Sunteți pe pagina 1din 6

NOTIUNI GENERALE DE PRIM.

AJUTOR

Frecvenla accidentelor de circulalie soldate cu victime impune tuturor participanlilor la trafic sd posede noliuni corecte de acordare a primului- ajutor'

Conform legii, fiecare autovehicul trebuie sd fie dotat cu o trusd de prim - ajutor. Este obligalia fiecdrui

conducdtor auto sd cunoascd conlinutul trusei 9i modul de folosire al acesteia, sd inlocuiascd materialele consumate sau produsele cu termen de valabilitate expirat.

salIMPORTANT! pdstrarea calmului gi aplicarea eficientd a unor mdsuri simple poate fi uneori vatoare de vieli.

Dupd producerea accidentului, participanlii la trafic au obligalia legald gi morald sd acorde primul-ajutor' Acesta constd Tntr-o serie de m6suri care au ca scop sd asiste victima/victimele pdnd la sosirea ajutorului calificat (descarcerare, ambulan!d).

Scoaterea persoanelor accidentate din autovehicul se face in aga fel incdt sd nu se agraveze cu imoteziunite existente. in cazulin care a survenit deformarea accentuatd a caroseriei sau a ugilor, de "pompieri" utilaje cu bilizarea ocupantilor, degajarea acestora se face de cdtre echipaje specializate descarcerare. Victimele congtiente sunt sfdtuite sd nu se migte. Dacd victimele nu sunt imobilizate in autovehicul, ele se vor scoate prin ridicare' Daci existd mai multe persoane accidentate, este importantd evaluarea tuturor victimelor 9i acordarea primului ajutor cu prioritate persoanei celei mai grav rinite. gocatd. Victima unui accident de ciiculafie, chiar dacd nu este grav rdnitd, poate fi speriatd 9i pe l6ngd apliincuralarea cu vorbe calme este foarte importantd. Dacd victima este sever traumatizatd, i se dea sd nu sd carea m6surilor specifice de prim-ajutor este necesar si fie protejatd contra frigului 9i pot InlArzia o interventie consume alimente sau lichide, peniru cd acestea pot agrava unele leziuni sau chirurgicald de urgenld.

prioritate in acordarea primului ajutor o au leziunile / stirile cele mai severe: o oprirea respiraliei 9i circulaliei; o hemoragiile masive; o fracturile; o arsurile; o plegile.
RESUSCITAREA CARDIO.RES
PI

RATORI E

vicpersoand nu poate trdi fdrd sd respire 9i fdrd sd-i batd inima. Dacd in urma unui accident resuscitarea tima este incongtientd, nu respird gi nu-i bate inima (nu are puls), trebuie Tnceputd urgent

cardio-respiratorie.

dA \Z

laiirile inimii-. incongtientS, se vetifica uigeni respiralia 9i diierite motive a respiraliei' din oprirea Stopul resprra toirepiezintd Se evalueazd respiralia victimei' astfel: frecventd de (astuparea cdiror respiratorii este o cauzd o se verificd sd nu lie corpi strdiniin nas gi gurd specifice); se face ta rocut accidenturui, prin intervenlii stop respirator. Debrocarea cdiror respiraiorii o se simte cu mAna aerul respirat la gura 9i nasul accidentatului'

Seevai:;r-\,]?iCongtientavictimei.i]:\l-:;lrdspundecAnditeadresezi).Dacdvictimaeste

o se urmdret"t,#H:1'J"r:"$ffi

eliberarea cdilor de respirator), se incepe resuscitarea. Pentru cravare' strdini din nas gi guri, se indepdrteazd indeia'rteaze'corpii se prdm.ni spre aerurui are acces narite victimei in timpul insuflaliei' gulere str'mte. Respiratia artificiald.s";::-t:1t-1'1i:;l :::"6n0 respiralie gurd-la-nas' Dacd gura nu poate fi deschisd, se face

l:,"p

StopuIcardiacreprezintdintrerupereabruscdaactivitdliiinimii"

Se verificd Se evaluea zd dacd victimei ii bate inima' sau stdngd partea Tn oitair" inimii cu palma pe piept lui mdrul de pulsul la artera carotidb (ia gAt, lateral Adam).

carDacd inima nu funclioneazd, se face masa1 sterdiac extern (compresia inimii) prin apdsarea compresiuni / nului cu ambele palme, in ritm de 1-2 secundd.

HEMORAGII

Hemoragia reprezintd pierderea de singe in afar:-1=i:;temului vascular. Gravi atea hemoragiei se apreciazdin funclie de cantitatea de singe pierdut. l.l.:S asemenea, cu cdt pierde;ea de sdnge e mai rapidd, cu at6t starea victimei este mai gravd.

Oprirea unei hemoragii abundente este o urgenld. Hemoragiile la nivelul membrelor se opresc prin compresiune asupra vasului lezat, prin pansament compresiv sau prin aplicarea garoului. Majoritatea hemoragiilor se opresc prin pansament compresiv 9i
pozi[ie ridicatd a membrului.

Dacd sAngerarea nu se opregte, se aplicd garoul. Acesta trebuie sd fie pus spre rddicina membrului, deasupra rdnii. Garoultrebuie sd fie lat gi elastic. Este obligatoriu ca de garou sd se fixeze un bilet care sd contind ora gi minutul aplicdrii. Garoul poate fi menlinut maximum 2 ore, pentru a nu afecta lesuturile.
Hemoragiile la trunchi gi la cap se opresc prin aplicarea de comprese sterile 9i pansament compresrv.

Hemoragia nazald se opregte dacd accidentatul igi str6nge cu mdna ambele ndritimp de 5-10 minute.

Accidentatul cu hemoragie externd se pozilioneazd in aga fel incAt rana sd fie mai sus decAt planul corpului.

Victima care a pierdut mult sAnge se pozilioneazdcu picioarele mai.'sus decdt nivelul corpului, pentru ca sdngele din picioare sd meargd spre creier, inimd gi rinichi.

ACORDAREA PRTMULUt AJUTOR ACCTDENTATTLOR CU ENTORSE, FRACTURI $r TRAUMATTSME ALE COLOANEI VERTEBRALE

Entorsa poate surveni in cazul unor lovituri puternice In zona unei articulalii (gleznd, cot, um6r
etc). Semnele de recunoagtere ale entorsei sunt: o durere in zona traumatizatd; o deformarea regiunii; o impotenla funclionald relativd.

Primul ajutor in cazul entorsei constd ?n ridicarea membrului afectat gi aplicarea unui bandaj elastic. Nu se va cdlca pe membrul lezat, pentru cd existd riscul transformdrii in fracturd.

Fractura reprezintd intreruperea continuitdlii unui os sub acliunea unei fo(e externe. Semnele de recunoagtere a fracturii sunt: o pozitie nefireascd a membrului afectat; o durere in zona traumatizatd;

o eventual migcdri anormale.


Fractura inchisi are pielea din zona fracturatd intactd. Fractura deschisi are pielea din zona fracturatd strdpunsd. Primul ajutor constd Tn imobilizarea zonei fracturate. Manevra are ca scop prevenirea deplasirii osului rupt. lmobilizarea se face cu atele, care trebuie sd fie rigide 9i suficient de lungi, ca sd prindd articulaliile deasupra gi dedesubtul segmentului fracturat. Cel mai des, fracturile apar la nivelul membrelor. La membrele superioare (bra! gi antebra!), dacd se folosesc atele, trebuie sd se respecte principiul imobilizdrii osului rupt gi a articulaliilor de deasupra 9i de dedesubt.

Dacd nu existd atele, o altd metodd mai accesibild de folosit la membrul superior, dar gi la fracturile de claviculd, este agezarea braluluiintr-o egarfd, legatd
la gdt.

Fracturile de la mAnd S imobilizeazdfie cu atele, fie cu un bandaj groS pdnd la cot. Cele de la laba piciorului se imobilizeaidfie cu atele, fie cu un bandaj gros pdnd la gJnunchi.

in

Ne putem gAndi la un traumatism al coloaneivertebrale dacd victima a suferit o izbituri puternicd regiunea coloanei. Victima poate acuza durere, furnicdturiin mdini gi picioare sau lipsa migcdrii lor.

Dacd viala victimei nu este pusd imediat in pericol gi cdile respiratorii superioare sunt libere, atunci accidentatul nu trebuie migcat din loc pdnd la sosirea ambulanlei.

Dac6 trebuie eliberate cdile respiratorii, manevra se face migcdnd cAt mai putin capul fald de trunchi. Fracturile membrelor pot fi imobilizate fdrd deplasarea trunchiului gi capului.

Dacd accidentatul trebuie deplasat pentru a-l salva de incendiu sau asfixie, se va manevra prin ridicare "in bloc" a capului gi trunchiului. Transportul acestor accidentali trebuie fdcut, ori de cdte ori este posibil, de cdtre ambulanld. Dacd ambulanla nu poate pitrunde pAnd la locul accidentului, victima va fi pozilionatd pe o scdndurd sau orice alt obiect rigid aflat la indemAnd gi deplasatd la spital cu un mijloc de transport cu platformd (furgonetd, autocamionetd, remorci etc).

ARSURI
Victimele accidentelorde circulalie pot suferi arsuri pe diferite suprafele ale corpului. Prima acliune este stingerea fldcdrilor, eventual deplasarea victimei dacd existd pericol de explozie/asfixie. Arsurile pe suprafa!5 micd pot fi rdcite cu apd, care ajutd la calmarea durerii. in cazul arsurilor multiple pe corp gi membre, victima va fiinvelitd ca sd fie protejatd contra frigului 9i va fi transportatd urgent la spital.

PLAGI

Plaga sau rana reprezintd o intrerupere a continuit5lii pielii, ca rezultat a unui traumatism care duce la sAngerare, durere gi posibilitatea pdtrunderii microbilor Tn organism (trebuie dezinfectatd 9i pansatd). Pentru dezinfectarea rdnilor se folosesc substanle antiseptice. Pielea sdndtoasd din jurul pldgii se dezinfecteazd cu iod sau alcoolsanitar, iar plaga se dezinfecteazd cu api oxigenati. Plaga se acoperd cu comprese de tifon steril care se fixeazd cu fegi (bandaje).

Dacd s6ngerarea este micd, bandajul opregte hemoragia. OBSERVAJIE! Dacd in plagd existd corpi strdini Tnfipfi addnc, acegtia vor fi lSsali pe loc ca sd nu se producd complicalii prin extragerea lor.

A$TEPTAREA AMBULANTEI, TRANSPORTUL LA SPITAL


Concomitent cu acordarea primului-ajutor se anunld ambulanla, la numirul unic de urgenld 112, apelabil din orice relea de telefonie fixd sau mobild din Romdnia. Pdnd la sosirea acesteia, victimele trebuie puse in pozilii de agteptare Tn funclie de rdnile pe care le au. Se alege pozilia care sd permitd o bund respiralie. Accidentalii cu leziuni ale coloanei vertebrale nu se deplaseazd. Cei care au pierdut mult s6nge se pozilion eazd cu picioarele ridicate. Toli accidentalii trebuie protejali de frig 9i nu au voie sd primeascd alimente sau lichide, ca sd nu se intArzie efectuarea unei operalii de urgenld. Victima nu se transportd inainte de a i se asigura funclia respiratorie 9i circulatorie.

Transportul victimelor la spital este recomandat sd fie fdcut cu ambulanla, care este special dotatd 9i are personal medical insolitor.

Dacd, din diferite motive, acest lucru nu se poate face, atunci transportul se poate realiza cu'. o vehiculul care a provocat accidentul, dacd starea victimei o permite (conducdtorul auto implicat in accident este obligat sd se intoarcd imediat la locul accidentului); o vehicule cu platformd pentru cei cu leziuni ale coloanei vertebrale; o alte autovehicule.

Autorut mutlumegte D-rei Dr. MASTACANEANU MIHAELA IULIA pentru spriiinul acordat la realizarea materialului de pim-aiutor in accidente.de circulalie.