MUNŢII

FĂGĂRAŞ
-cele mai înalte vârfuri din Carpaţii româneşti;
-cea mai lungă creastă carpatică (circa 70km.), cu înălţimi
ce depăşesc mereu cota de 2000 de metri.
Valea Sâmbăta
Depresiunea Făgăraş
spre valea
Şaua Portiţa Viştei
Viştea Mare
2130m
Vf. Moldoveanu 2544m Vf. Viştea Mare
2527m.

Refugiul alpin Viştea Mare

Limita dintre zona pădurilor (etajul coniferelor)
şi zona alpină
Vf. Moldoveanu
Circ glaciar
 În Pleistocen o răcire a climei întregului Glob a
determinat la altitudini de peste 1800-2000 m., în spaţiul
carpatic, apariţia situaţiei de prezenţă a zăpezilor permanente.
Din acest motiv a avut loc acumularea unei mari
cantităţi de zăpadă şi transformarea treptată a acesteia în
gheaţă – glaciaţiunea carpatică -, care a determinat sculptarea
circurilor glaciare,
glaciare în locurile de acumulare.

În Holocen încălzirea climei a dus la topirea gheţarilor,

astfel circurile glaciare au fost ocupate de apă şi s-au format
lacuri glaciare.
Lacul Podragu ( 2170m.)
15,5m. adâncime
Iezerul Podu Giurgiului
( 2226m)
Lacul Capra
Vale glaciară

Din momentul în care gheaţa

s-a acumulat în cantităţi mai
mari a început procesul de
“curgere” a acesteia, având
loc geneza văilor glaciare , cu
forma lor specifică a literei “U”.
Vale glaciară
 Vf. Moldoveanu 2544m.
Vf. Viştea Mare
Mase de grohotiş la poalele
versantului, “mări de pietre”
Monumentul Nerlinger
( 2287m.)
Traversarea unei fâşii de zăpadă întărită
sfârşitul lui iulie
Şaua Capra
2315m.

Lacul Capra ( 2230m.)

Lacul Capra
Transfăgărăşanul
sectorul sudic
Lacul Capra
Lacul Bâlea
de pe Şaua Caprei
Lacul Bâlea ( 2027m.)
Suprafaţă de 4,6 ha.
Clopoţei
Campanula serrata
Cruciuliţă de munte
Senecio glaberrimus
The world is a book, and those who do not
travel, read only a page.

Saint Augustine of Hippo