SCARISOARA

Localizare Pestera face parte din sistemul carstic Scarisoara, care se

desfasoara in cuprinsul platoului carstic cu acelasi nume si in care se includ de
asemenea, pestera Pojarul Politei si Avenul din Sesuri. Intrarea in Ghetar se
deschide la o altitudine de 1165m, pe Creasta Pirjolii, care domina versantul
stang al Vaii Girda Seaca (afluent al Ariesului Mare), inaltidu-se pana la 400m
deasupra firului apei. Drumul spre pestera porneste din comuna Girda, situata
pe valea Ariesului Mare la 32km amonte de Cimpeni (pe DN75). Din centrul
comunei se desprinde drumul carosabil de pe Girda Seaca pe care se ajunge,
dupa aproximativ 1km, la gura Vaii Ordincusa. De aici exista doua variante.
Prima o constituie poteca turistica marcata cu cruce rosie, care mai intai urca
in serpentine strinse pantele abrupte ale Dealului Mununa, apoi urmareste
unduirile mult mai domoale ale reliefului din partea sud-estica a platoului
Scarisoara si razbate in final, dupa un traseu de 8km, la fosta cabana turistica
Scarisoara. Cea de a doua varianta este reprezenteta de drumul asfaltat de pe
valea Ordincusei, care dupa 18km, ajungand la izvoarele acesteia,
intersecteaza vechiul drum turistic Ursoaia - Scarisoara, care dupa mai bine de
5km ajunge la catunul Ghetar. De aici (pe vreme uscata) se poate ajunge cu
masina pana la cabana Scarisoara, situata la o departare de aproximativ
600m, si tot de aici se ajunge si la pestera pe traseul marcat cu punct rosu,
care porneste de la cabana, ramanand de strabatut pe jos aproximativ 400m.
De pe Valea Ordincusei se desprinde si o alta poteca, marcata cu dunga
albastra care razbate tot la cabana Scarisoara. Ea paraseste valea la 5,5km
amonte de gura acesteia, in locul numit "Moara lui Ivan", urcand pana in
creasta versantul drept geografic, foarte abrupt, si coborand apoi lin prin
padure pana la cabana. Lungimea acestui traseu (practicabil numai vara) este
de 2,5km. In sfarsit, amatorilor de lungi drumetii montane le stau la dispozitie
alte doua itinerare: unul dinspre comuna Arieseni, marcat cu triunghi rosu, in
lungime de 10km, care traveraeaza Valea Girda Seaca, si altul dinspre Padis,
marcat cu banda albastra, in lungime de 20km, care trecee pe la obarsia Vaii
Izbucului si prin Poiana Calineasa, pentru a razbate in cele din urma in drumul
turistic deja amintit ce vine de la Ursoaia. In imprejurimile fostei cabane
Scarisoara exista terenuri potrivite pentru campare, dar sursele de apa sunt
departe si seaca deseori in cursul verii.

Intrarea in Ghetarul de la Scarisoara se face prin intermediul unui

impresionant aven, a carui gura, cu un diametru de pina la 60m se deschide in
inima padurii care imbraca Creasta Pirjolii. O poteca ingusta sapata in stanca si
cateva scari metalice ancorate in pereti inlesnesc coborarea celor 48m cat
masoara adincimea avenului. Pe fundul lui se pastreaza in tot timpul anului un
strat gros de zapada - primul semn al lumii inghetate adapostita in adancuri.
Aici se afla (sub forma unui impresionant portal masurand 24m inaltime si 17m
inaltime) intrarea propriu-zisa in pestera.

Vizitare si cai de access

Sectorul turistic al pesterii, cuprinzind in momentul de fata avenul, Sala Mare
si Biserica, este amenajat (scari metalice in aven si podete de lemn in Sala
Mare) care fac inutil un echipament special. Se recomanda insa o imbracaminte
calduroasa deoarece temperatura maxima din Sala Mare este de numai 0,5
grade Celsius, si (eventual) surse de iluminat pentru sectoarele mai profunde
ale sectorului turistic. Deoarece toate formatiunile de gheata intra vara intr-un
proces de topire partiala, se recomanda ca vizitarea pesterii sa se faca in
ultimele luni de iarna, cind aceste farmatiuni ajung la dezvoltarea maxima si
confera pesterii o frumusete intr-adevar neobisnuita.

Pesterea Poarta lui Ionele

Localizare:
Pestera Poarta lui Ionele este o pestera situata pe valea Odrencusei, usor
accesibila in interiorul careia este amenajat un muzeu speologic.

Descriere:
Portalul si zona micilor cascade de la intrare dau o nota aparte de pitoresc
specifica muntilor Apuseni. In imediata vecinatate se afla si pestera Ghetarul
de sub Zgurasti.

Atragatoare mai ales prin cascada de tuf pe care au format-o apele ce ies din
ea, e vizitabila, are taxa de intrare modica, ghid, ceva amenajari si in pestera
o expozitie de fotografii de pestara si una arheologica.

Pestera Ghetarul de sub Zgurasti

Localizare:
Aceasta se afla in imediata apropiere a pesterii Poarta lui Ionele. Ea se remarca
printr-o retea impresionanta de lacuri subterane pe o lungime de aproximativ
de 5000m

Pestera Ghetarul Focul Viu

Pestera consta in doua sali, prima din ele de mari dimensiuni avand un imens
ghetar. Accesul la pestera se face printr-o galerie pe o scara de lemn. Tavanul
acestei sali mari este deschis printr-o fereastra naturala uriasa prin care o
mare cantitate de busteni si zapada a cazut de afara, transformandu-se intr-o
imensa gramada in centrul salii. Bustenii au fost prinsi ca intr-o capcana de
gheata, capetele lor ramase libere au putrezit si au colorat astfel gheata. Prin
fereastra din tavan intra suficienta lumina pentru a dezvalui spendoarea
bucatilor stalagmitice de gheata care se afla in partea opusa intrarii in pestera.
In jurul pranzului, razele de soare creeaza o scena de basm. Unul din capetele
blocului de gheata cade in abisul din crevasa adanca dintre stanci.

O galerie aflata dincolo de stalagmite duce catre sala mica a pesterii coborand
cu grija cam 4 m pe partea stanga a alunecarii de gheata. Aceasta sala nu are
lumina naturala. Exista cateva concretiuni de calciu aranjate printre
stalagmitele de gheata de diferite dimensiuni, depinzand de anotimp. Pestera
se incheie cu o gaura verticala blocata.

Iesirea din pestera este foarte placuta, in special vara cand temperatura de
afara este mult peste cea din pestera. Exista doua motive pentru care gheata
se pastreaza in pestera: tavanul deschis care invita aerul rece inauntru si lipsa
ventilatiei care il pastreaza rece in timpul anului

Pestera Ghetarul de la Vartop

Localizare:
Aceasta pestera este situata in muntii Bihor, in apropierea catunului Casa de
Piatra, pe malul sting al vaii Garda Seaca.

Acest catun este legat de comuna Garda pritr-un drum forestier lung de 12km.
El isi rasfira casele intr-o poiana larga, care se desfasoara in panta domoala in
dreapta drumului(cum urcam) si care este flancata in latura din amonte de un
perete prelung de stinca, aflat la originea numelui dat acestei pitoresti asezari
motesti.

Pestera are intrarea, la o altitudine de aproximativ 1200m, inchisa de o poarta

metalica ce o apara de posibile acte barbare. Vizitarea este permisa numai cu
ghidul care locuieste in apropiere. Numele de "ghetar" dat acestei pesteri nu
are aceeasi semnificatie ca in cazul "Ghetarului de la Scarisoara", deoarece
aici nu este vorba decit de zapada ce dainuie mai mult timp decit cea de la
exterior, in zona de la intrare.

Este o pestera fosila, cu lungimea de aproximativ 300m. Prima sala, cea mai
mare, este acoperita cu gheata. Urmeaza un coridor care da in "Sala Domului".
Tot de aici pleaca spre stinga un culoar ingust numit "Culoarul Rosu". Dincolo
de "Sala Domului" galeria se largeste si devine ascendenta atingind punctul
culminant in ultima sala, "Sala Mare". Pestera este destul de bogata in
concretiuni ceea ce incinta ochiul vizitatorului. Pentru vizitare nu este necesar
nici un echipament special.

Ghetarul de la Vartop este renumit, in afara de bijuteriile din calcar, de

prezenta unor urme lasate in crusta de calcit, vechi de peste 25000 de ani, de
catre HOMO SAPIENS FOSSILIS sau "Omul de la Vartop".

Pestera este rezervatie speologica si se poate vizita doar in prezenta ghidului.

Ea este declarata monument al naturii fiind cu adevarat splendida, fiecare
centimetru fiind acoperit cu concretitiuni incredibile si frumos colorate ca intr-o
lume de basm.

Pestera Coiba Mare

Localizare:
Se afla vis-a-vis de Ghetarul de la Vartop pe valea Garda Seaca putin mai
sus de catunul Casa de Piatra.

Intrarea principala este una dintre cele mai impozante deschideri de pestera
din Apuseni cu cei 74m latime si 47m inaltime, comparandu-se doar cu
portalul Cetatilor Ponorului.
Ea este in lagatura cu alta pestera, Coiba Mica aceasta din urma nefiind
accesibila turistilor.

Pestera Magura

Aceasta pestera este considerate ca una dintre cele mai frumoase cavitati
subterane din Romania si este caracterizata prin exceptionala bogatie si
diversitate a concretiunilor pe care le adaposteste, multe dintre ele avand
nume deosebit de pitoresi (de exemplu: Palmierul, Marele Domn, Galeria
Valurilor, etc).

Se afla in versantul drept al vaii Sighistelului. Valea Sighistelului se remarca

prin multitudinea de caverne, pesteri si prin salbaticia pesajului.

In partea finala acestei vai se afla un canion deosebit prin ingustimea si

verticalitatea peretilor (pereti ce pot fi atinsi cu mainile intinse).

Pestera Huda lui Papara

Localizare
Pestera "Huda lui Papara", aflata la 2 ore de Salciua, este una din cele mai
interesante pesteri din Muntii Apuseni-Trascaului. Se desfasoara de-a lungul a
2.000 m pe langa un parau subteran, cu lacuri si cascade, sali spatioase si
sectoare inguste.

Huda lui Papara este cea mai mare pestera din masivul Bedeleu care se afla la
30 km de pensiune.

Aici putem gasi guano si stalactite anemolite unice ca dimensiuni in Romania.

Este una din putinele pesteri din tara cu zone de acumulare de aer cald (20
grade Celsius).

Peştera Meziad

Se află la o distanţă de 22 km de Beiuş. Pentru a ajunge la peşteră trebuie

urmat drumul care porneşte din centrul oraşului Beiuş spre Aleşd şi Borod. La
Remetea se părăseşte drumul principal, şi trebuie urmat drumul marcat cu
inscripţia: Meziad 6 km, până la indicatorul Peştera Meziad. La peşteră se
poate ajunge şi pe un alt drum, mergând până la Cabana Meziad de unde pe
poteca cu triunghi albastru.

Tot triunghiul albastru te conduce şi de la Coada lacului Leşu, de unde

indicatorul de dinainte de pod îţi arată 2.5 ore de mers. Peştera Meziad a fost
pentru prima dată explorată, descrisă şi cartată de Czárán Gyula (1847-1906)
care şi-a legat numele de turismul montan în Munţii Bihorului. Astfel la
începutul secolului al XX-lea făcea parte dintre cele mai mari peşteri din
Europa. În 1921 o echipă de speologi condusă de Emil Racoviţă descoperind
noi galerii, ajunge la lungimea de peste 3.5 km. Astăzi peştera măsoară 4774
m.

Peşterea Poarta lui Ionele ( 810 m )

Se află pe valea Ordâncuşa. (Din centrul comunei Gârda de Sus pleacă drumul DN 75 pe
valea Gârda Seacă, pe care porneşte traseul nostru, împreună cu banda şi crucea roşie. La confluenţa
cu Ordâncuşa, continuăm drumul pe acest afluent, şi după 20 minute încep Cheile Ordâncuşei. La
10 minute în versantul drept se vede gura peşterii Cordobana lui Gîrţău, care oferă adăpost pe timp
de ploaie. Peste puţin timp o altă săgeată ne invită la Peştera Poarta lui Ionele. Revenim la şosea, şi
după 1/2 oră cheile se lărgesc, ajungem şi la un izvor. După 20 minute marcajul părăseşte valea, şi
începe urcuşul obositor. După 40 minute iese într-o poieniţă, de unde ajunge în şa. Aici se întâlneşte
, cu un drum forestier, cu care ajungem la Peştera Scărişoara.)

O săgeată ne invită la o derivaţie. Urcăm astfel cca. 200 m pe o pantă cu

grohotiş până ce ajungem la Peştera Poarta lui Ionele. În peşteră se continuă
dâmbul de grohotiş.

Prin galeriile sale ajunge la o lungime de 131 m, şi are şi un lac temporar.

Pentru vizitarea ei este nevoie de o sursă de lumină.