Ghid de supravietuire – Cum folosești harta

și busola

Așa cum nu pleci niciodată la drum pe munte fără bocanci, nu ar trebui să pui piciorul pe potecă fără o hartă a
zonei. Chiar dacă traseul pe care pleci este bine marcat și știi dinainte unde vrei să ajungi, se poate întâmpla să
te pierzi sau să descoperi că ai suficient timp la dispoziție să descoperi ce este primprejur și atunci o hartă a
traseelor este mai mult decât bine venită.

Dar știi cum se citește corect o hartă? Nici eu nu știam și nu de puține ori mi-am dat seama că estimând
durata/lungimea unui traseu din ochi, în funcție de dimensiunea pe hartă mi-a dat cu virgulă și durere de
picioare. Odată cu participarea la Școala de Mers pe Munte de la Tășuleasa am avut ocazia să-mi aprofundez
cunoștințele despre citirea hărții și cum se folosește o busolă, iar acum îți împărtășesc și ție din cele învățate.
 Scara hărţii ne arată de câte ori a fost micşorat terenul pentru a fi reprezentat pe hârtie. Ea este
reprezentată în două feluri:

● Numeric, sub forma unei fracţii unde numărătorul îl reprezintă unitatea de măsură, iar
numitorul arată de cate ori au fost micsorate proporţiile terenului. Exemplu: 1:25000,
1:50000.
● Grafic, în partea de jos a hărţii (care de obicei indica Sudul), printr-o linie dreaptă
divizată în părţi egale, unde o diviziune este egală cu numitorul scării numerice. De
exemplu, la o scara de 1:25000, o distanţă între 2 puncte de pe harta egală cu o diviziune a
scării grafice reprezintă în teren 250 de metri.

Curba de nivel reprezintă linia care uneşte punctele aflate la aceeaşi altitudine faţă de nivelul
mării. De obicei, pe aceste linii se scrie şi altitudinea aferentă (exemplu: 1100 m, 1200m, 1300 m,
etc.).

Notă: Curbele de nivel ne arată forma de relief a terenului pe care se desfasoară traseul nostru. Dacă liniile de
nivel sunt mai dese pe hartă, înseamnă că terenul pe porţiunea respectivă este în pantă. Pentru a ne da seama
dacă traseul merge în urcare sau în coborare, citim indicaţiile de altitudine de pe linile de nivel. Daca în sensul
de mers acestea scad ca altitudine, înseamna că urmează o coborare, daca ele cresc ca altitudine în urmărirea
lor consecutivă pe harta, spre directia de mers, înseamnă că urmează o urcare. Cu cat sunt mai dese, cu atat
panta este mai pronunţată. Daca liniile de nivel de pe hartă se afla la distanţe relativ mari între ele, înseamnă
că pe acea porţiune terenul are o înclinaţie mică. Dacă, dimpotrivă, acestea sunt foarte dese, înseamna că
urmează o portiune cu pantă accentuată.

Directia nord, este indicată pe hărţi în mai multe feluri:

● sub forma unor linii subţiri, verticale, paralele între ele, indicând direcţia nord prin
săgeţile de la unul din capete,
● printr-o săgeată împreuna cu litera N,
● o “roza vânturilor” care indică punctele cardinale.

În general, la hărţile turistice, partea de sus indică Nordul. Dacă nu exită nicio indicaţie pe harta în ceea ce
priveşte direcţia nord, atunci înseamnă că, implicit, aceasta e reprezentată de partea superioara a hărţii.

Notă: Verifică anul publicării hărţii. Ar trebui să foloseşti o hartă cât mai recentă. Munţii nu prea pleacă din
loc, dar traseele se modifică în timp, unele se inchid că au devenit nesigure, apar trasee noi, etc. Dacă ai dubii
despre un traseu, oricând poţi suna la Salvamont local să te consulţi despre starea traseului planificat.

Un alt detaliu important atunci când evaluezi timpi de traseu este să nu te iei după lungimea acestuia pe hartă.
Uită-te la diferența de nivel dintre punctele principale prin care trece traseul tău. Dacă diferența este mare
între două puncte foarte apropiate asta înseamnă urcuș susținut sau coborâre abruptă și porțiunea respectivă
va presupune mai mult timp de parcurgere.

Cum te orientezi cu busola pe hartă

Notă: Unghiul dintre linia Sud-Nord şi linia care uneşte punctul în care ne aflăm cu harta şi busola şi punctul
la care dorim să ajungem, se numeşte AZIMUT.

1. Poziţionăm busola pe hartă pe direcţia dintre cele două repere. Pentru a fi mai simplu, putem folosi
rigla de pe marginea plăcii – suport a busolei, cu care unim cele două puncte reprezentând reperele
care ne interesează (locul unde suntem şi locul unde dorim să ajungem).
2. Aducem liniile care indică nordul de pe cadranul busolei într-o poziţie paralelă cu liniile nordului de
pe hartă (liniile paralele Nord-Sud). Busola se menţine poziţionată pe direcţia dintre cele două repere
şi rotim cadranul gradat al busolei până când liniile de pe această devin paralele cu liniile care indică
direcţia nord de pe harta. În acest mod liniile de pe cadran vor indică nordul hărţii. (Atenţie! Nu vor fi
neapărat orientate după nordul magnetic. Orientarea după nordul magnetic poate fi făcută ulterior
sau înainte, după cum ţi se pare mai uşor).
 3. Se orientează busola şi harta după direcţia nordului magnetic. Păstrând busola poziţionată pe harta
cum am explicat mai sus, rotim harta împreună cu busola prin pivotarea corpului nostru, păstrându-le
nemişcate una faţă de cealaltă, până când acul magnetic de pe busola care indică nordul (cel de
culoare roşie) va ajunge în poziţia nord indicată de liniile de pe cadranul busolei şi cele de pe harta,
adică va ajunge paralelă cu acestea. În acest moment (când acul magnetic al busolei pe direcţia nord e
paralel cu liniile nordului de pe cadranul busolei şi liniile nordului de pe harta, indicând aceeaşi
direcţie spre nord) avem direcţia de mers între locul unde ne aflăm şi locul unde dorim să ajungem,
această fiind indicată de marginea busolei care uneşte cele două repere.

Notă: Cea mai simplă metodă de a calcula distanţa pe hartă este să urămrim forma traseul pe hartă cu un şiret,
să îl măsură şi să corelăm lungimea rezultată cu scara hărţii.

Cum te orientezi pe hartă fără busolă

Notă: Începi prin a determina nişte repere vizibile clar şi pe care le poţi recunoaşte pe hartă (un vârf, o stâncă,
o cabană, etc.). Vei aveam nevoie de nimim două repere recunoscute în teren şi simbolizate pe hartă.

După detectarea poziţiei lor pe harta, vei mişcă harta astfel încât poziţia reperelor alese din jurul tău să
corespundă cu poziţia lor de pe hartă (reorientată în nouă poziţie). De exemplu, dacă recunoaşti două vârfuri în
teren, trecute şi pe harta, poziţionezi harta astfel încât linia imaginară care în teren uneşte cele două vârfuri
să fie paralelă cu linia imaginară care le uneşte pe hartă. Astfel, nordul hărţii va indică nordul geografic şi
vom şti punctele cardinale.

Mai departe poziţia ta o vei stabili prin aproximarea distanţei faţă de repere, ţinând harta conform punctelor
cardinale. Dacă recunoaşti locul unde te afli şi un alt reper din teren, un vârf de exemplu, poziţionezi harta
astfel încât vârful menţionat pe harta să fie pe direcţia vârfului văzut în teren, faţă de poziţia unde te afli.
Odată poziţionată harta în funcţie de teren, obţii punctele cardinale şi ca să afli în ce direcţie trebuie să mergi
e de ajuns să urmezi direcţia dintre locul unde te afli pe hartă şi locul unde trebuie să ajungi, direcţie indicată
de harta orientată conform punctelor cardinale.

Cum păstrezi o hartă

Ideal este să o plastifiezi sau să o ții într-o punguță pentru a o feri de ploaie sau umezeala din buzunare.
Împăturește mereu harta la loc așa cum a fost strânsă inițial pentru a nu o degrada și a nu avea mai târziu
surpriza că fix informația de care aveai nevoie este acum ștearsă. Abține-te în a desena cu markerul pe hartă
traseul făcut pentru a o putea folosi și altă dată. Nu în cele din urmă, abține-te în a o face sul și a o folosi drept
armă împotriva colegilor de traseu sau a animalelor mai mult sau mai puțin sălbatice.