Carpati.

org ca homepage
Lista de discutii
Lista de discutii carpati.org
Uneori, directia de mers intre 2 repere pe care o stabilim cu harta si busola nu poate fi urmata datorita terenului. Directia de mers se ia in
linie dreapta, iar daca intre noi si locul unde vrem sa ajungem, pe aceasta linie se afla prapastii sau pereti de netrecut, acestea trebuie
ocolite. Daca peste prapastia deschisa in fata noastra, pe directia de mers, putem lua un reper mare, vizibil (un varf, o stanca de
neconfundat), atunci nu trebuie sa mergem in linie dreapta. Cautam varianta de ocolire in siguranta a obstacolului si, odata ajunsi dincolo,
cautam reperul nostru si, din dreptul lui, pe directia de mers aratata de busola luam un alt reper.
E bine sa avem grija ca orice directie am urma, sa avem repere vizuale pe care sa le recunoastem, pentru a ne putea orienta. Daca tot ce
stim sunt punctele cardinale indicate de buola, dar nu avem niciun alt reper pe care sa-l recunoastem pe harta (locul unde ne aflam, directia
din care venim, un reper in teren aflat la o oarecare departare pe care sa-l regasim si pe harta, etc.), aflarea directie de mers cu ajutorul
hartii se va putea face doar estimativ. Pentru ca aceasta directia sa fie precisa, trebuie sa avem cel putin 2 repere: directia Nord aratata de
busola si inca un reper cunoscut in teren, pe care sa-l identificam si pe harta. Cu cat reperele cunoscute si identificate pe harta sunt mai
multe, cu atat orientarea devine mai simpla.
Nordarea Hartii
Fixam busola pe harta si suprapunem liniile nordului de pe cadranul busolei cu liniile nordului de pe harta, apoi rotim harta si busola pana
cand acul magnetic al busolei care indica nordul va deveni paralel cu liniile nordului de pe cadranul busolei si, implicit, cu liniile hartii.
Am observat ca unor persoane le e mai simplu asa: pozitioneaza liniile nordului de pe cadranul busolei in pozitie paralela cu acul magnetic al
busolei, astfel incat sa indice nordul si, pastrand busola in aceasta pozitie, rotesc harta pana cand liniile nordului de pe harta devin paralele
cu cele de pe cadranul busolei sau, mult mai simplu, indreptand nordul hartii in directia nord indicata de acul magnetic al busolei. Precizia e
cu atata mai mare cu cat acul magnetic al busolei e paralel cu liniile nordului de pe harta, de aceea e recomanda nordarea hartii urmarind in
intregime tehnica folosita mai sus (daca doriti o directie cat mai exacta, nu orientativa). Ideea e ca harta e nordata atunci cand directia nord
indicata pe harta este aceeasi cu directia aratata de acul magnetic al busolei.
In cazul utilizarii in orientare a busolei si a hartii, de asemenea, am observat ca unele persoane prefera ca mai intai sa nordeze harta si apoi
sa stabileasca directia de mers in functie de reperele din teren identificate pe harta. Odata ce ati inteles ideea, puteti face cum doriti.
Posibilitati sunt mult mai multe.
Identificarea locului in care ne aflam folosind harta si busola
Daca nu avem idee unde ne aflam, pentru e reusi sa descoperim pozitia noastra, trebuie sa recunoastem in teren un reper pe care sa-l
regasim simbolizat si pe harta. Nordam harta cu busola si apoi pozitionam harta astfel incat nordul mentionat pe harta sa corespunda cu
nordul indicat de buola si, tinand planul hartii in pozitie perpendiculara pe forta gravitationala, directia indicata de harta pentru reperul
recunoscut trebuie sa corepunda si in teren. Tinand harta in acesata pozitie, linia imaginara intre locul de unde privim peste harta si
reperuldin teren, va trebui sa intersecteze reperul respectiv pe harta. Astfel obtinem directia pe care ne aflam, aceasta fiind reprezentata pe
harta intre segmentul din linia imaginara care uneste obiectul din teren si simbolizarea acestuia pe harta, segment aflat intre reperul
simbolizat pe harta si marginea hartii. Pentru a afla exact unde suntem pe acest segment de linie imaginara identificat pe harta, avem nevoie
de o aproximare a ditantei aeriene reale dintre obiectul recunoscut in teren si locul unde ne aflam. Sa presupunem ca estimam ca acesta ar fi
la 1 km departare, iar scara hartii este 1:50000. Inseamna ca noi ne aflam in locul indicat pe harta care ar fi pe segmentul amintit mai sus,
la o distanta de 2 cm, aproximativ.
De asemenea, daca recunoastem un reper in teren, luam viza pe acel varf si unghiul azimut. Folosind acest azimut, pozitionam busola pe
harta nordata, si respecand unghiul azimut, rigla busolei va desena o linie intre reperul recunoscut de noi si pozitia noatra pe harta. Pt a sti
exact care e pozitia, aproximam distanta ca in exemplul anterior, calculam distanta pe harta in functie de scara si vedem unde ar trebui sa
fim.
Precizia depinde de capacitatea de aproximare a distantei aeriene intre locul in care ne aflam si reperul luat. Pentru o siguranta mai mare, in
locul indicat aproximativ pe harta ca ne-am afla, cautam simboluri pe care le-am putea recunoate in teren in jurul nostru (varf, sa, stanca
izolata, curs de apa, poienita in padure, etc).
Foarte util pentru determinarea zonei in care ne aflam este sa cautam in jur si unele repere clare ce pot fi identificate usor pe harta si pe
teren, tinand de relieful zonei, altele decat cele mentionate pana acum, cum ar fi: cursurile de rauri/parauri, confluente, culmi, vai,
sei/curmaturi prin urmarirea expunerii, directiei si/sau cursului.
Observatie!Nu uitati ca buna functionare a busolei poate fi dereglata de obiectele metalice din jur. Imi amintesc ca odata, in Retezat, busola
asezata peste harta care era pusa pe o masa, imi indica cu totul alta directie a nordului decat ma asteptam. Motivul era un cui din scandura
mesei, care se afla sub harta, chiar langa busola.De asemenea, acul busolei poate fi dereglat si pe timp de furtuna.
ORIENTAREA CU HARTA FARA BUSOLA
In cazul in care nu avem busola si vrem sa ne orientam pe harta dorind sa gasim locul in care ne aflam, este necesara determinarea unor
repere vizibile clar si pe care sa le recunoastem (un varf, o stanca izolata, o cabana, o localitate, o poiana in mijlocul padurii, etc.). In acest
caz, sunt necesare minim doua repere recunoscute in teren si simbolizate pe harta. Dupa detectarea pozitiei lor pe harta, se va misca harta
astfel incat pozitia reperelor alese din jurul nostru sa corespunda cu pozitia lor de pe harta (reorientata in noua pozitie). De exemplu, daca
recunoastem doua varfuri in teren, trecute si pe harta, pozitionam harta astfel incat linia imaginara care in teren uneste cele doua varfuri sa
fie paralela cu linia imaginara care le uneste pe harta. Astfel, nordul hartii va indica nordul geografic (am nordat harta) si vom sti punctele
cardinale.
Mai departe pozitia noastra o vo stabili prin aproximarea distantei fata de repere, tinand harta conform punctelor cardinale.
Daca recunoastem locul unde ne aflam si un alt reper din teren, un varf de exemplu, pozitionam harta astfel incat varful mentionat pe harta
sa fie pe directia varfului vazut in teren, fata de pozitia unde ne aflam. Odata pozitionata harta in functie de teren, se obtin punctele
cardinale si daca dorim sa stim in ce directie trebuie sa mergem, e de ajuns sa urmam directia dintre locul unde ne aflam pe harta si locul
unde trebuie sa ajungem, directie indicata de harta orientata conform punctelor cardinale.
Continuarea traseului spre un alt punct de pe harta se face urmarindu-se ca pe parcurs harta sa fie reorientata dupa pozitia reperelor din
jurul nostru, ca in exemplele anterioare.
ALTE MIJLOACE DE ORIENTARE
Dupa soare
Atunci cand este senin, soarele poate fi un adevarat ghid al turistului. In tara noastra, la ora pranzului, ora 12, soarele indica intotdeauna
Sudul. Cand rasare indica Estul, cand apune indica Vestul.
Orientarea in teren folosind harta si busola (si alte mijloac... http://www.carpati.org/articol/orientarea_in_teren_folosin...
3 of 13 05/08/2014 06:04 PM
Intre rasarit si pranz urmeaza o directie intre Est - Sud-Est - Sud (in functie de ora si anotimp), iar dupa pranz pana la apus indica Sud -
Sud-Vest - Vest, in functie de ora si anotimp.
Observatie! (de la Zoltan Hascsi - zoly)
Rasaritul soarelui nu indica estul, respectiv apusul nu indica vestul decat exact in zilele echinoctiilor. In schimb ora cand soarele se afla in
dreptul estului sau vestului este aceeasi tot timpul anului (cu conditia ca soarele sa fie deasupra orizontului). In zona de mijloc a Romaniei
(pe unde ar fi Piatra Craiului) aceste ore aproximative sunt:
Est: 6.30 (7.30)
Sud-Est 9.30 (10.30)
Sud 12.30 (13.30)
Sud-Vest 15.30 (16.30)
Vest: 18.30 (19.30)
FOARTE IMPORTANT: in paranteza este ORA DE VARA! Este importanta precizarea, pentru ca traditional amiaza este la ora 12, insa ora de
vara plus mica diferenta de 20-40 de minute intre amiaza traditionala si cea astronomica la longitudinea Romaniei fac ca in miez de vara, la
ora 12.00 adica, soarele sa se afle la Sus-Sud-Est, atingand Sudul abia peste circa o ora si jumatate mai tarziu!
Dupa luna:
Luna rasare aproximativ la est si dispare (apune) la vest. In primul patrar, la ora 18 luna se afla aproximativ spre sud, iar la ora 24 spre vest.
Atunci cand avem "luna plina", la ora 18 aceata se gaseste spre est, la ora 24 spre nord, iar la ora 6 spre vest.
In ultimul patrar, la ora 24 luna se afla spre est, iar la ora 6 spre sud.
Mai trebuie tinut seama si de faptul ca atunci cand luna are "forma de secera" si are colturile orientate spre stanga noastra - stand cu fata
spre ea - atunci partea convexa ne indica vestul.
Cand colturile lunii sunt indreptate spre dreapta noastra, atunci partea convexa indica estul.
Orientarea in teren folosind harta si busola (si alte mijloac... http://www.carpati.org/articol/orientarea_in_teren_folosin...
4 of 13 05/08/2014 06:04 PM
Dupa steaua polara
In timpul noptii se poate afla pozitia punctelor cardinale luandu-se in considerare faptul ca daca ne indreptam cu fata spre Steaua Polara
aceasta ne va indica intodeauna Nordul. Steaua Polara se gaseste in constelatia "Carul Mic". Aceasta constelatie se identifica mai greu pe
bolta stelara, de aceea, pentru descoperirea sa, se porneste de la constelatia "Carul Mare", folosind urmatoare ametoda: cu o linie imaginara
unim cele doua stele aflate in spate - cele care formeaza osia in spate a carului (ultimele doua "roti"), apoi, luand in calcul de aproximativ
cinci ori distanta dintre aceste doua stele, prelungim linia imaginara dintre cele doua stele (pe directia dinspre partea cu "oistea" carului
mare) si vom descoperi steaua polara in varful "oistei" contelatiei "Carului mic". Steaua Polara indica Nordul.
Pe baza observatiilor asupra unor obiecte sau fenomene din natura
- Pe partea de nord, copacii au coaja neregulata, crapata, umeda si uneori acoperita cu muschi.
- Inelele anuale de crestere observate la trunchiurile de copaci taiati sunt mai indepartate unele de altele in partea dinspre sud a trunchiului.
- La copacii izolati sau la cei de la marginea padurilor, ramurile si frunzele sunt mai dese inspre sud si mai rare inspre nord (situatie specifica
emisferei nordice).
- Muschii acopera stancile si pietrele mari pe partea de nord a lor.
- In partea de nord a poienilor din padure, iarba este mai deasa decat pe cea de sud.
- Pe scoarta brazilor se afla rasina mai multa inspre sud.
- Furnicile isi construiesc musuroaiele inspre partea de sud a copacilor.
- Zapada se mentine timp mai indelungat in partea de nord muntilor, a cladirilor si a pomilor.
- La bisericile ortodoxe altarele sunt indreptate spre est.
- Crucile din cimitire sunt asezate in partea de vest fata de mormant.
***
Poate ca la o prima citire, pentru cei neobisnuiti cu aceste tehnici, acestea vor parea tare incalcite. Insa, daca luati o harta si o busola si
exersati cu ele, urmarind fiecare pas, o sa vedeti cat de usor se face lumina. Sper ca turele de initiere sa nu ramana definitiv retrase de pe
site, sa apara noi organizatori abili si cu dorinta de a impartasi si altora din cunostintele lor, iar aceste tehnici si multe alte lucruri folositoare
sa fie explicate pe inteles. E mult mai simplu cand iti arata cineva si, la fata locului, te pune sa exersezi.
De asemenea, exista riscul ca in anumite locuri sa nu fi fost foarte explicit; imi asum aceasta posibilitate.
Tabelele explicative din acest articol au fost scanate din cartea "Schi alpin - Orientare - Turism Montan", autori geroge Calinescu si Sorina
Cernaianu, Reprografia universitatii din Craiova, 1999
Smbt, 7 ianuarie 2012 - 01:38
Afisari: 16,080
conrad
(admin)
Postari similare:
Smbt, 17 iulie 2010 - Coduri meteorologice de urgenta
PROCEDURI DE CODIFICARE a atentionarilor si avertizarilor meteorologice / avertizarilor si alertelor hidrologice care se...
Orientarea in teren folosind harta si busola (si alte mijloac... http://www.carpati.org/articol/orientarea_in_teren_folosin...
5 of 13 05/08/2014 06:04 PM