UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE

I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

Cuprins
Aspecte generale
Cai de comunicatie
Potential turistic natural
Biodiversitate
Atractii ecoturistice
Infrastructura turistica
Tipuri si forme de turism
Trasee turistice
Bibliografie
Comuna Arieeni este situat n extremitatea nord-estic a
judeului Alba, la izvoarele Arieului Mare, la 120 km de Municipiul
Alba Iulia - reedina de jude - i la 40 km de cel mai apropiat ora -
Cmpeni .
Comuna insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o
populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate
medie de 476.6 locuitori / km
Atestata documentar pentru prima data in anul 1909 cu numele de
Lapus, facand parte initial din comuna Raul Mare, localitatea Arieseni
este mai putin cunoscuta din punct de vedere istoric. Satele aflate in
administrarea comunei sunt: Arieseni, Avramesti, Bubesti, Casa de
Piatra, Dealu Bajului, Fata-Cristesei, Fata Lapusului, Galbena,
Hodobana, Islaz, Pantesti, Patrahaitesti, Ravicesti, Sturu, Stei-
Arieseni, Vanvucesti.
Pana in 1924, cea mai mare parte a Arieseniilor, impreuna
cu Garda de Sus si Scarisora formau o singura comuna purtand
numele de Scarisoara, de unde si numele Ghetarul de la Scarisoara,
respectiva formatiune carstica fiind de fapt pe teritoriul actualei
comune Garda de Sus.
Aspecte generale
Cai de comunicatie
transport rutier - Oradea-Arieseni-Girda-Albac- DN 76(E 79)- DN 75. Sibiu-Alba
Iulia-Turda- Campineni-Albac-Girda- Arieseni-(Dn1) E68-E81-DN75. Cluj-Napoca-
Albac- Arieseni-(DN1)E60-DN75.
transport feroviar - Arieeni este situat departe de liniile feroviare in inima Munilor
Apuseni ca atare singurele gari apropiate sunt cele de la tei, Alba Iulia sau Cmpia
Turzii de unde va trebui sa parcurgeti o distanta relativ mare cu mijloace auto.
transport aerian - prin aeroportul Cluj Napoca sau Oradea si de acolo cu
mijloace auto pana in Arieeni.

Asezata intr-un cadru montan pitoresc din Muntii Bihorului, Arieseni are un relief
specific de munte cu o altitudine cuprinsa intre 850 si 1848 m si ocupa
intreg bazinul de izvoare al Ariesului Mare.
Acesta imparte Muntii Bihor in doua masive diferite ca aspect si constituire
geologica: Bihorul de Nord si Relieful carstic aduce n peisaj o mare varietate de forme:
abrupturi stncoase, vai adnci si chei, creste, lapiezuri, carora li se adauga un mare numar
de forme carstice.
Potential turistic natural
Biodiversitate

Vegetatia este bogata si variata. Daca pe culmile cele mai inalte exista pajisti
subalpine, pe cele mai joase se afla pajisti secundare rezultate din defrisarea padurii. La
peste 1300 m altitudine au extindere coniferele : molid si brad. Pretutindeni in jurul
localitatilor, intinderi mari din suprafetele padurilor au fost inlocuite de pasuni si terenuri
agricole, incat, in prezent, padurea nu depaseste 55% din suprafata acestor munti.
Exista o bogata si variata fauna care populeaza nu numai padurile ci si intinsele
fanete si pasuni. Intre mamifere reprezentative sunt cerbul, ursul, mistretul, caprioara, jderi,
veverita, vulpi si mai putini lupi. In apele comunei exista pastravi, lipan .
Parcul Natural Apuseni a fost creat n scopul conservarii si valorificarii stiintifice si
turistice a fenomenelor carstice din zona, existente n ansamblul unor ecosisteme montane de
altitudini medii. Parcul este situat n partea central-estica a Muntilor Apuseni, suprapunndu-
se aproape integral peste Muntii Batrna, subunitate fizico-geografica a Muntilor Bihor-
Vladeasa.
Din punct de vedere administrativ, parcul se ntinde pe teritoriul a trei judete: Cluj,
Bihor si Alba, avand o suprafata totala de 75.784 ha.
Pestera Ghetarului Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din
Romania si printre putinele din lume, unicat in sud-estul Europei. Ghetarul,situat la
altitudinea de 1165 m, are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3,
netopindu-se niciodata, desi are aproximativ 3.000 de ani.
Rezervatia speologica Pestera Ursilor,
amplasata in bazinul Crisului Negru, cu o lungime
de 1,5 km, nu primeaza prin dimensiuni, ci prin
fantastica aglomerare de formatiuni speologice, din
care punct de vedere este indiscutabil, unicat in
randul pesterilor amenajate pentru turism. Tot aici
se gasesc un mare numar de resturi fosile ale
ursului de caverna Ursus Spelaeus - disparut de
aproximativ 15000 de ani.
Platoul carstic Padis, situat in partea de nord de Muntilor Apuseni, in sud-estul
judetului Bihor, este cea mai mare formatiune carstica din Romania. Platoul Padis, cu altitudinea
medie de 1.200 de metri, este marginit de abrupturi, in care se regasesc vai salbatice, ape repezi,
chei adanci si canioane. Pe platou se intalnesc doline, lapiezuri, marmite, ponoare, sorburi,
izbucuri, polii, hoance, avene sau pesteri.
Pestera Ghetarul Focul Viu este alcatuita din doua sali, din care prima de mari
dimensiuni, ocupata de un imens bloc de gheata. Accesul in pestera se face pe o galerie
descendenta, unde este montata o scara de lemn. Tavanul salii este spart de o fereastra de
mari dimensiuni prin care a cazut o mare cantitate de busteni si zapada, acumulate intr-o
imensa movila in centrul salii. Prin tavanul pesterii patrunde suficienta lumina pentru a
dezvalui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheta, aflate in partea opusa a intrarii in
pestera .

Baza de cazare

Se remarca numarul pensiunilor turistice rurale de 2 margarete (stele), o categorie
inferioara de confort, acestea detinnd cea mai mare pondere n totalul pensiunilor. Acest lucru se
datoreaz a si faptului ca majoritatea au fost construite pe locuintele deja existente ale ntreprinz
atorilor.
Pensiunile clasificate la categorii superioare de confort (4 si 5 margarete) sunt n numar
foarte mic datorita puterii financiare scazute a celor care doresc sa investeasca n acest domeniu.
In comuna Arieseni exista 2412 locuri de cazare disponibile raportat la populatia totala a
comunei n numar de 1916 locuitori,care se regasesc n cele 18 sate componente.

Baza de alimentatie

In cadrul comunei intalnim restaurante cu specific international si local dupa cum
urmeaza: Cabana Vartop (140 locuri), Casa Motului (80 locuri),Castelul Alpin (60 locuri),
Autoservirea Juliana (140 locuri), Sarra Vank ( 30 locuri), Ulpia Taverna (100 locuri)
Infrastructura turistica

Tipuri si forme de turism
1- turism recreativ montan
2 - turism de tranzit: de la Valea Ariesilor inspre Padis
3 - turism rural: catunele din Apuseni
4 - turism pentru practicarea sporturilor de iarna : partiile de schii Vartop
5 turism stiintific: Cheiil Gradistei, Avenul din Hoanca Urzicarului, Pestera Gura
Apei, Pestera Huda Orbului, Ghetarul de la Vartop, Pestera Hodobana, Avenul cu
doua intrari, Izbucul Tauzului,Cheile Galbenei, Pestera Ghetarul Scarisoara,Podisul
Padis, Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Corbeasca, Pestera de la Corni
6 turism cultural: Casa Memoriala Avram Iancu, Manastirea Albac, Manastirea
Lupsa, Manastirea Rimet, Manastirea Izvoru Posaga si alte biserici din lemn.Intalnim
case si anexe gospodaresti specifice Tarii Motilor.
7 turism cinegetic: Parcul Natural Apuseni
Alpinism: Creasta Bihorului pe portiunea Saua Vartop - Piatra Graitoare -Tarnita
Bihorului - Vf. Bihor (Curcubata Mare) - Curcubata Mica.

Catarare: Creasta Neagra - Zona de obarsie a Vaii Galbena cu pereti de 150-200m in
canion
Cetatile Ponorului - peretii dolinelor sunt de aprox. 100m

Biking: pantele line, distantele lungi si ponderea mare de drumuri forestiere sau
drumuri de caruta face din Arieseni un teren ideal pentru ciclisti. Aroape toate
obiectivele sunt abordabile si pe bicicleta.

Calarie: calul ca mijloc de deplasare traditional, animal de tractiune, poate oferi o
excelenta plimbare.

Parapanta: locul cel mai frecventat est partia Vartop atat datorita diferentei de nivel si
deschiderii largi spre saua Vartop cat si datorita curentilor deosebiti in zona.
Iarna teleschiul usureaza considerabil efortul depus pentru a ajunge in punctul
de lansare. Totodata Bubesti si mai putin Galbena ofera o alternativa pentru parapenta,
dar mai putin spectaculoasa.
Activitati turistice
sportive
1.Arieseni-Garda Seaca-Cabana Scarisoara (marcaj triunghi rosu, 2-3 ore) urmeaza
DN 75 din centrul comunei in aval. Urca in stanga pana la satul Fata Lapusului si trece culmea
dealului Pantestilor pentru a cobora in valea Seaca. Urcand pe versantul stang al vaii se ajunge la
pestera Ghetarul de la Scarisoara.
2.Arieseni-Poiana Florilor (triunghi galben, 13km, 4 ore) are ca finalizare vizionarea
canionului Galbenei. Traseul urmeaza in amonte valea Coblesului apoi afluentul stang al vaii Goja
pana la saua Curmezis (1043m altitudine). De aici mai multe trasee marcate ne conduc spre
cabana Padis, Izbucul Galbenei, Groapa Ruginoasa si comuna Pietroasa.
3. Arieseni-Lumea Pierduta-Padis (18 km, 7 ore) urmeaza traseele anterioare pana la km
6,2 , de aici urmand valea Ponorasului pana la izvoare. Pana acum 15-20 de ani, acest platou era
acoperit de paduri mari de conifere, unde turistul necumoscator se putea rataci repede. Aici se pot
vizita impresionante pesteri verticale- avene-Gemanata si Negru..
4. Arieseni-Pestera Caput-Cabana Padis (triunghi rosu, 16 km, 6 ore) este unul din
traseele de legatura dintre valea Ariesului Mare si Platoul Padis. Traseul urmeaza in amonte valea
Coblesului pana la confluenta dintre paraiele Goia si Ponoras apoi urca printre casele satului
Cobles. De pe saua Bortigu coboara in bazinul inchis al cetatilor Ponorului.
5. Arieseni-Cobles-Cetatile Ponorului (11 km, 4 ore 30 minute) este comun cu traseeul
numarul 4 pana la pestera Caput. De aici se urmeaza, spre stanga, drumul forestier pana la locul in
care indicatorul indeamna la coborarea potecii, tot la stanga, pentru a ajunge la rezervatia Cetatile
Ponorului.
Trasee turistice
6. Arieseni-Casa de Piatra (814 km, 4 ore 30 minute) face legatura directa intre cele
doua sate.
7. Arieseni-Garda de Sus (DN 75, 8 km) traseu de legatura intre centrele celor doua
comune. Din Garda de Sus se poate ajunge la pestera Ghetarul de la Scarisoara.
8. Arieseni-valea Crisului Negru-Baita ( triunghi rosu, 20 km, 5 ore 30 minute)
urmeaza DN 75 in amonte pana la pasul Vartop (9 km) de unde coboara pe Hoanca Motilor
pana la Crisul Negru si portile Bihorului.
9. Arieseni-Vartop-Pestera Ursilor (22 km, 6 ore) urmeaza drumul pana in saua
Muncelului. De aici pe culmea dintre Sighisel si Giulesti se coboara in satul Giulesti. In
continuare in aval mai sunt 3 km pana in satul Chiscau unde se afla Pestera Ursilor.
10. Arieseni-Vartop-Groapa Ruginoasa (11 km, 3 ore 30 de minute) urmeaza DN 75
pana la primul parau dupa pasul Vartop. Pe acest parau urcam 30 de minute pentru a ajunge
deasupra imensei ravene Groapa Ruginoasa.
11. Arieseni-Cascada Varciorog (5.3 km, 1 ora 30 de minute)urmeaza DN 75 in
amonte, pana la intersectia cu drumul forestier Varciorog. Urcand pe acest drum inca 3,3 km
se ajunge la frumoasa cascada.
12. Ariseni-Varful Curbata Mare (14 km, 4 ore) urmeaza drumul forestier ce urca pe
valea Steului pana sus pe munte. Aici se afla o statie TV data in folosinta in noiembrie 1984.
13. Arieseni-Piatra Graitoare ( 12 km, 3 ore) urmeaza interfluviul dintre vaile
Galbena si Varciorog. Un interesant fenomen de ecou la apropierea sub 100 m de aceasta
piatra graitoare.