In cei aproape doi ani in care am organizat ture de initiere pe acest site, fiind vorba in special de ture de vara,

am pus destul de mult accentul pe orientarea in teren si gasirea directiei de mers folosind cele doua elemente indispensabile unui calator prin munti, anume harta si busola. E drept ca in prezent exista lucruri mult mai performante, cum ar fi aparatele GPS care, cu o baterie buna si un track inregistrat te pot scoate din incurcatura sau te pot ghida pe directia buna atunci cand nu mai stii incotro s-o iei. Insa, aceste tehnici presupun in primul rand urmarirea pasilor altora, care au inregistrat un track si care au avut bunavointa sa il puna la dispozitie... dar poate ca nu intotdeauna vrem sa mergem pe unde au mers altii, poate vrem a ne abatem de la poteca urmata de ei si sa urmam propriile noastre planuri. In plus, stim cum tehnica moderna, pe baza de baterie, ne poate lasa cand ne e lumea mai draga fara a adauga riscul de a se strica in timpul folosirii!. Si cum la baza orientarii stau polii magnetici ai pamantului si punctele cardinale, voi descrie tehnica elementara de orientare cu busola, fara de care toate celelate tehnici n-ar fi aparut. "u zic ca asta e cea mai buna solutie in prezent, dare e cea mai sigura. #u un randament care depinde si de abilitatile utilizatorului, nu e conditionata de zona sau relief semnal! si nici de durata de folosire baterie descarcata! ori riscul de a nu mai fi folosibila risc specific intr-un anumit procent oricarui produs electronic!. Pentru intarirea cunostintelor celor ce au participat in turele de initiere in care am vorbit despre orientarea cu harta si busola, precum si in speranta ca aceste cuvinte vor fi de folos si altora, am decis sa scriu acest articol. $in sa precizez faptul ca ceea ce voi scrie mai %os nu reprezinta propria mea descoperire, ci sunt lucruri pe care la randul meu le-am aflat de la altii, sau din alte surse.

&rientarea in teren e un subiect destul de complex, eu ma voi referi aici in principal la folosirea celor doua instrumente amintite mai sus harta si busola!. Si cum nu putem sa ne apucam de lucru pana nu stim la ce foloseste fiecare 'unealta', voi incepe cu prezentarea elementelor componente ale hartii si busolei.

I. HARTA

(arta reprezinta imaginea pe hartie a terenului care ne incon%oara, precum si a traseului pe care il avem de strabatut.

Scara hartii ne arata de cate ori a fost micsorat terenul, pentru a fi reprezentat pe hartie. Ea este reprezentata in ) feluri* +. "umeric, sub forma unei fractii unde numaratorul il reprezinta unitatea de masura, iar numitorul numarul care arata de cate ori au fost micsorate proportiile terenului. Exemplu* +*),---, +*,----. In aceste raporturi date ca exemplu, scara respectiva ne arata ca dimensiunile de pe harta sunt reduse de ),--- de ori, respectiv de ,---- de ori, sau ca, implicit, + cm pe harta reprezinta ),- sau ,-- m in teren. ). Grafic, in partea de %os a hartii care de obicei indica Sudul!, printr-o linie dreapta divizata in parti egale, unde o diviziune este egala cu numitorul scarii numerice. .e exemplu, la o scara de +*),---, o distanta intre ) puncte de pe harta egala cu o diviziune a scarii grafice, reprezinta in teren ),- de metri.

Curba de nivel reprezinta linia care uneste punctele aflate la aceeasi altitudine fata de nivelul marii. .e obicei, pe aceste linii se scrie si altitudinea aferenta exemplu* ++-- m, +)--m, +/-m, etc.! Importanta cea mai mare in citirea unei harti o au curbele de nivel. 0cestea ne arata forma de relief a terenului pe care se desfasoara traseul nostru. .aca liniile de nivel sunt mai dese pe harta, inseamna ca terenul pe portiunea respectiva este in panta. Pentru a ne da seama daca traseul nostru merge in urcare sau in coborare, citim indicatiile de altitudine de pe linile de nivel. .aca in sensul de mers, acestea scad ca altitudine, inseamna ca urmeaza o coborare, daca ele cresc ca altitudine in urmarirea lor consecutiva pe harta, spre directia de mers, inseamna ca urmeaza o urcare. #u cat sunt mai dese, cu atat panta este mai pronuntata. .aca liniile de nivel de pe harta se afla la distante relativ mari intre ele, inseamna ca pe acea portiune terenul are o inclinatie mica. .aca, dimpotriva, acestea sunt foarte dese, inseamna ca urmeaza o portiune cu panta accentuata. "O curba de nivel este in general inconjurata de alte doua curbe de nivel, una pentru o altitudine inferioara si cealalta pentru o altitudine superioara. In cazul unei curbe de nivel cu contur inchis in interiorul careia nu se afla alta curba, avem doua situatii: - portiunea interioara indica un loc aproape plat (nivel cvasi-stationar), platou sau varf (varfurile fiind de obicei marcate pe harta cu un punct, in interiorul curbelor de nivel cu contur portiunea interioara indica o depresiune sau o inchis) caldare.

entru a evalua corect forma de relief vom analiza curbele de nivel invecinate, astfel daca altitudinea este in crestere spre curba vizata, atunci avem de-a face cu un platou sau varf

(cel mai adesea, marcat printr-un punct), iar daca altitudinea este in descrestere, atunci curba de nivel cu contur inchis indica o depresiune sau o caldare, pe al carei fund poate fi un lac (mentionat pe harta printr-un semn conventional, in general o pata de culoare albastra)." #and citim o harta, suntem atenti la formele de relief reprezentate pe ea. #a puncte de reper luam varfurile sau cursurile unor ape marcate pe harti cu o line continua albastra 1 curs de apa permanent, sau cu o linie albastra intrerupta 1 curs de apa temporar!. .aca vom urma directia de la cursul de apa inspre varful marcat pe harta, inseamna ca vom avea de urcat, iar daca vom urma directia in sens invers, atunci inseamna ca va urma sa coboram. Invatarea citirii curbelor de nivel reprezinta lucrul de capatai in citirea unei harti, deoarece acestea ne a%uta sa intelegem forma de relief a terenului pe care urmeaza sa-l strabatem.

Echidistanta reprezinta distanta pe verticala dintre doua curbe de nivel. .aca echidistanta este de +- m, inseamna ca distanta dintre curbele de nivel trecute pe harta, in teren este de +metri.

Directia nord, este indicata pe harti in mai multe feluri* sub forma unor linii subtiri, verticale, paralele intre ele, indicand directia nord prin sagetile de la unul din capete, ori printr-o sageata, impreuna cu litera ", sau o 2roza vanturilor3 care indica punctele cardinale. In general, la hartile turistice, partea de sus indica "ordul. .aca nu exita nicio indicatie pe harta in ceea ce priveste directia nord, atunci inseamna ca, implicit, aceasta e reprezentata de partea superioara a hartii.

Semne conventionale & alta problema pe care o ridica citirea hartii este cea a cunoasterii semnelor conventioale. 0stfel, pe langa curbele de nivel, pe harta exista si alte semne care reprezinta elemente din teren, ce pot reprezenta un bun indiciu asupra locului unde ne-am putea situa la un moment dat. In general, padurile sunt reprezentate cu o culoare verde, golul alpin cu o culoare alba, poienile din mi%locul padurilor cu o culoare alba incon%urata de un contur verde, lacurile cu 'pete' albastre, stancile izolate sunt sugerate de triunghiuri mici sau puncte de culoare neagra, potecile apar sub forma unor linii intrerupte, de grosime variabila, in functie de marimea lor

din teren, drumurile forestiere arata ca niste linii continui, etc. 4iecare harta are o 'legenda' unde este explicat sensul fiecarui simbol intalnit pe harta.

II. BUSOLA

5usola face parte din echipamentul orcarui turist, avand un rol deosebit in asigurarea increderii celui care o manuieste ca se afla pe drumul cel bun, mai ales in conditii meteorologice compun* !laca de ba"a suprafata suport! - are drept scop asigurarea unui suport pentru celelalte elemente. lu!a - se foloseste in cazul in care elementele de pe harta sunt greu observavile si este necesara marirea acestora pentru o vizualizare mai buna. ri#la - se afla pe marginile placii-suport6 cu a%utorul ei putem masura distanta intre doua repere de pe harta, calculand in functie de scara hartii distanta aeriana intre cele doua repere. cadranul #radat - are un rol foarte important in orientarea cu harta si dupa azimut sau viza unghiul dintre o directie oarecare si directia nordului, masurat in directie inversa acelor de ceasornic!6 cadranul este mobil, putandu-se roti la /7-8 si are insemante punctele cardinale. acul ma#netic - este elementul cel mai important al busolei si arata tot timpul directia nord - sud. 9umatatea acului care arata nordul este colorata de regula cu rosu, iar la unele busole varful acestui ac este fosforescent, asigurand in acest fel orientarea si pe timp de noapte. liniile nordului - impart cadranul si se rotesc odata cu el, avand indicata directia nordului6 se folosesc pentru orientarea hartii si luarea vizei. deosebite vizibilitate redusa si precipitatii!. Pentru a reusi sa ne folosim de busola, va trebui mai intai sa cunoastem elementele care o

UTILI$AREA BUSOLEI SI A HARTII

Sa presupunem ca ne aflam intr-un anumit loc, pe care il gasim reprezentat si pe harta printrun semn distinct o stana, un izvor, o constructie izolata, o sa, un varf, o poiana in padure, etc.! si datorita vremii nefavorabile nu mai stim incotro sa o luam, dar stim pe harta unde vrem sa a%ungem. "u gasim poteca, asa ca decidem sa ne orientam dupa harta si busola, sa luam viza si sa ne indreptam spre locul unde dorim sa a%ungem. Iata ce trebuie sa facem*

+. Pozitionam busola pe harta pe directia dintre cele doua repere. Pentru a fi mai simplu, putem folosi rigla de pe marginea placii-suport a busolei, cu care unim cele doua puncte reprezentand reperele care ne intereseaza locul unde suntem si locul unde dorim sa a%ungem!.

). 0ducem liniile care indica nordul de pe cadranul busolei intr-o pozitie paralela cu liniile nordului de pe harta liniile paralele "ord-Sud!. 5usola se mentine pozitionata pe directia dintre cele doua repere si rotim cadranul gradat al busolei pana cand liniile de pe aceasta devin paralele cu liniile care indica directia nord de pe harta. In acest mod liniile de pe cadran vor indica nordul hartii. 0tentie: "u vor fi neaparat orientate dupa nordul magnetic. &rientarea dupa nordul magnetic poate fi facuta ulterior sau inainte, dupa cum i se pare mai usor fiecarui utilizator!.

/. Se orienteaza busola si harta dupa directia nordului magnetic. Pastrand busola pozitionata pe harta cum am explicat mai sus, rotim harta impreuna cu busola prin pivotarea corpului nostru, pastrandu-le nemiscate una fata de cealalta, pana cand acul magnetic de pe busola care indica nordul cel de culoare rosie! va a%unge in pozitia nord indicata de liniile de pe cadranul busolei si cele de pe harta, adica va a%unge paralela cu acestea. In acest moment cand acul magnetic al busolei pe directia nord e paralel cu liniile nordului de pe cadranul busolei si liniile nordului de pe harta, indicand aceeasi directie spre nord! avem directia de mers intre locul unde ne aflam si locul unde dorim sa a%ungem, aceasta fiind indicata de marginea busolei care uneste cele doua repere.

.upa ce am luat viza in directia dorita, pentru mentinerea directiei de mers este necesar sa ne luam un reper aflat in raza noastra vizuala si, bineinteles, aflat pe directia aratata de busola, reper care trebuie sa se distinga de celelalte emente din %ur o stanca impunatoare, un copac deosebit, o constructie, un varf daca distanta de parcurs este mare si vizibilitatea buna etc.!. ;eperul trebuie sa fie usor de vizualizat in timpul deplasarii si, de preferat, la o distanta cat mai indepartata, astfel incat urmarindu-l sa ne apropiem cat mai mult de locul vizat pe harta. In timpul deplasarii, busola trebuie mentinuta pe directia de mers, directie care e corecta doar daca acul busolei care arata nordul magnetic se mentine paralel cu liniile de pe cadran si harta. .aca citim insa unghiul de pe cadran azimutul - unghiul format intre nordul magnetic si directia in care dorim sa ne deplasam!, putem pastra directia de mers doar cu busola, fara a mai fi nevoie de harta si pe perioada deplasarii, dupa ce am stabilit viza. In momentul in care a%ungem in dreptul reperului luat, pe directia de mers indicata in continuare de busola luam un alt reper. Si tot asa pana la destinatie. ;eperele ne a%uta sa mergem in linie dreapta fara a avea abateri nord-sud, lucru care cu siguranta s-ar intampla, caci abaterile mai inspre nord sau mai inspre sud fata de directia de mers nu le poate detecta acul busolei si cu cat distanta e mai lunga, aceste abateri pot fi suficient de mari incat sa nu mai gasim ceea ce cautam. <neori, directia de mers intre ) repere pe care o stabilim cu harta si busola nu poate fi urmata datorita terenului. .irectia de mers se ia in linie dreapta, iar daca intre noi si locul unde vrem sa a%ungem, pe aceasta linie se afla prapastii sau pereti de netrecut, acestea trebuie ocolite. .aca peste prapastia deschisa in fata noastra, pe directia de mers, putem lua un reper mare, vizibil un varf, o stanca de neconfundat!, atunci nu trebuie sa mergem in linie dreapta. #autam varianta de ocolire in siguranta a obstacolului si, odata a%unsi dincolo, cautam reperul nostru si, din dreptul lui, pe directia de mers aratata de busola luam un alt reper. E bine sa avem gri%a ca orice directie am urma, sa avem repere vizuale pe care sa le recunoastem, pentru a ne putea orienta. .aca tot ce stim sunt punctele cardinale indicate de buola, dar nu avem niciun alt reper pe care sa-l recunoastem pe harta locul unde ne aflam, directia din care venim, un reper in teren aflat la o oarecare departare pe care sa-l regasim si pe harta, etc.!, aflarea directie de mers cu a%utorul hartii se va putea face doar estimativ. Pentru ca aceasta directia sa fie precisa, trebuie sa avem cel putin ) repere* directia "ord aratata de busola si inca un reper cunoscut in teren, pe care sa-l identificam si pe harta. #u cat reperele cunoscute si identificate pe harta sunt mai multe, cu atat orientarea devine mai simpla.

%ordarea Hartii

4ixam busola pe harta si suprapunem liniile nordului de pe cadranul busolei cu liniile nordului de pe harta, apoi rotim harta si busola pana cand acul magnetic al busolei care indica nordul va deveni paralel cu liniile nordului de pe cadranul busolei si, implicit, cu liniile hartii. 0m observat ca unor persoane le e mai simplu asa* pozitioneaza liniile nordului de pe cadranul busolei in pozitie paralela cu acul magnetic al busolei, astfel incat sa indice nordul si, pastrand busola in aceasta pozitie, rotesc harta pana cand liniile nordului de pe harta devin paralele cu cele de pe cadranul busolei sau, mult mai simplu, indreptand nordul hartii in directia nord indicata de acul magnetic al busolei. Precizia e cu atata mai mare cu cat acul magnetic al busolei e paralel cu liniile nordului de pe harta, de aceea e recomanda nordarea hartii urmarind in intregime tehnica folosita mai sus daca doriti o directie cat mai exacta, nu orientativa!. Ideea e ca harta e nordata atunci cand directia nord indicata pe harta este aceeasi cu directia aratata de acul magnetic al busolei. In cazul utilizarii in orientare a busolei si a hartii, de asemenea, am observat ca unele persoane prefera ca mai intai sa nordeze harta si apoi sa stabileasca directia de mers in functie de reperele din teren identificate pe harta. &data ce ati inteles ideea, puteti face cum doriti. Posibilitati sunt mult mai multe.

Identi&icarea locului in care ne a&lam &olosind harta si busola

.aca nu avem idee unde ne aflam, pentru e reusi sa descoperim pozitia noastra, trebuie sa recunoastem in teren un reper pe care sa-l regasim simbolizat si pe harta. "ordam harta cu busola si apoi pozitionam harta astfel incat nordul mentionat pe harta sa corespunda cu nordul indicat de buola si, tinand planul hartii in pozitie perpendiculara pe forta gravitationala, directia indicata de harta pentru reperul recunoscut trebuie sa corepunda si in teren. $inand harta in acesata pozitie, linia imaginara intre locul de unde privim peste harta si reperuldin teren, va trebui sa intersecteze reperul respectiv pe harta. 0stfel obtinem directia pe care ne aflam, aceasta fiind reprezentata pe harta intre segmentul din linia imaginara care uneste obiectul din teren si simbolizarea acestuia pe harta, segment aflat intre reperul simbolizat pe harta si marginea hartii. Pentru a afla exact unde suntem pe acest segment de linie imaginara identificat pe harta, avem nevoie de o aproximare a ditantei aeriene reale dintre obiectul recunoscut in teren si locul unde ne aflam. Sa presupunem ca estimam ca acesta ar fi la + km departare, iar scara hartii este +*,----. Inseamna ca noi ne aflam in locul indicat pe harta care ar fi pe segmentul amintit mai sus, la o distanta de ) cm, aproximativ.

.e asemenea, daca recunoastem un reper in teren, luam viza pe acel varf si unghiul azimut. 4olosind acest azimut, pozitionam busola pe harta nordata, si respecand unghiul azimut, rigla busolei va desena o linie intre reperul recunoscut de noi si pozitia noatra pe harta. Pt a sti exact care e pozitia, aproximam distanta ca in exemplul anterior, calculam distanta pe harta in functie de scara si vedem unde ar trebui sa fim. Precizia depinde de capacitatea de aproximare a distantei aeriene intre locul in care ne aflam si reperul luat. Pentru o siguranta mai mare, in locul indicat aproximativ pe harta ca ne-am afla, cautam simboluri pe care le-am putea recunoate in teren in %urul nostru varf, sa, stanca izolata, curs de apa, poienita in padure, etc!. !oarte util pentru determinarea zonei in care ne aflam este sa cautam in jur si unele repere clare ce pot fi identificate usor pe harta si pe teren, tinand de relieful zonei, altele decat cele mentionate pana acum, cum ar fi: cursurile de rauri"parauri, confluente, culmi, vai, sei"curmaturi prin urmarirea e#punerii, directiei si"sau cursului.

Observatie$ "u uitati ca buna functionare a busolei poate fi dereglata de obiectele metalice din %ur. Imi amintesc ca odata, in ;etezat, busola asezata peste harta care era pusa pe o masa, imi indica cu totul alta directie a nordului decat ma asteptam. =otivul era un cui din scandura mesei, care se afla sub harta, chiar langa busola..e asemenea, acul busolei poate fi dereglat si pe timp de furtuna.

ORIE%TAREA CU HARTA 'ARA BUSOLA

In cazul in care nu avem busola si vrem sa ne orientam pe harta dorind sa gasim locul in care ne aflam, este necesara determinarea unor repere vizibile clar si pe care sa le recunoastem un varf, o stanca izolata, o cabana, o localitate, o poiana in mi%locul padurii, etc.!. In acest caz, sunt necesare minim doua repere recunoscute in teren si simbolizate pe harta. .upa detectarea pozitiei lor pe harta, se va misca harta astfel incat pozitia reperelor alese din %urul nostru sa corespunda cu pozitia lor de pe harta reorientata in noua pozitie!. .e exemplu, daca recunoastem doua varfuri in teren, trecute si pe harta, pozitionam harta astfel incat linia imaginara care in teren uneste cele doua varfuri sa fie paralela cu linia imaginara care le uneste pe harta. 0stfel, nordul hartii va indica nordul geografic am nordat harta! si vom sti punctele cardinale.

=ai departe pozitia noastra o vo stabili prin aproximarea distantei fata de repere, tinand harta conform punctelor cardinale. .aca recunoastem locul unde ne aflam si un alt reper din teren, un varf de exemplu, pozitionam harta astfel incat varful mentionat pe harta sa fie pe directia varfului vazut in teren, fata de pozitia unde ne aflam. &data pozitionata harta in functie de teren, se obtin punctele cardinale si daca dorim sa stim in ce directie trebuie sa mergem, e de a%uns sa urmam directia dintre locul unde ne aflam pe harta si locul unde trebuie sa a%ungem, directie indicata de harta orientata conform punctelor cardinale. #ontinuarea traseului spre un alt punct de pe harta se face urmarindu-se ca pe parcurs harta sa fie reorientata dupa pozitia reperelor din %urul nostru, ca in exemplele anterioare.

ALTE (I)LOACE DE ORIE%TARE

%upa soare 0tunci cand este senin, soarele poate fi un adevarat ghid al turistului. In tara noastra, la ora pranzului, ora +), soarele indica intotdeauna Sudul. #and rasare indica Estul, cand apune indica >estul.

Intre rasarit si pranz urmeaza o directie intre Est 1 Sud-Est 1 Sud in functie de ora si anotimp!, iar dupa pranz pana la apus indica Sud 1 Sud->est 1 >est, in functie de ora si anotimp.

Observatie$

(de

la

&oltan

'ascsi

zol()

)asaritul soarelui nu indica estul, respectiv apusul nu indica vestul decat e#act in zilele echinoctiilor. In schimb ora cand soarele se afla in dreptul estului sau vestului este aceeasi tot timpul anului (cu conditia ca soarele sa fie deasupra orizontului). In zona de mijloc a )omaniei +st: 0ud-+st 0ud 0ud-4est 4est: (pe unde ar fi iatra *raiului) ,.-. 1.-. 23.-. 25.-. 26.-. aceste ore apro#imative sunt: (/.-.) (2..-.) (2-.-.) (2,.-.) (21.-.)

!O7)8+ I9 O)87:8: in paranteza este O)7 %+ 47)7$ +ste importanta precizarea, pentru ca traditional amiaza este la ora 23, insa ora de vara plus mica diferenta de 3.-;. de minute intre amiaza traditionala si cea astronomica la longitudinea )omaniei fac ca in miez de vara, la ora 23... adica, soarele sa se afle la 0us-0ud-+st, atingand 0udul abia peste circa o ora si jumatate mai tarziu$

%upa luna: ?una rasare aproximativ la est si dispare apune! la vest. In primul patrar, la ora +@ luna se afla ora aproximativ spre 7 sud, iar la spre ora )A spre vest. vest. 0tunci cand avem 'luna plina', la ora +@ aceata se gaseste spre est, la ora )A spre nord, iar la

In ultimul patrar, la ora )A luna se afla spre est, iar la ora 7 spre sud. =ai trebuie tinut seama si de faptul ca atunci cand luna are 'forma de secera' si are colturile orientate spre stanga noastra - stand cu fata spre ea - atunci partea convexa ne indica vestul. #and colturile lunii sunt indreptate spre dreapta noastra, atunci partea convexa indica estul.

%upa steaua polara In timpul noptii se poate afla pozitia punctelor cardinale luandu-se in considerare faptul ca daca ne indreptam cu fata spre Steaua Polara aceasta ne va indica intodeauna "ordul. Steaua Polara se gaseste in constelatia '#arul =ic'. 0ceasta constelatie se identifica mai greu pe bolta stelara, de aceea, pentru descoperirea sa, se porneste de la constelatia '#arul =are', folosind urmatoare ametoda* cu o linie imaginara unim cele doua stele aflate in spate - cele care formeaza osia in spate a carului ultimele doua 'roti'!, apoi, luand in calcul de aproximativ cinci ori distanta dintre aceste doua stele, prelungim linia imaginara dintre cele doua stele pe directia dinspre partea cu 'oistea' carului mare! si vom descoperi steaua polara in varful 'oistei' contelatiei '#arului mic'. Steaua Polara indica "ordul.

e baza observatiilor asupra unor obiecte sau fenomene din natura

- Pe partea de nord, copacii au coa%a neregulata, crapata, umeda si uneori acoperita cu muschi.

- Inelele anuale de crestere observate la trunchiurile de copaci taiati sunt mai indepartate unele de altele in partea dinspre sud a trunchiului. - ?a copacii izolati sau la cei de la marginea padurilor, ramurile si frunzele sunt mai dese inspre sud si mai rare inspre si se nord pietrele afla situatie mari rasina inspre sunt specifica pe mai partea partea emisferei de nord inspre a spre nordice!. a lor. sud. =uschii Pe acopera stancile brazilor construiesc

- In partea de nord a poienilor din padure, iarba este mai deasa decat pe cea de sud. scoarta isi multa de sud 4urnicile ?a musuroaiele altarele copacilor. est.

- Bapada se mentine timp mai indelungat in partea de nord muntilor, a cladirilor si a pomilor. bisericile ortodoxe indreptate - #rucile din cimitire sunt asezate in partea de vest fata de mormant.

CCC oate ca la o prima citire, pentru cei neobisnuiti cu aceste tehnici, acestea vor parea tare incalcite. Insa, daca luati o harta si o busola si e#ersati cu ele, urmarind fiecare pas, o sa vedeti cat de usor se face lumina. 0per ca turele de initiere sa nu ramana definitiv retrase de pe site, sa apara noi organizatori abili si cu dorinta de a impartasi si altora din cunostintele lor, iar aceste tehnici si multe alte lucruri folositoare sa fie e#plicate pe inteles. + mult mai simplu cand iti arata cineva si, la fata locului, te pune sa e#ersezi. %e asemenea, e#ista riscul ca in anumite locuri sa nu fi fost foarte e#plicit< imi asum aceasta posibilitate.

8abelele e#plicative din acest articol au fost scanate din cartea "0chi alpin - Orientare 8urism 9ontan", autori geroge *alinescu si 0orina *ernaianu, )eprografia universitatii din *raiova, 2111