nimicuri

nr. 321/01 iul. 2017

Pasul Giuvala
Nefericitul accident care a avut loc zilele trecute la Valea Urdii, sub Pasul Giuvala, mi-a
amintit de unele dintre cele mai frumoase locuri din țară. Situat la 1275 m., Pasul Giuvala e o
importantă intersecție a unor poteci milenare care traversează aceste locuri, traseul de creastă al
Munților Carpați marcat cu bandă roșie, și Culoarul Rucăr-Bran.

Piatra Craiului văzut de pe Vârful Sântilia Mare, în mijloc, jos, localitatea Fundata.
Traseul de creastă al Carpaților Meridionali, „bandă roșie”, vine dinspre Bucegi și Leaota,
traversează Culoarul Rucăr –Bran, și se îndreaptă către Masivul Piatra Craiului, apoi către Făgăraș.
Coborând dinspre Vârful Sântilia Mare prin satul Fundățica, traseul „bandă roșie” însoțește
șoseaua Câmpulung Mușcel-Bran, de la km. 89, satul Valea Urdii, trece Pasul Giuvala, și cotește către
stânga la km. 93,5 prin curtea familiei Băcioiu din Fundata, str. Dealul Frumos, și urcă spre Crucea
Pajurei, de unde, pe Muchea Ciocanu se îndreaptă către Masivul Piatra Craiului.

Munții Bucegi văzuți de sub Vârful Sântilia Mare.

1
 Atunci când nu era construită șoseaua Rucăr- Bran exista Drumul Carului care urca de la Bran,
cotea la dreapta înainte de a urca la Fundata, și ajungea la Dâmbovicioara pe un drum mult mai scurt
decât cel de azi pe care o să-l observăm și noi de la Șura lui Băcioiu.
O variantă a traseului „bandă roșie” coboară și astăzi prin satul Valea Urdii către cabana
Brusturet –La Table-Grind-La Om-Plaiul Foii.

Fosta cabană Giuvala

În satul Valea Urdii a existat cândva o cabană, Giuvala, care avea 30 de locuri de cazare și
servea ca loc de popas montaniarzilor care veneau dinspre Bucegi, dinspre Piatra Craiului, sau celor
care urcau dinspre Dâmbovicioara, dinspre vechiul Drum al Carului, sau care își începeau de acolo
traseul. Astăzi clădirea există, e modernizată, dar nu mai e la dispoziția turiștilor montani. În zonă au
fost ridicate numeroase hoteluri și pensiuni care nu au însă farmecul și atracția cabanei Giuvala și nici
nu sunt căutate de montaniarzii de azi.
Vă prezentăm câteva imagini văzute dintr-un loc deosebit de atractiv, Șura familiei Băciotu
din Dealul Frumos, Fundata, pe unde trece traseul de creastă al Carpaților Meridionali.

2
 Acest punct de intrare în traseu care se găsește la km, 93,5 de pe drumul național 73
(Câmpulung- Rucăr-Bran-Brașov), am mai spus, pe cuprinsul comunei Fundata, cea mai înaltă
localitate din România, și e marcat cu „bandă roșie”.
Locul poartă denumirea „La Crucea Pajurei” și are o altitudine de 1250 m. Până în anul 1918,
pe vremea când aici era granița Imperiului Austro-Ungar, locul era ocupat de un pichet de grăniceri a
căror emblemă era „pajura”.
Precizăm de asemenea că acest loc se află mai la nord cu 1,5 km. , și mai jos, de Pasul
Giuvala (1275 m.), una dintre cele mai vestite trecători din Carpații românești, cu vechi rezonanțe
istorice, ca și de primăria comunei Fundata.

De la locul de intrare în traseu marcat cu „bandă roșie” ocolim cu ușurință pe lângă gâlma
calcaroasă care poartă numele de „Gâlma Predealului” și are 1332 m., și ajungem la Șura lui Băcioiu.
De aici vedem în față creasta masivului Piatra Craiului în toată splendoarea sa, iar mai jos, ni
se dezvăluie muchia dintre cele două văi care desparte Ardealul de Țara Românească, Muchia
Ciocanul.
Pe versantul nordic (dreapta) Valea Sbârcioarei curge către Ardeal, iar Padina Dăncioarei
curge către stînga (sud) și se varsă în Dâmbovicioara.

3
 În continuare traseul de creastă al Carpaților Meridionali, „drum de cai și drum de care”, se
pare că pe aici a trecut și Drumul Carului, urcă și coboară numeroase, dar modeste „gâlme”,
„Rogoaza”, „Gâlma Țiganului”, „Mormântul Florichii” fiind cele mai proeminente.

Piatra Craiului văzută de pe Dealul Frumos. În stânga jos se observă Muchia Ciocanu pe care se poate ajunge
ușor la punctul „La Table”, de unde începe urcarea către Refugiul Grind și Vârful La Om (2234 m.).

La picioarele noastre se desfășoară aruncate printre „gâlme” caseie satului Șirnea, la dreapta,
iar la stânga casele satelor Ciocanu și Dâmbovicioara.

Un loc ales de Dumnezeu, Dealul Frumos.

4
 Bucegii, cu Vârful Omu (2507 m.) văzuți de la Șura lui Băcioiu. În față se văd Gâlmele Calcaroase de
deasupra Branului și Moieciului.

Gheorghe Atanasescu/01 iul. 2017