Edited by D.M.

M 1
Primul ajutor in caz de accidente electrice



Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau datorita
producerii unui arc electric.

Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera principala
la trecerea curentului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistenta mai
mare spre deosebire de pielea umeda.

Consecintele accidentelor electrice pot fi variate:
sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc). De exemplu este suficienta
o descarcare cu intensitatea de 10 amperi pentru a produce tulburari de ritm cardiac;
sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax);
sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament);
arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.)
Uneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi nsotite si de
patologie asociata de obicei traumatica (fracturi, plagi).

Primul ajutor n caz de electrocutare

Conduita de urmat n cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori:
Vrsta si afectiunile asociate ale persoanei electrocutate; de exemplu, copiii au rezistenta la nivelul
tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele n vrsta care au afectiuni cardiace
sunt mult mai expuse n cazul unui accident;
Timpul scurs pna cnd persoana a primit asistenta medicala; reanimarea trebuie ntreprinsa ct
mai rapid posibil (n primele 5 minute);
Tensiunea si intensitatea curentului electric; un curent de intensitate mare produs de tensiuni nalte
poate carboniza tesuturile n locurile unde rezistenta este cea mai mare;
Gradul de umiditate n mediul inconjurator, acesta fiind un bun conducator de electricitate.
Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de ntreruperea sursei de curent,
nerespectarea acestei cerinte prezentnd risc vital pentru salvator. Cnd acest lucru este imposibil, victima
trebuie ndepartata cu ajutorul unui lemn, avnd grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat.

Dupa aceea se urmeaza una dintre variante:
- Daca pacientul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se nveleste cu o patura sau cu folia
termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate si se imobilizeaza
fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si
continuarea terapiei;

- Daca pacientul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a pulsului la carotide
se ncepe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si respiratie gura la gura (5
compresii pe torace alternativ cu 2 respiratii gura la gura), care nu se va ntrerupe pna la sosirea
unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale (ambulanta de
reanimare).

Edited by D.M.M 2
- Daca pacientul prezinta respiratie spontana si puls, se pozitioneaza pe o parte sau n pozitia
laterala de securitate si se procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot timpul activitatea
respiratorie si cardiaca.

Important de retinut
In general tensiunile mari produc arsuri iar intensitatile mari produc tulburari cardiace/neurologice;
Arsurile prin arc electric se trateaza ca cele termice; Gravidele electrocutate se transporta obligatoriu la
spital pentru evaluare chiar daca nu prezinta vreo tulburare oricare ar fi ea (risc de moarte fetala); Arsurile
interne urmeaza n general traiectele vasculo-nervoase si nu pot fi evaluate ca si consecinte imediat;
Trasnetul asociaza ntotdeauna electrizare, arsura termica, traumatism sifototraumatism ("arsura" retinei
prin intensitate luminoasa foarte mare); Este o greseala ca un pacient electrocutat sa fie lasat la locul
accidentului sau lasat sa plece la domiciliu fara o evaluare completa intr-o unitate spitaliceasca.

Entorsa este indoirea, rasucirea sau intinderea fortata a ligamentelor fara deplasarea oaselor din articulatie.

Luxatia este intinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulatie.
Glezna, genunchiul si incheietura mainii sunt cele mai expuse articulatii la entorse si luxatii.
Simptomele cele mai frecvente sunt durerea, invinetirea si umflarea membrului ranit. E posibil ca in
momentul caderii sau a rasucirii articulatiei copilul sa simta o intindere sau un pocnet in aceasta.
In majoritatea situatiilor medicul va recomanda odihna, gheata, un pansament elastic si tinerea in pozitie
ridicata a membrului afectat. In situatii mai grave sau in cazul copiilor foarte mici se poate recomanda atela
sau chiar ghips.

Fractura este ruptura oaselor (fracturi inchise) sau a oaselor si a pielii (fracturi deschise) ca urmare a unei
presiuni externe.
Simptomele cele mai frecvente sunt durere acuta (la miscarea membrului sau nu), deformarea ca urmare a
pozitiei nenaturale a osului (in cazul fracturii cu deplasare). Unele fracturi sunt mai putin evidente motiv
pentru care orice lovitura suspecta trebuie urmarita cu atentie. Daca durerea persista sau creste in intensitate
este foarte posibil sa fie o fisura (fractura in care osul nu e complet rupt) sau o fractura fara deplasare.
Tratamentul il va decide medicul dupa efectuarea unei radiografii. Este posibil ca inainte de aplicarea
ghipsului, in fuctie de tipul fracturii, sa fie necesara o rearanjare a oaselor manual sau chirurgical.
Durata recuperarii e diferita in functie de gravitatea leziunii.

PRIMUL AJUTOR:
Daca suspectati o luxatie, entorsa sau o fractura si cel in cauza este in masura sa se miste singur, imobilizati
membrul lezat pentru a evita o agravare a leziunii, plasati gheata in imediata apropiere a acesteia si mergeti
cu el la cel mai apropiat spital.
In cazul leziunilor la nivelul mainii, bratul trebuie flexat si imobilizat la nivelul pieptului folosind o esarfa
sau un cearceaf ce vor fi infasurate si legate la spate in asa fel incat sa nu permita miscarea accidentala a
mainii. In cazul in care durerea este acuta puteti plasa o perna intre brat si piept.





Edited by D.M.M 3
Primul Ajutor

ATENIE! Acest curs de prim ajutor are ca scop formarea unei imagini de ansamblu asupra
ajutorului medical de urgen i nu conine dect informaii generale. El este departe de a fi complet,
tratnd numai unele dintre probleme vitale care apar cel mai des. Informai-v i din alte surse
asupra acestui subiect i analizai-v cu grij cunotinele nainte de a ncerca acordarea primului
ajutor. Oricnd putei, neavnd cunotine suficiente, nruti starea unui accidentat!
Primul ajutor este asistena medical de urgen aplicat la locul accidentului. Primul ajutor este necesar
pentru a micora riscurile accidentatului (a evita agravarea strii lui) i a face posibil transportul acestuia. n
general primul ajutor este simptomatic, adic trateaz simptomele accidentatului (dureri, stare de
incontien, sngerri, absena pulsului etc.) i nu cauzele lor (tratament etiologic). Scopul su este de a
asigura supravieuirea, a evita complicaiile i de a scurta timpul de vindecare.
Salvatorul trebuie s nu i depeasc niciodat nivelul cunotinelor, deoarece poate agrava starea
accidentatului. Obligaia primar a salvatorului este s stabilizeze starea accidentatului, astfel nct acesta
s poat fi trnsportat cu riscuri minime ctre punctul cel mai apropiat unde poate primi asisten medical
de specialitate. Orice alt aciune se afl n plan secundar. Moralul accidentatului trebuie susinut pe tot
parcursul aciunii de salvare. Nu avem voie n nici o situaie s reprom unui accidentat c a fost necesar
s l salvm. Pe durata transportului starea accidentatului trebuie supravegheat n permanen; pn n
momentul n care acesta este preluat de medicii specialiti responsabilitatea aparine salvatorului. Acesta
din urm trebuie s fie capabil de autocontrol i s aib capaciti organizatorice.
Etapele primului ajutor sunt:
I. Scoaterea accidentatului din mediul n care s-a produs accidentul (ap, foc, zpad, automobil
etc.). Acest lucru nu este ntotdeauna posibil.
II. ndeprtarea curioilor trebuie avut n vedere pe toat durata aciunii. Ideal ar fi s avem cel
puin un colaborator care s fac acest lucru..
III. Examinarea accidentatului se face cu foarte mult blndee, pe ct posibil fr a-l mica.
Se controleaz: pulsul (la ncheietura minii, la carotid sau artera femural)
- respiraia (de obicei se aude sau se simte n ureche; eventual se poate folosi o oglind rece, care se
aburete)
- reflexul pupilar
Dac nu se constat semne vitale se ncerc, n cazul n care exist anse de reuit (a trecut foarte puin
timp - de ordinul minutelor - de la ncetarea activitii cardiace), resuscitarea (masaj cardiac i respiraie
artificial). n caz de insucces sau inutilitate evident accidentatul trebuie lsat exact aa cum l-am gsit,
pentru ca procuratura s poat eventual ntocmi actele de deces.
Dac accidentatul are puls i respiraie, se verific starea de contien (numele, data de azi etc.). n caz
afirmativ, se stabilesc condiiile accidentului (ce a pit? unde l doare?), pentru a stabili leziunile posibile.
n continuare se stabilesc leziunile existente:
- hemoragiile externe sunt vizibile. Cele interne pot apare n craniu, torace sau abdomen i sunt de obicei
nsoite de vnti sau plgi. Locul respectiv se durific din cauza sngelui care curge n interior. n cazul
Edited by D.M.M 4
hemoragiilor interne craniene, deosebit de periculoase, accidentatul devine palid i i poate pierde
cunotina
- fracturile se pot identifica prin palparea cu blndee (atenie!) a ntregului corp. Dac accidentatul este
czut pe spate, este desclat i se trece un ac peste talp. Dac nu simte nimic, avem de a face cu o fractur
de coloan.
IV. Acordarea primului ajutor va fi aprofundat pentru fiecare caz n parte n continuare
V. Anunarea unui post medical de nivel ct mai nalt. Toate spitalele, autosanitarele, echipele de
salvamont, salvamar etc. folosesc o frecven radio de salvare
VI. Organizarea i efectuarea transportului ctre postul medical
VII. Supravegherea permanent accidentatului, care trebuie transportat pe targ cu capul nainte,
pentru ca salvatorul care st n spate s poat observa orice modificare aprut
Plgile pot fi cauzate de factori mecanici (mucturi, tieturi, rosturi), termici (arsuri i degerturi) sau
chimici (plgi produse de baze i acizi). n toate cazurile se execut toaleta plgii, care const n:
Degajarea plgii de haine (raional - nu se taie haine acolo unde nu este neaprat necesar) sau pr (prin
tiere n smocuri care vor fi apucate individual, pentru a nu cdea fire n plag, dinspre plag ctre
exterior). Umezirea prului ajut foarte mult.
Dezinfectarea instrumentarului se poate face prin cltire cu dezinfectant foarte puternic (alcool), fierbere
minimum 30 de minute sau flambare
Dezinfectarea minilor salvatorului se face prin splare cu ap i spun de 2-3 ori, fr a terge minile
pe prosop (este o surs de infecie), apoi minile se cltesc cu alcool i se usuc prin scuturare. Din acest
moment salvatorul va atinge numai obiecte sterilizate.
Curarea plgii se face n 3 etape:
se cur pielea din jurul plgii cu un tampon de tifon nmuiat n ap cu spun
se curt plaga cu un tampon de tifon (niciodat vat - poate lsa scame n plag) nmuiat n dezinfectant
slab (ap oxigenat, rivanol). Splarea se face din interior spre exterior
extragerea corpurilor strine. Corpurile mari (pietricele, ace) se scot cu o penset, cele mici sau
sfrmicioase (scame, pmnt) cu ajutorul lichidelor (ap oxigenat din abunden, jet de ap cu o sering,
dintr-o pung de plastic gurit etc.). Exist pastile (Perogen) care se dizolv n ap, rezultnd ap
oxigenat
Dezinfectarea plgii se face cu un tampon de tifon mbibat n dezinfectant. Mai nti se dezinfecteaz
pielea din jurul plgii cu un dezinfectant tare (alcool, iod), apoi plaga cu un dezinfectant slab (rivanol, ap
oxigenat, mentol). Plaga se dezinfecteaz prin turnare, n cel mai ru caz prin tamponare. Atenie -
niciodat nu se aduce plaga n contact cu dezinfectani tari, acetia provocnd necroza (arderea)
esuturilor!
Acoperirea plgii se face cu buci de pansament steril. Dac dimensiunile compreselor nu sunt suficiente
pentru a acoperi ntreaga plag, se pun mai multe comprese, dar nu alturate, ci suprapuse pe 1/4-1/3 din
suprafa. Dac hemoragia strbate stratul de pansament, se mai adaug straturi. Dup 4-5 straturi se poate
pune un strat gros de vat care s absoarb sngele.

Edited by D.M.M 5
Pansarea se face cu fa steril, fiecare zon a corpului n mod diferit. Totui majoritatea acestor zone pot
fi aproximate cu trunchiuri de conuri. Pentru segmentele conice exist elemente comune de pansare
a. rola de fa se apuc cu mna dreapt, captul faei cu mna stng
b. rola se ine sub planul faei
Pansarea ncepe n zona subire a trunchiului de con, sub plag, cu 3-4 ture de fixare, mai strnse (1). Apoi
se merge pe diagonal n sus (2), iar deasupra plgii se nfoar din nou 3-4 ture de fixare (3). n
continuare se coboar din nou ctre partea de sub plag, tot pe diagonal (4). Jos se mai nfoar 2-3 ture
de fixare (5), apoi se fixeaz pansamentul fie cu leucoplast sau un ac de siguran, fie despicnd faa i
fcnd un nod (atenie, nici prea strns, nici prea larg, n nici un caz pe plag!)


Infecia
Se consider c orice plag este infectat. Dac dezinfectarea nu se face sau se face incorect, apare infecia.
Aceasta poate apare i n cazul n care pansarea a fost fcut corect, dar pansamentul nu a fost schimbat un
timp ndelungat. Din acest motiv pansamentul trebuie schimbat cel puit o dat pe zi, n cazuri extreme la
dou zile.
n cel mult 24 de ore de la declanarea infeciei, zona afectat se nroete, devine mai cald, pot apare
dureri atenuate sau nepturi. n acest stadiu pericolul nu este mare, dar trebuie acionat ct mai rapid
pentru ca starea accidentatului s nu se agraveze.
ntr-o prim etap se reface pansamentul i toaleta plgii, curnd puroiul ca pe un corp strin. Se aplic
un unguent antibiotic sau dezinfectani slabi (infuziile de ptlagin, mueel sau ment sunt foarte bune!).
Dac nu se observ o stagnare a infeciei, se mai deschide puin plaga pentru a ptrunde mai adnc i se
repet procedura. n cazul unei stri febrile, situaie n care accidentatul se afl deja n pericol (este primul
pas spre septicemie - infecia se generalizeaz), se administreaz antibiotice (penicilin, tetraciclin) 2
pastile apoi cte una la 6 ore. Dac dup 12 ore nu apare stagnarea se administreaz o pastil la 4 ore i se
organizeaz transportul de urgen ctre cel mai apropiat spital.
Se recomand aplicarea de comprese reci n zona infeciei, procesul de infectare fiind astfel ncetinit.
Hemoragiile
a. hemoragiile interne se manifest prin dureri n zona plgii, paloare (faa i/sau extremitile
membrelor sunt palide i reci), ameeli. Atenie ns, aceleai simptome pot apare i din cauza
hipotensiunii sau lipsei de calciu. Se aplic comprese reci pe locul hemoragiei i se organizeaz
transportul ct mai urgent, ntr-o poziie care s micoreze aportul de snge ctre zona lezat.
b. hemoragiile interne cu manifestri externe sunt cauzate de leziuni interne, dar sngele iese n
afara corpului prin orificii naturale (nas, gur etc.). Se acioneaz ca i n cazul hemoragiilor
interne. n cazul sngerrilor pe gur se poate nghii ap rece sau ghea, iar n cazul hemoragiilor
nazale se pot aplica tampoane n nri.
Edited by D.M.M 6
c. hemoragiile externe pot fi arteriale (sngele provine dintr-o arter, este rou aprins, nete cu
presiune sau pulsnd) sau venoase (sngele provine dintr-o ven, este
rou nchis i curge continuu). Tratamentul const n oprirea
hemoragiei i eventual administrarea de analgezice
Oprirea hemoragiei se poate face prin compresie digital (pentru scurt
durat), pansament compresiv (legat strns) sau garou. Acesta din urm poate fi
un tub de cauciuc, un nur, o curea etc. Garoul se aplic deasupra plgii n cazul
hemoragiilor arteriale i sub plag n cazul celor venoase, astfel nct s
mpiedice ajungerea sngelui la plag. La fiecare 15-20 de minute garoul trebuie slbit obligatoriu pentru
cteva minute, pentru a permite irigarea zonei respective cu snge, n caz contrar aprnd necroza
(esuturile, lipsite de oxigen, mor). Garoul trebuie scos definitiv dup 4 ore, n cel mai ru caz 6 ore. Pentru
ca toi salvatorii s poat ine cont de acest lucru, pe obrazul accidentatului se scrie cu past ora i minutul
aplicrii garoului.n cazul unor vase de snge importante se poate aplica un garou compresiv - n punctul de
compresie se aplic un corp dur, de dimensiunile unui dop, nvelit n mai multe straturi de fa, care s
preseze vasul, iar peste el un pansament legat strns.Hemoragiile foarte puternice, cu pierderi masive de
snge, pot duce la starea de com, deoarece creierul nu mai este irigat suficient. n acest caz, ca o ultim
soluie, se poate aplica autotransfuzia. Accidentatul este culcat cu picioarele mai sus dect capul i cu
minile ridicate, astfel nct sngele s curg ctre creier.
Leziunile termice
1. Degerturile sunt provocate de expunerea local a esuturilor la temperaturi negative i favorizate
de stnjenirea circulaiei sngelui, umezeal (haine ude) i contactul cu suprafee metalice (inele,
cercei, brri etc.). Exist 3 grade de gravitate a degerturilor:
I. Poriunea afectat devine alb, uor inflamat, se pierde mobilitatea articulaiilor,
sensibilitatea local. Segmentul respectiv trebuie izolat de frig (cu mnui, fular, cciul,
ciorap de ln etc.), dup care trebuie nclzit lent la temperatura camerei. Pe durata
renclzirii apar dureri i mncrimi. Cu ct nclzirea este mai lent, cu att durerile sunt
mai mici. Se poate masa locul cu un corp foarte moale, n nici un caz cu zpad!
II. Sunt afectate straturi mai profunde ale esuturilor, culoarea este uor albstruie. La
renclzire durerile sunt foarte mari, poriunea se nroete, apoi se nvineete. Se aplic
acelai tratament.
III. Form foarte grav, sunt afectate zone mari ale esuturilor, care sunt lipsite de oxigen i
materie nutritiv un timp ndelungat. Zona afectat se nnegrete i apare cangrena. n
acest caz membrul afectat trebuie amputat
2. Arsurile sunt provocate de expunerea la temperaturi nalte. Primul pas const n ndeprtarea
hainelor i obiectelor care conserv cldura. Apoi peste zona afectat se toarn ap rece timp de
cel puin zece minute, pn cnd durerea nu mai reapare atunci cnd nu se mai toarn ap. Plaga
nu se trateaz n nici un fel, doar se panseaz steril. Bicile nu trebuie sparte niciodat. n cazul
arsurilor produse de lichide sau gaze fierbini se va bea ap rece cu nghiituri mici.
Arsurile chimice se vor clti cu mult ap. Nu ncercai niciodat s neutralizai substana care a produs
arsura cu alte substane. Se procedeaz apoi ca i n cazul arsurilor termice.
Hipotermia este un fenomen care apare n cazul expunerii corpului uman la temperaturi sczute (nu
neaprat negative!). Organismul, ncercnd s protejeze organele vitale de temperatura sczut, reduce
circulaia sngelui n zonele periferice ale corpului. Simptomele sunt ameeal, somnolen, lips de
energie i voin, incoeren. n ultimele momente controlul reflex asupra circulaiei se pierde, capilarele se
redeschid i apare o senzaie de cldur, avnd loc aa-numita moarte alb.
Edited by D.M.M 7
Accidentatul trebuie izolat termic ct mai bine, nvelit n haine groase, pturi, saci de dormit etc. (nu
acoperit!), micndu-l ct mai lent. Micrile brute pot antrena circulaia sangvin, sngele rece de la
periferie ajungnd astfel la organele interne i producnd moartea. Din acelai motiv accidentatul nu trebuie
n nici un caz masat! Acesta trebuie transportat ntr-o ncpere cu temperatur normal (20-30C) i nclzit
treptat din interior spre exterior prin administrarea de buturi calde i dulci, nealcoolizate. Hipotermia este
favorizat de disipatorii de cldur (haine ude, ap).
Fracturile pot fi nchise sau deschise. n al doilea caz osul rupt a rupt esuturile nconjurtoare i a ieit n
afara corpului, complicnd astfel situaia, deoarece pot fi lezate vase sangvine importante sau nervi.
Fracturile, dac nu sunt deschise i, deci, vizibile, se pot identifica prin palparea uoar a corpului
accidentatului, n special n locurile n care acesta simte dureri puternice. Se administreaz analgezice
(calmante) i se imobilizeaz. n cazul fracturilor deschise se efectueaz mai nti hemostaza (oprirea
sngerrii) i toaleta plgii.
Uneori poate apare doar fisurarea osului n urma lovirii sau solicitrii anormale. Durerea este foarte
localizat iar membrul afectat nu poate fi folosit. Se intervine ca i n cazul fracturilor.
ATENIE! Niciodat nu trebuie ncercat n cadrul primului ajutor reducerea fracturii (reaezarea oaselor
n poziia natural), deoarece un nespecialist poate astfel produce leziuni suplimentare!
Imobilizarea fracturilor
Pentru imobilizare se folosesc obiecte de o construcie special, numite atele, care pot fi ns improvizate
(scnduri, crengi, tabl etc.). Se imobilizeaz ambele capete ale osului rupt. Extremitile membrului
imobilizat trebuie lsate libere pentru a putea observa orice schimbare (umflare, paloare) care ar putea
indica o imobilizare incorect, care stnjenete circulaia sngelui (vezi garou). Capetele osului, ca i
atelele, trebuire nvelite n materiale moi (vat, prosop etc.). Imobilizarea este specific pentru fiecare tip de
fractur n parte i trebuie nvat prin exerciii practice. n general se folosesc cte dou atele, pe ambele
pri ale membrului afectat. n cazuri extreme un picior se poate imobiliza legndu-l de cellalt iar un bra
prin legarea de corp.
Alte afeciuni ale aparatului loco-motor
Crceii sunt nite contracii involuntare, dureroase, ale muchilor, cauzate de lipsa de calciu i favorizate
de frig, umezeal i efort. Se relaxeaz membrul n cauz, se administreaz calciu gluconic, se maseaz
uor locul i se ferete de frig i umezeal.
ntinderile de muchi, ligamente sau tendoane sunt produse de solicitarea anormal a elementului respectiv
i favorizate de lipsa de calciu, de antrenament sau o nclzire necorespunztoare. Apar dureri surde n
locul afectat. Se administreaz vasodilatatoare, antiinflamatoare, se aplic comprese reci i se imobilizeaz.
La solicitri mari poate apare chiar ruptura elementului n cauz, identificabil prin palpare i caracterizat
de o durere puternic. n acest caz membrul afectat trebuie inut n repaos.
Entorsele apar la solicitarea anormal a unei ncheieturi, care se umfl i devine dureroas. Se
administreaz analgezice i antiinflamatorii, se aplic comprese i se imobilizeaz. Uneori, la solicitri mai
puternice, poate apare luxaia, oasele deplasndu-se unul fa de cellalt i ieind din articulaie. Intervenia
este identic.
Edited by D.M.M 8


ARSURILE SI PRIMUL AJUTOR


Primul lucru ce trebuie facut in caz de arsuri este sa raciti locul si sa puneti un pansament steril. In nici
un caz nu aplicati tratamente dupa ureche, ce pot infecta locul.

Arsurile sunt accidente des intalnite. De multe ori, cei din jur, plini de bune intentii, se reped sa dea o mana
de ajutor celor cu arsuri, dar procedeaza gresit, ne-a explicat dr. Leonard Dumitrescu, seful colectivului de
chirurgie plastica de la Spitalul clinic de urgenta "Sf. Pantelimon".

SUB APA RECE

Prima eroare este ca il lasa pe cel ars cu lichide fierbinti pe podeaua unde se scursese lichidul clocotit, in
loc sa-l mute. Corect este sa ii aseze zona cu arsuri sub un suvoi de apa rece, timp de 5-10 minute. Daca
exista pansamente sterile, se panseaza improvizat si este trimis rapid la spital. Lichidele fierbinti provoaca
arsuri pe suprafata mare, dar mai superficiale.

TIPURI DE ARSURI

La limita dintre stratul superficial, numit epiderm, si stratul mai adanc, numit derm, exista o membrana
bazala. Cand arsura nu o afecteaza, nu raman semne. Aceste arsuri de gradul I se vindeca in 3-4 zile, iar
pielea ramane doar cu o pigmentare mai inchisa. Arsurile intermediare, de gradul II, se vindeca in 10 zile.
Pe ele se aplica creme hidratante si pansamente. Arsurile profunde sunt cele de gradele III si IV . In urma
lor raman semne.

DOAR STERIL

Racirea imediata a zonei arse este mai importanta decat transportarea la medic. Bandajarea trebuie facuta
cu comprese sterile, cearsafuri sau prosoape curate. Este important sa mentineti zona arsa curata. Daca nu
aveti bandaje corespunzatoare, tratati rana fara bandaje.


DIN AUZITE

In cazurile de arsuri, multi vin cu sfaturi de tratament din auzite. Nu le luati in seama. In nici un caz nu se
pune pe pielea arsa spirt, ulei, miere sau bulion, dupa cum spun unii ca ar fi bine. Apare riscul de a infecta
arsurile.




Edited by D.M.M 9
Primul ajutor la plaja


O plimbare sau odihna sub razele soarelui poate fi placuta, insa uneori, chiar fara sa ne dam seama, ne
poate face mult rau. Cum trebuie sa procedezi cand te confrunti cu o situatie de criza? Nu stii? Nu te
ingrijora! Te sfatuim cum sa acorzi primul ajutor in caz de insolatie, arsuri sau lesin.
Consultant: dr. Mihaela Vartic, medic specialist ATI, Spitalul Clinic de Urgenta "Floreasca" pentru
Avantaje

Desi binefacerile sale asupra moralului sunt incontestabile, soarele trebuie intotdeauna "consumat" cu
moderatie si precautie. Mai ales ca nu toti suntem egali in fata lui. Unele persoane pot suferi diverse
tulburari, mai mult sau mai putin grave, cauzate de caldura.

Lesinul cauzat de arsita
Statul prea mult in soare cand este foarte cald poate provoca ameteli si chiar pierderea cunostintei. Persoana
care lesina este lipsita de forta, transpira abundent, are tensiunea arteriala scazuta.

:: Ce este de facut? :: Persoana in cauza trebuie transportata la umbra si asezata culcat, cu picioarele mai
sus decat restul corpului (cu 20-30 cm). Nu se asaza nimic sub cap. De asemenea, trebuie sa i se aplice
comprese reci pe frunte si ceafa. Daca isi recapata cunostinta, este recomandat sa i se dea de baut apa
minerala sau apa usor sarata (o lingurita de sare la un litru). Daca sta-rea persoanei afectate nu se imbuna-
tateste, este obligatoriu sa fie chemat de urgenta un medic.

:: Cum poate fi prevenit? :: Cea mai buna modalitate de prevenire este sa se evite statul prea mult in soare
si sa se consume multe lichide (de preferinta apa minerala si sucuri proaspete de legume sau fructe).

Alergia solara
Chiar si dupa o expunere la soare de mai scurta durata sau dupa o plimbare se poate intampla sa apara o
eruptie cutanata, iar pielea sa devina rosie, iritata si sa arda. Eruptia cuprinde in special zona decolteului si
bratele. Alergia solara apare mai frecvent la femeile cu varste curpinse intre 25 si 35 de ani.

:: Ce este de facut? :: Se administreaza de 3 ori pe zi calciu (500 mg) si vitamina C (0,2 g). In zonele
afectate, pielea se spala cu apa moale sau solutii antialergice. Medicul trebuie consultat daca: se instaleaza
tusea, apar stari de sufocare sau eruptia nu dispare in urmatoarele zile (specialistul poate recomanda
utilizarea unui unguent antialergic).

:: Cum poate fi prevenita? :: Persoanele la care aceste simptome s-au manifestat in repetate cazuri ar trebui
sa evite soarele. De obicei nu este de ajuns sa se foloseasca produse cosmetice cu filtru UV; persoanele
vizate ar trebui sa stea vara la umbra sau penumbra. Se recomanda imbracamintea lejera, pentru ca pielea sa
respire in voie (transpiratia favorizeaza eruptia).

Insolatia
Insolatiile (supraincalziri ale organismului) apar atunci cand stam prea mult la soare. Care este cauza?
Organismul nu isi mai poate regla singur temperatura. Simptomele se instaleaza, de cele mai multe ori,
brusc: dureri de cap si ameteli, piele uscata si fierbinte, respiratie sacadata, puls accelerat, temperatura
foarte mare. In formele grave se poate ajunge la pierderea cunostintei.

:: Ce este de facut? :: Trebuie consultat imediat medicul. Daca bolnavul are o temperatura foarte mare,
inainte de venirea medicului este neaparat nevoie sa se scada temperatura corpului (la 41 C sau chiar mai
mult viata pacientului este pusa in pericol).

Bolnavul trebuie infasurat intr-un cearsaf umezit cu apa rece sau chiar cufundat in apa rece (poti incerca sa
ii aplici comprese reci pe frunte si pe gat sau sa-i administrezi un medicament impotriva febrei, dar aceste
metode nu sunt foarte eficiente). Atentie! Scaderea foarte brusca a temperaturii nu este, de asemenea,
indicata. De aceea, temperatura trebuie controlata la fiecare 10 minute. Cand scade sub 38,5C trebuie
Edited by D.M.M 10
incetate masurile de racire a corpului.

Cei mai expusi insolatiilor sunt copiii, batranii, persoanele corpolente si cele care desfasoara activitati ce
necesita efort mare in soare (au o munca fizica grea, alearga pe plaja).

:: Cum pot fi prevenite? :: Nu sta multa vreme in soare sau arsita. Bea cat mai multa apa minerala sau apa
cu supliment de sare (1 lingurita la un litru). Evita alcoolul (grabeste deshidratarea, marind riscul de
insolatie). Acopera-ti capul cu o palarie sau cu o sapca si imbraca-te cu haine lejere, de preferinta din
bumbac sau in.

Deshidratarea
Este cauzata de transpiratia excesiva, de pierderea apei si a electrolitilor care regleaza administrarea apei in
organism, adica sodiul si potasiul. Uneori, deshidratarea nu se anunta prin semne clare. Prima manifestare,
pe care cei mai multi dintre noi o neglijeaza, este setea intensa. Ulterior pot aparea: stari de slabiciune, lipsa
de concentrare si de coordonare a miscarilor, iritabilitate, dureri de cap si chiar lesin.

Atentie! Epuizarea cauzata de caldura poate afecta pe oricine. Netratata, conduce la insolatie.

:: Ce este de facut? :: Persoana deshidratata trebuie sa stea intr-un loc racoros si umbrit, sa bea cat mai
multa apa minerala sau apa cu adaos de sare (1 lingurita la un litru). Daca neglijeaza simptomele si nu ia
imediat masurile amintite, bolnavul isi poate pierde cunostinta, caz in care este necesara consultarea
imediata a medicului.

:: Cum poate fi prevenita? :: Cea mai eficienta metoda de prevenire a deshidratarii este consumul mare de
lichide. Trebuie sa se bea 2-3 litri pe zi de apa minerala sau apa rece usor sarata, adica un pahar la fiecare
ora. Nu uita! Trebuie sa bei lichide chiar daca nu ai senzatie de sete.

Nu uita!
Culoarea parului determina in general sensibilitatea pielii la soare. Astfel, persoanele cu parul blond sau
roscat au o piele deschisa la culoare si, deci, mai expusa actiunii razelor solare.
La munte, la o altitudine de 300 metri, ultravioletele cresc cu 4%, iar la 3000 metri acestea sunt cu 30%
mai mari decat cele de la mare. Asadar, daca iti faci concediul la munte este bine sa ai in vedere acest
aspect.
Te poti trezi cu pielea inrosita si dureroasa chiar daca ai stat numai sub umbra unui copac sau a umbrelei.
Asta pentru ca: nisipul reflecta peste 17% din razele ultraviolete, apa - 5%, iarba - 3%. Riscurile unei arsuri
solare sau a unei insolatii nu sunt deloc de neglijat.

Hemoragii
Hemoragiile sunt scurgeri ale sngelui n afara vaselor sanguine.Exist dou tipuri de hemoragii: interne i
externe. Mai grave sunt hemoragiile interne deoarece, n acest caz, sngele nu se vede, scurgndu-se n
interiorul corpului uman.
Primul ajutor n caz de hemoragii:
aplic o compres steril i apas constant asupra punctului de unde curge sngele;
ridic, dac e posibil, membrul rnit deasupra nivelului inimii;
aplic un bandaj dup ce s-a oprit sngerarea;
calmeaz durerea dac e cazul prin administrarea unui calmant cum ar fi algocalminul;
Leinul
Leinul apare atunci cnd creierul nu primete ndeajuns oxigen. Simptome: o persoan n pragul leinului
poate fi palid sau poate simi ameeli, urmate apoi de cderea la pmnt.
Edited by D.M.M 11
Primul ajutor n caz de lein:
menine victima n poziie orizontal pn cnd i revine;
descheie-i hainele la gt;
spal-o pe fa cu ap rece;
nepturi i mucturi
Dac bnuieti c insecta este veninoas, solicit sprijinul medicului. Dac victima e alergic la nepturi
de insecte, de asemenea cere ajutor medical.
Primul ajutor n caz de:
1. nepturi de albine i viespi:
o scoate uor partea vizibil a acului, fr a-l strnge prea tare;
o spal zona nepat cu ap rece pentru a reduce durerea i mncrimea;
o aplic o compres rece;
2. mucturi ale cpuelor:
o spal bine rana cu ap i spun i aplic un antiseptic;
3. mucturi de nari sau furnici:
o aplic asupra mucturii praf de copt;
o n cazul n care se umfl, aplic o compres rece;
4. mucturile de cini sau pisici:
o freac rana cu ap i spun pentru a ndeprta saliva;
o acoper rana cu un bandaj steril i du victima la un doctor ct de repede posibil;
Fracturi
Fracturile sunt leziuni determinate de ruperea sau fisurarea oaselor.
Fracturile pot fi:
nchise, caz n care pielea nu este strpuns de ctre oasele fracturate;
deschise, situaie n care osul strbate pielea, putnd fi vzut;
Primul ajutor n caz de fracturi:
acoper rana i oprete sngerarea;
imobilizeaz zona fracturat cu ajutorul atelelor;
transport rnitul la spital;
Canicula
Atunci cnd temperaturile sunt ridicate (cnd apare canicula), corpul tu se adapteaz pentru ca tu s te
menii n form. l poi ajuta consumnd ct mai multe lichide i adpostindu-te n locuri umbroase cnd i
este prea cald. Este recomandat s-i planifici lucrul sau joaca dimineaa sau seara cnd este mai rcoare,
dect dup-amiaza cnd temperaturile sunt ridicate.De asemenea, este recomandat s pori haine de culori
deschise i s-i acoperi capul cu o plrie sau apc.
Simptome:
oboseal;
dureri de cap i dureri ale corpului;
confuzie;
Edited by D.M.M 12
Degerturi
Degerturile sunt leziuni produse de aciunea frigului asupra unei pri a corpului.
n funcie de profunzimea zonei afectate putem deosebi:
degerturi superficiale;
degerturi profunde;
Simptome: frecvent senzaie de furnicturi ale pielii, urmate de o durere moderat, culoarea pielii devine
roiatic, schimbndu-se mai apoi ntr-una palid.
Primul ajutor n caz de degerturi:
nclzete pielea degerat n contact cu pielea ta pn ce zona afectat i racapt culoarea
normal i simurile;
acoper zona n cauz i protejeaz bolnavul mpotriva frigului;
Primul ajutor in accidente rutiere

Primul ajutor in accidentele rutiere reprezinta un complex de masuri de urgenta, care se aplica
inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are o importanta
deosebita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului de circulatie.
O conditie obligatorie este creearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a
aglomeratiei din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua masuri pentru
apelarea celei mai apropiate unitati medicale sau a 'Salvarii'.
Degajarea accidentatului. Victima unui accident de circulatie va fi menajat la maxim. Se vor evita
gesturile brutale sau mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face
cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica, treptata, la nevoie cu
sacrificarea materialelor care il acopera. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile
(membre, cap, haine) pentru degajarea accidentatului.
In primul rand vor fi degajate capul, fata, toracele, in vederea crearii posibilitatii de a se efectua respiratia
artificiala si masajul cardiac la nevoie. Coloana vertebrala si capul se vor lasa, pe cat posibil, in pozitia
gasita initial. In timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului format din cap-ceafa-
torace.
Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declasarii socului si a aparitiei unor
complicatii.
Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. Ea va sta pe spate, cu capul asezat mai
jos decat toracele.
Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta. Primul gest al salvatorului va fi sa controleze
respiratia si bataile inimii. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii majore ale
organismului uman.
Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea
rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. Pana la sosirea personalului medical,
accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea
masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii).
In functie de starea accidentatului, masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine.
- Respiratia artificiala;
- Masajul cardiac extern;
Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute, de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac este urmat
rapid de oprirea respiratiei. Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente, deoarece stopul
cardio-respirator neredresat determina, in 5- 10 minute de la instalare, leziuni grave ale organelor vitale,
Edited by D.M.M 13
incompatibile cu viata.
- Oprirea hemoragiilor. Vezi hemoragia si hemostaza;
- Pansamentul ranilor;
- Fractura. Imobilizarea fracturilor;
Trebuie facut un triaj al cazurilor, in cazul in care trebuie acordat primul ajutor, in acelasi timp, unui
numar mai mare de accidentati, in functie de starea fiecaruia, astfel:
- Cazurile de prima urgenta, sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator, hemoragii mari,
care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plagi mari la nivelul plamanilor, stare de
soc;
- Cazurile de urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin
garou, plagi mari abdominale, amputatii de membre si mari distrugeri de oase si musculare, accidentatii
care s-au pierdut cunostinta;
- Cazurile din urgenta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-
medulare si de bazin, insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne, fracturi deschise, plagi
profunde, hemoragii de tot felul;
- Ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite.
Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant. In functie de categoria de urgenta se acorda primul
ajutor si se asigura transportul victimelor accidentului rutier.
Urmand indicatiile de mai sus veti asigura un prim ajutor in caz de accident rutier mai eficient, pana la
sosirea cadrelor medicale de specialitate.


A efectua respiraia gur la gur i masajul cardiac (simultan)

Nu efectuai masajul cardiac dect pe o victim care este incontient deci nu are nici respiraie nici
puls.
Adult i copil peste 8 ani
Dac dou persoane sunt disponibile, unul trebuie s sune la 961, n timp ce cellalt ncepe ct mai repede
posibil masajul cardiac.Apoi, ele vor colabora, ca n figurile de mai jos:
1. Dac constatai un stop cardiac sau o tulburare cardiac (bti de inim neperceptibile, absena pulsului
carotidian),masajul cardiac extern trebuie nceput.
2. Victima este ntins pe spate pe o suprafa dur, n aceai poziie ca pentru respiraia gur la gur.
3. Comprimai toracele (piptul) victimei apsndu-l cu ambele mini i plasndu-v n laterala victimei.
4. Plasai podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui.
5. Aplicai palma cealalt peste prima, tragei n sus degetele pentru a se obine o puternic presiune numai
pe podul palmei, i mpingei n jos, pn la ntinderea complet a braelor. Comprimarea trebuie s fie
ritmic i rapid, cu palma tot timpul n contact cu toracele (pieptul) victimei. Facei 80-100
compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz 9-11 secunde).
6. Facei dou insuflaii la fiecare 15 compresiuni.
7. Dup un minut (80 compresii cel puin) v oprii i verificai pulsul timp de 5- 10 secunde.
8. Continuai masajul cardiac i respiraia gur la gur pn la sosirea ajutorului medical.







Edited by D.M.M 14

Intoxicatia cu fum

Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza
cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu
Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor
nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.

Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a
functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent la spital
cu administrare de oxigen, precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia
laterala de siguranta.

Reglarea glicemiei
Datorit disponibilitii sale (prezent practic n toate alimentele de origine vegetal), precum i
proprietilor sale (molecul simpl, difuzibilitate mare, ardere aproape complet, cu deeuri
uoreliminabile), glucoza reprezint principalul material nutritiv al celulelor animale. Viaa i activitatea
acestora sunt dependente de prezena ei permanent, n concentraie constant, n lichidele organismului.
Aceast constan traduce de fapt echilibrul dinamic ntre aport (exogen i endogen) i utilizarea
periferic, continu i variabil n raport cu activitatea, fenomen att de important inct a impus perfectarea
unui mecanism de reglare extrem de eficace n combaterea att a creterilor, ct a scderilor glicemiei. El
implic dou sisteme, care acioneaz paralel: a) autoreglarea fizico-chimic i b) reglarea hormonal a
glicemiei.
a) Autoreglarea fizico-chimic a glicemiei are ca substrat funcia metabolic complex a ficatului,
care trimite n circulaie cantitatea de glucoz necesar asigurrii unui nivel constant al glicemiei,
indispensabil activitii metabolice periferice. Originea acestei glucoze trimise n circulaie poate fi
multipl: exogen(alimentar) sau endogen, pornind din desfacerea glicogenului(forma de depozitare a
glucozei) sau neoformarea ei din proteine i lipide. Long i colab., cu ajutorul glucozei marcate, aprecieaz
c producia endogen de glucoz a uni subiect din post este de 132mg/min., aceasta fiind mai mic dac
concomitent se aplic o perfuzie cu glucoz i.v.
Controlul fizico-chimic al glicemiei are la baz un ciclu de reacii. Introducerea n sistem a unui
supliment digestiv de glucoz produce o sintez crescut de glicogen, care va absorbi acest supliment,
meninnd glicemia n limite normale. Invers, o utilizare crescut de gucoz va fi compensat accelernd
sensul invers al reaciilor prin depolimerizarea glicogenului. Acest punct de vedere este susinut de
variaiile glicogenului hepatic n funcie de starea nutriional a individului: fa de valorile normale de
glicogen, reprezentate de aproximativ 3% din greutatea sa, dup inaniia prelungit cantitatea de glicogen
scade la 1 g% (restul a fost mobilizat n vederea meninerii unei glicemii normale); dimpotriv, dup o
alimentaie bogat n glucide, valorile glicogenului hepatic cresc pn la 10-15% din greutatea proaspt.
Importana autoreglrii chimice nu poate fi neglijat. Pe animalul pancreatectomizat i
hipofizectomizat (animalul Houssay), n condiii bazale i respectnd un anumit regim alimentar, ea
poate asigura valori relativ constante ale glicemiei. Rolul central al ficatului n aceast autoreglare a fost
demonstrat iniial de Claude Bernard, care a artat c: a) cantitatea de glucoz care prsete ficatul este
mai mare dect aceea din sngele portal (cnd bineneles nu exist absorbie intestinal); b) nlturarea
glucozei din ficat printr-o splare cu ajutorul unei perfuzii cu ap rece este urmat, dup cteva ore, de
reapariia ei. Datele lui Claude Bernard au fost confirmate strlucit de Mann i Magath (1924), care cu
ajutorul unei fistule Eck inversate, au reuit un studiu atent al tulburrilor metabolice consecutive
hepatectomiei totale. Dup nlturarea ficatului, autorii observ o scdere a glicemiei, n prima or mai lent,
apoi mai rapid, astfel c dup 4-5 ore glicemia ajunge la 0,40g/l, fiind nsoite de crize convulsive i
moarte, n general dup 2 ore. Accidentel convulsive pot fi prevenite prin administrarea de glucoz,
permind o supravieuire de nc 24 ore, dup care moartea survine brutal, prin intoxicaie, datorit
suprimrii cerorlalte funcii ale ficatului. Aceste date arat importana major a ficatului n autoreglarea
Edited by D.M.M 15
glicemiei, care , dup opinia lui De Duve, nu necesit pentru a se produce nici o intervenie
neurohormonal.
Un alt mecanism de meninere constant a glicemiei, acionnd conform legilor fizice ale osmozei,
independent de reglarea hormonal, a fost considerat schimbul rapid dintre glucoza intravascular i cea din
lichidele interstiiale. Trebuie avut ns n vedere faptul c, dei spaiul lacunar reprezint un sector de
aproximativ 3 ori mai mare dect cel intravascular, ntreaga cantitate de glucoz aflat aici (mai puin de 15
g) nu poate acoperi dect o mic parte din consumul periferic n perioada unei utilizri crescute.
b) Reglarea hormonal a glicemiei. n reglarea glicemiei intervini numeroi hormoni, dintre care
unul singur insulina are efect hipoglicemiant, restul avnd o aciune antagonist, hiperglicemiant.
Dintre acetia menionm: glucagonul, hormonul somatotrop hipofizar, ACTH i hormonii
glucocorticosteroizi, hormonii tiroidieni i adrenalina (toate aceste mecanisme au fost expuse la capitolul
referitor la insulin).

Innecul
necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.
Siguranta salvatorului
capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel de risc n cazul
n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece.
Orice pacient necat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza n
pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui
fapt se datoreaza necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator, apoi apare stopul
cardiac. Acest lucru apare ca urmare a nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop
respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamnii
pacientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca
necul este n apa dulce sau n apa sarata. n cazul n care victima revine complet la starea de constienta
dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este
fara simptomatologie semnificativa; aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.


Pansamente
Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica
La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina care
ncepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece
succesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pna cnd acopera tot
capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu cteva ture circulare.

Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament n prastie, cu ajutorul unei fsii
de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii,
legnd capetele taiate ncrucisat.

La nivelul toracelui si abdomenului se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor
penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom
fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa
functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace
nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de
peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.
Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele patru
laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un
pansament umed.

La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, n spirala.
Edited by D.M.M 16
Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat n
pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.

Trusa de prim ajutor
Trusa de prim-ajutor trebuie sa contina:
1. Fasa de tifon de 8 cm latime;
2. Comprese sterile impachetate separat in pachete sigilate (tip neadeziv) 10/10 cm;
3. Bandaje;
4. Leucoplast in fluture, simplu, pentru plagi;
5. Leucoplast, role de 2,5 cm;
6. Foarfeci;
7. Un pachet de tampoane de vata sterile;
8. Un bandaj elastic de 7-8 cm latime (pentru luxatii sau entorse de glezna sau pumn);
9. Un pachet de vata absorbanta nesterila (pentru a impacheta atelele);
10. Aspirine;
11. Paracetamol, Algocalmin, Calmant forte (se vor pune si siropuri sau tablete cu doze pentru copii sub 16
ani);
12. Termometru pentru masurarea temperaturii - oral si intrarectal;
13. O sticla cu sirop de ipeca (pentru producerea vomei in cazul inghitirii de substante toxice sau otravuri);
14. Pensa fara dinti;
15. Ace de siguranta;
16. O sticluta de apa oxigenata (solutie 3%);
17. Calciu gluconolactat;
18. O sticluta de tinctura de iod;
19. Xilina sau alt anestezic;
20. Lotiune dezinfectanta;
21. O bucata de sapun plat;
22. Lanterna;
23. Trusa de muscaturi de sarpe;
24. Un antihistaminic, forma lichida sau tablete, pentru reactii alergice.

Reguli generale de comportare in cazul dezastrelor
Incendii, accidente, cutremure de pamant, inundatii,etc.
- pastrati-va calmul, nu intrati in panica pentru ca sa puteti actiona eficient in favoarea dumneavoastra si a
familiei;
- este important sa aveti pregatit din timp un stoc de provizii (apa, alimente, medicamente) pentru a
supravietui cateva zile; la indemana trebuie sa se afle si trusa de prim ajutor (fasa, comprese sterile, alcool,
apa oxigenata,etc);
- nu produceti scantei, nu aprindeti lumanari, chibrituri, alte surse de foc deschis daca simtiti miros de gaze
sau de produse petroliere;
- nu atingeti conductorii electrici sau alte instalatii electrice avariate;
- daca este necesara parasirea locuintei in caz de dezastre (evacuare), luati actele de identitate, o sursa de
iluminat (lanterna), un aparat de radio cu baterii, telefonul mobil, cateva provizii de apa, alimente,
medicamente;
- acordati ajutor ranitilor, batranilor, copiilor si anuntati echipele de prim ajutor pentru a interveni;
- anuntati telefonic autoritatilor locale evenimente cum ar fi incendii, inundatii, accidente, alunecari de
teren, prabusiri, etc





Edited by D.M.M 17
Intoxicatiile cu CO
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete
Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.

Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei,
aspect visiniu al pielii.

Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara
echipament de protectie. n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct
mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii
mari.

Accidentele datorate curentului electric
Apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric.
n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului,
contracturi musculare generalizate, pierderea constientei si chiar moartea.
La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se
datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. Voltajul
arde si intensitatea omoara.

Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se
ntrerupe sursa de curent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de
exemplu o coada de matura, haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de
constienta si a functiilor vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea
existentei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele
de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii
electrocutati se transporta la spital.


A lua pulsul!
Adult/copil peste 1 an: Pulsul se poate verifica uor la gt. Punei vrful a dou degete(index i nedius) pe
mrul lui Adam i lsai s alunece pe lateral pn simii pulul.
Copii sub 1 an: Punei a dou degete pe faa intern a muchiului braului(biceps) copilului, apsnd uor
pn simii prezena pulsului.
A verifica prezena respiraiei!
Aezai-v lng victim, mpingei ncet capul victimei spre napoi(apsnd uor pe frunte cu o mn, cu
cealalt ridicnd uor de brbie) pentru a elibera cile respiratorii i se menine deschis gura victimei.
Aplicaiv cu capul deasupra capului victimei, astfel nct obrazul dumneavoastr s se afle n dreptul
nasului victimei, iar ochii dumneavoastr s fie ndreptai spre toracele victimei. Astfel putem auzi cu
urechea noastr, simi pe obraz aerul expirat i putem sesiza micrile toracelui.
A contracara pierderea cunotinei!
1. Determinai dac victima este n stare s vorbeasc strngndu-i mna i ntrebndu-l: Cum v simii?
2. Dac nu primii rspuns:
a) dac nu respir i nu are puls, ncepei imediat respiraia gur la gur i masajul cardiac.
b) dac nu respir i are puls, se ncepe imediat respiraia gur la gur.
c) dac respir i are puls, victima se va aeza pe o parte.
3. Sunai la 961.





Edited by D.M.M 18
Criza cardiac/atac de cord; atacul cerebral
Criza cardiac
Semnele sunt: durere toracic persistent cu iradiere spre umeri i braul stng, respiraie ntretiat, buze i
unghii violacee.
Atacul cerebral
Semnele sunt: pierderea contienei, paralizia muchilor faciali, stare de slbiciune pe o parte sau alta a
corpului, dificulti n respiraie, dilataia pupilelor, probleme de vorbire.
1. dac victima nu respir i nu are puls, se face imediat respiraie gur la gur i masaj cardiac extern(V).
2. Dac simii pulsul victimei, dar acesta nu respir, se face imediat respiraie gur la gur(IV).
3. Anunai 961.
4. Dac victima are tratament medicamentos pentru prevenirea crizelor cardiace i este contient, ajutai-o
n luarea medicamentului, conform dozei prescrise.
5. Se menine victima la cldur, de preferin n poziia eznd, pn la sosirea medicului.


Arsuri
Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii
Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta, metale
ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.
Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante
alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.
Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.

Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al
arsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9.
Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp,care sunt
exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.
De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a ntregului membru inferior este de 18%. In total arsura a
afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit
deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar
membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul.

Localizari periculoase si arsuri grave sunt:
- fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator;
- toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), minii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor,
leziuni circulare la nivelul membrelor;
- arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura;
- arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului;
- arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi;
- arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric.

n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:
Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii,
edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea
ndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o
pigmentatie bruna urmata de descoamatie.
Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia flictenelor,
vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina extravazata. Acest tip de
arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra
pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.
Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai
este att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.
Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).
Edited by D.M.M 19

Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate. Siguranta
salvatului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si evaluarea
functiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile.

Caracteristici:
n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii cu
jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest
moment arsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu
conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata
cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie.
n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste situatii
trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare.
Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile
substantei.
n cazul arsurilor provocate de curentul electric. Important este ndepartarea pacientului de sursa de
curent (sau invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita
mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct si n profunzimea
organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a
curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de
curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase
importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii
deosebit de grave chiar moartea.

Generalitati:
- Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate;
- Este interzisa folosirea cremelor, unguentelor, substantelor uleioase;
- Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe foarte curate, umezite; - Nu se pune gheata n
contact direct cu tegumentul;
- Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.


























Edited by D.M.M 20
Hipotermia
O temperatura centrala mai mica de 35 grade C se numeste hipotermie
Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa ntre 36 - 37 grade C.
Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrnii, copiii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii,
necatii. Temperatura corpului se pierde mai repede n apa dect n aer.

n functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala
scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. Primul ajutor n aceste situatii respecta
principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea
hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop
cardiac.n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece
toracele hipotermicului este mai rigid.

HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PNA CE NU ESTE RENCALZIT.
Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 1grad C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de
durata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita dect
dupa ce temperatura corpului este peste 30 grade C.

Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt:
- rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu
ambiant cald. Acest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau
eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C;
- rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa
ncalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta
tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o temperatura centrala pna la
31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia n apa calda se foloseste atunci cnd dorim sa
rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod
rapid.

Rencalzirea activa centrala: - folosita n unitati spitalicesti.

Hipotermie (expunerea prelungit la frig)
Hipotermia poate pune viaa n pericol!
Semnele sunt: temperatura joas, frisoane, apatie, ameeli, somnolen i ulterior pierderea cunotinei.
1. Ducei victima ct mai repede la un refugiu.
2. Dezbrcai victima de hainele umede, mbrcai-o cu haine uscate, acoperii-o cu ptur sau cu sac de
dormit.
3. S bea lichide, dar fr alcool!
4. Sunai la 961.

Degerturi
Semnele sunt: dureri urmate de umflturi. Pielea pe zona atins este dur i parial ngheat.
1. Ducei victima ntr-un loc cald.
2. mbiai zonele afectate n ap la temperatura corpului(37C). Micai uor zonele degerate, dar nu
frecai sau masai.
3. Dac victima este capabil s bea o butut cald, i se va da, dar atenie! fr alcool sau cofein.
4. Se va aplica un pansament uor pe zona (zonele) degerat (degerate). Dac degetele sunt atinse, se aplic
un tifon uscat i steril i se renclzete dup metoda descris mai sus.
5. Anunai 961.




Edited by D.M.M 21
Rni la nivelul capului, gtului, spatelui i bazinului
1.Nu micai(deplasai) victima(dect n cazul unui pericol imitent), deoarece putei s-i agravai situaia.
2. Sunai la 961.
3. Fixai capul i gtul victimei n poziia n care a fost gsit, prin aplicarea palmelor pe prile laterale ale
capului.
4. Asigurai o meninere a cldurii corpului prin pturi sau haine.

Dezobstructia cailor aeriene superioare
Obstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain.
Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau completa.
Pacient constient:
Daca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea gtului cu o mna sau cu doua mini.
n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncurajat sa
tuseasca.
Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra - manevra Heimlich; se aplica atunci cnd
obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, ndepartati
picioarele, aseazati-va o mna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mna
prindeti mna nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus. Aceste miscari vor comprima diafragmul
care la rndul lui va comprima plamnii si presiunea creata n bronhii va arunca corpul strain n cavitatea
bucala. Faceti aceste miscari pna eliberati caile aeriene.

Pacient inconstient:
Daca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pamnt si aplicati aceeasi manevra, ncalecnd picioarele
victimei. Reperati locul, aseznd podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid.
Asezati cealalta mna peste aceasta (ca la masajul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste n
adncime si n sus.
Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, ntorcnd capul victimei ntr-o parte, verificati cavitatea bucala
a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este vizibil, ncercati din nou
sa ventilati, observnd daca intra sau nu aerul. n caz de insucces repetati manevra Heimlich pna cnd
caile aeriene vor fi libere.


Evaluarea primara a pacientului traumatizat
A nu agrava starea victimei!
In cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa facem.
Orice greseala comisa poate agrava starea bolnavului punndu-i viata n pericol.
Obiectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce si
corect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci principiul
fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este: A NU AGRAVA
STAREA VICTIMEI!

Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele ntlnite la pacientii fara traumatisme.

Evaluarea zonei si siguranta salvatului ramn n atentia noastra.
- Sa devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea vehiculelor;
- ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evitnd riscurile si / sau
agravarea situatiei.

1. eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se face hiperextensia capului ci subluxatia mandibulei;
2. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud;
3. verificarea pulsului.
Daca este necesar se ncep imediat manevrele de resuscitare exceptie fiind situatia n care se constata
existenta unei hemoragii masive, situatie cnd se realieaza hemostaza apoi se vor ncepe manevrele de
Edited by D.M.M 22
resuscitare.
n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala.

Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare:
- la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune
viata n pericol);
- la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului;
- la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului;
- la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul gtului;
- la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gtului;
- la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...).

Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenului
radiografic.
Atentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosim gulere
cervicale.
Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati.
Pentru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un salvator se aseaza
la capul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n ax, cel de-al doilea salvator v-a
fixa gulerul cervical. Important este sa se ndeparteze toate hainele din jurul gtului pacientului. Se ncepe
cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gtului fara a-l mai misca.
Evaluarea secundara a pacientului traumatizat
Odata verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o evaluare
mai detailata, din cap pna n vrful picioarelor, cautndu-se alte posibile leziuni.
Pentru a realiza o examinare amanuntita se dezbraca complet pacientul avnd totusi grija sa-l protejam de
hipotermie.
Evaluarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte:

Examen neurologic de baza
- nivel de constienta cel mai simplu realizat conform Scalei Glasgow
1. Deschiderea ochilor
- spontan................................................... 4 puncte
- la cerere..................................................3 puncte
- la durere..................................................2 puncte
- nu deschide..............................................1 punct
2. Cel mai bun raspuns motor
- la ordin...................................................6 puncte
- localizeaza stimulii durerosi..................5 puncte
- retrage la durere................................... 4 puncte
- flexie la durere..................................... 3 puncte
- extensie la durere..................................2 puncte
- nici un raspuns.....................................1 punct
3. Cel mai bun raspuns verbal
- orientat................................................. 5 puncte
- confuz ..................................................4 puncte
- cuvinte fara sens .................................3 puncte
- zgomote................................................2 puncte
- nici un raspuns....................................1 punct
Dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea simultan,
diminundu-se la lumina si marindu-se la ntuneric).
Evaluarea sensibilitatii si capacitatii de miscare a membrelor superioare si inferioare.

Evaluarea si tratamentul leziunilor capului, gtului
- rani, contuzii, hemoragii;
- se examineaza urechea, nasul, gura;
- leziuni oculare;
Edited by D.M.M 23
- leziuni osoase.

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul toracelui
- evaluarea durerii si / sau a dificultatii respiratiei;
- rani, contuzii, hemoragii;
- leziuni osoase.

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul abdomenului si bazinului
- a se evalua daca exista durere abdominala;
- rani, hemoragii;
- leziuni osoase: fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne,
vase mari, rectul.

Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul extremitatilor
- rani, contuzii sau hemoragii;
- a se evalua existenta durerii;
- se palpeaza pulsul periferic.



NOIUNI DE PRIM-AJUTOR

"Miscarea, mersul pe munte curata toate ungherele organismului de toxine, este longevitate si da
viata anilor."

In caz de accident in primul rand este necesar sa stim ce trebuie ce trebuie si ce nu trebuie facut.
Daca persoana care acorda primul ajutor nu are aceste cunostinte se poate intampla ca, in loc sa ajute,
dimpotriva, sa accentueze suferinta, putand chiar provoca aparitia unor complicatii care sa intarzie
vindecarea. Dar nu numai atat, un ajutor incorect acordat poate duce la pierderea definitiva partiala sau
chiar totala a capacitatii de munca a accidentatului.
Pentru ca interventia sa fie prompta si sa poata fi acordat un prim ajutor de calitate, anuntarea unui
accident trebuie sa cuprinda: locul, posibilitati de acces, conditii meteo, ora la care s-a petrecut accidentul,
numarul accidentatilor, diagnosticul prezumtiv, daca pana la ora anuntarii i-a fost acordat primul ajutor,
datele celui care anunta accidentul (nume si prenume, adresa, locul de la care face comunicarea).
Ordinea urgentei acordarii primului ajutor, in caz ca avem de-a face cu un grup de accidentati, este
urmatoarea: cazurile de asfixie, hemoragiile, politraumatisme si fracturi, urgente medico-chirurgicale
(otraviri, abdomen acut etc.). Avand in vedere ca in majoritatea cazurilor accidentul ne surprinde pe munte
si actionam fara sa avem asupra noastra materiale tehnice de transport, este absolut necesar sa cunoastem
cateva din mijloacele improvizate folosite la transportul accidentatului. Acestea pot fi confectionate din: o
coarda ce se va folosi pentru a transportul in spate al accidentatului, confectionarea din coarda sau
cordelina impletita a unei targi, confectionarea unei targi dintr-un hanorac in care s-au introdus bete
rezistente, o ranita careia i s-au facut doua gauri pentru transportul in spate al accidentatului, o craca solida
ce poate fi folosita la transport prin tarare etc.
Drumeul poate fi pus i n situaia de a acorda primul ajutor. Iat cteva recomandri pentru cel ce
acord primul ajutor n caz de accident :

1. 1. S fie calm, energic, dar atent.
2. 2. S nu provoace i s nu lase nici pe alii s provoace panic.
3. 3. S se comporte cu accidentaii blnd, zmbitor, optimist, dar hotrt.
4. 4. S caute el sau trimind pe alii imediat un medic sau o persoan calificat
(asistent, felcer, sor etc.). Dac nu l gsete n imediata apropiere sau n timp scurt, s
acioneze fr prip, dar repede pentru acordarea primului ajutor i organizarea
transportului accidentatului la: caban, la medic sau spital.
Edited by D.M.M 24
5. 5. Primul ajutor se acord pe loc. Accidentatul este culcat n poziie comod, i se desfac
cingtorile i hainele. Nu i se ridic capul.
6. 6. Iarna accidentatul va fi protejat contra frigului, iar vara contra cldurii.
7. 7. Prima msur se va adresa faptului cel mai grav : hemoragia sau oprirea respiraiei.
8. 8. Dac accidentatului i se face din ce n ce mai ru i lein, se aplic tratamentul
leinului.
9. 9. Dac accidentatul vomit, i se aaz capul pe o parte.
10. 10. Pe rni nu se pun frunze, pmnt su alte leacuri" care pot provoca mbolnviri grave
(infecii, tetanos) i nu aduc nici un folos momentan.

Nu se dau buturi alcoolice unui rnit. n lupta contra frigului se pot utiliza pe ct posibil buturi
calde n cazul unui rnit n stare contient fr oc i fr traumatisme abdominale.
Netransportabili sunt cei cu stop respirator; se ncearc mai nti respiraia artificial
Pentru o persoan aflat n stare de oc problemele sunt mai dificile ntruct cu mijloace
nespecializate este aproape imposibil tratarea ocului. Este posibil doar plasarea picioarelor victimei mai
sus i aplicarea unui pansament compresiv peste picioare.
n caz de com trebuie reduse la minimum preparativele i ngrijirile generale i s se fac
transportul ct de repede posibil.
Primul ajutor la locul accidentului se reduce, in fapt, la executarea unui grup restrans de acte
medicale, care trebuie executate din primele minute ale accidentarii :
- masajul cardiac extern si respiratia artificiala (in cazul instalarii stopului cardiac si respirator);
- oprirea hemoragiilor externe (daca exista);
- toaleta sumara si pansarea ranilor;
- imobilizarea provizorie a fracturilor.
Unele din aceste manevre trebuie sa fie executate cu cea mai mare urgenta, chiar la locul
accidentului (inainte de a degaja victima de sub darmaturi), altele vor fi executate dupa ce accidentatul a
fost scos de la locul accidentului, fiind asezat pe sol intr-un loc mai retras, in conditii mai confortabile.

CUM SE STABILESTE STAREA DE SANATATE ?

ABC-ul resuscitarii:
Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale:
A. Airway Eliberarea cailor aeriene: mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia
aerului ntre organism si mediul nconjurator.
B. Breathing Respiratia: procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul de carbon
n aerul atmosferic.
C. Circulation. - Circulatia: circulatia sngelui prin organism.

A. Airway. Eliberarea cailor aeriene
Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte.
Puneti una dintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere
pentru a putea pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de
la mna cealalta ridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n
spate spre faringele posterior blocnd astfel caile aeriene superioare.
Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati
gtul de eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta poate fi:
dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse.
B. Breathing Respiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Va aplecati
asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii,
simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-
10 secunde.
C. Circulation - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate
Edited by D.M.M 25
simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul
lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se
simte bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului, dar niciodata n acelasi
timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10
secunde. n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in
continuare:

Temperatura normala masurata oral este de 98,6 grade Fahrenheit, plus sau minus un grad, adica
37 C.
In lipsa termometrului o putem face cu dosul palmei aplicat pe pieptul sau spatele celui bolnav. Pentru
eliminarea erorii datorata minii reci a celui care examineaza, se va face comparatia prin aceeasi metoda cu
temperatura unei persoane sanatoase din grup.

Frecventa normala a pulsului la un adult in repaus este intre 70 si 72 de batai pe minut.
Frecventa pulsului variaza de la individ la individ si poate avea valori mai mari sau mai mici, cu mici
diferente. Efortul fizic creste frecventa pulsului. n cazul unor boli (infectii, intoxicatii) pulsul poate depasii
140 batai pe minut.
Pentru a afla frecventa normala, asezati trei degete (buricele degetelor) de la o mana imediat sub
degetul mare, pe incheietura pumnului de la cealalta mana, pe fata palmei.
Numarati pulsatiile timp de 60 de secunde sau numarati timp de 15 secunde si inmultiti cu 4.n lipsa unui
ceas cu secundar, un membru al grupului va numara n gnd de la 21 la 80, anuntnd cu voce tare cnd a
ajuns la aceasta cifra.

Pupilele sint portiunile centrale, de culoare inchisa, din centrul ochiului. Dilatatia lor sau
constrictia pot fi semne ale diferitelor afectiuni.

Febra reprezinta modalitatea corpului uman de a semnala ca ceva nu este in ordine. Cel mai
adesea indica prezenta unei infectii. Febra mai poate fi prezenta si in astm sau alergie.

Greata este o senzatie de rau resimtita la nivelul stomacului, deseori insotita de senzatia de voma.
Greata poate fi un semn precoce pentru sarcina sau un simptom in multe alte disfunctii, cum ar fi cele
datorate mancatului sau bautului excesiv, reactii alergice la intepaturi de albine sau paianjeni, dupa
inghitirea de tablete mari, reactii la medicamente, mancare otravita, lesinul, infectiile, apendicita.

Durerile de cap sunt provocate cel mai adesea de contractarea musculaturii de sub scalp, cauzata
frecvent de starea de emotie.Alte cauze de dureri de cap sunt: infectii, sinuzite, alergii, tensiune arteriala, o
serie de intepaturi de insecte, lovituri la cap, expunerea in mediu de vapori, alergia la fan, mancarea
otravita, tumorile cerebrale.
Durerile de cap sunt simptome foarte comune. Instalarea brusca a unei dureri de cap violente, insotita
Durerile de cap insotite de greata, voma sau tulburari de vedere ori asociata cu rigiditatea cefei, necesita
consult medical de urgenta. Un astfel de tip de durere de cap poate fi simptome ale: meningitei, encefalitei,
accidentelor vasculare cerebrale sau tumorilor cerebrale.

Convulsiile sunt cauzate cel mai frecvent de o crestere rapida a temperaturii datorita unei infectii
acute. Aceste convulsii (denumite convulsii febrile) rareori au durata mai mare de doua sau trei minute
(daca durerea este mai mare, consultati imediat medicul de la camera de garda a spitalului de urgenta).
Toate convulsiile febrile trebuie comunicate medicului.
Un alt tip de convulsii ce apar frecvent sunt cele din crizele epileptice si apar frecvent la
persoanele cu tendinta ereditara spre convulsii; crizele epileptice se pot manifesta si fara o cauza cunoscuta.
Crizele epileptice apar cand unele dintre celulele cerebrale devin temporar mai active si elibereaza o
cantitate mai mare de curenti bioelectrici ce se imprastie pe anumite portiuni ale creierului sau pe toata
suprafata lui. Prima grija a celui ce acorda prim ajutor in astfel de cazuri este aceea de a feri victima sa nu
se loveasca in cadere. Conform opiniei curente, persoana in criza epileptica nu este in pericol sa-si inghita
limba. Nu puneti nici un obiect in gura victimei. Dupa ce convulsiile inceteaza, sunati medicul.

Edited by D.M.M 26
TRANSPORTUL

- rnitul trebuie ferit de frig i de dureri
- se controleaz respiraia: se va evita asfixia prin nghiirea limbii sau vom
- se controleaz circulaia
- n caz de hemoragie: se va folosi i verifica pansamentul sau garoul
- n caz de rnire la piept: poziia semiaezat
- n caz de rnire la abdomen: poziia culcat cu genunchii uor ridicai
- n caz de rnire la coloana vertebral: se culc rnitul pe un plan dur
- n caz de rnire la craniu: se culc rnitul pe spate, n poziie joas i bine imobilizat, un picior
ndoit din genunchi
- n caz de rnire la picioare: se transport rnitul cu capul spre vale
- n caz de oc: capul victimei trebuie s fie orientat ctre partea de sus a pantei
- - n caz de fracturi costale: nu se imobilizeaz n nici un mod fractura!

CUM SE IMPROVIZEAZ O TARGA ?

Targa pentru transportarea unui accidentat sau bolnav se poate improviza:
dintr-o scar acoperit cu pturi sau haine;
din dou bee rezistente nvelite ntr-o ptur cusut;
din dou bee introduse n doi saci pui gur la gur i cusui;
din dou bee i crengi mpletite. Cnd targa este nesigur sau snt coboruri grele, bolnavul va
fi legat de beele purttoare, dar n aa fel nct prile rnite s nu sufere.
Edited by D.M.M 27
RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Respiratia artificiala se face celor accidentati care au ajuns in stare de inconstienta. Respiratia
artificiala se face energic, continuu, chiar ore in sir daca este nevoie, atat timp cat accidentatul respira sau ii
bate, cat de slab, pulsul; ba chiar si in cazul unei morti aparente.
Exista trei metode de a face respiratie artificiala:
Metoda Sylvester: cel care face respiratia artificiala se aseaza la capul bolnavului, cu fata la el; il
apuca de incheieturile mainii, i le duce pe piept; i le apasa puternic pe torace, eliminand aerul din plamanii
celui inconstient, si apoi le desface brusc, lateral in forma de cruce, pentru a patrunde aerul.
Metoda Schafer: accidentatul se aseaza pe burta, cu fata intr-o parte, cu un brat pus sub cap si
celalalt intins pe langa corp. Cel ce da primul ajutor se aseaza pe picioarele bolnavului si se sprijina in
maini pe spatele lui, putin deasupra rinichilor; apoi apasa pe spate, ritmic, si da drumul brusc coastelor din
apasare; se fac aproximativ 15 asemenea miscari pe minut.
Metoda gura la gura: Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu
o mna, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer, aseaza-ti etans
gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n acelasi timp se verifica daca toracele se ridica
atunci cnd noi insuflam .
Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul
n hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa
revina. Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.

Pentru reanimarea cardiaca (a inimii) accidentatul se aseaza pe spate direct pe sol, cu picioarele
mai sus dect restul corpului pentru ca sangele sa se scurga (natural) spre inima si cap.
Victima este ntins pe spate pe o suprafa dur, n aceai poziie ca pentru respiraia gur la gur.
Comprimai toracele (pieptul) victimei apsndu-l cu ambele mini i plasndu-v n laterala
victimei.
Plasai podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui.
Aplicai palma cealalt peste prima, tragei n sus degetele pentru a se obine o puternic presiune
numai pe podul palmei, i mpingei n jos, pn la ntinderea complet a braelor.
Apoi minile se retrag pentru ca inima sa se reumple cu snge. Se procedeaza n acest fel de 70 de
ori pe minut pna accidentatul si reia pulsul.
Comprimarea trebuie s fie ritmic i rapid, cu palma tot timpul n contact cu toracele (pieptul)
victimei.
Facei 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz 9-11 secunde).
Facei dou insuflaii la fiecare 15 compresiuni.
Dup un minut (80 compresii cel puin) v oprii i verificai pulsul timp de 5- 10 secunde.
Continuai masajul cardiac i respiraia gur la gur pn la sosirea ajutorului medical

Reanimarea facuta de doua persoane concomitent este Mai eficienta: primul se va ocupa de
respiratia gura la gura, introducnd n gura accidentatului aer din plamnii sai, n acelas ritm ca mai sus, iar
al doilea va masa prin apasare cu palmele, asezate ncrucisat una peste alta, treimea inferioara a osului
stern, n jos, cu grija, puternic dar nu fortat, pe cutia taracica pna cnd aceasta se turteste cu 3 4 cm,
pentru a pompa sngele din inima.
Succesul reanimrii este condiionat de trei imperative:
- rapiditatea interveniei. O victim rareori revine la via dac nu a respirat timp de 5 minute.
- necesitatea unei bune permeabiliti a cilor respiratorii superioare prin mpiedicarea limbii de a
intra n faringe i a obtura aceste ci.
- continuarea efortului de reanimare.
Reanimarea trebuie continuat pn cnd victima i regsete propria sa autonomie respiratorie i
circulatorie sau pn la constatarea decesului de ctre un medic. Resuscitarea se repet timp de minim o
jumtate de or, n unele cazuri abandonndu-se abia dup mai multe ore (trznii, hipotermi).
Resuscitarea nu se face cu pauze ci ntr-un un ritm bine determinat, cum ar fi 10-12 insuflri pe
minut.
Se recomand ca metod de respiraie artificial binecunoscuta metod gur la gur. Pentru o
determinare corect a faptului dac accidentatul respir sau nu, se va lipi urechea peste gura sau nasul
Edited by D.M.M 28
victimei. nainte de a ncepe respiraia, se vor degaja cile respiratorii prin hiperextensia capului, luxarea
anterioar a mandibulei, etc. Respiraia gur la gur este executat corect dac toracele se destinde cu
minim 3-4 cm. ntre dou insuflri cile respiratorii trebuie lsate libere pentru ca aerul s ias spontan
afar prin elasticitatea cutiei toracice.
n caz de stop respirator i cardiac, respiraia artificial nu este suficient i trebuie nsoit de
masajul cardiac extern.


NGRIJIREA RNILOR

Tratamentul plgilor produse prin traumatisme uoare urmrete oprirea sngerrii, asigurarea
condiiilor pentru o vindecare rapid i prevenirea infeciei.
Pentru acelai tip de ran diferite zone ale corpului vor sngera diferit, cel mai mult plgile din
zona capului i gtului. Oprirea sngerrii se va face imediat dup rnire dac este cazul. Cu o bucat de
material textil, curat, dar nu neaprat steril, se apas direct pe ran. Dac o plaga situat la nivelul unui
membru sngereaz masiv, rnitul va fi aezat ntins pe spate, cu membrul respectiv ridicat, astfel nct
plaga s fie deasupra nivelului inimii, iar presiunea se va aplica pe ran n aceasta poziie. Nu se va apsa
lng rana i nu se va pune garou, chiar daca sngerarea este abundent. Presiunea se menine att timp ct
e nevoie, pn la oprirea sngerrii.
Nici o ran nu este iniial curat ntruct peste tot n mediul nconjurtor exista microbi. Trebuie
prevenit proliferarea microbilor n plag care poate avea consecine foarte grave (cangrena) chiar dac
rana pare la nceput inofensiv.
Este foarte important ca rana s fie splat cu apa din abunden i spun. Trebuie s fie un jet de
ap, iar bucata de spun nu se pune direct pe ran pentru a nu lsa fragmente. Operaia trebuie fcut foarte
contiincios i trebuie obligatoriu nsoit de ndeprtarea eventualelor corpuri strine (pmnt, achii de
lemn, fragmente de roc) sau buci de piele moart. Pn la vindecare rana trebuie splat cel puin o dat
pe zi cu ap i spun. Reapariia unei mici sngerri dup splare nu trebuie s ne sperie.
Dup oprirea sngerrii, splare i dezinfecie se va trece la pansarea rnii. Pansamentul trebuie s
fie steril, pe ct se poate aerisit (nu se acoper complet cu leucoplast) i nu foarte gros. Leucoplastul va fi
aplicat pe pielea sntoas i nu trebuie n nici un caz s ating rana.

Rana se spal cu o soluie dezinfectant (permanganat de potasiu, apa oxigenat, bromocet,
romazulan), pn ce devine curat i apoi se acoper cu pudr de sulfamid sau unguent de aureociclin, iar
n lipsa acestora cu un pansament curat (de preferin steril). Se panseaz nici strns (s nu opreasc
circulaia sngelui) i nici larg (sa nu cad); pansamentul se poate fixa i cu buci de leucoplast. Pentru
splarea rnilor se poate utiliza i apa simpl cu spun, dup care se d cu tinctur de iod sau cu praf de
sulfamid.
Cine face pansamentul, trebuie s fie bine splat pe mini pentru a nu infecta rana.
Rnile zdrenuite, murdare cu pmnt, pot fi infectate cu microbul tetanosului; n asemenea caz,
rnitul se va prezenta la primul dispensar medical, pentru aplicarea tratamentului preventiv.
Cnd rnile sngereaz, pansamentul va fi mai strns ; nu se vor ndeprta cheagurile mari
pentru a nu porni din nou hemoragia.
Pentru rnile la cap, piept, coaste, se vor utiliza pansamente triunghiulare (ca baticurile), cu un
col trecut peste cretet sau umr, pentru a nu aluneca.
Al doilea pansament trebuie fcut de medic; dac aceasta nu se poate, dup 36 ore
pansamentul va fi scos, rana va fi splat din nou i repansat.
n lipsa pansamentelor sterile se pot utiliza orice alte fii de pnz, batiste etc., fierte, clcate cu
fierul ncins sau, n lips, splate i uscate la soare.
Cu ct rana este mai grav, cu att accidentatul va fi transportat mai repede, pentru a primi
ajutor medical.
Edited by D.M.M 29
Rosturile de bocanc sau de hain vor fi tratate ca orice alte rni, pentru a nu se infecta. De
asemenea, rnile provocate de arsuri ; n acest ultim caz se vor utiliza unguente (aureociclin).

Dup aproximativ 24 de ore de la rnire este cel mai bine ca o plag superficial s fie lsat la
aer, fr pansament. Explicaia este c cei mai periculoi microbi ce se pot dezvolta ntr-o ran sunt cei
anaerobi (microbi crora aerul le este fatal). n plus, un pansament menine o oarecare umezeal care nu e
favorabil vindecrii. Totui, exist situaii n care pansarea rnii rmne necesar pe o perioad de timp
mai ndelungat (pentru a evita contactul cu mbrcmintea sau cu pmnt, crengi, etc.; alteori chiar aerul
nu permite lsarea descoperit a rnii: de exemplu, pe o vreme cu vnt puternic, chiar n condiiile aerului
curat de la munte, nu e bine ca rana s stea descoperit). Obligatoriu o dat pe zi pansamentul se va scoate,
se va spla rana i apoi se va pune un pansament nou (de preferat pe ran se va pune, nainte, puin
betadin). La nevoie, schimbarea pansamentului se va face mai des de exemplu dup o ploaie pe traseu
nu se va lsa pansamentul ud.
Chiar n condiiile unui tratament corect aplicat este foarte important supravegherea rnii. Dac
pielea din jur se nroete la mai mult de 1-2 cm de la marginea plgii i devine lucioas, dac zona afectat
se umfl, dac durerea se accentueaz simitor, dac din plag se scurge puroi, nseamn c rana s-a
infectat. Destinaia imediat trebuie s fie cel mai apropiat spital.

HEMORAGIA

Cand sangerarea provine dintr-o artera, sangele tasneste cu putere, in jeturi intrerupte. El are
culoarea rosu deschis. Daca este ranita o vena importanta, sangele are o nuanta de rosu mult mai inchis si
iese din rana intr-un jet continuu. Pierderea unei cantitati exagerate de sange poate duce la moartea
victimei.
Sositi in primele secunde la locul accidentului, va trebui sa incercam sa oprim sangerarea cu
"mana goala". Vom realiza acest lucru, strivind cu degetul sau cu pumnul vasul ranit, pe un traiect aflat
intre inima si rana, acolo unde el se afla mai la suprafata fata de tegument, trecand totodata peste un plan
osos pe care el poate fi comprimat.
Punctele de compresie sunt, dupa cum urmeaza:
- pe fata laterala a gatului pentru ranile capului si fetei;
- in groapa ce se afla imediat in spatele claviculei, pentru ranile umerilor si
portiunile superioare ale bratelor;
- pe fata interna a bratului, in apropierea axilei, pentru ranile bratului si cotului;
- imediat sub cot in jumatatea interna, pentru ranile antebratului;
- la incheietura pumnului, pe fata palmara pentru ranile palmei;
- in ranile coapsei, genunchiului si gambei, apasarea se face cu cele doua degete groase ale salvatorului,
suprapuse, in stinghie;
Reperarea locului este inlesnita de faptul ca in aceste puncte se simte la palpare pulsatia arterelor
ce urmeaza sa le apasam .
Compresiunea digitala a arterelor are marea calitate de a opri sangerarea imediat. Nu poate fi insa
folosita mai mult de cateva minute. In acest interval avem insa la dispozitie timpul necesar pentru
confectionarea unui garou din material elastic (din tub de cauciuc sau chiar dintr-o bucata de panza).
Aplicarea garoului ne confera linistea executarii corecte a toaletei si a pansarii ranii.
Aplicarea corecta a garoului cere respectarea catorva amanunte; in primul rand, el trebuie aplicat
numai acolo unde vasul este la suprafata, trecand totodata peste un plan osos, de care poate fi comprimat
prin apasare. Aceste locuri sunt: radacina bratelor (la 4 laturi de deget sub axila), pentru membrul superior
si radacina coapsei (la nivelul stinghiei), pentru membrul inferior. Aici garoul se aplica cu usurinta si, daca
este stans corect, opreste sangerarea ranilor, indiferent de nivelul la care se afla aceasta pe membre si daca
vasul lezat este artera sau vena.
Pentru ca vasele sanguine sunt ascunse in defileele formate de masele musculare, putand scapa
astfel stransorii garoului, trebuie sa asezam intre garou si piele un rulou de fasa sau panza. Acesta, fiind
asezat perpendicular pe garou si paralel cu vasul, reuseste sa ajunga la el si sa-l comprime, insinuandu-se
intre masele musculare. Garoul este bine sa fie facut din cauciuc. In lipsa lui, putem folosi si panza, cu
conditia luarii unor masuri suplimentare, pentru a fi sigur ca nu se relaxeaza cu timpul: un prim lat de panza
este strans la radacina membrului, dupa care in nod se introduce o bucata de lemn sau un creion, care se
Edited by D.M.M 30
rasuceste 180, fapt care creste considerabil compresiunea circulara.
Legtura nu poate fi inut mai mult de o or, dup care la fiecare jumtate de or se desface cte
2-3 minute. Daca garoul este mentinut o perioada de timp mai lunga de 60-90 minute, exista riscul instalarii
unor leziuni degenerative ireversibile, fapt ce poate duce la necesitatea amputarii. Pentru a preveni aceasta,
pe pieptul accidentatului este bine sa fie prins cu un ac de siguranta un bilet pe care sa fie notat numele
victimei si ora exacta a aplicarii garoului.

LEINUL

Leinul este o stare de ru general, cu pierderea cunotinei. Bolnavul va fi descheiat la haine n
poziie culcat, va fi stropit uor pe fa, gt i piept cu ap rece, plmuit uor peste obraz (dac este n
caban sau loc nchis, se vor deschide ferestrele s intre aer curat). Dac are faa roie se va pune ceva sub
cap i umeri pentru a-1 ridica, iar dac e palid nu i se va pune nimic sub cap. Se ntoarce capul pe o parte,
se oprete hemoragia (dac exist). Cnd bolnavul se trezete din lein i se d cte puin ap rece sau
ndulcit, ori cafea.

FRACTURILE, LUXAIILE I ENTORSELE

Fracturile nu pot fi tratate dect n spital.
O fractura se recunoaste dupa:
-durere puternica si spontana n locul n care s-a produs. Fractura coastelor da dureri de respiratie;
-deformarea regiunii corpului, datorata osului rupt sau iesirii sngelui sub piele (hematon);
-membrul fracturat nu mai poate calca (picior) sau apuca (mna);
-n cazul fracturii coloanei vertebrale se simte amortirea si furnicarea picioarelor pe care nu se mai poate
sustine pentru a se deplasa. Ranitul urineaza necontrolat. Atentie,transportul n acest caz se face pe o targa,
culcat pe spate. Targa va avea neaparat o suprafata dura formata din bete zdravene legate ntre ele ca o
scara, dar mai dese. Fractura poate taia maduva spinarii producnd paralizie definitiva !
nti se vor pansa steril plagile (daca sunt) si apoi se imobilizeaza membrul fracturat. n lipsa
atelelor, imobilizarea se face cu crengi suficient de lungi si de rezistente pentru a bloca articulatiile
deasupra si dedesubtul fracturii. Atelele improvizate nvelite n prosop sau maieu vor fixa osul fracturat
deoparte si de alta, peste ele se nfasoara strns o fase sau o sfoara.
Transportul la spital trebuie fcut ct mai repede i n aa fel nct bolnavul s fie ct mai puin
zdruncinat sau legnat. Locul fracturii trebuie, n primul rnd, imobilizat cu atele (scndurele sau beioare),
dup ce a fost nvelit uor n pansament. Atelele trebuie astfel aezate nct s nu apese asupra locului
fracturii, iar capetele lor s depeasc articulaiile osului rupt (pentru antebra atelele se fixeaz mai sus de
cot i mai jos de articulaia pumnului).
Transportul pe targa trebuie fcut n aa fel nct bolnavul s stea orizontal, iar paii celor ce duc
targa vor fi potrivii (cnd cel din fa pete cu dreptul, cel din spate va pi cu stngul) pentru a evita
legnarea.

Luxaiile snt ieiri ale capetelor oaselor din articulaii. Nu trebuie reduse dect de un medic! Se
face imobilizarea articulaiei (cu atele; la nevoie atelele se pot improviza, dar cel mai simplu este de a lega
piciorul fracturat de cel sntos), se pun comprese reci i se transport bolnavul la medic. Pentru luxaiile
de umr, cot sau old, ncercrile nereuite (fr cunoaterea micrilor ce trebuie executate pentru fiecare
caz n parte) pot agrava luxaia. Pentru luxaii ale degetelor se vor ncerca traciuni n lungul lor (ntinderea
articulaiei). Compresele reci se vor continua i dup repunerea oaselor la loc. Drumeul care a suferit
luxaii sau entorse recente ale membrelor inferioare va pleca la drum cu o fa strns n jurul articulaiei
slbite (genunchi, glezn). Luxaia este deseori prevenit prin purtarea unei nclminte care strnge bine
glezna (articulaia cea mai expus).
Luxaia se imobilizeaz n poziia cea mai puin dureroas, de regul aa cum a fost gsit, orict
de ciudat ar fi.

Edited by D.M.M 31
Entorsele (scrntiturile) snt rsuciri sau luxaii incomplete, fr ca oasele s prseasc locurile
articulaiilor, dar cu ntinderea sau ruperea unor ligamente, ndeosebi a genunchiului sau a gleznei. O
entors uoar, cu umflare slab i care mai permite o micare satisfctoare a articulaiei, se trateaz cu
comprese reci i nfurarea strns a articulaiei (glezniere, genunchiere). Dac umfltura este important
i apare aproape imediat, nsoit de dureri mari, leziunea trebuie tratat la fel ca o fractur, cu imobilizare
i transport.Entorsele uoare se trateaz. Entorsele mai complicate trebuie tratate de medic.

ALTE ACCIDENTE

Rupturile de muchi apar n urma unor eforturi mari sau brute. Ele se manifest cu apariia unei
dureri sfietoare care l oblig pe drume la imobilitate. La locul dureros apare sub piele un nodul (de
mrimi diferite n raport cu mrimea fasciculului rupt), dur i foarte dureros, iar mai trziu locul se
nvineete din cauza micii hemoragii ce se produce sub piele. Ca tratament se indic repausul i comprese
umede reci. Rupturile de muchi nu snt periculoase, ci numai foarte dureroase; ele exprim uneori un grad
de oboseal deosebit, sau eforturi nepermis de mari.
Crceii apar uneori n timpul somnului, al repausului muscular sau chiar n timpul activitii
musculare (n timpul notului). Crceii survin ndeosebi la muchii gambei i se manifest prin contracii
brute i foarte dureroase, care imobilizeaz ntregul corp (putnd provoca necul sau cderi prin
dezechilibrare). Ei snt datorii fie rcirii pronunate a muchilor, fie oboselii excesive, dar se produc
totdeauna cnd lipsete din organism calciul (pierdut prin transpiraie sau nenlocuit prin alimentaie).
Tratamentul imediat const din nclzirea i masarea lent a muchiului pn i revine. Pentru a evita
repetarea crceilor trebuie luate msuri ca odihna s se fac n condiii mai bune i s se dea organismului
calciu. Alimentele care conin cel mai mult calciu snt laptele i derivatele lui (n special brnzeturile); se
mai pot consuma coji de ou (fierte) pisate. Ca medicamente se poate lua clorocalcin sau calciu gluconat cu
vitamina D2. Drumeul care a fcut de curnd crcei sau tie c i face cu uurin va evita scldatul n ape
adnci n care este obligat s noate.
Crampele musculare se ntlnesc la muschii membrelor. Ele apar n urma unui efort intens sau
brusc. Daca muschiul contractat ramne blocat se va pune o compresa calda si se va masa usor. Calciul si
dulciurile favorizeaza hranirea muschilor prevenind crampele.

Muctura de cine, lup, obolan sau orice animal slbatic cu snge cald prezint, n primul rnd,
pericolul de a transmite turbarea. Rana va fi imediat splat din abunden i ndelung cu ap i spun, apoi
dezinfectat i pansat ca orice alt ran. Grija principal, ns, este ca n cel mai scurt timp dup muctur
de animal domestic necunoscut (ori care nu poate fi supravegheat) sau de orice animal slbatic, cel mucat
s se prezinte la medic, care va decide asupra tratamentului.
Muctura de arpe veninos trebuie tratat cu o urgen i mai mare. Mai nti se vor identifica
urmele dinilor, care apar de obicei ca dou puncte nepate la distan de civa milimetri unul de altul. Cel
mucat va fi imediat imobilizat (micrile trebuie limitate la minimum). Deasupra mucturii se va aplica o
legtur strns, se va spla bine locul cu ap i spun, apoi peste cele dou nepturi se vor face cte dou
mici tieturi (n form de X) cu o lam sau cu briceagul i dac se poate se aplic o ventuz, un
pahar, o ceac sau se suge locul mucat cu gura (dac cel ce face operaia nu are rni n gur). Dup
aceast operaie (ventuzare sau sugere) locul mucat se spal din nou cu o soluie concentrat de
permanganat (de culoare roie nchis) sau se pun exact pe punctele mucturii cteva cristale de
permanganat care vor arde locul (vor rmne i semne definitive); apoi se aplic comprese cu ap fierbinte
i srat. n lipsa permanganatului, locurile se pot arde cu vrful briceagului nclzit la rou. Dac
muctura este de viper se va organiza imediat transportul celui mucat i se vor anuna organele sanitare
prin orice mijloace (telefon, radio de la punctele meteorologice) pentru ca bolnavul s primeasc n cel mai
scurt timp tratamentul cu ser antiviperin. Legtura braului sau a piciorului nu va dura mai mult de o or
(pentru a nu se pune n pericol acea parte a corpului care nu mai primete snge). Tot timpul, celui mucat i
se va da s bea lichide. Nu se va da alcool !
Drumeul singur, mucat de arpe, trebuie s tie c, de cele mai multe ori, primele msuri snt
suficiente, dac snt executate cu calm i hotrt. Stai imediat pe loc i aplicai primele msuri; nu va
agitai i nu alergai; numai dup ce ai fcut totul, ndreptai-v cu pas linitit spre caban sau primul grup
de oameni.

Edited by D.M.M 32
Febra reprezinta o crestere a temperaturii corpului peste cea normala (37o C). De obicei este
precedata de frisoane (senzatia de frig si tremuraturi). Ea constituie semnalul de alarma ca o infectie a
patruns n organism. Dupa ce i sa constatat prezenta, bolnavul va sta culcat, la adapost, i se vor aplica
comprese cu apa rece pe frunte si piept sau frectii cu carmol pe spate. Daca arde (aproximativ 39 40 o C)
se va ncepe un tratament contra infectiilor (vezi tabelul prezentat mai nainte). Alimentatia va fi n general
lichida pentru a compensa deshidratarea; multe ceaiuri ndulcite si cu lamie. Daca febra nu cedeaza ntr-o
zi si se mentine ridicata, drumetia trebuie ntrerupta si urgent consultat un medic. Algocalminul este un
antipiretic rapid si eficace.
Dac febra este nsoit de dureri n gt, se va face gargar cu soluie slab de permanganat de
potasiu (de culoare abia roz) sau romazulan . Dac febra apare dup o baie de soare prelungit, se va trata
cu friciuni sau aspirin. Dac ns febra este nsoit de tulburri gastrointestinale (vrsturi, diaree, dureri
de cap), drumeul trebuie s-i ntrerup cltoria i s se adreseze unui medic. n cazul n care dup un
oarecare regim alimentar (ceaiuri, pine prjit), n 24 de ore semnele dispar sau se amelioreaz, poate fi
vorba de o intoxicaie sau indigestie trectoare; dac semnele persist ns i n ziua a treia (fie chiar i
numai febra), va trebui organizat prezentarea la un medic sau la un spital pentru a se gsi cauza. Cnd
febra ine mai mult de 3 zile (cu sau fr alte semne), legea oblig pe oricine s se prezinte la medic sau la
spital att n interesul personal (tratament), ct i n interesul colectivitii (n cazul bolilor transmisibile).
Febra i drumeia nu snt compatibile; cine continu eforturile avnd febr i pune sntatea n mare
pericol.

Arsurile sunt leziuni ale pielii, produse de foc (termic) si ale mucoaselor, produse de substante
chimice. Cele termice pot fi: usoare , cnd pielea se nroseste, devine fierbinte si dureroasa; medii , n care
pe piele apar basicute si grave, cnd arsura a strapuns pielea, a ajuns la muschi si vase de snge. Gravitatea
arsurii poate depinde si de suprafata ei, chiar daca este usoara sau medie. Primul-ajutor consta n stingerea
focului de pe accidentat cu o haina, crengi cu frunze, patura; ndepartarea hainelor, iar n functie de felul
arsurii se va proceda astfel:
a) pentru arsuri usoare comprese cu apa rece, spirt sanitar sau cloramina, durerea se calmeaza cu
algocalmin;
b) pentru cele medii leziunile se dezinfecteaza cu betadina sau cloramina, (atentie, nu se sparg basicile !),
se panseaza steril;
c) pentru cele grave sau datorate suprafetei mari (peste 10 % din suprafata corpului) accidentatul se va
acoperii cu un prosop curat si se va transporta ct mai repede la spital. Pentru calmarea durerilor se va
administra algocalmin fiole.
Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase !
Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe foarte curate, umezite. Nu se pune gheata n
contact direct cu tegumentul. Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

Epistaxisul (curgerea sngelui din nas) poate fi cauzata de lovire sau dupa un efort intens n
sezonul cald. n general hemoragia se opreste singura; daca accidentatului i se vor pune comprese reci la
radacina nasului (lng ochi) si va sta culcat, sau i se vor introduce n nara sngernda tampon de tifon.
Sngerarile mici si repetate vor fi tratate cu calciu si vitamina C.

Rosaturile , datorate ncaltamintei necorespunzatoare sau ciorapilor, se vor dezinfecta, dupa care
se aplica un praf de sulfamida, biseptol, sau antibiotic si un pansament steril. Basicutele se sparg cu un ac
(sterilizat) cu ata fara a ndeparta pielea.

Degeraturile apar la picioare, mini, nas, urechi, ca urmare a expunerii ndelungate la frig a
corpului. Se manifesta si au gravitate ca si arsurile. Partile nghetate se vor ncalzi treptat prin introducerea
membrului degerat n apa de baut la care i se creste treptat temperatura pna la cea suportata de cotul
minii. Frectiile usoare cu spirt sanitar au acelasi efect. Se va pansa steril. Iarna, la drum se va evita
consumul de bauturi alcoolice, deoarece efectul caloric (de ncalzire) este nselator si de scurta durata.
Degetele, nasul, urechile, unse cu o solutie de: o parte glicerina si doua parti camfor nlatura degerarea lor.
Picioarele frecate cu sare umeda evita degerarea. La drum lung se va evita transpirarea picioarelor si
mbracamintea impermeabila.

Edited by D.M.M 33
Intoxicatiile alimentare (toxinfectiile) se datoresc consumului de alimente alterate. Alimentele
cu risc mare sunt: preparatele din carne tocata (micii), din lapte, din oua, pateul, conservele de legume si
cele de carne n sosuri tomate. E de preferat pine uscata si apa de izvor dect o toxinfectie. Primele semne
apar dupa 3 16 ore si constau n greata, varsaturi, colici, diaree, transpiratie, dureri de cap cu sau fara
febra. Celui bolnav i se vor provoca varsaturi, apoi i se va da carbocif. Febra se va trata cu biseptol.
Pierderea de apa din corp se va compensa cu ceaiuri de menta si musetel nendulcite. Drumetia se va
ntrerupe si se va consulta un medic.
Gravitatea intoxicatiei cu ciuperci depinde de specia si cantitatea consumata (vezi capitolul O
parte din flora si fauna muntilor ). Intoxicatului i se vor provoca varsaturi si i se vor da sa bea apa cu
carbune medicinal (10 tablete), dupa care se repeta provocarea varsaturilor. Drumetia se ntrerupe si se va
consulta un medic.
Unele frunze, fructe, seminte sau radacini de plante sunt toxice; consumate din greseala, ele
produc intoxicatii. Tratarea lor este similara intoxicatiei cu ciuperci.

nghetul (hipotermia) este o racire generala a corpului. A nu se confunda cu degeratura. Vntul,
alunecarea n lacurile montane, hainele ude, lipsa de miscare, altitudinea, combinate cu consumul de tutun
si alcool predispun la nghet. Cel nghetat se scoate repede din apa sau zapada. Se va rencalzii progresiv
prin introducerea ntr-un sac de dormit cu o persoana sanatoasa. Nu se recomanda ncalzirea la foc deoarece
este neuniforma si produce necroze. Victimei i se vor da lichide calde, ndulcite. Daca exista degeraturi se
vor trata ca atare, iar n cazul tulburarilor de respiratie se va face reanimare respiratorie "gura la gura".

Raul de munte (de naltime) se datoreaza scaderii presiunii. n acest caz se va incetinii ritmul de
mers; celui bolnav i se va lua rucsacul din spate si i se va da cofeina. Daca masurile nu sunt suficiente se va
face o pauza. Antrenat treptat, organismul se poate adapta cu succes.
Vertijul (ameteala naltimilor) se manifesta prin repulsia sau atractia fata de vidul (haul) prapastiei.
El apare la persoanele lipsite de antrenament. Insuflndu-le ncredere si distragndu-le atentia n zona
periculoasa, teama dispare. Atentie, persoanele cu nervii slabiti nu vor aborda trasee dificile !

Descarcarile electrice datorate trasnetului produc arsuri grave si electrocutari cu oprirea
respiratiei si a inimii. Victimei i se va face reanimare cardiorespiratorie timp ndelungat, apoi se vor trata
arsurile.

Urticarea (blndele) apar sub forma de eruptii rosietice la suprafata pielii si provoaca mncarimi
puternice. Se pot datora: alimentelor, medicamentelor, ntepaturilor de insecte, transpiratiei dupa efort n
caldura sau frig. Mncarimile se combat cu spirt sau pudra mentolata; apoi se maseaza cu fluoncinolon. Se
recomanda calciu si vitamina C.

necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie etc.
Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul
trebuie sa evite orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine
echipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece. Orice pacient necat este suspicionat de existenta
leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de
resuscitare naintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de
vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator, apoi apare stopul cardiac.

Acest lucru apare ca urmare a nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop
respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamnii
pacientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca
necul este n apa dulce sau n apa sarata. n cazul n care victima revine complet la starea de constienta
dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este
fara simptomatologie semnificativa; aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.

Edited by D.M.M 34
TRUSA DE PRIM-AJUTOR

Prezentm componena minim a unei truse de prim-ajutor, ce trebuie luat n traseele lungi:

1. Fasa de tifon de 8 cm latime;
2. Comprese sterile impachetate separat in pachete sigilate (tip neadeziv) 10/10 cm;
3. Bandaje;
4. Leucoplast in fluture, simplu, pentru plagi;
5. Leucoplast, role de 2,5 cm;
6. Foarfeci;
7. Un pachet de tampoane de vata sterile;
8. Un bandaj elastic de 7-8 cm latime (pentru luxatii ori entorse de glezna sau pumn);
9. Un pachet de vata absorbanta nesterila (pentru a impacheta atelele);
10. Aspirine;
11. Paracetamol, Algocalmin, Calmant forte (se vor pune si siropuri sau tablete cu doze pentru copii sub 16
ani);
12. Termometru pentru masurarea temperaturii - oral si intrarectal;
13. O sticla cu sirop de ipeca (pentru producerea vomei in cazul inghitirii de substante toxice sau otravuri);
14. Pensa fara dinti;
15. Ace de siguranta;
16. O sticluta de apa oxigenata (solutie 3%);
17. Calciu gluconolactat;
18. O sticluta de tinctura de iod;
19. Xilina sau alt anestezic;
20. Lotiune dezinfectanta; Cea mai bun substan dezinfectant, ce poate fi folosit direct pe orice ran
(i nu ustur!), este betadina.
O alt substan ce se poate folosi pentru dezinfecia rnii este cloramina, care se gsete la farmacie sub
form de pastile. Soluia dezinfectant se prepar la faa locului din pastile de cloramin i ap. Dei
cloramina pare a fi mai uor de transportat n trusa medical. prin comparaie cu betadina este mai puin
eficient.
Apa oxigenat este un foarte bun dezinfectant dar este ceva mai greu de transportat. Dac tot
obinuii s luai o sticlu de spirt la munte, mai bine renunai la coninut i punei n loc ap oxigenat.
Spirtul (alcoolul medicinal) nu se va folosi n nici un caz naintea splrii cu ap i spun i nu
este recomandat nici ulterior pentru dezinfecia rnii. Spirtul omoar bacteriile dar i celulele proprii venite
n plag pentru a apra organismul mpotriva acestor bacterii, iar ulterior bacteriile rmase se nmulesc
mult mai repede. De aceea spirtul poate fi folosit eventual, doar pentru dezinfecia tegumentului intact din
jurul plgii.
21. O bucata de sapun plat;
22. Trusa de muscaturi de sarpe;
23. Un antihistaminic, forma lichida sau tablete, pentru reactii alergice;

In plus este recomandat sa avem cateva medicamente de uz general:
1. 1. analgezice (ex. Nurofen, Saridon, Panadol), aspirina si paracetamol (in variante pentru adulti
si copii)
2. 2. pentru stari febrile, dureri (Algocalmin)
3. 3. pentru indigestii, arsuri si dureri stomacale (Maalox, Rennie, Zantac)
4. 4. laxative usoare (Ciocolax, Duledax, ulei de parafina)
5. 5. antidiareice (Furazolidon, Saprosan, Smecta, Imodium)


Autoadministrarea "de urgenta" a antibioticelor este intotdeauna o greseala; tratamentul cu antibiotice
se face numai sub indrumarea medicului. In plus, antibioticele expirate sunt ineficiente si, "tratandu-te" cu
ele, boala se poate agrava. Asigura-te intotdeauna ca actiunea tabletelor pe care le autoadministrezi iti este
cunoscuta, asa cum ar trebui sa te familiarizezi si cu posibilele efecte secundare. De exemplu, antialgicele
(precum banala aspirina) pot produce ulcer si retentie hidrosalina (apa si saruri). Medicul de familie este cel
care iti poate da intotdeauna lamuririle necesare.
Edited by D.M.M 35



Notiuni de anatomie
Notiuni de anatomie a sistemului respirator
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de
gaze dintre organism si mediul extern. Acest aprarat are rolul de a asigura preluarea oxigenului din aer si
eliminarea dioxidului de carbon din organism. n plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea
superioara a cavitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale).
Aparatul respirator este alcatuit din:
caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism
plaminii sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.
Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare.
Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din
laringe, trahee si bronhii.
Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n doua
cavitati numite fose. Fosele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalzii aerul. Tot
aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. Deci nasul are rolul unui adevarat filtru.
Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara).
Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartilaje mobile, cel mai mare fiind asezat n
fata ca o proeminenta avnd forma unei carti deschise, cunoscuta si sub denumirea de Marul lui Adam. n
laringe se gasesc si doua perechi de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele situate inferior au rolul n
producerea sunetelor.
Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara n doua
ramuri care se numesc bronhii principale.
Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un
plamin.
Plaminii sunt organe pereche asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.


Respiratia
Aerul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu ajutorul contractiei muschilor cutiei toracice numiti
muschi respiratori. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si se contracta
muschii expiratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se elimina; acesta este procesul expiratiei.
Inspiratia si expiratia se repeta n ritm de 14-18/minut n functie de nevoile organismului. Varieaza n
functie de virsta si sex (este mai accelerata la copii si la femei).
Valori normale ale frecventei respiratorii:
Nou-nascuti = 40/min
Copii = 20 - 30/min
Adulti = 14 - 18/min
Masurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracele pacientului,
se numara expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.

Notiuni de anatomie a sistemului circulator
Aparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nchis de vase,
format din artere - capilare - vene.
Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 g cu un volum care a fost comparat cu
volumul pumnului drept al unui adult.
Este alcatuit din doua jumatati complet separate, dreapta si stnga, despartite printr-un perete vertical.
Fiecare jumatate este la rndul ei mpartita de un perete transversal n cte doua camarute, care comunica
Edited by D.M.M 36
ntre ele. Camarutele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numesc ventriculi.
Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula sngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul
arterelor scade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc sngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre snge si celule. Sngele
circula ntr-un singur sens: artere-capilare-vene.
Arterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.
n structura arborelui circulator exista:
circulatia mare
circulatia mica
Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima,
avnd traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul sngelui neoxigenat de la cord spre plamni si a celui ncarcat cu
oxigen napoi la inima.
Circulatia sngelui prin artere se face prin mpingerea sngelui ca urmare a contractiei ventriculelor.
Sngele este mpins cu intermitenta prin contractii, dar el curge n curent continuu, datorita elasticitatii
peretilor arteriali. Peretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca sngele sa fie sub o anumita presiune
sau tensiune. Aceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala (TA). Deci TA reprezinta presiunea
exercitata de snge asupra peretilor arterelor.
TA variaza n functie de vrsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de activitate.
Valori normale:
Adult: 115-140 / 70-90 mmHg, mai mica la femei.
n copilarie 91-110 / 60-65 mmHg.
Valori peste cele normale poarta numele de hipertensiune.
Valori sub cele normale poarta numele de hipotensiune.
Sistola=contractie, diastola=relaxare.

Masurarea TA:
pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10 minute;
la 1/3 inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometrului;
stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale ( marginea inferioara a bratului);
se umfla mansonul tensiometrului pna pe la 180/ 200 mmHg, ca apoi sa se nceapa dezumflarea
lenta;
valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu ajutorul stetoscopului n timpul
dezumflarii mansonului;
Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un val de snge, care izbeste sngele existent n vas si se
propaga ca o unda, dnd pulsul.
Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la
artera radiala, se masoara timp de 1 minut.
Valori normale:
adult 60-80 / minut;
copii 90-100 / minut;
nou nascut 130-140 / minut;
Edited by D.M.M 37
Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile
normale poarta numele de bradicardie.

Notiuni de anatomie a sistemului osteo-articular
Corpul omeneesc este mpartit n 4 segmente:
Cap
Gt
Trunchi
Membre
Capul reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei.
Gtul este segmentul care leaga capul de trunchi.
Trunchiul cuprinde trei regiuni:
toracele
abdomenul
bazinul
Toracele este regiunea superioara a trunchiului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte de
stern, lateral de cele 12 perechi de coaste si n jos de muschiul diafragm. Cutia toracica contine plamnii,
inima, vasele mari, traheea, bronhiile si esofagul.
Abdomenul este regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin
subtire si gros, pancreasul precum si splina si rinichii.
Bazinul este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne.
Portiunea inferioara a bazinului este pelvisul.
Membrele sunt parti ale corpului legate de trunchi, care se clasifica n membre superioare si inferioare.
Membrele superioare cuprind patru segmente:
umar
bratul este partea dintre umar si cot
antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si mna
mna este partea terminala a membrului superior.
Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber
si toracele osos. Ea este constituita din doua oase: clavicula si scapula.
Membrele inferioare cuprind:
coapsa este portiunea dintre sold si genunchi
gamba reprezinta portiunea dintre genunchi si picior
piciorul este partea terminala a membrului inferior.
Centura membrului inferior se compune din doua oase coxale. Oasele coxale se unesc inainte ntre ele,
napoi cu sacrul si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.
Aparatul locomotor ndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este alcatuit din
sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de
miscare. Oasele au rol n sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului. Articulatiile permit
miscarile oaselor Ele sunt mobile, semimobile si fixe. O articulatie este formata dintr-o cavitate articulara
fixa si un cap articular mobil, nconjurate de o capsula articulara. Muschii efectueaza miscarile. Ele sunt
nserati pe oase si produc miscarea lor prin contractii. Deosebim doua categorii de muschi:
Edited by D.M.M 38
Muschii scheletici fixati pe oase sau muschi striati, care dau contractii si care servesc pentru
miscarile corpului.
Muschii viscerali sau muschii netezi, sunt muschii organelor interne.
Scheletul omului este alcatuit din peste 200 de oase de diverse forme:
- lungi, late, scurte.
Scheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei
Scheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.

Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre
dorsale, 5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrale sudate ntre ele (sacrul) si 4-5 vertebre coccigiene
sudate ntre ele.

Scheletul membrelor cuprinde scheletul membrului superior, scheletul membrului inferior.

Scheletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau humerus, oasele antebratului:
cubitus sau ulna (nauntru), radius (n afara) si oasele minii.

Scheletul umarului este constituita din doua oase: clavicula si scapula.

Scheletul membrului inferior este alcatuit din osul coapsei sau femurul, oasele gambei: tibia
(nauntru) si peroneul ( n afara), rotula naintea genunchiului, oasele piciorului.

Oasele bazinului cuprind ilionul, ischionul si pubis.

Protocoale de interventie
Prim-ajutor de baza
Victima nu respira si nu are puls:
Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 solicitnd ajutorul echipei medicale
calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu
respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si
compresiunile toracice. Ele se executa succesiv.
n cazul n care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15,
acest lucru repetndu-se timp de un minut
n cazul n care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa
care se face reevaluarea pacientului.
Fiecare ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.

Tehnica ventilatiei artificiale
ngenuncheati lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu o
mna, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer




Edited by D.M.M 39

aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n acelasi timp se verifica
daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam .









Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul n
hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa
revina. Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a
sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid (locul de ntlnire a
coastelor). La acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si cel
aratator, dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua degete plasate pe piept,
aceasta este locul n care trebuie facute compresiunile toracice.















ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu
degetul inelar, pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de ntlnire a
coastelor). Ajungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga el,
apoi asezam podul palmei celeilalte mini, acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile.
Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara ca
degetele sa se sprijine pe torace.










Edited by D.M.M 40

Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia
longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de
aproximativ 4-5 cm (numarnd cu voce tare, si 1 si
















2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-100/min.

1.4.2. Victima nu respira dar are puls:
n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa
care vom anunta 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem, reevaluam starea pacientului si
vom actiona n functie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua
ventilatia pacientului verificnd periodic pulsul pacientului.

















1.4.3. Victima respira si are puls:
Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.
ngenunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei.
Asezam bratul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de corp, iar antebratul se ndoaie n sus. Vom
trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe
pamnt. Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul pacientului. l
vom ntoarce lateral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul n
hiperextensie si deschidem gura.


Edited by D.M.M 41



























Anuntam la 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam
situatia si supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.



Ventilatia pe balon si masca
n cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansata a
cailor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ:
Pipe Guedel sau cale oro-faringiana de diferite marimi:

Pipa Guedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor
aeriene superioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii mpiedicnd
caderea acesteia n spate, spre faringele posterior.
Alegerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura bucala la
unghiul mandibulei.

Edited by D.M.M 42
Introducerea pipei Gedel n cavitatea bucala se face tinnd pipa cu concavitatea n sus. Cnd vrful pipei
atinge bolta palatina (cerul gurii) se roteste 180 de grade si se continua naintarea pna ce capatul extern
ajunge la nivelul arcadelor dentare.

Mastile de ventilatie gura la masca de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpul ventilatiei.
La folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.

Cu capul asezat n hiperextensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca
pe fata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta a
mandibulei cu celelalte degete.

Balonul de ventilatie

Balonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oxigen. Folosind
balonul fara rezervor concentratia oxigenului n aerul ventilat nu depaseste 60 %, iar cu rezervor
suplimentar de oxigen (care se ataseaza la partea inferioara a balonului) se asigura o ventilatie cu oxigen de
90 % sau chiar peste.




Edited by D.M.M 43
Secventele resuscitarii cardio-respiratorii
Acest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuata de o persoana sau de
persoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata n stop cardio-respirator.
Aceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu
aer expirat si masajul cardiac extern.
Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermitnd
instalarea starii de moarte biologica pna la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte
resuscitarea cardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si
oxigenarea organelor vitale (creier,cord). Cteodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp ndelungat
depinznd de cauza care a dus la instalarea stopulu cardiac. Orice ntrziere reduce sansa victimei de a-si
reveni. De aceea trebuie actionat rapid si conform protocolului.


1.3.1. Evaluarea primara:

Siguranta salvatorului: Salvatorul evalueaza situatia generala asigurndu-se de lipsa oricarui pericol.
Asigurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti n pericol. Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic
intens, curentul electric, structuri instabile n care sau sub care se afla victima, substante toxice, gaze, boli
transmisibile care necesita o protectie speciala n timpul efectuarii ventilatiei artificiale.
Nivelul de constienta: Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? l scuturam cu grija
de umar si l ntreabam cu voce tare: Ce s-a ntmplat? Va simtiti bine? sau ncercam sa-l determinam sa
raspunda la comenzi ca de exemplu: Deschideti ochii.
Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost gasita,
(asigurati-va nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla
n pozitia respectiva. Se cheama ajutor calificat anuntnd situatia la 961. Starea victimei se reevalueaza
periodic pna la sosirea echipei calificate.
n cazul n care victima nu raspunde, deci este inconstienta:

















1.3.2. ABC-ul resuscitarii:

Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale:
A. Airway. Eliberarea cailor aeriene. Mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite
circulatia aerului ntre organism si mediul nconjurator.
B. Breathing Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul
de carbon n aerul atmosferic.
C. Circulation - Circulatia - Circulatia sngelui prin organism.
Edited by D.M.M 44

A. Airway. Eliberarea cailor aeriene
Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti una
dintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a putea
pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la mna
cealalta ridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre
faringele posterior blocnd astfel caile aeriene superioare.
Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati
gtul de eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi:
dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse.

B. Breathing Respiratia
Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne aplecam
asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii,
simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului.














Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-
10 secunde.

C. Circulation - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate
simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul
lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se
Edited by D.M.M 45
simte bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar niciodata n acelasi
timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10
secunde.















Primul ajutor in caz de rani
Rani la nivelul gatului
Ranile insotite de hemoragie prin intersectarea vaselor de sange de la acest nivel (artera carotida si vena jugulara)
sunt deosebit de grave prin pierderea rapida a unei cantitati mari de sange.
Primul ajutor - compresie pe zona sangeranda, realizata cu un strat gros de tesatura curata;
- se transporta de urgenta la spital asigurand compresie pe tot parcursul transportului.
NU se aplica bandaj circular compresiv al gatuluil
Rani cu corpi straini
Sunt acele rani in care agentul cauzal (sticla, aschii de lemn, bucati de metal, etc.) ramane infipt in rana.
Primul ajutor - se acopera rana cu tesatura curata iar deasupra se aseaza bandaje in asa fel incat acestea sa nu
preseze corpul strain.
Nu se inlatura corpii strainil
Bandajul pentru raniJtaieturi
Este format din doua parti: o parte interioara si una exterioara. Bandajul interior trebuie sa fie curat si sa acopere
toata suprafata taieturii, pentru a o proteja de impuritati. Compresele sterile sunt bune, in special, ca bandaje
interioare. !n cazuri de urgenta, se poate folosi o batista curata. O compresa simpla, fixata cu o rola de tifon, este
bandajul folosit in mod obisnuit. Un bandaj exterior functioneaza ca un suport pentru bandajele interioare. La fel
de bine se poate folosi in acest scop o banda elastica sau un bandaj elastic.
Bandajul compresiv
!n cazul unei taieturi adanci in coapsa, care duce la o hemoragie seriosa, acoperiti taietura cu bandaje curate.
Asezati un obiect care sa exercite presiune (piatra, o bucata de lemn) pe bandajul de deasupra ranii. Asigurati
bandajul printr-o acoperire circulara. Asezati ranitul intr-o pozitie ridicata. Apasati bandajul. !n cazul unei
hemoragii, un bandaj exterior este asezat ca un bandaj compresiv. Acest bandaj nu este neaparat necesar sa fie
curat.
Bandajul de sustinere.
O ranire a mainii se bandajeaza cu o compresa pe mana si cu o rola in palma. Nana este sustinuta prin asezarea
bratului intr-o esarfa. Bratul trebuie sa fie ridicat. Acest bandaj trebuie sa protejeze zona afectata de traume
externe. Astfel se vor reduce durerea si complicatiile. O banda elastica este foarte utila ca bandaj de sustinere.



Edited by D.M.M 46
Bandajarea
!nainte de a aplica un bandaj, trebuie sa stiti care este functia lui. Nulte persoane aplica bandajul numai pentru a
acoperi aspectul neplacut al unei rani.
Un bandaj are urmatoarele functii:
- protejarea impotriva infectiilor: bandajul pe rana;
- oprirea hemoragiei: bandaje compresive;
- protejarea taieturilor: bandajele de sustinere.