, iar fata se transformă în cascadă,
apele ei curgând fără oprire de atunci.
Turiștii care ajung aici pot opta pentru un traseu mai lung, deoarece Cascada
Urlătoarea se află la întâlnirea dintre drumurile care leagă staţiunea Buşteni şi Poiana
Ţapului de Valea Jepilor, Platoul Bucegi.

Outer title: Traseul ce unește telecabina Bușteni de V. Cerbului

01MN Traseul nr. 6: Buşteni – V. Cerbului (PG)

Leadin: ​Traseul nr. 6 Bulină Galbenă este un traseu ușor, accesibil tot timpul anului și se
parcurge în 1h și 30 min. Poteca străbate Culmea Păltinului, apoi înconjoară Plaiul
Munticelului până la drumul auto de pe Valea Cerbului.

Text: ​Valea Cerbului - Poiana verde de la poalele Munţilor - este aşezatǎ în zona
nord-vestică a stațiunii Bușteni. Este cea mai importantă vale de pe versantul prahovean al
Munților Bucegi, o vale încântǎtoare ce despicǎ un lanţ de munţi, atracţie pentru turiştii care
aleg sǎ petreacǎ câteva clipe în natură la poalele munţilor.
Încă din luna mai, oamenii vin aici pentru momente de liniște și relaxare,
amplasându-şi corturi și rulote, motiv pentru care Valea Cerbului mai este denumită și
„Orașul pe roți”. An de an, sute de familii din toate colţurile ţării se mută cu rulota pe Valea
Cerbului, din Buşteni, din mai până toamna târziu.
Traseul pornește de la staţia de telecabină Buşteni, urcă pe sub pădure pe Culmea
Păltinului, întâlnind 2 izvoare, până la altitudinea de 1100 m, apoi coboară în poiana
Kalinderu sub pârtie. Se intră pe un drum forestier ce duce până deasupra Căminului Alpin,
unde întâlnim traseul 9 (triunghi roşu Bușteni - Mălăiești). și mai departe prin pădure coborâm
în 20-25 de minute în Valea Cerbului.
Outer title: Traseul Jepilor Mari

01MN Traseul nr. 7: Buşteni – Cabana Piatra Arsă (TA) -

Traseul Jepilor Mari

Leadin: ​Jepii Mari este traseul ce leagă Bușteni de Piatra Arsă prin Cantonul Jepi sau
Cantonul Schiel (Casa Naturaliştilor), cum i se spunea pe vremea când poteca șerpuia pe
sub funicularul fraților Schiel. Alături de Jepii Mici, este unul dintre traseele cele mai
frecventate din Bucegi. A se consemna că traseul este accesibil doar vara, pe timp de iarnă
există pericol de avalanşă.

Text: ​Jepii Mari este traseul ce leagă Bușteni de Piatra Arsă prin Cantonul Jepi sau
Cantonul Schiel (Casa Naturaliştilor), cum i se spunea pe vremea când poteca șerpuia pe
sub funicularul fraților Schiel. Alături de Jepii Mici, este unul dintre traseele cele mai
frecventate din Bucegi. A se consemna că traseul este accesibil doar vara, pe timp de iarnă
există pericol de avalanşă.
Jepii Mari sunt mult mai accesibili, chiar dacă au porțiuni de stânci și lanțuri, decât
Jepii Mici, nu prezintă dificultăți tehnice mari, poteca urcă în serpentine, zonele mai dificile
sunt prevăzute cu cabluri, astfel încât este abordabil de o categorie mai largă de turiști. Pe
întreg parcursul traseului vă veţi minuna de priveliștea pe care o veţi vedea printre frunzele
copacilor. E atât de linişte încât la mijlocul traseului încă se aude vuietul maşinilor ce circulă
în vale pe DN1.
În Jepii Mari traversezi mai întâi prin pădurea de foioase, apoi prin pădurea de
conifere, prin cea de jnepeni, iar în vârf de tot, pe platou, vei da peste pajiştea alpină. După
alte douăzeci de minute de mers pe jos pe poteci montane, vei ajunge la Cabana Piatra
Arsă.
Se pornește de la telecabina din Bușteni de la o altitudine de 880 de metri, având în
față decorul abruptului prahovean al Bucegilor, dominat de Vârful Claia Mare și Caraimanul
și până la un punct este comun cu traseul Jepii Mici și Cascada Urlătoarea. Se trece
succesiv prin zona „La Vinclu” (intersecţie cu traseul 5), apoi punctul denumit „La Mese”, de
unde se poate admira Claia Mare cu uriașul ei perete amețitor și se intră pe porțiunea cea
mai dificilă, „La Scări”. Pe marginea potecii vedem două cruci în memoria celor care au
încercat să parcurgă poteca în condiţii de vreme vitregă.
Se urcă câteva praguri de piatră asigurate de cabluri de susținere fixate de pereții
stâncoși și prin jnepenișul din Valea Urlătorii, poteca merge paralel cu linia de funicular care
transporta odinioară lemne, până la Cantonul Jepi / Schiel, la altitudinea de 1960 de metri.
Atenţie: marcajele sunt rare!
Cantonul Schiel, care găzduiește Casa Naturaliștilor, datează din 1910 și a fost
construit de către frații Schiel, fondatorii și proprietarii fabricii de hârtie din Bușteni. Deși
părăsită, construcția este solidă, parțial degradată, iar poziția ei la limita abruptului oferă o
belvedere impresionantă asupra Văii Prahovei, asupra Bucegilor și Baiului. De aici se
observă vârful Caraiman, cu Crucea Eroilor, vârful Jepii Mici, Claia Mare și alte culmi. Tot de
la canton se mai poate merge pe platoul Bucegi spre Cabana Babele (Traseul nr. 37) timp
de 1 oră și 30 de minute sau spre Cabana Caraiman timp de 1 oră și 30 de minute.
Din acest loc traseul se continuă prin jnepeniș spre Cabana Piatra Arsă timp de 20 de
minute (legătura cu traseul 37). Cabana Piatra Arsă este situată pe platoul Bucegilor, la o
altitudine de 1950 de metri, la jumătatea distanței dintre Babele și Cota 2000. Construită în
anul 1935, ea a fost transformată ulterior într-o bază sportivă. La Complexul Sportiv Național
Piatra Arsă vin în fiecare an numeroși sportivi în cantonament.

Outer title: Traseul ce leagă Platoul Babelor de Lacul Bolboci

01MN Traseul nr. 8: Buşteni – Cabana Babele – Pietroşiţa (CA)

Leadin: ​Platoul Bucegi a fost dintotdeauna preferatul amatorilor de drumeții mai mult sau
mai puțin experimentați. Dacă cei dintâi aleg să îl parcurgă chiar și iarna, cu avânt înspre
Vârful Omu și Bucșoiu, cei din urmă preferă să-l cutreiere vara, când ziua e mai lungă și se
pot bucura în tihnă de peisaje. Acest traseu străbate pentru început porțiunea denumită Jepii
Mici, apoi trece pe lângă Cabana Caraiman din pitoreasca Şauă Mică a Caraimanului,
străbate Platoul Babele, ocolește Cimintirul Elefanților, traversează oaza de rexalaxe din
zona Padina și ajunge pe curbele drumului auto de pe marginea lacului Bolboci. Un adevărat
tur de forță în Munții Bucegi.

Text: ​Unul dintre cele mai frecventate trasee din Munții Bucegi este Valea Jepilor,
recomandat turiștilor cu experiență montană. Se urcă pe un traseu dificil, urmând marcajul
cu cruce albastră, timp de trei-patru ore. Pitorească și în același timp periculoasă, poteca
traseului Jepii Mici străbate muntele despicat de prăpăstii adânci, străjuită de o parte de
Vârful Caraiman, de 2.384 m, și de cealaltă de Vârful Jepii Mici, de 2.154 de m.
Este un traseu spectaculos, cu potecă pietroasă, bolovani mai mici sau mai mari ne
taie calea, astfel încât trebuie să avem grijă să nu îi prăvălim la vale. Sunt şi porţiuni foarte
înguste unde putem înainta doar ţinându-ne de corzile şi lanţurile fixate temeinic în stâncă,
motiv pentru care acest traseu nu este recomandat iarna, fiind considerat unul dificil fără
echipament adecvat.
Pornind tot din Bușteni, cunoscut drept “Poarta Bucegilor”, traseul Jepii Mici are
același traseu până la urcarea în pădure ca și Jepii Mari. De aici, poteca marcata cu cruce
albastra se continua în partea dreapta, având acces spre Cabana Caraiman și Cabana
Babele. O buna parte din traseu se intersectează cu cel pe care îl urmează telecabina din
Bușteni, ce parcurge distanța până sus, pe Platoul Bucegi, în 12 minute. Priveliștile de la
înălțime nu se compară însă cu sentimentele trăite jos, unde de-a lungul întregului traseu se
contopesc perfect stâncile, pădurea și prăpăstiile adânci.
Traseul Jepii Mici, marcat cu cruce albastră, urmează valea din abruptul răsăritean al
Bucegilor, cunoscuta și sub numele de Valea Caraiman, pe traseul căruia se întâlnesc de
asemenea Cascada Caraiman ori Cascada Fantomă și Cabana Caraiman. De la refugiul
Salvamont de sub telecabină, există 19 cabluri care ne însoţesc până la Cabana Caraiman,
cu numeroase locuri panoramice. Un exemplu este ,,Creasta cu Zâmbri”, unde se află o
importantă staţiune de exemplare unice de Pinus cembra (zâmbru).
 Se ajunge la Cascada Caraiman sau Vânturișul Caraimanului, impresionantă mai
ales primăvara şi la începutul verii, unde se poate face o mică pauză pentru a admira
brânele Jepilor, telecabina suspendată deasupra văii și, cu puțin noroc, vreo capră neagră
zburdalnică. Nu trebuie să uităm de panorama oferită de Munții Baiului de pe malul stâng al
râului Prahova.
În continuare, poteca V. Jepilor conduce curând în firul Vâlcelului Zăpezilor (care
păstrează multă zăpadă, de unde urmează o faţă stâncoasă, urcă pieptiş printr-un horn şi
răzbate deasupra zonei de stâncării; de aici iese din nou pe o coastă puternic înclinată,
reintră curând în Vâlcelul Zăpezilor, iar după un urcuş scurt ajunge la Cabana Caraiman
(2025 m). (legătura cu traseul 42, potecă spre Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman,
numită Brâna Mare a Caraimanului, traseu marcat cu punct albastru).
De la Cabana Caraiman se continuă spre Cabana Babele până la baza telecabinei.
(legătura cu traseul 37 ce duce la Cabana Omu). Până la Cabana Babele urmăm pentru 10
minute traseul 37. Forța vântului în această „Cetate de piatră”, în decursul timpului a sculptat
în roci, gresii și conglomerate cele mai curioase forme, „Sfinxul”, „Babele” și alți megaliți
într-o diversitate compozițională și dimensională ce-i impresionează pe cei care îi contemplă.
De aici se urmează parțial conducta de gaze ce coboară la Peştera, pe Piciorul
Babelor, pe sub Vârful Cimintirul Elefanților. până la Hotel Peștera, mai departe spre
Mănăstirea Peştera și apoi pe poteca întărită cu trepte de lemn sau de ciment până la cursul
Văii Ialomiţe. Însoţind în jos firul Ialomiţei, spre NV zărim zona de stâncării abrupte de
calcare de deasupra Văii Horoabei cu Turnul Seciului.
Traseul nostru continuă înainte, în coborâre uşoară, prin pajiştile întinse ale padinei,
paralel cu firul Ialomiţei. De aici valea se îngustează, iar poteca, după ce descrie o curbă
spre dreapta, intră în Cheile Coteanului (Cheile Mici ale Tătarului). După traversarea cheilor
ieşim într-o padină întinsă între coastele Munţilor Lăptici (stânga) şi Tătarul (dreapta), trecem
de păstrăvărie (părăsită) şi de Turbăria Lăptici (în stânga noastră) şi curând parcurgem
scurtele şi frumoasele Chei ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci. Râul
Ialomița a săpat în calcarele de aici un „V” impresionant, cu pereți înalți și abrupți. După
primele două curbe ale drumului întâlnim punctul de pornire în traseul 56 (traseu spre Şaua
Tătaru TG).
Continuăm pe curbele drumului auto de pe marginea lacului, traversăm Văile
Tătarului, Mircii şi Bolboci (legătura cu traseul 43) şi după 2 ½ ore de la Padina ajungem la
Cabana Bolboci aflată lângă barajul lacului de acumulare. Pe baraj pleacă traseul 36 spre
Valea Dorului şi fosta Cabană Vârful cu Dor.
Bolboci e un lac vast, creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în 1988, printr-un
baraj, ascunzându-se printre versanții de pe mal, în așa fel încât e aproape imposibil să îl
prinzi într-o singură imagine, chiar și de pe creste. Parcurgem scurtele şi frumoasele Chei
ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci și mai departe la Cabana Bolboci,
construită între 1926-1928 de frații Schiel. De aici, traseul urmează drumul auto până la
Cabana Zănoaga și mai departe prin frumoasele Chei ale Zănoagei Mari. În aceste chei
amenajate cu podeţe găsim trei izvoare din care ne putem alimenta cu apă.
Se continuă spre Complexul de la Scropoasa (cabană închisă), urmăm malul drept al
lacului de acumulare Scropoasa (pe care este un izvor cu apă potabilă), lăsăm în dreapta
intrarea în Cheile Orzei (închise publicului) şi ocolim în serpentine muntele ieșind în
frumoasele Chei ale Ialomiţei. De aici se parcurg cheile până la Tabăra Vânătorul şi la
hidrocentrala Dobreşti și mai departe spre Tabăra Căprioara şi în final ultimii cca. 4 km ne
duc până în satul Pucheni al comunei Moroeni.

Outer title: Traseul din Bușteni pe Take Ionescu spre ​Cabana

Mălăieşti - ​refugiul alpin din inima munţilor

01MN Traseul nr. 9: Buşteni – P-na Coştilei – Cabana Mălăieşti

Leadin: ​Cabana Mălăieşti este poate cea mai îndrăgită cabană din munţii Bucegi.
Mălăieşti este un loc de popas “sus” la intersecţia unor trasee spectaculoase. Dispunerea în
amfiteatru a căldării glaciare îţi dă senzaţia că locaşul este protejat şi are un farmec aparte.
Traseul pornește de la Căminul Alpin, ajunge în Poiana Coştilei, un luminiș cu perspective
minunate asupra Bucegilor, de unde se continuă spre Colții Morarului și mai departe pe Take
Ionescu.

Text: ​Cabana Mălăieşti se află la o altitudine de 1720m, în partea nordică a Bucegilor, la

baza unei căldări glaciare aflate pe valea glaciară cu acelaşi nume. Aceasta din urmă este
dispusă în amfiteatru între culmea Bucşoiu Mare, culmea Scara şi creasta Padina Crucii și
este astfel lesne de înțeles de ce arată ca o fortăreață și de unde i se trage frumusețea.
Odată ce ajungi în căldare ai un sentiment de liniște, te bucuri de traseul finalizat și ești
bucuros de revederi cu oameni dragi. Serile se cântă des la chitară şi e multă voie bună. Vei
avea un singur gând: când să te reîntorci cât mai curând. Cabana este deschisă permanent
și există un refugiu Salvamont lângă cabană care oferă ajutor la nevoie.
Acest traseu este o adevărată magistrală cu o lungime de cca. 12 km, care
înconjoară la o altitudine medie de 1400 – 1700 m o parte importantă a masivului (partea de
nord-est), de cel mai mare interes atât pentru turişti cât şi pentru alpinişti şi schiori. Din el se
desprind trasee de acces spre importante obiective turistice, alpine şi de schi din zonele
Coştila, Omul, Morarul şi Bucşoiul. Iarna traseul este foarte periculos şi dificil pe între
Pichetul Roşu – Mălăieşti, pe porțiunea numită Take Ionescu.
De la Căminul Alpin (925 m) traseul urmează spre vest, în urcuş uşor prin pădure
poteca largă de pe Plaiul Munticelului. În continuare, lasă în stânga poteca nemarcată spre
Valea Albă şi Refugiul Coştila.și trece prin punctul La Măsurătoarea Urşilor (1310 m), apoi
traversează văile Coştilei şi Gălbenelelor şi ajunge în Poiana Coştilei (1360 m) (Buşteni –
Poiana Coştilei cca. 2½ ore).
Poiana, aflata chiar la poalele munților, e un loc mirific unde poți admira muntele
impozant ce se afla parcă la o aruncătura de băț și poți face un popas în luminișul larg.
Deasupra pădurii se înalţă Vf. Santinela Văii Cerbului, iar în fund, abruptul Coştilei, Valea
Mălinului şi marele perete al Crestei Gălbinelelor. În Poiană nu exista sursă de apă, ci doar
mai sus, spre Refugiul Colții Morarului. În capătul nordic al poienii există o stână locuită pe
timp de vară (atenţie la câini!).
Poteca încalecă curând o coamă scundă, dincolo de care se întinde Poiana Văii
Cerbului. După o scurtă coborâre ajungem la răscrucea de drumuri „Poiana Văii Cerbului"
(1310 m). (legătura cu traseul 10 spre Cabana Omu). Continuăm prin pădure pe curbă de
nivel cu uşoare urcări şi coborâri şi după 1-1 ¼ ore ajungem în Poiana Pichetul Roşu
(legătura cu traseele 11 şi 20). Traseul 11 (BR) vine de la Cabana Gura Diham, în timp de
Traseul 20 (PR) urcă de la Cabana Diham spre Cabana Omu. (Buşteni – Pichetul Roşu: 3
ore).
De la Pichetul Roşu traseul continuă pe sub abruptul Bucşoiului şi traversează mai
multe vâlcele, porţiunile dificile alternând cu cele domoale. În 30-40 de minute ajungem în
Poiana Bucşoiului. Continuăm ascendent, trecem de Valea Rea și intrăm pe Traseul Take
Ionescu, zonă echipată cu lanţuri şi podeţe de lemn şi urcăm în Şaua Mălăieşti / La
Prepeleac (1780 m). Aici intersectează potecile spre Cabana Omu (legătura cu Traseul 11).
De aici se văd în acelaşi timp Cabanele Diham şi Mălăieşti.
Coborâm pe curbă de nivel şi peste o treaptă stâncoasă echipată cu lanţ, depăşim
un podeţ de lemn (şi el echipat cu lanţ) şi după 10-15 minute ajungem în căldarea inferioară
a Văii Mălăieşti în care se află Cabana Mălăieşti.

Outer title: Traseul din Bușteni pe Valea Cerbului spre Vf. Omu
01MN Traseul nr. 10: Buşteni – P-na Coştilei – Cabana Omu
(BG)
Leadin: ​Traseul nr. 10 Bandă Galbenă străbate aproape în totalitate Valea Cerbului,
exceptând porțiunea denumită „Plaiul Fânului” sau „Drumul Tunului”. Este cea mai
importantă vale de pe versantul prahovean al Munților Bucegi, o vale încântǎtoare ce
despicǎ un lanţ de munţi, cunoscută drept „Orașul pe roți” sau “Poiana verde de la poalele
Munţilor”. După ce se traversează ultimele poienițe de pe Valea Cerbului (Poiana Văii
Cerbului, Poiana Urzicii, Poiana Priponului), depășim canionul îngust „La numărătoarea
oilor”, și continuăm pe versantul sudic al Muntelui Morarul, până la Cabana Omu.

Text: ​Cunoscută drept “Casa de piatră de la vârful Omul", Cabana Omu este cabana
plasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m). Alături de cabană, se află Stația
meteorologică Vârful Omu, aceasta fiind cel mai înalt punct locuit permanent din România.
Panoramele grandioase care se desfășoară la poalele cabanei sunt adevărata
atracție a acestui loc năucitor. Legenda spune că Vârful Omu este, de fapt, un cioban, care
cu mii de ani în urma s-a rătăcit pe acest masiv, din cauza furtunii. Deoarece nu își găsea
calea de întoarcere, ciobanul a început să înjure și să blesteme, iar Dumnezeu s-a înfuriat și
l-a transformat în stâncă.
Traseul pornește din Gara Bușteni sau de la Căminul Alpin. Odată ajunși la șosea
(legătura cu traseele 6, 11 şi 12), continuăm pe şosea, iar în cca. 30-40 min de la Buşteni şi
după ce traversăm pe un mic pod Pârâul Hoagelor ajungem la ramificaţia drumurilor spre
Plaiul Fânului - Poiana Coştilei cu trasele 11 și 12 (ce continuă spre Cabana Gura Diham).
Traseul nostru (bandă galbenă) continuă spre stânga, pe „Plaiul Fânului” sau
„Drumul Tunului”, printr-o poiană largă, urcă ocolind prin dreapta şi de-a coasta Vârful
Gâlma Mare (1419 m) şi răzbate în Poienia Coştila, unde peisajul e dominat de perspectiva
abruptului Coştilei. Prin nordul poienii depăşim stâna din Poiana Coştilei şi ajungem la
intersecţia cu traseul 9 (ce duce la Cabana Mălăiești).
Ne continuăm periplul pe Valea Cerbului, printr-o serie de poienițe (Poiana Văii
Cerbului, Poiana Urzicii, Poiana Priponului), urcăm câteva trepte stâncoase prin canionul
îngust „La numărătoarea oilor”, lăsăm în stânga Muntele Colţii Obârşiei (2480 m), remarcabil
printr-o zonă de pereţi stâncoşi (Cerdacul Obârşiei), și urcăm în serpentine repetate pe
versantul sudic al Muntelui Morarul, până sub Cabana Omu, unde întâlnim traseul 37 BG (ce
vine de la Piatra Arsă). De aici, mai avem circa 200 m până la Cabana Omu.
Outer title: Traseul din Bușteni pe la Gura Diham spre Vf. Omu

01MN Traseul nr. 11: Buşteni – Cabana Gura Diham – Cabana

Omu - spre acoperișul Bucegilor (BR)

Leadin: Traseul nr. 11 Bandă Roșie este considerat de specialiști unul din cele mai grele
din masivul Bucegi, dar aducător de mari satisfacții. Porțiunea din Valea Cerbului spre
Cabana Gura Diham este una ușoară, fără dificultăți, de inițiere, iar de aici poteca continuă
în această notă până în Poiana Izvoarelor. Greul începe pe porțiunea Take Ionescu, iar apoi
pe Drumul Friedrich Deubel printre stâncării, jnepeni (atenţie mare în condiţii de ploaie!),
până pe Vf. Bucșoiu, al treilea între vârfurile muntoase din Munții Bucegi. De aici mai
traversăm un prag stâncos și ajungem la “platoul” pe care se află Cabana Omu.

Text: ​Cabana Omu este cabana plasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m), iar
Stația meteorologică Vârful Omu, aflată lângă Cabană, este cel mai înalt punct locuit
permanent din România. Lipsită de electricitate și apă, cabana este totuși o mângâiere
pentru iubitorii de munte. Punct de reper, răscruce de drumuri, loc de popas, cabana Omu
este la opt-nouă ore de urcuș față de Bușteni pe acest traseu.
Drumul către cel mai înalt vârf din Buceg, porneiște din Bușteni și ocolește Vârful
Gâlma Mare, pe Valea cerbului, până la Cabana Diham, ceea ce face să nu se simtă
dificultatea unei diferențe de nivel de 1830 metri (de la Bușteni până pe vârful Omu).
Din dreapta Cabanei Gura Diham începe traseul care duce la Cabana Poiana
Izvoarelor. Pentru o perioada foarte scurta de timp-aproximativ 10-15 minute acest traseu
este comun cu traseul care duce la Cabana Diham (triunghi albastru - Traseul nr 12). După
ce traseele se despart vei urma marcajul pe o potecă lejera străbătută pe alocuri de izvoare
și vâlcele, unde poți alimenta cu apă.
Odată ajuns în Poiana Izvoarelor, poți să poposești la Cabana pentru un ceai sau poți
să te bucuri de un picnic la înălțime, printre brazi. (Cabana Gura Diham - Cabana Poiana
Izvoarelor 1 - 1¼ ore).
De la Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) poteca se îndreaptă spre vest şi după cca.
15 min iese în Poiana Pichetul Roșu. Denumirea Poienii provine de la fostul pichet de
grăniceri, care avea acoperișul vopsit în roșu. ​Se urcă în paralel față de Colții Morarului, pe
poteca „Take Ionescu” ​până la Poiana Bucșoiu, ​unde se vede în stânga noastră
impunătoarea Vale a Bucşoiului (traseu nemarcat).
Continuăm Traseul „Take Ionescu” peste Creasta Văii Rele și mai departe peste
Valea Rea şi după 30-45 de minute de urcuş susţinut ajungem la intersecţia denumită „La
Prepeleac” unde lăsăm în dreapta traseul 9 TR (ce duce la Mălăiești).
De aici începe urcuşul susţinut pe versantul estic al Muntelui Bucşoiu, pe Drumul lui
Deubel. Urcăm printre jnepeni cu mare atenţie la semne şi după 30-40 de minute dăm de
prima zonă stâncoasă echipată cu cablu. Urcăm cu atenţie ţinându-ne de cablu şi depăşim
plăcile de stâncă înclinate (atenţie mare în condiţii de ploaie!) până la primul stâlp de marcaj
ce pare a fi în creastă. De fapt suntem la doar 2110 m altitudine! Muntele este un foarte bun
magician: deși pare că aproape ajungi la punctul final al traseului, mai ai de urcat ore întregi.
Continuăm pe poteca marcată pe pietre sau pe stâlpi încă vreo 30 de minute până la
intersecţia (2235 m altitudine) cu traseul 48 (triunghi albastru ce vine din Șaua Brâna
Caprelor). Ținem muchia stâncoasă şi după încă o oră de mers suntem pe Vârful Bucşoiu,
clasat al treilea între vârfurile muntoase din Munții Bucegi, cu altitudinea de 2.492 m, fiind
depășit doar de Omu, 2.505 m și Bucura Dumbravă 2.503 m.
De aici se continuă spre Şaua Bucşoiului peste un prag stâncos şi ajungem în
„platou” (3 ½-4 ore de la plecarea din punctul „La Prepeleac”) și încă 15 minute până la la
Cabana Omu, în cel mai înalt punct al Bucegilor (2505 m). Ca observație, în cele 5 ore de
traseu de la Omu la Poiana Izvoarelor nu există surse de apă.

Outer title: Traseul clasic spre Cabana Diham

01MN Traseul nr. 12: Buşteni – Cabana Diham (TA)

Leadin: ​Traseul nr. 12 Triunghi Albastru este considerat unul dintre cele mai ușoare
trasee montane din Bucegi, potrivit și pentru copii obișnuiți cu 8-9 km de drumeție, fără prea
multe dificultăți și străbate Valea Cerbului până la Cabana Gura Diham (comun cu traseul 11
Bandă Roșie), apoi merge încă aproximativ 1 h până în Șaua Baiului, de unde este comun
cu Traseul nr 13 Triunghi Galben (ce vine de la Azuga) pe un drum auto nemodernizat,
pentru 20-25 de minute până la Cabana Diham.

Text: ​Traseul Cabana Gura Diham – Cabana Diham este probabil pentru mulți dintre
drumeți, un traseu al amintirilor, un traseu de inițiere din perioada copilăriei, cu popas /
înnoptare la Cabana Diham, un traseu familiar pentru cei mici și mari, de dificultate medie
(mai puțin iarna când are unele porțiuni cu gheață).
Situată în Munţii Dihamului, la marginea unei poieni largi de sub Măgura Cenuşie,
cabana Diham reprezintă o importantă bază turistică. Ea oferă un excelent loc de odihnă şi
este în acelaşi timp un punct de plecare pentru numeroase excursii în împrejurimi sau în
excursii mai dificile pe abruptul nordic al Bucegilor. Iarna cabana Diham serveşte ca bază
pentru practicarea schiului fond. Cabana Diham (1320 m) este o destinaţie spectaculoasă şi
accesibilă turiştilor cu o formă fizică moderată.
Traseul pornește din Gara Bușteni sau de la Căminul Alpin. Odată ajunși la șosea
(legătura cu traseele 6 și 11), continuăm pe şosea, iar în cca. 30-40 min de la Buşteni şi
după ce traversăm pe un mic pod Pârâul Hoagelor ajungem la ramificaţia drumurilor spre
Plaiul Fânului - Poiana Coştilei (Traseul 10 spre Cabana Omu). Traseul nostru urmează
drumul pietruit şi după cca. ½ oră ajunge la Cabana Gura Diham (987 m). (Bușteni - Cabana
Gura Diham 1 - 1¼ ore).
De aici urcăm prin spatele cabanei şi după 10 minute lăsăm în stânga traseul 11
(bandă roşie). Noi urcăm în dreapta prin pădure pe piciorul sud-estic al Muntelui Diham pe
versantul stâng (drept geografic) al Cracului Dihamului. În 40-45 de minute urcăm pe lângă
conducta de gaze până în Şaua Baiului (legătura cu traseele 13, 14, 15, 16, 18, 45) (se
remarcă doi stâlpi de retransmisiuni) şi apoi, pe un drum auto nemodernizat, ajungem în
20-25 de minute la Cabana Diham.

Outer title:Traseul din Azuga spre Cabana Diham pe V.

Grecului
01MN Traseul nr. 13: Azuga – Cabana Diham (TG)

Leadin: ​Traseul nr. 13 Triunghi Galben este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort sau pregătire excepțională într-ale muntelui, o plimbare pentru savurat natura, închegat
gașca și observat abruptul Bucegilor, Munții Baiului, Piatra Mare și Postăvarul, de pe Vârful
Grecu, dacă se face un un mic detur de 5 minute. Se urmează drumul forestier de pe Valea
Grecului, apoi din Șaua Grecului (legătura cu Traseul 12 Triunghi Albastru) se continuă pe
drumul auto nemodernizat, pentru 20-25 de minute până la Cabana Diham.

Text: ​Un traseu de o zi ce se adresează tuturor categoriilor de împătimiți ai munților, de la

avansați la începători, de la copii la părinți, mai puțin umblat, ce oferă perspective asupra
Munților Baiului, Postăvaru, Piatra Mare și evident, Bucegi.
Traseul pleacă din Azuga și ajunge până la Cabana Diham prin pădure și pe culmi
domoale și are marele avantaj că oferă panoramei excelente asupra abruptului Bucegilor.
Iarna, în condiții de zăpadă mare se fac 3 ore și jumătate până la Cabana Diham. Traseul
este potrivit atât pentru plimbare pe jos cât și pentru schi de tură.
Situată în Munţii Dihamului, la marginea unei poieni largi de sub Măgura Cenuşie,
cabana Diham reprezintă o importantă bază turistică. Ea oferă un excelent loc de odihnă şi
este în acelaşi timp un punct de plecare pentru numeroase excursii în împrejurimi sau în
excursii mai dificile pe abruptul nordic al Bucegilor. Iarna cabana Diham serveşte ca bază
pentru practicarea schiului fond. Cabana Diham (1320 m) este o destinaţie spectaculoasă şi
accesibilă turiştilor cu o formă fizică moderată.

Outer title: Traseu secundar din Azuga spre Cabana Diham.

01MN Traseul nr. 14: Azuga – Şaua Baiului (TG)

Leadin: ​Traseul nr. 13 Triunghi Galben este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort sau pregătire, comun pe majoritatea traseului cu traseul nr. 13, excepție fiind porțiunea
de urcare pe versantul stâng al Văii Grecului pe Culmea Grecului până la intersecţia cu
traseul 15, sub Muntelui Leuca Mare (1442 m).

Text: ​Un traseu de o zi ce se adresează tuturor categoriilor de împătimiți ai munților, mai

puțin umblat, ce oferă perspective frumoase asupra Munților Baiului, Postăvaru, Piatra Mare
și evident, Bucegi.
Traseul pleacă din Azuga și ajunge până în Șaua Baiului prin pădure și pe culmi
domoale și are marele avantaj că oferă panoramei excelente asupra abruptului Bucegilor.
Acest traseu se adresează tuturor categoriilor de împătimiți ai munților, de la avansați la
începători, de la copii la părinți. Odată străbătură culmea Grecului, se iese în Șaua Grecului,
se continuă pe sub Vârful Leuca Mică 1448 m și mai departe în Șaua Baiului, de unde ni se
deschide perspectiva încântătoare a Morarului și Bucșoiului. de aici se poate continua pe
drumul auto nemodernizat, pentru 20-25 de minute până la Cabana Diham.
Outer title: Traseul din Predeal spre Cabana Diham
01MN Traseul nr. 15: Predeal – Clăbucetul Baiului – Şaua
Baiului (BA)

Leadin: ​Traseul nr. 15 Bandă Albastră este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort sau pregătire, accesibil celor obisnuiți cu diferențe de nivel de 500 de m. Poteca urcă
pe Clăbucetul Baiului de unde vom observa abruptul estic al Bucegilor cu Vârful Bucșoiu,
Colții Morarului și Colții Obârșiei și continuă spre Șaua Grecului, de unde merge în paralel cu
traseele 13 și 14 până în Șaua Baiului. De aici, se poate merge mai departe spre Cabana
Diham.

Text: ​În afară de sezonul de iarnă, când devine un important punct de atracție pentru
schiori, Predealul este și un loc încărcat de istorie. Situat la limita dintre regiunile Muntenia și
Transilvania, Predeal a luat naștere ca un nod feroviar instituit prin convenția de la 31 mai
1874 dintre România și Austro-Ungaria pe magistrala Ploiești-Brașov. Predealul, prin
particularitățile sale geografice, climatice și estetice, și-a creat un potențial turistic, favorizând
trasee turistice montane, fiind și cea mai înaltă așezare urbană din țară. Unul dintre acestea
este și traseul spre Șaua Baiului prin Clăbucetul Baiului (bandă albastră).
Clăbucetul Baiului, situat la extremitatea vestică a Bucegilor, deasupra localităților
Azuga și Predeal. este - în toate anotimpurile - un pisc cu minunate perspective montane
către masivele din jur. De pe Clăbucetul Baiului vedem abruptul estic al Bucegilor cu Vârful
Bucșoiu, Colții Morarului și Colții Obârșiei, platoul Masivului Piatra Mare și Munții Neamțului -
Gârbova.

Outer title: Traseul din Predeal spre Șaua Baiului

01MN Traseul nr. 16: Predeal – Dihamul Militar – Şaua Baiului
(TR)

Leadin: ​Traseul nr. 16 Triunghi Roșu este un traseu simplu, care nu necesită mare efort
sau pregătire, în urcare ușoară, în majoritate pe drum forestier (Valea Leucii și zona Șaua
Baiului). Este preferat de alergători sau pasionații de ciclism care vor să ajungă rapid din
Predeal la Cabana Gura Diham. Este o zonă de legătură între Unitățile Militare Vânători de
Munte UM V. Râșnoavei și U.M. Dihamul Militar.

Text: ​Înălțimea de peste 1100 m recomandă Predealul în primul rând ca stațiune pentru
schi. Însă nu trebuie uitat considerentul istoric. Așezarea Predeal a luat naştere odată cu
construcția și darea în folosință a liniei ferate Ploieşti – Braşov și a Gării Predeal, gară de la
fosta graniţă dintre România și Austro-Ungaria. Predealul, prin particularitățile sale
geografice, climatice și estetice, și-a creat un potențial turistic, favorizând trasee turistice
montane, fiind și cea mai înaltă așezare urbană din țară. Unul dintre acestea este și traseul
spre Șaua Baiului prin Valea Leucii și Valea Iadului (triunghi roșu).
Pentru acest traseu, se pornește din Predeal, pe șoseaua națională spre Azuga, se
urmărește DN73A, pe lângă U.M. Valea Râşnoavei şi se merge pe Valea Leucii circa 4 km
pe drum forestier. Valea este largă și urcușul este ușor. Pe dreapta ai Muchia Leucii iar pe
stânga muntele Clăbucetul Baiului. Pe la jumătatea văii se intră în pădure, se ajunge la
confluența cu Valea Iadului, se urcă abrupt pe poteca șerpuită și se iese în dreptul cabanei
Vânătorilor de Munte (legătura cu marcajele 13, 14, 15).
Curând ajungem în Șaua Baiului, unde întâlnim indicatoarele triunghi albastru care
vine dinspre Bușteni prin Gura Dihamului (traseul 12) și cruce albastră dinspre Cabana
Poiana Izvoarelor ( traseul 45 ) și ni se deschide perspectiva încântătoare a Morarului și
Bucșoiului.

Outer title: Traseul din Predeal spre V. Frăsinet

01MN Traseul nr. 17: Predeal – Cabana Forban – V. Frăsinet
(BA)

Leadin: ​Traseul nr. 17 Banda Albastră este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort sau pregătire, în urcare ușoară, în majoritate prin pădure, pe Muchia (Culmea)
Brădetului până la Cabana Forban (Steaua), apoi în coborâre abruptă spre Valea Frăsinet.

Text: ​Bucurându-se de o deosebita popularitate ca artera de circulație la întâlnirea

drumurilor care duc spre multe din stațiunile românești, Predealul, prin particularitățile sale
geografice, climaterice și estetice, și-a creeat un potențial turistic, favorizând traseele turistice
montane vechi, cărora li se adaugă mereu altele noi.
Este cazul și acestui traseu spre Valea Frăsinet, care urmează traseul nr. 15 de la
Gara Predeal până la confluența cu drumul ce duce spre U.M. Valea Râşnoavei De aici
continuăm înainte (trecem de Cimintirul Eroilor) până ajungem la Sanatoriul Climateric
Bucegi. Aici urcăm în stânga pe Muchia (Culmea) Brădetului prin pădurea de foioase, până
în dreptul Cabanei Forban (Steaua), cca 1 oră.
Traversăm traseul 18 şi urmăm curba de nivel prin poiana Cabanei Forban, pentru a
coborî apoi abrupt prin pădure 20-25 de minute, până în Valea Frăsinet (legătura cu traseele
19 şi 20).

Outer title: Traseul din drumul auto spre Piatra Arsă spre Șaua
Baiului
01MN Traseul nr. 18: La Şipote – Cabana Forban – Şaua Baiului
(BA)
Leadin: ​Traseul nr. 18 Banda Albastră leagă drumul de acces spre Complexul Sportiv
Piatra Arsă de Șaua Baiului, pe o potecă domoală în urcare pe drum forestier până la
Cabana Forban și mai departe până în Șaua Baiului.
Text: ​Situată în proximitatea Bucegilor, Șaua Baiului face legătura dintre muntele Diham și
muntele Clăbucetul Baiului la altitudinea de 1363 m. Toate traseele marcate din această
zonă sunt relativ simple, ușoare (diferențe mici de nivel), destul de scurte, accesibile și iarna.
Pentru acest traseu, de la gara Predeal (1035 m) urmăm spre sud şoseaua
naţională, iar după cca. 30 min, la dreapta, şoseaua Văii Rişnoavei. până în punctul „La
Şipote". Durata de la gară Predeal - La Șipote 1½ ore.
Din punctul „La Şipote” de pe DN73A (comun cu traseele 19 şi 20) urmăm
serpentinele drumului forestier ce urcă la Cabana Militară Forban (Steaua) cca. 2 km,
traversăm traseul 17 şi continuăm pentru încă 2 km pe acelaşi drum forestier până în Şaua
Baiului (legătura cu traseele 12, 13, 14, 15, 16, 45).

Outer title: Traseul din drumul auto spre Piatra Arsă spre
Cabana Diham
01MN Traseul nr. 19: La Şipote – P-na Frăsinet – V. Glăjăriei
(CG)

Leadin: ​Traseul nr. 19 Cruce Galbenă este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort, nu pune dificultăți, traversând câteva poienițe, cu o singură porțiune de urcare mai
susținută, spre Poiana Frăsinetului, pe piciorul Muchiei Cenuşii.

Text: ​Un traseu care nu pune probleme niciunui drumeț, cu un grad de dificultate ușor și
practicabil tot timpul anului, traseul La Șipote -Valea Glăjăriei, traversează mai multe poienițe
unde se poate face popas, și ajunge pe piciorul nordic al Muchiei Cenuşii din amonte de
Cabana Diham, coborând mai departe în Valea Glăjăriei.
Pornirea se face din punctul „La Şipote” de pe DN73A (comun cu traseele 18 şi 20),
se urmărește drumul auto spre Cabana Forban, pentru cca 800 de m, apoi se urcă pe curbă
de nivel spre Valea Frăsinetului, traversând câteva pâraie. Pe două dintre ele întâlnim
izvoare bogate. Odată ajunși în Poiana Frăsinetului, lăsăm în stânga marcajul 20 (spre
Cabana Diham). Urmează o coborâre prin două poieni pe piciorul nordic al Muchiei Cenuşii.
În circa 45 de minute de la plecarea din Poiana Frăsinetului întâlnim un indicator ce
ne arată 45 de minute până în Valea Glăjăriei, pe marcaj cruce galbenă şi 40 de minute
până la Diham, pe marcaj punct galben (Traseul 47). Parcurgem cele 45 de minute în
coborâre abruptă pe un drum de TAF care ne duce pe Vâlcelul lui Timen până la intersecţia
dintre Valea Glăjăriei şi Valea Dihamului în punctul numit “La Glăjărie” (nu avem stâlp
indicator!) (legătura cu marcajul 46, ce leagă Poiana Mălăiești de Cabana Diham).

Outer title: Traseul ce leagă Cabana Diham de Pichetul Roșu

01MN Traseul nr. 20: La Şipote – Cabana Diham – Pichetul
Roşu (PR)

Leadin: ​Traseul nr. 20 Bulină Roșie unul dintre cele mai ușoare trasee montane din
Bucegi, un traseu simplu, ce nu pune mari dificultăți, traversând câteva poienițe, cu o
singură porțiune de urcare mai susținută, pe piciorul Muchiei Cenuşii, și continuând în urcare
domoală până la Cbana Diham și mai departe spre Poiana Pichetul Roşu.

Text: ​Un traseu care nu pune probleme niciunui drumeț, cu un grad de dificultate ușor și
practicabil tot timpul anului, traseul La Șipote - Pichetul Roșu, traversează mai multe poienițe
unde se poate face popas, și ajunge în Poiana Pichetul Roşu (legătura cu marcajele 9 şi 11).
De la Șipote drumul începe să își dezvăluie pitorescul, trecând printr-o superbă
poiană de pe coama bazinului despărțitor dintre Valea Râșnoavei si Valea Ghimbavului, Vf.
Bucșoi, Poiana Frăsinetului și Colții Morarului, completând tabloul din depărtare.
Se urmărește drumul auto spre Cabana Forban, pentru cca 800 de m, apoi se urcă
pe curbă de nivel spre Valea Frăsinetului, traversând câteva pâraie. Pe două dintre ele
întâlnim izvoare bogate. Odată ajunși în Poiana Frăsinetului, lăsăm în dreaptă marcajul 19
(spre Valea Glăjăriei). Facem stânga (spre sud) şi urcăm pe versantul estic al Muchiei
Cenuşii, urmând linia de curent electric, până la Cabana Diham.
Situată la altitudinea de 1320 m, Cabana Diham este una din cele mai solicitate
cabane atât pe timp de vara cât și pe timp de iarnă, fiind ușor accesibila din 4 direcții:
Predeal, Azuga, Bușteni și Râșnov. Dacă doriți să poposiți e recomandat să sunați înainte,
chiar și doar pentru servirea mesei.
Din Poiana Diham, continuăm urcuşul ocolind Vârful Diham spre Pichetul Roşu. În 45
de minute de la Cabana Diham, se ajunge în Poiana Pichetul Roșu. (legătura cu marcajele 9
şi 11).

Outer title: Din Bran, pe Vf. Omu, pe Clincea și Șaua Țigănești

01MN Traseul nr. 21: Bran – Şaua Ţigăneşti – Cabana Omu
(BR)

Leadin: ​Traseul nr. 21 Bandă Roșie este un traseu mediu / dificil, potrivit celor
experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de aproape 2000 de m, dar cu satisfacții pe
măsură. Poteca străbate lungul și pitorescul sat turistic Poarta, continuă pe la baza pârtiei
Bran-Zănoaga, apoi urcă pe Culmea Clincea, cu imaginea culoarului Rucăr-Bran în spate și
Munții Piatra Craiului în depărtare. De aici se urcă în golul alpin prin Șaua Țigănești până la
baza Turnurilor Țigănești, de unde ne vom ajuta de cabluri și vom traversa câteva hornuri
până pe platoul Vf. Scara și mai departe spre Cabana Omu.

Text: ​Datorită importanței sale turistice și economice, Comuna Bran este cunoscută ca un
important punct de atracție turistică, cât și un punct de plecare către obiectivele turistice din
Masivul Piatra Craiului și Munții Bucegi. Zona Bran se află la granița dintre "Ţara Bârsei"
(depresiunea Brașov) și "Ţara Făgăraşului" (depresiunea Făgărașului), și reprezintă un punct
de legătură între Muntenia și Transilvania.
Pentru acest traseu, încă de la început, odată cu traversarea satului Poarta, de la
poalele munților Bucegi (un Mecca al împătimiților de fotografie), te bucuri de măreția
muntelui și rămâi fără suflare.. Parcurgem satul Poarta pe toată lungimea lui (cca 3.5 km)
până ajungem la baza pârtiei Bran-Zănoaga, unde ne întâmpină un popas cu băncuțe și
măsuță. Continuăm cu un urcuș susținut pe lângă baza Salvamont Bran și începem urcarea
pieptișă. Cu cât urcăm mai mult cu atât ni se deschide mai larg panorama spre culoarul
Rucăr-Bran și munții Piatra Craiului ne desfată privirea.
Curând intrăm în pădure, pe curbă de nivel și înainte să ajungem la intersecția cu
traseul ce vine din Poiana Ciubotei (punct albastru - traseul 50), pe partea dreapta dăm de
un izvor cu loc amenajat de odihnă. Este bine să vă alimentați cu apă de aici, deși mai există
un bazin din lemn cu apă, dar necurgătoare în Poiana Pănicerului, unde marcajul punct
albastru dispare. Din poiană ieşim, după un urcuş pe alocuri pronunţat, în coamă, de-a
lungul căreia, prin rarişti, ajungem în Poiana Clincii cu o panoramă deosebită spre Măgura
Codlei și Brașov.
Continuând pe bandă roşie prin pădurea de conifere și ajungem după încă vreo oră
de mers la intrarea în golul alpin, iar apoi în locul numit „La stânci” , de unde se vede
Muntele Ţigăneşti (2214 m). Sub abruptul vârfului facem dreapta pe curbă de nivel
ascendentă, până în Şaua Ţigăneşti (2195 m), unde găsim un refugiu mare şi bine construit
de 20-25 de locuri (refugiul se află pe versantul vestic al Culmii Ţigăneşti, la circa 20 de
metri sub şa) (legătura cu traseul 49 ce duce pe V. Mălăiești).
Odată ajunși în Șaua Țigănești, în stânga avem Valea Țigănești cu lacul Țigănești și în
dreapta avem Valea Ciubotei. De aici se văd, vârful Omu și stația meteo, pe platoul
Morarului. Urcăm pe curbă de nivel pe partea lină a Culmii Ţigăneşti şi în cca 30 de minute
ajungem la baza Turnurilor Ţigăneşti. Poteca echipată cu cabluri şi lanţuri urcă abrupt printre
turnuri, pe deasupra Hornului Ţigăneşti, până deasupra acestora, de unde avem o
panoramă impresionantă asupra Văii Gaura.
Ajungem curând pe platoul Vârfului Scara (2422 m), unde se pot vedea urmele unui
fost refugiu semisferic distrus de vânt, legătura. cu traseul 22 (ce urcă din Poiana Ciubotei).
Continuăm prin Șaua Hornurilor pe versantul nordic al Muntelui Bucşoiu. și apoi la Cabana
Omu (2507 m), cabana plasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m). Alături de
cabană se află Stația meteorologică Vârful Omu, cel mai înalt punct locuit permanent din
România.

Outer title: Din Bran, pe Vf. Omu, pe V. Ciubotei

01MN Traseul nr. 22: Bran – P-na Ciubotei – Cabana Omu (TG)

Leadin: ​Traseul nr. 22 Triunghi Galben este un traseu mediu / dificil, potrivit celor
experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de aproape 2000 de m, dar cu satisfacții pe
măsură. Poteca străbate lungul și pitorescul sat turistic Poarta, continuă pe drumul forestier
de pe Valea Ciubotea până la Baza Salvamont Ciubotea, de unde intră pe poteca marcată și
urcă de-a coasta pe Muchia Urlătoarea Clincii, apoi pe Valea Ciubotei, de unde continuăm
urcarea pe Muchia Ciubotea până pe platoul Vf. Scara și mai departe spre Cabana Omu.

Text: ​Acest traseu este unul de anduranță ce necesită o bună rezistență fizică, cu
diferență mare de nivel și porțiuni accidentate, iarna și pe vreme rea punând probleme la
orientare. Ca notă importantă, pe traseul Valea Ciubotei nu există sursă de apă.
Traseul porneşte din şoseaua naţională Braşov-Câmpulung, de la ramificaţia şoselei
comunale spre satul Poarta-Bran. Parcurgem satul Poarta pe toată lungimea lui (cca 3.5 km)
și ne clătim privirea cu panorama spre culoarul Rucăr-Bran și munții Piatra Craiului. Urmăm
mai departe firul râului Poarta și drumul forestier până la Salvamont Ciubotea, unde intrăm
pe poteca marcată. Continuăm prin pădure până într-o poiană lungă unde se găsește o
cabană silvică dărăpănătă. Din marginea de sus a poienii urmăm poteca ce urcă de-a
coasta pe Muchia Urlătoarea Clincii, pe faţa dinspre V. Urlătoarea Mică.
Poteca urcă pronunţat şi după 45-50 min din Poiana Ciubotei, ajungem pe Valea
Ciubotei de unde observăm Colții Ciubotei. Trecem pe sub o zonă de stâncării cu jnepeni și
ieşim într-o mică şa, în marginea de jos a căldării mijlocii a văii. În depărtare se înalță
Turnurile Țigănești care ne dau avânt. Continuăm în urcuş susținut și ieșim pe muchie în
Culmea Scara, pe platforma largă a Podului Spintecăturilor. Spre est, nu departe, se înalţă
Vf. Scara (2421 m).
Ajungem curând pe platoul Vârfului Scara (2422 m), unde se pot vedea urmele unui
fost refugiu semisferic distrus de vânt, legătura. cu traseul 21 (ce urcă din Poiana Clincea).
Continuăm prin Șaua Hornurilor pe versantul nordic al Muntelui Bucşoiu. și apoi la Cabana
Omu (2507 m). Situată pe Vârful Omu, cel mai înalt vârf al Munților Bucegi, Cabana Omu
este cabana plasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m). Alături de cabană, se află
Stația meteorologică Vârful Omu, aceasta fiind cel mai înalt punct locuit permanent din
România.

Outer title: Din Bran, pe Vf. Omu, pe V. Gaura

01MN Traseul nr. 23: Bran – V. Gaura – Cabana Omu (CR)

Leadin: ​Traseul nr. 22 Triunghi Galben este un traseu mediu / dificil, potrivit celor
experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de aproape 2000 de m, dar cu satisfacții pe
măsură. Poteca străbate lungul și pitorescul sat turistic Poarta, urcă pe Muchia Izvoarelor
spre Muntele Gaura, prin Şaua Poliţe, continuă pe Valea Gaura și apoi pe o porțiune de
lanțuri, ajunge în Șaua Hornurilor și mai departe spre Cabana Omu.

Text: ​Valea Gaura este una dintre cele mai frumoase văi din România și una din cele mai
fotogenice zone din Bucegi. Pentru drumeții cu o pregătire fizică bună, un astfel de traseu de
anduranță poate aduce o satisfacție în plus prin perspectiva priveliștilor inegalabile asupra
Pietrei Craiului și asupra Abruptului Vestic al Bucegilor.
Traseul porneşte din şoseaua naţională Braşov-Câmpulung, de la ramificaţia şoselei
comunale spre satul Poarta-Bran. Parcurgem satul Poarta pe toată lungimea lui (cca 3.5 km)
și ne clătim privirea cu panorama spre culoarul Rucăr-Bran și munții Piatra Craiului. Ajungem
după ½ ore în punctul „Podul Oprişului", unde lăsăm în stânga drumul spre Vf. Omu prin
Clincea. De la ramificaţie continuăm spre dreapta, în lungul Văii Poarta, pe drumul carosabil,
printre case şi fânete. Peisajul e dominat de culmile versantului transilvănean al Bucegilor.
Ajungem la o nouă răspântie de drumuri (legătura cu traseul 23 prin Poiana Ciubotei)
şi urcăm, pe Muchia Izvoarelor, pe drum de TAF şi apoi pe potecă pentru 2-2 ½ ore spre
Muntele Gaura. Întâlnim traseul 24 (ce vine din Comuna Șimon) şi în 5 minute ajungem în
Şaua Poliţe (1623 m). De aici urcăm până în Poiana Gaura, unde găsim stâlp indicator
(legătura cu traseele 25 şi 51). După o serie de suișuri și coborâșuri, se iese la baza văii
Gaura cu pereţi impunători de stâncă.
Urcăm pe firul văii pentru 20 de minute şi zărim în stânga indicator cu marcaj punct
roşu (130m) spre Cascada Moara Dracului (un detur de 5 minute de la traseu). Cascada se
vede foarte frumos din partea de jos (în condiţiile în care nu este secetă mare şi e secată!).
Poteca marcată urcă pe versantul stâng al văii, trece pe lângă un izvor și urcă o
porțiune de lanțuri și curând ajunge la stâna și adăpostul din căldarea superioară a văii. Aici,
căldarea e cu adevărat grandioasă. Continuăm urcarea spre Șaua Hornurilor, loc de unde se
vede Cabana Mălăiești, Vf. Scara, Vf. Bucsoiul Mare, Valea Gaura și alte zone minunate din
jurul Munților Bucegi. Curând ajungem la cabana Omu, staţia meteorologică şi refugiul
Salvamont administrat de Salvamont Bran.

Outer title: Din Șimon, spre Vf. Omu, legătura cu V. Gaura

01MN Traseul nr. 24: Şimon – sub Şaua Poliţe (CA)

Leadin: ​Traseul nr. 24 Cruce Albastră este un traseu mediu, care nu pune prea multe
dificultăți, în urcare pe Culmea Bălăban, cu o singură porțiune de urcare mai susținută, la
traversarea Muchiei Izvoarelor, cu perspective asupra abruptului Bucșoiu, Scara și Gaura.
Este un traseu de legătură cu Traseul 23, ce urcă mai departe pe Valea Gaura până la Omu.

Text: ​Socotit de unii gura de Rai a Brașovului care te poartă spre Omu, satul Simon este
situat la șase kilometri de castelul Bran, fapt care îi fură din notorietate, fiind umbrit de
popularitatea Branului și a comunei Moieciu de Sus. Totuși, dacă ajungi aici, vei remarca
conservarea și promovarea tradiţiilor populare din zonă și vei rămâne fascinat de peisajul
montan minunat care ți se deschide în orizonturi.
Din Valea Șimonului pornesc mai multe trasee montane, iar acesta spre Șaua Polițe
este unul extrem de popular între fotografi. Aici este ușor să uiți de toate problemele
cotidiene, de zgomotul orașului, și să te lași cuprins de liniștea împăciuitoare a zonei. Totul
devine atemporal, odată ce privești în spate spre creasta Piatrei Craiului, sau spre Valea
Rece și satul Poarta.
Traseul nostru urcă pe Culmea Bălăban, care apare pe harta și ca strada Bălăban,
pe lângă schitul Bran și mai departe spre cota 1600, în urcuş abrupt prin pădure până la
legătura cu traseul 23, sub Şaua Poliţe.

Outer title: Din Șimon, legătura cu V. Gaura, pe Valea Șimonului

01MN Traseul nr. 25: Bran – V. Şimon – P-na Gaura (TG)

Leadin: ​Traseul nr. 25 Triunghi Galben este un traseu mediu, care nu pune prea multe
dificultăți, în urcare progresivă fără urcușuri și coborâșuri. Traseul este în majoritate pe Valea
Șimonului, traversând câteva poienițe și urcând în serpentine strânse pe piciorul Muntelui
Vlădoaia, până la începutul Poienii Gaura, de unde pleacă trasee pe Valea Gaura (traseul
23) şi spre Poiana Guţanu (traseul 51).

Text: ​Din Valea Șimonului pornesc mai multe trasee montane, iar acesta spre Valea
Gaura are ambele capete de o frumusețe rară. Dacă din Șimon, te bucuri de priveliștea
fascinantă a crestei Piatrei Craiului, sau Valea Rece și satul Poarta, odată întrat pe Valea
Gaura ai în față căldarea grandioasă de un spectacol inegalabil al versantului transilvănean
al Bucegilor.
Traseul nostru urmărește firul Văii Șimonului de la biserica Șimon (legătura cu traseul
24) pe parcursul a 4-5 ore până mai sus de Monumentul Militarilor Israeliți, deasupra Stânii
Gaura în Poiana cu același nume (legătura cu traseul 23 și 51).
Socotit de unii gura de Rai a Brașovului care te poartă spre Omu, satul Simon este
situat la șase kilometri de castelul Bran și se remarcă prin conservarea și promovarea
tradiţiilor populare din zonă, fiind declarat sat turistic. În acest loc încântător, înconjurat de
minunatele creste muntoase ale Bucegilor, Pietrei Craiului, Postăvarului și de Măgura
Codlei, se găsește Schitul Bran și alături de el câteva pensiuni care parcă sunt desprinse din
basme.

Outer title: Din Șimon, legătura cu P-na Guţanu.

01MN Traseul nr. 26: Şimon – V. Şimon – P-na Guţanu (BA)

Leadin: ​Traseul nr. 26 Bandă Albastră este un traseu mediu, care nu pune prea multe
dificultăți, în urcare progresivă, traversând câteva poienițe, pe lângă Vâlcelul Guţanului, pe
linia Muchiei Pietrele Albe și mai departe spre Poiana Guțanu.

Text: ​Verdele nesfârșit, dealurile cu turme de oi, aerul tare de munte, liniștea împăciuitoare
a zonei și frumusețea desăvârșită a locului, sunt câteva din atuurile care te cheamă în satul
turistic Șimon. În acest loc încântător, înconjurat de minunatele creste muntoase ale
Bucegilor, Pietrei Craiului, Postăvarului și de Măgura Codlei, se găsește Schitul Bran și
alături de el câteva pensiuni care parcă sunt desprinse din basme.
Lăsând deoparte atracțiile locului, traseul montan pe pe firul Văii Șimon spre Poiana
Guțanu se înscrie ca unul de un spectacol magic, mai ales dacă alegi să-l parcurgi la mijloc
de primăvară când e încărcat de frăguțe, sunătoare, margarete, garoafe de câmp și flori de
susai.
Puţin după ieşirea din Şimon se desparte Valea Şimonului de Plaiul lui Lom, iar
poteca noastră continuă spre Valea Gaura, iar apoi pe linia Muchiei Pietrele Albe, printr-o
galerie prin pădurea de conifere, până într-o poiană lungă și mai departe spre Poiana
Guțanu.

Outer title: Din Șimon, prin Șaua Strunga spre Padina

01MN Traseul nr. 27: Şimon – Plaiul lui Lom – Cabana Padina
(BR)

Leadin: ​Traseul nr. 27 Bandă Roșie este un traseu mediu / dificil, potrivit celor obișnuiți
cu diferențe de nivel de aproape 2000 de m, dar cu satisfacții pe măsură. Poteca străbate
lungul și pitorescul sat turistic Șimon, urcă pe Plaiul Lui Lom, oferind din loc în loc,
perspective frumoase asupra Munţilor Leaotei şi continuă încă o oră până la capătul de jos
al Poienii Guţanu. De aici, pe curbă de nivel ascendentă, prin partea superioară a Văii
Grohotişului, a Văii Rele, a Văii Merezului şi a Văii Prăvalelor, ajunge în Șaua Strunga și
coboară pe sub Muntele Colţi la Cabana Padina (1509 m).

Text: ​Cabana Padina este situată la o altitudine de 1525 într-un cadru natural de excepție,
pe Valea Ialomiței, pe platoul Padina de la poalele Munților Bucegi. Chiar dacă accesul în
zonă se poate face cu orice mijloc de transport de la pas la rulotă, Padina a rămas o oază
de relaxare unde poți lua masa din rucsac, poți campa la cort, ori poți porni pe traseele din
zonă
Un astfel de traseu este și acesta, Bandă Roșie, care pornește din satul turistic
Șimon, de pe Valea Șimonului, unul dintre cele mai fotogenice locuri din țară, căutat de
(puținii) turiști pentru frumusețea desăvârșită a locului, păstrarea și promovarea tradiţilor
populare și panorama extraordinară pe care o oferă asupra crestelor muntoase ale
Bucegilor, Pietrei Craiului, Postăvarului și Măgura Codlei.
Traseul nostru urmărește firul Văii Șimonului de la biserica Șimon (legătura cu traseul
24) pe șoseaua asfaltată, pe care o părăsește după ultimele case, făcând dreapta pe un pod,
pe firul Văii lui Lom (legătura cu traseul 25). Urmează o urcare lină pe culmea Plaiului lui
Lom, timp de circa o oră, traversând 2 poieni lungi cu puncte de belvedere spre culmile
îndepărtate ale Munţilor Leaotei.
Se continuă spre Poiana Guțanu, unde intersectăm traseul 28 (TG din Moeciu spre
Peștera) și mai departe, în dreapta pe curbă de nivel ascendentă, prin partea superioară a
Văii Grohotişului, a Văii Rele, a Văii Merezului şi a Văii Prăvalelor, unde găsim singurul izvor
de pe traseu. De aici, în 5 minute suntem în Şaua Strunga (1909 m) (legătura cu traseele 30
şi 54) şi două minute mai jos, spre est, găsim refugiul Strunga. Continuăm în coborâre,
urmând stâlpii de marcaj şi apoi drumul de TAF până la Cabana Padina (1509 m).

Outer title: Din Moieciu, prin Șaua Bătrâna spre Hotel Peștera

01MN Traseul nr. 28: Moieciu de Sus – Şaua Batrâna – Hotel

Peştera (TR)
Leadin: ​Traseul nr. 28 Triunghi Roșu este un traseu mediu / dificil, potrivit celor
experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de aproape 2000 de m și cu drumeții de 6-7 ore.
Poteca străbate şoseaua care merge circa 4 km pe Valea Bângăleasa, urcă pe Culmea
Pleşei și mai departe pe un vâlcell până la Poiana Guțanu. De aici urmează o urcare
„stâncoasă” și abruptă până în Șaua Bătrâna (2150 m), de unde se coboară pe V. Doamnele
la Cascada Doamnele și mai departe spre baza Piciorului Babelor, la Hotelul Peştera.

Text: ​Multă lume știe: zona Bran-Moieciu este o alegere foarte inspirată când vine vorba
de o vacanţă la munte sau o drumeție montană. Însă, Moeciu de Sus, aflat un pic mai
departe de obiectivele turistice ale zonei, se bucură de o liniște și un pitoresc departe de
egalat. Aerul curat şi peisajele absolut încântătoare ale Bucegilor și Pietrei Craiului, îl fac o
destinație în.sine, dar și un punct excelent de plecare înspre crestele înalte ale Bucegilor.
Un astfel de traseu pitoresc este și Traseul nr.28 TR, ce pornește din centrul
Moieciului de Sus, lăsând în urmă imaginea Crailor, pe drumul auto de pe Valea
Bângăleasa, până ce acesta devine forestier, iar apoi intră pe potecă pe un pod în stânga cu
o urcare de 45 de minute pe Culmea Pleşei. Reprezentanții Parcului Natural Bucegi spun că
în această zonă există o serie de specii de floră protejate, cum ar fi rododendronul, floarea
de colț, și garofița albă sau jneapănul, așadar avem cu ce ne desfăta ochii dacă alegem să
parcurgem traseul primăvara.
Se ajunge pe serpentine în Poiana Guțanu şi la marginea ei întâlnim un izvor bogat.
După câteva minute prin pădure intrăm printr-un culoar între jnepeni care ne duce după
20-25 de minute la poiana largă de sub Muntele Bătrâna. De aici urmează o urcare
„stâncoasă” și abruptă până în Șaua Bătrâna (2150 m) și pas după pas, poză cu poză, se
ajunge la Refugiul Bătrâna și mai departe pe sub Vârful Bătrâna, se coboară pe firul de
obârşie al Văii Doamnele, printr-un prag glaciar până la Cascada Doamnele. Se continuă în
coborâre până pe platoul aflat sub Stâna Doamnele (legătura cu traseul 44) și apoi ajungem
la drumul auto ce deserveşte Stâna Doamnele (traseul 54). În 20-25 de minute ajungem la
baza Piciorului Babelor, la Hotelul Peştera.

Outer title: Din Moieciu, prin Șaua Strunga spre Padina

01MN Traseul nr. 29: Moieciu de Sus – Şaua Strunga – Cabana
Padina (CR)

Leadin: ​Traseul nr. 29 Cruce Roșie este un traseu mediu / dificil, potrivit celor obișnuiți cu
diferențe de nivel de aproape 2000 de m, dar cu satisfacții pe măsură. Poteca străbate
şoseaua care merge circa 4 km pe Valea Bângăleasa, apoi urcă pe firul slab al Grohotişului
și mai departe pe Valea Seacă a Prăvalelor până sub abruptul vestic al Bucegilor cu
Strungile Mari și Strungile Mici, și ajunge în Șaua Strunga, de unde coboară pe sub Muntele
Colţi la Cabana Padina (1509 m).
Text: ​Moieciu de Sus, aflat un pic mai departe de obiectivele turistice ale zonei, se bucură
de o liniște și un pitoresc departe de egalat. Aerul curat şi peisajele absolut încântătoare ale
Bucegilor și Pietrei Craiului, îl fac o destinație în.sine, dar și un punct excelent de plecare
înspre crestele înalte ale Bucegilor.
Traseul 29 CR este unul mai puțin solicitant decât precedentul și cu o urcare mai lină,
dar odată ajuns pe Valea Grohotişului, după ce părăsești drumul auto (și apoi forestier) din
Moieciu de Sus și ți se deschide în față abruptul vestic al Bucegilor cu Strungile Mari (2089
m) și Strungile Mici (1988 m), o gaură rotunjită în formă de U (Șaua Strunga) îți va capta
admirația pentru totdeauna.
Marcajele ne conduc pe versantul stâng al văii (drept cum urcăm), prin pădure, până
la altitudinea de cca 1650 de metri la baza pajiştilor alpine, apoi urcă pe o pantă bine
marcată cu stâlpi și întâlnește Traseul nr. 27 (ce urcă din Șimon) la cota 1700. Ne abatem 5
minute spre singurul izvor din zonă (captat printr-o ţeavă de plastic - nu curge în perioade
secetoase! ) și ajungem rapid în Şaua Strunga (1909 m) (legătura cu traseele 30 şi 54). Mai
jos, spre est, găsim Refugiul Strunga în caz de nevoie.
Se coboară circa 1½ ore pe extrema versantului stâng al Văii Coteanu (Muntele
Colţi) până lângă Stâna Strunga, la Cabana Padina (1509 m), urmând stâlpii de marcaj şi
apoi drumul de TAF. Padina este un nod turistic important pentru traseele din zonă, un loc
de odihnă sau relaxare, unde poți ajunge cu orice mijloc de transport de la pas la rulotă.

Outer title: Din Fundata, prin Șaua Strunga spre Padina

01MN Traseul nr. 30: Fundata – Vf. Bucşa – Cabana Padina
(BR)

Leadin: ​Traseul nr. 30 Bandă Roșie este un traseu mediu / dificil, potrivit celor obișnuiți
cu diferențe de nivel de peste 2000 de m, cu urcări și coborâșuri sinuoase, dar cu satisfacții
pe măsură. Poteca pornește din comuna Fundata, străbate satul Fundățica și urcă pe Şleaul
Mândrului până la Curmătura Fiarelor, care desparte Munţii Bucegi de Munţii Leaota. Rând
pe rând, depășim câteva vărfuri sub 2000 de m (Vf. Sfântul Ilie, Vf. Piscul Lacului, Vf. Bucșa
și Strungile Mici) și pantele înșeuate dintre ele (Șaua Dudele și Șaua Strungulița) și ajungem
pe sub Colții Strungii în Șaua Strunga, de unde se coboară pe sub Muntele Colţi la Cabana
Padina (1509 m).

Text: ​Într-unul dintre locurile unde se împleteşte Transilvania cu Muntenia, ne aşteaptă

unul dintre cele mai pitoreşti şi idilice sate din România, ce veghează asupra întregului ţinut
mărginit de Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Fundata este comuna aflată la cea mai mare
altitudine din ţara noastră iar panorama care se arată de la cei 1360 de metri este una cu
adevărat spectaculoasă.
Aerul purificat şi peisajele absolut încântătoare ale Bucegilor și Pietrei Craiului, îl fac
o destinație în.sine, dar și un punct excelent de plecare înspre crestele înalte ale Bucegilor.
Este cazul și acestui traseu pitoresc, cu diferențe de nivel însemnate, ce antrenează condiția
fizică a drumețului ce-l ia la pas, dar îi oferă drept răsplată niște orizonturi unice care să-i
bucure sufletul.
 Din centrul comunei Fundata se coboară cca 2 km până în centrul satului Fundăţica,
lăsând imaginea crestelor semeţe şi ascuţite ale Pietrei Craiului în spate și se apucă poteca
marcată cu Bandă Roșie în urcare pe Şleaul Mândrului și apoi pe versantul estic al Muntelui
Sântilia până în şaua aflată la 1794 m, denumită generic Curmătura Fiarelor, care desparte
Munţii Bucegi de Munţii Leaota.
Pe curbă de nivel traversăm versantul estic al Vârfului Sfântul Ilie (1888 m) (ars de
un încendiu în 2012), urmăm linia crestei peste două vârfuleţe şi urcăm pe Muntele Dudele
în Şaua Dudele aflată între Dudele Mari (1954 m) şi Dudele Mici (1904 m). Continuăm pe
linia de creastă şi urcăm pe Vârful Bucşa (1846 m) și mai departe în Şaua Bucşa, apoi Şaua
Strunguliţa.
Pe curbă usor descendentă, pe sub Colţii Strungii, ajungem în 10-15 minute în Şaua
Strunga unde găsim și Refugiul Strunga în caz de nevoie (cu un detur de 5 minute). De aici,
se coboară circa 1½ ore pe extrema versantului stâng al Văii Coteanu (Muntele Colţi) până
lângă Stâna Strunga, la Cabana Padina (1509 m). Padina este un nod turistic important
pentru traseele din zonă, un loc de odihnă sau relaxare, unde poți ajunge cu orice mijloc de
transport de la pas la rulotă.

Outer title: Din Fundata, prin Șaua Strunga spre Padina

01MN Traseul nr. 31: Cantonul Brătei – Şaua Lucăcilă – Cabana
Bolboci (CR)

Leadin: ​Traseul nr. 31 Cruce Roșie este un traseu simplu, care nu necesită mare efort,
nu pune dificultăți, pe culmile Muntelui Lespezi (până la cota 1500), cu perspective asupra
Lacului Bolboci, Munților Leaota și a Bucegilor.

Text: ​Cantonul Brătei aflat pe Valea Brăteiului / Brădetului se prezintă ca un platou

frumos, la poalele Munților Leaota, fiind un punct excelent de plecare înspre vârfurile
acestuia. Pentru acest traseu, din Cantonul Brătei urcăm pe o vale plină de pietriş mărunt şi
alunecos, până în drumul forestier ce urcă spre Cariera Lespezi, apoi pe piciorul Muntelui
Lespezi, până la cota 1500 și mai departe, șerpuind pe serpentine, în golul alpin.
Urcăm în Şaua Lucăcilă, iar apoi luăm drumul forestier până la Cabana Podu’ cu
Florile (legătura cu traseul 53) și mai departe până la Cabana Bolboci, aflată lângă barajul
lacului de acumulare. Bolboci e un lac vast, creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în
1988, printr-un baraj, ascunzându-se printre versanții de pe mal, în așa fel încât e aproape
imposibil să îl prinzi într-o singură imagine, chiar și de pe creste.

Outer title: Din Moroieni spre Cabana Scropoasa

01MN Traseul nr. 32: Moroieni – Plaiul Priporului – Cabana
Scropoasa (CA) ​de continuat (harta nefunctionala)

Leadin: ​Traseul nr. 33 Bulină Roșie este un traseu mediu, care nu necesită mare efort,
nu pune dificultăți, potrivit celor obișnuiți cu drumețiile de 6-7 ore, pe Valea Ialomiței.
Text: ​Un traseu de dificultate medie, cu diferențe mici de nivel, ce străbate Munții
Bucegi-Leaota de la Moroieni, pe Valea Ialomiței până la Cabana Scropoasa și lacul de
acumulare omonim.
Din Moroeni urmăm drumul modernizat care urcă prin satul Glod până la Sanatoriul
Moroeni și mai departe pe Plaiul Priporului spre Hotelul Peştera. În dreptul Plaiului Orzei, la
intersecție, în dreptul unei cabane particulare, coborâm pe drumul de acces auto spre staţia
şi lacul de acumulare Scropoasa (legătura cu traseul 8).

Outer title: De la Piatra Turcului spre V. Soarelui, prin Vânturiș

01MN Traseul nr. 33: Piatra Turcului – Şaua Vânturiş – V.
Soarelui (PR)

Leadin: ​Traseul nr. 33 Bulină Roșie este un traseu simplu, care nu necesită mare efort,
nu pune dificultăți, de la Poarta Turcului, pe sub abruptul Colţilor lui Barbeş, prin pădure pe
la baza pereţilor, oferind perspective asupra părţii sudice a Văii Prahovei și a Vf.
Păduchiosu. Se pot face mici ocoluri până la Lacurile și Cascadele Vânturiș (în perioada de
debit) și de aici, se continuă în amonte pe firul Văii Izvorul Dorului până sub staţia de
telescaun Valea Soarelui.

Text: ​Chiar dacă este mai puțin cunoscut, acest traseu urmărește o veche potecă
haiducească, pe sub Colții lui Barbeș, arie protejată de interes național, cu relief din calcare.
gresii, șisturi cristaline și conglomerate, de la Poteca de Vară (cota1800) până la baza
Vâlcelului Vârfului cu Dor sub staţia de telescaun Valea Soarelui (legătura cu traseele 1 şi
36).
Peisajul este dominat de abruptul Colţilor lui Barbeş, străbate o serie de poieni la
baza pereţilor stâncoși și oferă panorame asupra Văii Vânturișului cu vârful Păduchiosul
(1925 m). La intersecția platoului Bucegilor cu avenul Vânturiș - abruptul dintre Colții lui
Barbeș și Vânturiș, se formează Cascadele Vânturișului, ca urmare a căderii de la înălțime a
apelor spumoase ale Izvorului Dorului. Cascada Vânturiș este defapt formata din trei
cascade: Cascada de Sus, Cascada Mare și Cascada din Vale. Pentru a te bucura pe deplin
de spectacolul acestor cascade se recomandă vizitarea acestora în perioada mai-iunie, când
debitul este mai mare.
Traseul pornește de pe pârtia „Drumul de vară”, marcată cu Bandă Roşie de la cota
1800 (sub Piatra Turcului), merge pe curbă de nivel prin pădure și iese la baza abruptului
Colţilor lui Barbeş, unde, cu puțin noroc se găsește intrarea la Cascade. De aici se continuă
pe pantele înierbate, deasupra lacurilor Vânturiș (legătura cu traseul 35) și mai departe pe
firul Văii Izvorul Dorului până sub staţia de telescaun Valea Soarelui.

Outer title: De la Curmătura Dorului la Cota 2000

01MN Traseul nr. 34: Şaua Vf. cu Dor – Cota 2000 (TR)
Leadin: ​Un traseu foarte scurt, care nu pune probleme nici unei categorii de drumeți, fără
diferență pronunțată de nivel, Traseul 34 TR, leagă Şaua Vârfului cu Dor (legătura cu
traseele 1 şi 36) de telecabină de la Cota 2000 (legătura cu traseul 37).

Text: ​Un traseu foarte scurt, care nu pune probleme nici unei categorii de drumeți, fără
diferență pronunțată de nivel, Traseul 34 TR, leagă Şaua Vârfului cu Dor (legătura cu
traseele 1 şi 36) de telecabină de la Cota 2000 (legătura cu traseul 37).

Outer title: De pe Vf. cu Dor spre Lacurile Vânturiș

01MN Traseul nr. 35: Şaua Vf. cu Dor – Masa Ciobanului – Şaua
Vânturiş (PG)

Leadin: ​Traseul nr. 35 Bulină Galbenă este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort, nu pune dificultăți, ce urcă de pe platoul Vârfului. cu Dor, pe sub Masa Ciobanului,
apoi coboară pe curbă de nivel până deasupra Şeii Vânturiş şi a Lacurilor Vânturiş, într-un
peisaj dominat de abruptul Colţilor lui Barbeş.

Text: ​Un traseu scurt, care nu pune foarte multe probleme nici unei categorii de drumeți,
fără diferență pronunțată de nivel, Traseul 35 PG, pornește de lângă fosta cabana Vârful cu
Dor, urcă 10-15 minute pe sub Masa Ciobanului (unde se poate face o pauză de relaxare) și
continuă (opțional) cu o urcare ușoară de10 minute până pe Vârful cu Dor (2030 m).
Se revine în potecă, coborând pe sub pereţii vârfului, pe păşunile alpine, până în
Pintenul Dorului şi apoi merge pe curbă de nivel până deasupra Şeii Vânturiş şi a Lacurilor
Vânturiş, unde întâlneşte traseul 33 (punct roşu).
Peisajul este dominat de abruptul Colţilor lui Barbeş și oferă panorame asupra Văii
Vânturișului cu vârful Păduchiosul (1925 m). La intersecția platoului Bucegilor cu avenul
Vânturiș - abruptul dintre Colții lui Barbeș și Vânturiș, se formează Cascadele Vânturișului, ca
urmare a căderii de la înălțime a apelor spumoase ale Izvorului Dorului, care se pot vizita
dacă se face un detur.

Outer title: De pe V. Dorului, pe sub pârtii, la Lacul Bolboci

01MN Traseul nr. 36: Fosta cabană Vf. cu Dor – Cabana
Bolboci (CG)

Leadin: ​Traseul nr. 36 Cruce Galbenă este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort, nu pune dificultăți, fără diferență pronunțată de nivel, în coborâre domoală. Poteca
pornește de la fosta Cabană Vârful cu Dor, coborând pe Vâlcelul Vârfului cu Dor până pe
Valea Soarelui și mai departe pe sub Vârful Nucet, pe piciorul sud-vestic spre barajul
Bolboci.
Text: ​Un traseu destul de scurt (2½ - 2¾ ore), care nu pune foarte multe probleme nici
unei categorii de drumeți, fără diferență pronunțată de nivel, Traseul 36 CG, pornește de
lângă fosta cabana Vârful cu Dor prin Curmătura Vârfului cu Dor și ajunge, după aproximativ
8 km la Cabana Bolboci.
De pe platoul Văii Dorului, străbatem poteca pe firul Vâlcelului Vârfului cu Dor pe
noua pârtie Valea Soarelui, lăsând în stânga clinul nordic al Colţilor lui Barbeş, cu întinse
pajişti de smirdar, iar în dreapta, coastele largi şi înierbate ale Furnicii. De la confluența Văii
Izvorului Dorului cu Vâlcelul Vârfului cu Dor, urcăm pe drumul de TAF, pe lângă două stâne
și dâm în drumul asfaltat ce urcă până aproape de Piatra Arsă.
De pe platou, continuând pe coama Nucetului, se observă cetatea de piatra a
Muntelui Zănoaga, Lespezile, iar departe în fund, vârful singuratic al Leaotei. Ajungem într-o
şa, unde este instalată o masă pentru odihnă, pe piciorul sud-vestic spre barajul Bolboci, și
intrăm în pădure pe un drum de TAF ce coboară abrupt spre malul stâng al Lacului Bolboci.
De aici urmăm drumul auto neasfaltat şi ajungem la Cabana Bolboci.

Outer title: De pe V. Dorului, străbătând Bucegii spre Omu

01MN Traseul nr. 37: Fosta cabană Vf. cu Dor – Cabana Piatra
Arsă – Cabana Omu (BG)

Leadin: ​Traseul nr. 37 Bandă Galbenă este un traseu mediu / dificil, potrivit celor
obișnuiți cu diferențe de nivel de aproape 1400 de m, într-o urcare continuă de 10-11 ore de
drumeție. Poteca urcă pe sub Muntele Furnica, coboară spre Cabana Piatra Arsă și continuă
în urcare pe platoul Babelor, de unde urmează linia domoală Șaua Șugarilor și Șaua Cerbului
până sub Vârful Găvanele, de unde se urcă spre Cabana Omu, pe sub Vârful Bucura
Dumbrava.

Text: ​Un traseu de o zi pentru drumeții pregătiți fizic, echipați corespunzător și dornici de
panorame superbe, de la înălțimea norilor. Acesta traseu oferă mai multe puncte de
belvedere, cum ar fi platoul Babelor, Șaua Călugărilor, Șaua Cerbilor, Vârful Omu și altele.
De la Cabana Vârful cu Dor (1885 m) traseul se îndreaptă către NE, de unde
urmează stâlpii indicatori până la Cabana Mioriţa și ajunge la telecabina de la Cota 2000.
Continuăm pe marcajul bandă galbenă şi urcăm spre Vârful Furnica (2103 m) unde se
găseşte o staţie meteorologică.
Ieșim apoi în deschiderea largă a Șeii Călugărului unde întâlnim varianta de vară,
care vine pe curbă de nivel pe sub Muntele Furnica (traseu interzis iarna!) pe şaua de
deasupra Pietrei Turcului /„Sub Cetate”. Șaua Călugărului este un platou- cumpănă de ape
între V. Călugarului (spre vest) și Valea cu Genune (spre est). Continuăm pe versantul estic
al Vârfului Piatra Arsă (2044 m) şi începem coborârea spre Cabana Piatra Arsă.
De aici, mergem pe curbă de nivel prin vestul Muntelui Jepii Mici, de-a coasta pe sub
Vf. Ciocârlia (2043 m) și ajungem la Staţia de telecabină Babele pe o potecă largă de
jnepeni, asemenea unei autostrăzi.
Continuăm spre Cabana Babele și mai departe pe lângă monumentele naturale
Babele și mai apoi Sfinxul, sculptate de forța vântului, adevărate monumente ale naturii. Se
coboară mai departe pe lângă Baza Salvamont Buşteni, de lângă Baba Mare (2294 m) și se
continuă în paralel cu drumul alpin ce duce la releul Coștila.
După un urcuș domol, se ajunge la Șaua Sugarilor (2295m) (legătura cu traseul 41).
În stânga avem lunga Vale a Şugărilor, spre Valea Ialomiţei şi în dreapta Valea Căldărilor,
spre Valea Cerbului, cu niște priveliști deosebite. Pentru varianta de vară (interzisă iarna!),
mergem pe curbă de nivel pe sub Cerdac şi în 20 de minute ajungem la capătul Cerdacului
şi mai apoi în Şaua Obârşiei (Cerbului). De aici, te vei bucura de priveliști spectaculoase
spre Valea Cerbului, Colții Morarului și Valea Obârșiei.
Mai departe, marcajul bandă galbenă urcă până sub Vârful Găvanele (2472 m)
(legătura cu traseul 54), ocoleşte Vârful Bucura Dumbrava (2503 m) pe la vest şi în final
ajunge la Cabana Omu (2507 m), cabana plasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505
m). La întoarcere se poate alege același traseu sau se poate coborî pe Valea Cerbului, prin
Poiana Coștilei și apoi pe plaiul Fânului spre Bușteni.

Outer title: Din Sinaia la Stana Regală pe drumul auto

01MN Traseul nr. 38: Drumul “Sinaia – Cota 1400” – P-na Stânii
(BA)

Leadin: ​Traseul nr. 31 Bandă Albastră este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort, nu pune dificultăți de orientare, pe drumul de acces Sinaia - Poiana Stânii

Text: ​Un traseu scurt, care nu pune foarte multe probleme nici unei categorii de drumeți,
fără diferență pronunțată de nivel, Traseul 38 Banda Albastră, urmărește drumul de acces
auto spre Poiana Stânii / Cabana Stâna Regală, cu pornire din drumul Sinaia-Cota 1400 de
la cota 1020 m.
Dacă facem un ocol de la acest drum putem ajunge la stânca de escaladă Sfânta
Ana, în apropierea căreia există şi o chilie rupestră. Din Poiana Stânii se poate admira
Muntele Furnica, Valea Peleşului, platoul Pietrei Arse, parţial Jepii Mici, Jepii Mari,
Caraimanul şi Crucea Eroilor.

Outer title: De la Cantonul Schiel spre Cabana Babele

01MN Traseul nr. 39: Canton Jepi – Sub Vf. Ciocârlia (TA)

Leadin: ​Traseul nr. 39 Triunghi Albastru este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort, pe culmile domoale dintre Cantonul Schiel până sub Vârful Ciocârlia.

Text: ​Un traseu foarte scurt, care nu pune probleme nici unei categorii de drumeți, fără
diferență pronunțată de nivel, Traseul 39 TA,, leagă cantonul Jepi / Schiel (legătura cu
traseul 7), de drumul auto ce urcă la Cabana Babele de la Complexul Sportiv Piatra Arsă.
Poteca urcă printr-un culoar de jnepeni, paralel cu Valea Urlătorii Mari, marcat din
când în când cu câte un stâlp indicator, până la altitudinea de 2040 m.
Outer title: Legătura dintre Jepii Mici și Cabana Caraiman

01MN Traseul nr. 40: M. Jepii Mici – Cabana Caraiman (PA)

Leadin: ​Traseul 40 Bulină Albastră este un traseu mediu de legătură între Muntei Jepii
Mici și Cabana Caraiman străbătând o brână cu înclinaţie scăzută.

Text: ​Un traseu foarte scurt care leagă Traseul 37 (ce urcă la Vf. Omu, de la fosta cabana
Vârful cu Dor (Bandă Galbenă) de Cabana Caraiman. Situată pe versantul prahovean al
Munţilor Bucegi în căldarea de obârşie a Văii Caraimanului, pe o terasă numită Şaua Mică a
Caraimanului, cabana este aşezată într-o poziţie deosebit de pitorească.
De pe terasa ei se poate admira, printre impresionanţii pereţi ai Caraimanului şi
Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau ai Caraimanului). Altitudine: 2 025 m

Outer title: Legătura dintre Cabana Babele și Crucea Caraiman

01MN Traseul nr. 41: Cabana Babele – Crucea Eroilor – Şaua

Şugărilor (CR)

Leadin: ​Traseul 41 Cruce Roșie este un traseu mediu / dificil de legătură între platoul
Babelor și platoul pe care se află Crucea Eroilor Neamului, și mai departe spre Șaua
Șugărilor (legătura cu Cabana Omu). De la drumul auto ce deserveşte releul Coştila se iese
pe Spinarea Coştilei de unde se coboară în Șaua Șugărilor cu niște priveliști deosebite.

Text: ​Un traseu scurt, care nu pune foarte multe probleme, fără diferență pronunțată de
nivel, Traseul 41 CR, leagă Cabana Babele de Crucea Eroilor și urcă spre Șaua Șugarilor.
Pentru cei care se încumetă și au pregătirea necesară, pot urca mai departe pe Vărful Omu.
Marcajul cruce roşie porneşte de la staţia de telecabină, pe sub Platoul Cabanei
Babele şi urmează drumul auto ce urcă spre Baza Salvamont Baba Mare şi releul Coştila
pentru 15 minute. Părăsim drumul spre dreapta şi pe curbă de nivel ușor ascendentă, peste
pantele expuse, depăşim doua vâlcele şi în 50 de minute ajungem la baza Vârfului
Caraiman. Pe sub vârf coborâm în 10 minute până la platforma pe care se află Crucea
Eroilor Neamului.
Crucea Eroilor Neamului este situată în șaua masivului Caraiman, chiar pe marginea
abruptului către Valea Seacă, la altitudinea de 2291 m, fiind unică în lume atât prin
altitudinea amplasării, cât și prin dimensiuni: crucea propriu-zisă are o înălțime de 28 m și
două brațe de câte 7 m fiecare. A fost construită între anii 1926-1928 pentru a cinsti
memoria eroilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial.
De la Crucea Eroilor Neamului urcăm spre vest panta abruptă ce ne duce până pe
Vârful Caraiman (2384 m), un platou unde se poate ajunge şi cu maşina de teren.
 Coborâm spre vest până în Şaua Văii Albe (legătura cu traseul nemarcat Valea Albă)
şi prin vestul Muntelui Coştila ajungem la drumul auto ce deserveşte releul Coştila (clădirea
al cărei vârf se află la cea mai înaltă altitudine din România: 2558m!)
Ieșim pe spinarea Coștilei, trecem pe lângă Baba Coștila și coborâm în Șaua Şugărilor
unde întâlnim traseul 37 (bandă galbenă). În stânga avem lunga Vale a Şugărilor, spre
Valea Ialomiţei şi în dreapta Valea Căldărilor, spre Valea Cerbului , cu niște priveliști
deosebite.

Outer title: Legătura dintre Cab. Caraiman și Crucea Caraiman

01MN Traseul nr. 42: Cabana Caraiman – Crucea Eroilor (PA)

Leadin: ​Deși un traseu scurt Traseul 42 Bulină Albastră este un traseu mediu / dificil
strâbătând Brâna Mare a Caraimanului, legătura dintre Cabana Caraiman și monumentul
istoric unic în lume ca amplasare, Crucea Eroilor Neamului.

Text: ​Un traseu foarte scurt, dar care pune probleme drumeților care nu au o condiție
fizică bună sau au frică de înălțime. Considerată una din cele mai periculoase poteci, însă
fără o diferență pronunțată de nivel, Traseul 42 PA, leagă Cabana Caraiman de monumentul
istoric unic în lume ca amplasare, Crucea Eroilor Neamului (legătura cu traseul 41).
Iarna, traseul este interzis, de asemenea este primejdios pe vreme nefavorabilă,
când poteca este cufundată în ceață sau primăvara, când şiştoacele pe care le traversează
mai păstrează zăpadă. Fiind o brână, poteca este foarte îngustă și nu se aseamănă cu o
plimbare prin parc.. Traseul șerpuiește deasupra unei prăpastii de speriat și se cuibărește la
baza unui perete stâncos impozant, ​Brâna Mare a Caraimanului.
Trebuie să amintim și de amplasarea din ​Șaua Mică a Caraimanului, la 2025 m, a
Cabanei Caraiman, loc care oferă niște panorame savuroase asupra Bușteniului, Crucii
Caraimanului, Munții Baiului și Brana Mare a Caraimanului.

Outer title: De la Cabana Bolboci la Crucea lui Nae Popescu.

01MN Traseul nr. 43: Cabana Bolboci – Plaiul Mircia – M.

Deleanu (TR)

Leadin: ​Traseul nr. 43 Triunghi Roșu este un traseu simplu, care nu necesită mare efort,
pe culmile domoale ale Plaiului Mircia, cu perspective frumoase asupra Lacului Bolboci. De
aici se poate continua spre Șaua Ștrungulița și Muntele Bătrâna.

Text: ​Un traseu de unde poți admira în toată splendoarea Munții Leaota, Iezer-Păpușa,
Piatra Craiului și Bucegii, Traseul nr. 43 TR, leagă Cabana Bolboci de baza Muntelui
Deleanu. De aici, se poate continua pe Traseul 53 (PG) spre Șaua Ștrungulița și Refugiul
Bătrâna.
 Cabana Bolboci a fost construită între 1926-1928 de frații Schiel în interes turistic și
deservește ca și punct de plecare pentru acest traseu. De la legătura cu Traseul 8, pe malul
drept al Lacului Bolboci, se urmărește cursul râului Bolboci și apoi se urcă în partea
inferioară a Culmii Plaiului Mircea la limita pădurii.
De aici, urmăm linia culmii şi după circa 1 ½ ore ajungem în capătul superior al
acesteia, unde găsim crucea lui Nicolae (Nae) Popescu, cel care a scris ghiduri turistice din
Colecția veche Munții Noștri, Munții Retezat șii Munții Parâng fiind doua din volumele ce-i
aparțin.

Outer title: Legătura H. Peștera cu Creasta Bucegilor

01MN Traseul nr. 44: Hotel Peştera – Şaua Doamnele (PR)

Leadin: ​Traseul nr. 44 Bulină Roșie este un traseu mediu / dificil, potrivit celor obișnuiți cu
diferențe de nivel de 750 de m, într-o urcare susținută de 3 ore. Poteca leagă Hotel Peștera
de Drumul Grănicerilor sau Cabana Omu, oferind perspective de la 2150-2200 asupra văilor
din jur

Text: ​Un traseu scurt, care nu pune foarte multe probleme, Traseul nr 44 PR, leagă Hotel
Peștera de Șaua Doamnele și mai departe spre Drumul Grănicerilor sau Vârful Omu.
Traseul pornește pe drumul auto şi traseul 2 (bandă albastră) spre Vârful Omu, apoi
lasă în stânga și poteca spre Valea Doamnele (traseul 28), urmând serpentine strânse spre
stâncăriile Culmii Doamnelor. Se continuă pe linia culmii până la altitudinea de 2150-2200 m
şi apoi pe versantul vestic și se ajunge pe curbă de nivel în Şaua Doamnele.
De pe Culmea Doamnele avem panorame deosebite cu Valea Doamnelor, pe o parte
și Valea Obârșiei pe cealaltă, care coboară de sub Mecetul Turcesc.

Outer title: De la Poiana Diham spre Șaua Baiului

01MN Traseul nr. 45: Traseu punct roşu – Curmătura

Armăsarilor – Cabana P-na Izvoarelor – Şaua Baiului (CA)

Leadin: ​Traseul nr. 45 Cruce Albastră este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort, pe culmile domoale ale Muntelui Diham, prin Curmătura Armăsarilor și mai departe, pe
curbă de nivel spre Șaua Baiului, un nod panoramic ce oferă perspective frumoase cu
Moraru și Bucșoiu.

Text: ​Un traseu scurt, care nu pune foarte multe probleme, fără diferență pronunțată de
nivel, Traseul 45 CA, pornește de la joncțiunea cu traseul 20 (care face legătura între Șipote
și Pichetul Roșu pe la Cabana Diham) și ajunge în Șaua Baiului.
Poteca urcă 20-25 de minute prin pădure, pe versantul vestic al Muntelui Diham,
până la golul alpin dintre Vârfurile împădurite Diham (1582 m) şi Căpăţâna Porcului (1571
m). Această şa poartă denumirea de Curmătura Armăsarilor.
 Se coboară apoi spre sud, spre Cabana Poiana Izvoarelor (legătura cu traseul 11) și
mai departe pe curbă de nivel, prin pădure, traversând o poiana care duce la o stână. Înainte
de a intra în poiană găsim un izvor temporar şi un al doilea după poiană.
Continuăm apoi, tot prin pădure, până ajungem la un drum forestier, ce ne scoate în
Șaua Baiului (legătura cu traseele 12, 13, 14, 15, 16, 18).

Outer title: De la Cabana Diham spre Poiana 7 Izvoare

01MN Traseul nr. 46: Cabana Diham – V. Glăjăriei – P-na

Mălăieşti Izvor (CA)

Leadin: ​Traseul nr. 46 Cruce Albastră este un traseu mediu, într-o coborâre abruptă pe
sub Muchia Cenuşie, și mai departe peste Valea Glăjăriei până în Poiana Mălăieşti Izvor.

Text: ​Un traseu foarte scurt, care nu pune probleme nici unei categorii de drumeți, fără
diferență pronunțată de nivel, Traseul 46 CA, poate fi o drumeție de familie cu perspectiva
Abruptului Bucșoiu și Padina Crucii în față.
Traseul pornește de la Cabana Diham pe sub Muchia Cenuşie şi continuă în
coborâre, abrupt, pentru 30-35 de minute, până în Vâlcelul Dihamului și mai departe prin
Valea Glăjăriei spre Poiana Mălăieşti Izvor (legătura cu traseul 2).

Outer title: Legătura Diham - P. Frăsinetului

01MN Traseul nr. 47: Muchia Cenuşie între traseele cruce
albastră şi cruce galbenă (PG)

Leadin: ​Traseul nr. 47 Bulină Galbenă este un traseu scurt, ușor, de legătură, pe sub
Muchia Cenușie, pe direcția Diham - Poiana Frăsinetului.

Text: ​Un traseu de legătură, foarte scurt, care nu pune probleme nici unei categorii de
drumeți, ce leagă Muchia cenușie, de lângă Cabana Diham, de Traseul nr. 19 CG, ce
străbate Poiana Frăsinetului (de La Șipote) până La Glăjărie. Traseul merge pe drum de TAF
pe curbă de nivel pe versantul vestic al Muchiei Cenuşii.

Outer title: Poteca Brâna Caprelor

01MN Traseul nr. 48: V. Mălăieşti – Şaua Brâna Caprelor (TA)

Leadin: ​Traseul 48 Triunghi Albastru este un traseu mediu / dificil, de legătură între
Valea Mălăiești și creasta Bucşoiului pe o potecă îngustă, nerecomandată celor cu frică de
înălțime, de un real spectacol montan.
Text: ​Un traseu de legătură ce unește Valea Mălăiești de Șaua Brâna Caprelor și mai
departe spre Take Ionescu sau Vârful Omu, de un spectacol fascinant. Traseul pe Brâna
Caprelor este unul spectaculos, nerecomandat cardiacilor sau celor cu probleme de
înălțime, însă perspectiva celor 700 de m de abrupt la picioare, e greu de egalat între
traseele montane marcate din țară.
Traseul porneşte din a doua căldare glaciară a Văii Mălăieşti, din traseul 2 bandă
albastră (ce face legătura între Mălăiești și Omu). Pentru a ajunge aici, de la Cabana
Mălăieşti se urcă circa 45-50 de minute până la baza traseului.
Urmează o porțiune mai solicitantă cu cabluri de unde se vede superb Postăvaru,
Valea Mălăiești, Bucșoiu și culmea Bucegilor de la Omu la Scara.
După un urcuș solicitant ajungem în şaua stâncoasă Brâna Caprelor de la 2285 m,
ce marchează sfârşitul brânei şi accesul în traseul 11 (bandă roşie) de pe creasta
Bucşoiului.

Outer title: Mălăiești - Șaua Țigănești, pe Padina Crucii

01MN Traseul nr. 49: V. Mălăieşti – Padina Crucii – Şaua
Ţigăneşti (BG)

Leadin: ​Traseul 49 Bulină Galbenă este un traseu mediu / dificil, de legătură între Valea
Mălăiești și Șaua Țigănești, cu o diferență de nivel de 500 de m, într-o drumeție de 3 km,
urcând Padina Crucii și coborând apoi pe firul Văii Ţigăneşti, lângă lacul cu acelaşi nume.
De aici se continuă în urcare până la refugiul Țigănești.

Text: ​Cabana Mălăieşti este poate cea mai îndrăgită cabană din munţii Bucegi.
Dispunerea în amfiteatru a căldării glaciare îţi dă senzaţia că locaşul este protejat şi are un
farmec aparte.
Acest traseul urcă 30-35 de minute din spatele Cabanei Mălăieşti (lângă care există
și punct Salvamont), pe un vâlcel printre jnepeni înalţi, până în Padina Crucii, unde se află
crucea de fier de 2,5 m înălţime. De aici se coboară pe curbă de nivel până în firul Văii
Ţigăneşti, lângă lacul cu acelaşi nume.
Lacul Țigănești este unul din cele mai mici lacuri glaciare din România, dar acest
aspect nu are o importanță foarte mare, ce este relevant e că acesta este singurul de acest
fel din Munții Bucegi. De aici se poate admira un peisaj cu adevărat superb: de-o parte și de
alta a lacului se afla Turnurile Țigănești și Valea Țigănești. În apropierea lacului se află o
stână pentru adăpost în caz de vreme rea.
Mai departe, se urcă pe curbă de nivel pe versantul nord-vestic al Văii Ţigăneşti până
în Şaua Ţigăneşti, lângă care se găseşte Refugiul Țigănești.(legătura cu traseul 21).

Outer title: Pe Muchia Clincii și Padina Cu Apă

01MN Traseul nr. 50: Muchia Clincii – V. Ciubotea (PA)
Leadin: ​Traseul nr. 50 Bulină Albastră este un traseu simplu, care nu necesită mare
efort, în coborâre pe culmile domoale ale Clincii prin pădurea de conifere, până la Valea cu
Apă și mai departe spre Poiana Ciubotea. Aceasta zonă este un areal vast de izvoare, în
apropiere aflându-se și Cascada Urlătoarea Clincii. (Traseul 55 PR)

Text: ​Un traseu de legătură, ce coboară din traseul 21 (ce vine de la Vârful Omu) până la
Baza Salvamont Ciubotea din Poiana omonimă. Poteca coboară din Muchia Clincii, de lângă
un izvor cu loc amenajat de odihnă prin pădurea de conifere, pentru 5 minute, până la Valea
cu Apă (sursă de apă), o traversează şi apoi în pantă continuă coboară pe versantul stâng al
văii.
Continuăm pe culoar printre arbuşti până la traseul 55 (punct roşu ce vine de la
Cascada Urlătoarea Clincii) și mai departe până la Baza Salvamont Ciubotea. De aici avem
perspectiva Abruptului Gaura și Țigănești.

Outer title: Pe sub Abrupturile Guțanului, Gaura - P-na Guţanu

01MN Traseul nr. 51: Stâna Gaura – P-na Guţanu (TA)

Leadin: ​Traseul 51 Triunghi Albastru este un traseu mediu, o drumeție de 3 km în

majoritate prin pădure pe sub Abrupturile Guțanului, traversând Vlc Șimonului și Muchia
Pietrele Albe.

Text: ​Un traseu de legătură, nu foarte tehnic, care nu pune probleme nici unei categorii de
drumeți, Traseul nr. 51 TA leagă Poiana Gaura de Poiana Guțanu și mai departe, de Cabana
Padina prin Banda Roșie.(traseul 27).
De la stâlpul indicator din Poiana Gaura (legătura cu traseele 23 şi 25) urcăm pe
pantă lina până în capătul sudic al Poienii Gaura (cu trecere pe lângă Stâna Gaura), lăsând
în urmă Valea Gaura și urcând abrupt prin pădure.
Străbatem Valea Cătunului și apoi Valea Șimon, pe sub Abruptul Guțanului și ieșim pe
un drum forestier în Poiana Guţanu, pe lângă Stâna nouă Guţanu. (legătura cu traseul 27 și
28)

Outer title: Legătura V. Bârgăleasa - Vf. Bucșa

01MN Traseul nr. 52: V. Bângăleasa – Vf. Bucşa (TR)

Leadin: ​Traseul nr. 52 Triunghi Roșu este un traseu mediu / dificil, potrivit celor obișnuiți
cu diferențe de nivel de aproape 700 de m, într-o urcare continuă de 3 ore de drumeție.
Poteca urcă pe piciorul Culmii Grohotișului, cu perspective asupra Abruptului Grohotiș din loc
în loc, apoi iese în gol alpin și urcă pe Vârful Bucșa.
Text: ​Traseul 52 TR este un traseu de legătură, ce se dezlipește din Traseul 29 (Moieciu
de Sus - Cabana Padina) și urcă pe Vârful Bucşa 1846 m (legătura cu traseul 30). Poteca
pornește de la intersecţia Văilor Grohotişu şi Bărbuleţu, în apropierea unui canton părăsit.
Piciorul de munte care urcă pe Culmea Grohotișului este la început destul de abrupt,
apoi se mai domolește, trece prin două mici poieni, iar printre conifere se observă puțin din
Abruptul Grohotiș. Ieșim în gol alpin, prin pajiști de rododendron și afine, atingând Șaua
Bucșa, pe la 1800 de metri, într-un loc plat și verde. De aici vedem spinările Leaotei, ce se
întind mult spre sud-vest. Urcușul de 30 de minute spre Vârful Bucșa, 1846 metri, este un
ultim efort mai considerabil. În depărtare, spre vest, se zărește și falnicul Bucegi.

Outer title: Legătura L. Bolboci - Șaua Strunga pe M. Lucăcilă

01MN Traseul nr. 53: Cabana „Podu’ cu Florile” – M. Lucăcilă –
Şaua Strunguliţa (PG)

Leadin: ​Traseul nr. 53 Bulină Galbenă este un traseu mediu / dificil, potrivit celor obișnuiți
cu diferențe de nivel de aproape 500 de m, într-o urcare continuă de 4-5 ore de drumeție cu
perspective frumoase asupra Lacului Bolboci. Poteca străbate culmea Lucăcilă, Muntele
Deleanu și mai departe pe sub peretele vestic al Muntelui Tătaru, până în Şaua Strunguliţa.

Text: ​Un traseu mediu - dificil ce străbate Munții Bucegi-Leaota, de la Cabana „Podu’ cu
Florile”, pe culmea Lucăcilă spre Muntele Deleanu pe sub Vârful Deleanu în Şaua Tătarului
și mai departe până în Şaua Strunguliţa (1938 m) (legătura cu traseul 30).
De la Cabana Podu cu Florile urcăm pe Muntele Lucăcilă pe traseul marcat cu punct
galben. Admirăm Bucegii în toată splendoarea lor, aici fiind unul dintre cele mai bune puncte
de belvedere. Continuam până pe muntele Deleanu, iar din Șaua Tătaru continuăm pe curbă
de nivel pe sub peretele vestic al Muntelui Tătaru, până în Şaua Strunguliţa (1938 m).
Traseul necesita pregătire fizică bună și echipament adecvat. Marcaje greu vizibile pe vreme
nefavorabilă.

Outer title: Legătura Padina - Omu prin Șaua Doamnele

01MN Traseul nr. 54: Cabana Omu – M. Doamnele – M.
Strungile – Cabana Padina (BR)

Leadin: ​Traseul nr. 54 Bandă Roșie este un traseu mediu / dificil, potrivit celor obișnuiți
cu diferențe de nivel de aproape 1500 de m, în coborâre de 4-5 ore de drumeție cu
perspective fascinante de pe creasta Bucegilor. Traseul coboară de la Omu, ocolind prin
vest Vârful Bucura Dumbravă şi continuă pe sub Vârful Găvanele, trece pe sub calcarele
albe din zona Mecetului Turcesc și ajunge în Șaua Doamnele, de unde se poate admira
spectaculoasa vale Gaura. De aici se continuă spre Refugiul Bătrâna, depășind partea estică
a Vârfului Bătrâna, se continuă spre Şaua Ţapului cu Colții Țapului în față, apoi pe sub
Muntele Strungile Mari și mai departe în Şaua Strunga, de unde se coboară mai abrupt pe
sub Muntele Colţi la Cabana Padina (1509 m).

Text: ​Traseul nr.54 Banda Roșie străbate o parte însemnată din ramura estică a crestei
Bucegiului într-o coborâre treptată și domoală pe alocuri, de la Vărful Omu până la Șaua
Strunga și mai departe pe versantul stâng al Văii Coteanu (sub muntele Colți) până la
Cabana Padina.
Este un traseu ce necesită pregătire fizică, de nivel mediu, pune probleme de
orientare pe timp nefavorabil și nu există surse de apă, dar cu toate acestea, ea oferă “o
bucată’ spectaculoasă din sălbăticia şi frumuseţea acestor munţi. Poteca pornește de la
2500 de metri și coboară până în Valea Ialomiței la 1500 de metri, oferind numeroase puncte
de belvedere.
De la Cabana Vf. Omu (2 507 m) se urmărește marcajul comun cu cel de coborâre
spre Peștera (BA) și Babele (BG), ocolind prin vest Vârful Bucura Dumbravă și apoi se trece
pe sub Vârful Găvanele pe deasupra căldării superioare a Văii Cerbului care se deschide în
stânga noastră. Se continuă pe o potecă acoperită cu pietriş de calcare, de-a coasta, la
început aproape orizontală, apoi în coborâş abrupt, pe sub Creasta Doamnelor, trecând pe
deasupra imensului bloc de calcare Mecetul Turcesc și se lasă în stânga căldarea
superioară a Văii Obârşia Ialomiţei.
Curând ajungem în șaua estică a Culmii Doamnele (1½ ore de la Vf. Omu) imediat la
sud de Vf. Doamnele (2401 m). De aici se poate admira Valea Gaura străjuită de Muntele
Doamnele pe partea stângă, de Vârful Omu în extrema estică şi de Muntele Scara şi Gaura
pe partea dreaptă.
Continuâm pe spinarea acestui munte în urcuş uşor, apoi în coborâş, în serpentine
până în Şaua Doamnele, unde întâlnim traseul 44 PG, ce duce la Hotel Peștera. Din acest
punct, trecând pe Muntele Bătrâna, drumul continuă printre pâlcuri de jnepeni, spre Vârful
Guţanu. După Vârful Guţanu ieşim în Şaua Bătrâna unde întâlnim traseul 28 (triunghi roşu)
și coborâm pe partea estică a Vârfului Bătrâna (2181 m).
În condiții de vizibilitate propice, se poate alege urcarea spre Vf. Bătrâna, de unde
se observă: spre N, Muntele Gaura cu Vf. Lancia (2 275 m) şi spre dreapta Podul
Spintecăturilor; spre NNE platoul Vârfului Scara (2421 m) şi Vf. Padina Crucii; spre NE, Vf.
Omu, la dreapta Vf. Bucura (aparent mai înalt decât Vf. Omu) şi Vf. Găvanele (2472 m); spre
ENE, Culmea Doamnelor, în fund Vf. Colţii Obârşiei (2 488 m) şi la dreapta Vf. Obârşia; spre
S, creasta Strungile Mari; spre SSV, Mt. Leaota; spre V, în fund masivul Iezer-Păpuşa; între
SV şi V în fund, Munţii Rucărului; între V şi NV jos, Pasul Bran iar în fund, masivul Piatra
Craiului; spre VNV în vale, comuna Moieciu de Sus.
Mai departe se coboară în Şaua Ţapului, cu Colții Țapului în față, apoi pe sub
Muntele Strungile Mari (2089 m) și mai departe în Şaua Strunga (1909 m), pe Drumul
Grănicerilor (legătura cu traseele 27, 29 şi 30). În mijlocul trecătorii se află o bornă de
ciment, iar pe flancul estic al crestei se mai văd urmele clădirii fostului pichet de grăniceri şi
al vămii.
Din acest punct drumul coboară spre SE prin pajişti largi pe extrema versantului
stâng al Văii Coteanu (sub muntele Colti), observând Muntele Tătaru, iar în stânga coama
Muntelui Colţii Padinei. În dreapta jos, dincolo de larga platformă înierbată se observă V.
Coteanului şi peste aceasta, piciorul muntelui Coteanu desprins din Vf. Tătaru. Coborâm
urmând stâlpii de marcaj şi apoi drumul de TAF pe lângă Stâna Strunga, la Cabana Padina
(1509 m).

Outer title: Legătura P-na Ciubotea - Cascada Urlătoarea Clincii

01MN Traseul nr. 55: Traseu Urlătoarea Clincii (PR)

Leadin: ​Traseul nr. 55 Bulină Roșie este un traseu simplu, care nu necesită mare efort,
în urcare continuă pe Muchia Urlătoarea Clincii până la cele 2 bănci de odihnă de pe traseu,
beneficiază de 2 izvoare și de puncte de belvedere din loc în loc. Poate fi un traseu potrivit și
pentru familii, odată ce se ajunge în Poiana Ciubotea pe drumurile forestiere dinspre Șimon
sau Poarta.
Text: ​Traseul nr.55 PR este traseul de vizitare a Cascadei Urlătoarei Clincii și străbate o
zonă sălbatică pe versantul drept (geografic) al Muchiei Urlătoarea Clincii, cu pornire din
zona Salvamont Ciubotea. ​Continuăm urcarea şi după 40 de minute găsim un izvor și o
bancă de belvedere. După alți 20 de metri și o altă bancă ajungem într-un punct de unde se
vede cascada de pe firul Urlătorii Mici. După al doilea izvor poteca mai merge câteva sute de
metri şi se opreşte în firul Urlătorii Clincii.
Aflată într-o zonă extraordinar de frumoasă şi de sălbatică cascada Urlătoarea Clincii
are o cădere de aproximativ 4 metri. Traseul nu pune probleme nici unei categorii de
drumeți.

Outer title: Legătura Vf. Tătaru - Lacul Bolboci

01MN Traseul nr. 56: Şaua Tătaru – V. Tătarului – Lacul Bolboci
(TG)

Leadin: ​Traseul nr. 56 Triunghi Galben este un traseu mediu / dificil, potrivit celor
obișnuiți cu diferențe de nivel de aproape 500 de m, în coborâre de 3-4 ore de drumeție prin
zonă stâncoasă, pe sub pereți de stâncă și bolovani imenși. Poteca parcurge firul văii Tătaru
până la drumul auto de pe malul lacului Bolboci, cu posibilitatea vizitării a 2 peșteri (Peştera
Ursului şi Peştera Mică) din Rezervația Naturală Cheile Tătarului.

Text: ​Traseul nr. 56 TG este traseul de legătură ce unește Șaua Tătaru din Munții
Bucegi-Leaota cu traseul nr 8, ce coboară de la Babele tocmai până la drumul auto de pe
malul lacului Bolboci. Este un traseu care nu pune probleme de orientare, oferind
perspectiva lacului Bolboci în vale.
Din Şaua Tătaru (cca 1860 m) (legătura cu traseul 53) se coboară pe firul văii pe
lângă două stâne mari din lemn, iar apoi sub niște pereţi de stâncă, printr-o zonă cu ruperi
de stăncă şi bolovani imenşi. Mai departe, se coboară pe curbă de nivel descendentă până
sub pereţii stângi ai cheilor în care s-au format Peştera Ursului şi Peştera Mică (închise cu
grilaj pentru protecţie).
 În aval faţă de intrarea în Peştera Ursului se coboară pe un grohotiş de câteva zeci
de metri şi apoi pe drumul forestier de pe malul drept al Lacului de acumulare Bolboci
(traseul 8).