CAPITOLUL I

1.1. Lantul supravietuirii

Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare numar
posibil de pacienti aflati n stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca.
Puterea acestui lant este afectata direct de cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar
mare de victime cu SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si n totalitate n faza prespitaliceasca.
Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:
. !CC"S#$ R!P%&
'. S#P(R) *%)!$ &" +!,! (+$S)
PR%-#$ !.#)(R &" +!,! PR"C(C"
/. &"0%+R%$!R"! PR"C(C"
1. S#P(R)#$ !*!2S!) PR"C(C" !$ *%")%% (!$S)
1. ACCESUL RAPID
Prin acesta se ntelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie n cazul unui SCR. !cest acces
trebuie sa fie rapid, usor si neconditionat. 3n Statele #nite accesul se face printr-un numar de telefon unic al
serviciilor de urgenta 456, iar n "uropa acest model a fost preluat abia n anii 57 introduc8nd un numar de
telefon unic pentru toate serviciile de urgenta 9'6. 3n Rom8nia numarul de telefon care poate fi apelat n caz
de urgente medicale este 112 sau 961. &e amintit ca la ora actuala mai e:ista numerele de urgenta 981 -
pompieri, 955 - politie, 956 - ;andarmeria, 982 - protectia civila.
2. PRIUL A!UTOR DE "A#A PRECOCE
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.1/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


!cesta este de importanta ma;ora dovedita n cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR la care s-a
efectuat corect resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la nceput este mult mai favorabil comparativ cu cel al
pacientilor la care nu s-au efectuat manevrele de RCP (resuscitarea cardio - pulmonara) si au ramas o perioada
de timp neasistati pina la sosirea ec<ipei medicale. Populatia si personalul de interventie din cadrul serviciilor
specializate cum ar fi pompierii, politia, etc. trebuie sa fie instruite n acest domeniu si sensibilizate de
importanta ma;ora a acestui act, n asteptarea sosirii ec<ipelor medicale.
$. DE%I"RILAREA PRECOCE
-a;oritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baza o fibrilatie ventriculara (0*). #nicul
tratament eficient al fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. Cu c8t trece timpul, fibrilatia ventriculara devine
mai rezistenta la defibrilare p8na se instaleaza asistola. !stfel o defibrilare efectuata imediat la apritia 0* are
sansa de reusita de peste =>?, nsa o defibrilare efectuata la >-= minute de la aparitia 0* are sansa de reusita
variabila fara sa depaseasca >7? si care de obicei necesita multiple defibrilari cu energie mare.
Pentru a face defibrilarea accesibila personalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoare
numite defibrilatoare semiautomate. !ceste defibrilatoare n tari cum ar fi Statele #nite, 0ranta, -area +ritanie,
etc. se afla n dotarea pompierilor, a politiei, a sefilor de gara, a ste@ardeselor la bordul avioanelor care
transporta un numar mare de pasageri, astfel facind defibrilarea posibila ct mai precoce, naintea sosirii
ec<ipa;ului medical calificat.
&. SUPORTUL A'A(SAT PRECOCE AL 'IETII
!ceasta veriga este de mare importanta n cazul pacientilor aflati n stop cardiac si care necesita ngri;iri de
terapie intensiva, administrare de medicamente specifice si aplicare de manevre speciale n timpul resuscitarii.
)impul optim de sosire al acestor ec<ipe trebuie sa fie sub 7 minute, cu conditia nceperii RCP de baza de la
aparitia evenimentului sau n cel mult >-A minute daca lipsesc verigile ' si / din lantul supravietuirii. Studiile
efectuate de Serviciul -obil de #rgenta, Reanimare si &escarcerare )g.-ures (S-#R&) au aratat ca victimele
resuscitate n prespital care au plecat n viata de la terapie intensiva sunt cele la care ec<ipa;ul de interventie a
sosit n sub >-A minute. *ictimele resuscitate n prespital dar la care ec<ipa;ul de interventie a sosit n mai mult
de A minute de la instalarea stopul cardiac au suferit leziuni cerebrale ireversibile. !ceasta n conditiile n care
verigile ' si / din lantul supravietuirii nca lipsesc la )g. -ures si n Rom8nia.
1.2. ()tiuni *e anat)+ie
1.2.1. ()tiuni *e anat)+ie a siste+ului respirat)r
!paratul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea sc<imburilor de gaze
dintre organism si mediul e:tern. !cest aprarat are rolul de a asigura preluarea o:igenului din aer si eliminarea
dio:idului de carbon din organism. 3n plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioara a
cavitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale).
!paratul respirator este alcatuit din:
caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism
plaminii sunt organele la nivelul carora are loc sc<imbul de gaze.
Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare.
Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din laringe,
tra<ee si bron<ii.
Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n doua cavitati
numite fose. 0osele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalzii aerul. )ot aici se
gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. &eci nasul are rolul unui adevarat filtru.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.2/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara).
Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartila;e mobile, cel mai mare fiind asezat n fata
ca o proeminenta av8nd forma unei carti desc<ise, cunoscuta si sub denumirea de 9-arul lui !dam6. 3n laringe
se gasesc si doua perec<i de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele situate inferior au rolul n producerea
sunetelor.
Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara n doua ramuri
care se numesc bron<ii principale.
Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un plamin.
Plaminii sunt organe perec<e asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.
Respiratia
!erul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu a;utorul contractiei musc<ilor cutiei toracice numiti
musc<i respiratori. !cesta este actul respiratiei. !poi musc<ii respiratori se rela:eaza si se contracta musc<ii
e:piratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se eliminaB acesta este procesul e:piratiei. %nspiratia si
e:piratia se repeta n ritm de 1-=Cminut n functie de nevoile organismului. *arieaza n functie de virsta si se:
(este mai accelerata la copii si la femei).
*alori normale ale frecventei respiratorii:
2ou-nascuti D 17Cmin
Copii D '7 - /7Cmin
!dulti D 1 - =Cmin
-asurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut av8nd m8na asezata pe toracele pacientului, se
numara e:pansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.
1.2.2. ()tiuni *e anat)+ie a siste+ului ,ir,ulat)r
!paratul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nc<is de vase, format din
artere - capilare - vene.
Ini+a este un organ musculos, cavitar, de apro:imativ /77 g cu un volum care a fost comparat cu volumul
pumnului drept al unui adult.
"ste alcatuit din doua ;umatati complet separate, dreapta si st8nga, despartite printr-un perete vertical. 0iecare
;umatate este la r8ndul ei mpartita de un perete transversal n c8te doua camarute, care comunica ntre ele.
Camarutele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de ;os se numesc ventriculi.
Ar-)rele circulator este format din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula s8ngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul arterelor
scade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc s8ngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face sc<imbul nutritiv ntre s8nge si celule. S8ngele circula
ntr-un singur sens: artere-capilare-vene.
!rterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.
3n structura arborelui circulator e:ista:
circulatia mare
circulatia mica
Circulatia mare transporta o:igen spre tesuturi si organe, aduce C(' de la tesuturi si organe spre inima, av8nd
traseul: inima-artere-organe-vene-inima.
Circulatia mica asigura transportul s8ngelui neo:igenat de la cord spre plam8ni si a celui ncarcat cu o:igen
napoi la inima.
Circulatia s8ngelui prin artere se face prin mpingerea s8ngelui ca urmare a contractiei ventriculelor.
S8ngele este mpins cu intermitenta prin contractii, dar el curge n curent continuu, datorita elasticitatii peretilor
arteriali. Peretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca s8ngele sa fie sub o anumita presiune sau tensiune.
!ceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala ()!). &eci )! reprezinta presiunea e:ercitata de s8nge
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.3/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


asupra peretilor arterelor.
)! variaza n functie de vrsta, se:, ora din timpul zilei si gradul de activitate.
*alori normale:
!dult: >-17 C E7-57 mmFg, mai mica la femei.
3n copilarie 5-7 C A7-A> mmFg.
*alori peste cele normale poarta numele de .ipertensiune.
*alori sub cele normale poarta numele de .ip)tensiune.
SistolaDcontractie, diastolaDrela:are.
-asurarea )!:
pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 7 minuteB
la C/ inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometruluiB
stetoscopul se pune pe proiectia arterei bra<iale ( marginea inferioara a bratului)B
se umfla mansonul tensiometrului p8na pe la =7C '77 mmFg, ca apoi sa se nceapa dezumflarea lentaB
valorile )! reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu a;utorul stetoscopului n timpul dezumflarii
mansonuluiB
Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un val de s8nge, care izbeste s8ngele e:istent n vas si se propaga ca o
unda, d8nd pulsul.
Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu '-/ degete, cel mai frecvent la artera
radiala, se masoara timp de minut.
*alori normale:
adult A7-=7 C minutB
copii 57-77 C minutB
nou nascut /7-17 C minutB
Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste ta<icardie, scaderea frecventei sub valorile normale
poarta numele de bradicardie.
1.$. Se,ventele resus,itarii ,ar*i)/respirat)rii
!cest termen include toate elementele de resuscitare fara ec<ipament, efectuata de o persoana sau de persoanele
care acorda primul a;utor la o victima aflata n stop cardio-respirator.
!ceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu aer
expirat si masajul cariac extern!
Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermit8nd
instalarea starii de moarte biologica p8na la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte resuscitarea
cardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si o:igenarea
organelor vitale (creier,cord). C8teodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp ndelungat depinz8nd de
cauza care a dus la instalarea stopulu cardiac. (rice nt8rziere reduce sansa victimei de a-si reveni. &e aceea
trebuie actionat rapid si conform protocolului.
1.$.1. Evaluarea pri+ara0
Si1uranta salvat)rului0 Salvatorul evalueaza situatia generala asigur8ndu-se de lipsa oricarui pericol.
!sigurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti n pericol. Riscurile ma;ore pentru salvator pot fi: trafic
intens, curentul electric, structuri instabile n care sau sub care se afla victima, substante to:ice, gaze, boli
transmisibile care necesita o protectie speciala n timpul efectuarii ventilatiei artificiale.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.(/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


(ivelul *e ,)nstienta0 Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstientG 3l scuturam cu gri;a de
umar si l ntreabam cu voce tare: 9Ce s-a nt8mplatG *a simtiti bineG6 sau ncercam sa-l determinam sa
raspunda la comenzi ca de e:emplu: 9&esc<ideti oc<ii.6
&aca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost gasita, (asigurati-
va nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla n pozitia
respectiva. Se c<eama a;utor calificat anunt8nd situatia la 5A. Starea victimei se reevalueaza periodic p8na la
sosirea ec<ipei calificate.
3n cazul n care victima nu raspunde, deci este inconstienta:
1.$.2. A"C/ul resus,itarii0
Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale:
!. !ir@aH. I "liberarea cailor aeriene. -entin8nd desc<ise si libere caile aeriene se permite circulatia
aerului ntre organism si mediul ncon;urator.
+. +reat<ing I Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plam8ni si se elibereaza dio:idul de
carbon n aerul atmosferic.
C. Circulation - Circulatia - Circulatia s8ngelui prin organism.
A. Air2a3. I "liberarea cailor aeriene
"liberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si <ipere:tensia capului apas8nd pe frunte. Puneti una dintre
m8ini pe fruntea pacientului (astfel nc8t degetul mare si cel aratator sa ram8na libere pentru a putea pensa nasul
victimei c8nd i se face respiratie gura la gura.) 3n acelasi timp cu doua degete de la m8na cealalta ridicati barbia
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.!/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


victimei. 3n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre faringele posterior bloc8nd
astfel caile aeriene superioare.
0ac8nd o <ipere:tensie a capului si ridic8nd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. "liberati g8tul de
eventualele <aine str8nse. 3ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. !ceasta pot fi: dantura rupta,
proteze dentare rupte, saliva, s8nge etc. 2u pierdeti timpul caut8nd obstructii ascunse.
". "reat.in1 I Respiratia
Pastr8nd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. 2e aplecam
asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii,
simtiti daca e:ista sc<imb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului.
Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei !SC#$)!)%, S%-)%)% S% *"&")% timp de minimum >-7
secunde.
C. Cir,ulati)n - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. "valuarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti
cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din musc<ii g8tului si marul lui !dam.
&egetele aratator si mi;lociu localizeaza marul lui !dam si vor aluneca lateral pe g8t p8na se simte bataia n
v8rful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale g8tului dar niciodata n acelasi timp. !ceasta etapa
poate fi e:ecutata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de >-7 secunde.
3n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in capitolul urmator:

22-07-2011 <prim ajutor> Pg.6/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


1.&. Pr)t),)ale *e interventie
Pri+/a4ut)r *e -a5a
1.&.1. 'i,ti+a nu respira si nu are puls0
Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 5A solicit8nd a;utorul ec<ipei medicale calificate
si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. &aca victima nu respira, nu are
puls si esti sigur ca va sosi a;utor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. "le
se e:ecuta succesiv.
3n cazul n care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masa; cardiac trebuie sa fie de ':>, acest
lucru repet8ndu-se timp de un minut
3n cazul n care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de :>. Se e:ecuta 7 cicluri dupa care se
face reevaluarea pacientului.
0iecare ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.
Tehnica ventilatiei artificiale
3ngenunc<eati l8nga pacient. Cu capul victimei n <ipere:tensie se mentine gura usor ntredesc<isa cu o m8na,
n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. %nspirati profund aer J
Jaseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de '-/ secunde. 3n acelasi
timp se verifica daca toracele se ridica atunci c8nd noi insuflam .
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.7/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


0iecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nc8t toracele sa se ridice. )ineti capul n
<ipere:tensie cu barbia ridicata ndepart8nd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina.
*olumul de aer pe care l insuflam este mai important dec8t ritmul n care l administram.
Tehnica masajului cariac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara a
sternului. &egetul inelar merge de-a lungul rebordului costal p8na la apendicele :ifoid (locul de nt8lnire a
coastelor). $a acest nivel l8nga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mi;lociu si cel aratator,
dupa care asezam podul palmei celeilalte m8ini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, aceasta este locul
n care trebuie facute compresiunile toracice.
3ngenunc<eati l8nga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar, pornind
din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele :ifoid (locul de nt8lnire a coastelor). !;ung8nd cu
degetul inelar la apendicele :ifoid, asezati degetul mi;lociu si aratator l8nga el, apoi asezam podul palmei
celeilalte m8ini, acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile.
!seazam cealalta m8na (cea cu care am reperat apendicele :ifoid), peste m8na situata pe stern fara ca
degetele sa se spri;ine pe torace.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg./39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a
pacientului se fac compresiunile astfel nc8t sa nfundam sternul cu o ad8ncime de apro:imativ 1-> cm
(numar8nd cu voce tare, si si
' si / si 1 si >KK). 0recventa compresiunilor e:terne trebuie sa fie de =7-77Cmin.
1.&.2. 'i,ti+a nu respira *ar are puls0
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.9/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


3n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 7 ventilatii artificiale dupa care
vom anunta 5A solicit8nd a;utor medical calificat. 2e rentoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actiona
n functie de ceea ce vom constata. 3n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia
pacientului verific8nd periodic pulsul pacientului.
1.&.$. 'i,ti+a respira si are puls0
&aca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.
3ngenunc<ind l8nga victima vom elibera caile aeriene prin <ipere:tensia capului si ridicarea barbiei. !sezam
bratul cel mai apropiat al victimei n ung<i drept fata de corp, iar antebratul se ndoaie n sus. *om trece celalalt
brat al victimei peste torace asez8nd dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridica genunc<iul ( cel opus fata de salvator) victimei, trag8ndu-l n sus si mentin8nd piciorul pe pam8nt.
Cu o m8na vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta m8na genunc<iul pacientului. 3l vom ntoarce
lateral spre salvatorB ne asiguram ca se spri;ina pe genunc<i si pe cot, rearan;am capul n <ipere:tensie si
desc<idem gura.
!nuntam la 5A solicit8nd a;utor medical calificat. 2e rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia si
supraveg<em pacientul p8na la sosirea ec<ipa;ului medical.
1.5. De5)-stru,tia ,ail)r aeriene superi)are
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.10/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


1.5.1. Pa,ient ,)nstient0
(bstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain.
*ictima se va sufoca. (bstructia poate fi incompleta sau completa. &aca victima este constienta va indica acest
lucru prin prinderea g8tului cu o m8na sau cu doua m8ini.
3n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncura;at sa
tuseasca.
&aca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita manevra Feimlic<B se aplica
atunci c8nd obstructia devine completa. !propiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, ndepartati
picioarele, aseaza-ti o m8na la mi;locul distantei dintre ombilic si apendicele :ifoid, cu cealalta m8na prindeti
m8na nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.11/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


!ceste miscari vor comprima diafragmul care la r8ndul lui va comprima plam8nii si presiunea creata n bron<ii
va arunca corpul strain n cavitatea bucala. 0aceti aceste miscari p8na eliberati caile aeriene.
1.5.2. Pa,ient in,)nstient0
&aca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pam8nt si aplicati aceeasi manevra, ncalec8nd picioarele
victimei. Reperati locul, asez8nd podul palmei la mi;locul distantei dintre ombilic si apendicele :ifoid. !sezati
cealalta m8na peste aceasta (ca la masa;ul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste n ad8ncime si n sus.
Repetati aceste miscari de 1-> ori dupa care, ntorc8nd capul victimei ntr-o parte, verificati cavitatea bucala a
acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. &aca acesta nu este vizibil, ncercati din nou sa
ventilati, observ8nd daca intra sau nu aerul. 3n caz de insucces repetati manevra Feimlic< p8na c8nd caile
aeriene vor fi libere.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.12/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


1.6. Aspiratia ,ail)r aeriene
&in punct de vedere anatomic, caile aeriene sunt mpartite n cai respiratorii superioare si inferioare, limita de
separare fiind corzile vocale.
Cauzele comune de obstructie a cailor repiratorii superioare includ: limba, tesuturile moi, s8ngele, voma,
corpii straini si laringospasmul.
$a nivelul cailor aeriene inferioare, obstructia poate fi cauzata de secretii, edem, bro<ospasm, s8nge si
continut gastric aspirat.
"liberarea cailor respiratorii superioare se face utiliz8nd un aspirator si o sonda de aspiratie dura de tip
LanMauer n cazul n care cauza obstructiei este un lic<id, iar n cazul n care cauza obstructiei este un corp
strain dur, cum ar fi un bol alimentar, atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu a;utorul manevrei Feimlic<.
1.6.'entilatia pe -al)n si +as,a
3n cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansata a cailor
respiratorii si a ventilatiei adecvate includ:
Pipe 7ue*el sau ,ale )r)/8arin1iana *e *i8erite +ari+i0
Pipa Nuedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor aeriene
superioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii mpiedic8nd caderea
acesteia n spate, spre faringele posterior.
!legerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura bucala la
ung<iul mandibulei.

%ntroducerea pipei Nedel n cavitatea bucala se face tin8nd pipa cu concavitatea n sus. C8nd v8rful pipei atinge
bolta palatina (cerul gurii) se roteste =7 de grade si se continua naintarea p8na ce capatul e:tern a;unge la
nivelul arcadelor dentare.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.13/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc



astile *e ventilatie 1ura la +as,a de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpul ventilatiei. $a
folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.

Cu capul asezat n <ipere:tensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca pe fata si
o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta a mandibulei cu
celelalte degete.
"al)nul *e ventilatie

+alonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu o:igen. 0olosind balonul fara
rezervor concentratia o:igenului n aerul ventilat nu depaseste A7 ?, iar cu rezervor suplimentar de o:igen (care
se ataseaza la partea inferioara a balonului) se asigura o ventilatie cu o:igen de 57 ? sau c<iar peste.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.1(/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Capit)lul II
()tiuni *e -a5a
2.1. De8i-rilarea
&efibrilarea reprezinta utilizarea n scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari, ntr-un
interval foarte scurt de timp. Socul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitate electrica si mecanica
ineficienta permit8nd reluarea unei activitati contractile eficiente.
!rgumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele:
ritmul cel mai frecvent ntlnit n SCR este fibrilatia ventriculara
singurul tratament eficient al 0* este defibrilarea.
succesul defibrilarii depinde de rapiditatea efectuarii manevrei.
0* tinde sa se degradeze trec8nd n asistola n c8teva minute.
-ulti dintre pacientii aflati n fibrilatie ventriculara au sansa supravietuirii fara sec<ele neurologice c<iar daca
defibrilarea s-a efectuat tardiv (A-7 minute), cu conditia initierii si efectuarii RCP p8na la sosirea
defibrilatorului. -anevrele de RCP pot mentine 0* si contribuie la mentinera perfuziei cerebrale si cardiace, n
acelasi timp nsa nu pot,singure converti 0* la un ritm normal.
*iteza efectuarii defibrilarii este factorul determinant al succesului manevrelor resuscitarii. Studiile au
aratat prezenta ta<icardiei ventriculare ca ritm initial la persoanele care au facut SCR n prespital n conditii ce
e:clud traumatismele. !cest ritm dureaza nsa foarte putin, trec8ndu-se rapid n 0*, iar pentru 0* singura sansa
de resuscitare este defibrilarea. 3n continuare proportia pacientilor care ram8n n 0* descreste n fiecare minut,
concomitent cresc8nd procentul asistolei, cu mult mai putine sanse de resuscitare. )imp de 1 p8na la = minute
apro:imativ >7? din pacientii n colaps sunt nca n 0*. Repet8nd ca viteza efectuarii defibrilarii ram8ne
factorul determinant, eforturile se vor concentra pentru a scurta timpul de la aparitia SCR p8na la defibrilare.
!cest lucru se poate face si implement8nd utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate.
"le sunt de doua tipuri:
manuale, unde este necesara o persoana calificata cu pregatire medicala, pentru operarea lor
semiautomate, care au aparut recent, permit8nd personalului fara pregatire medicala sa foloseasca
aparatul cu succes.
2.1.1.De8i-rilat)rul se+iaut)+at
!vanta;ul defibrilatoarelor semiautomate este faptul ca, personalul care le opereaza, necesita mai putina
e:perienta, nefiind necesare cunostinte pentru interpretarea ritmurilor cardiace.
!cest lucru permite unei game largi de persoane (politie, pompieri etc.), sa efectueze actul de defibrilare
naintea sosirii ec<ipa;elor medicale.
Succesul defibrilarii depinde de trecerea unui curent adecvat n vederea depolarizarii miocardului, acest
lucru fiind conditionat de pozitia electrozilor, impedanta transtoracica, volumul corpului pacientului si energia
folosita la soc.
(peratorul va lipi electrozii de defibrilare de singura folosinta pe toracele pacientului si va apasa pe butonul
de analiza al defibrilatorului care la r8ndul sau va efectua monitorizarea si interpretarea automata a ritmului.
&aca ritmul detectat necesita defibrilare, defibrilatorul se va ncarca automat, iar operatorul va primi instructiuni
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.1!/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


scrise si auditive pentru efectuarea socului apas8nd pe un buton special aflat pe defibrilator si nu pe electrozii de
defibrilare.
"nergia utilizata la prima defibrilare la adult este de '77 ., n cazul insuccesului se repeta nca o data cu '77
., iar restul socurilor n timpul resuscitarii vor fi efectuate cu o energie de /A7 .. 2u e:ista limita la numarul de
socuri care poate fi efectuat.
&efibrilarile vor fi efectuate n grupuri de c8te trei. &eoarece cele trei socuri pot fi efectuate rapid nu este
necesara ntreruperea secventei de soc pentru efectuarea masa;ului cardiac si a ventilatiei. &upa cel de al treilea
soc, aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indica verificarea pulsului de catre salvator si continuarea
manevrelor de resuscitare n cazul n care salvatorul nu identifica prezenta pulsului.
'..'. Prin,ipiile *e8i-rilarii pre,),e
Stabilesc ca tot personalul instruit n +$S trebuie sa stie sa utilizeze un defibrilator. Conceptul a fost rapid
acceptat si aplicat.
Personalul care efectueaza manevrele de +$S include: personal medical care lucreaza n spital sau prespital,
pompieri, politisti, alte categorii care pot interveni ca primi intervenienti n locuri si situatii n care poate apare
stopul cardio-respirator (salvatori marini, montani, personal de nsotire sau ngri;ire, ec<ipe de prim a;utor de pe
platformele industriale, de fora;, etc.). Practic defibrilarea trebuie considerata parte integranta a +$S.
&efibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat soc elctric n vederea ntreruperii unei aritmii.
*orbim de defibrilare c8nd aritmia este 0* si de cardioversie c8nd este vorba de alte aritmii-fibrilatie atriala,
flutter atrial, ta<icardie ventriculara.
Principalele componente ale unui defibrilator sunt: potentiometru variabil pentru selectarea nivelurilor de
energie, un transformator de conversie a curentului alternativ n curent direct, un capacitor pentru stocarea
energiei, un buton pentru comanda ncarcarii si altul pentru descarcare nc<iz8nd astfel circuitul dintre capacitor
si electrozi. &efibrilatoarele semiautomate prezinta c8teva caracteristici: legatura cu pacientul se efectueaza prin
electrozi adezivi de defibrilare atasati la cabluri fle:ibil, deasemenea aparatul contine un sistem de detectie si
analiza a ritmului programat pentru 0*C)*. $a detectarea unui asemenea ritm defibrilatorul ,,indica6
operatorului sa administreze socul. Componenta ,,automata6 se refera la detectarea ritmului de catre aparat si nu
de catre operator.
Ener1ie9 intensitate9 tensiune
P#)"R"!(O!)))D#(*($)%) : %(!-P"R%)
"2"RN%!(.(#$%)DP(O!))) : )%-P(S"C#2&")
"2"RN%!(.(#$%)D#(*($)%) : %(!-P"R%) : )%-P(S"C#2&")
%(!-P"R%)D#(*($)%) C R((F-%)
&esi operatorul selecteaza nivelul de energie, totusi flu:ul de curent masurat n amperi este cel care defibrileaza.
Cu o cantitate fi:a de energie stocata n capacitor curentul administrat depinde de impedanta (rezistenta) dintre
electrozii defibrilatorului.
'../. I+p)rtanta *e8i-rilat)arel)r se+iaut)+ate
#tilizarea defibrilatoarelor a fost mult timp rezervata personalului medical. $a ora actuala aceasta manevra
tinde sa devina parte componenta a +$S, motiv pentru care trebuie nsusit de personalul instruit n aceste
manevre.
)ermenul de semiautomat implica e:istenta unui sistem de detectie si analiza a ritmului .#nele dintre
acestea sunt complet automate, altele fiind doar semiautomatr. )oate prezinta doi electrozi adezivi cu dublu rol:
culegerea informatiilor despre ritmul cardiac si administrarea socului electric.
(peratorul este cel care ataseaza cei doi electrozi, comanda aparatului sa analizeze ritmul si n situatia n
care se impune, comanda administrarea socului. "ste importanta aceasta ultima decizie a operatorului.
'..1. Pasii )perati)nali0
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.16/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


1. P)rniti aparatul
2. Atasati ele,tr)5ii
$. C)+an*ati anali5a rit+ului
&. Ur+ariti instru,tiunile aparatului
5. C)+an*ati *es,ar,area s),ului.

2.2. ()tiuni *e anat)+ie a siste+ului )ste)/
arti,ular
Corpul omeneesc este mpartit n 1 segmente:
Cap
N8t
)runc<i
-embre
Capul reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei.
"#tul este segmentul care leaga capul de trunc<i.
Trunchiul cuprinde trei regiuni:
toracele
abdomenul
bazinul
Toracele este regiunea superioara a trunc<iului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte de stern, lateral
de cele ' perec<i de coaste si n ;os de musc<iul diafragm. Cutia toracica contine plam8nii, inima, vasele mari,
tra<eea, bron<iile si esofagul.
Abomenul este regiunea de mi;loc a trunc<iului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin subtire si
gros, pancreasul precum si splina si rinic<ii.
Bazinul este regiunea inferioara a trunc<iului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne. Portiunea
inferioara a bazinului este pelvisul.
$embrele sunt parti ale corpului legate de trunc<i, care se clasifica n membre superioare si inferioare.
$embrele superioare cuprind patru segmente:
umar
bratul este partea dintre umar si cot
antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si m8na
m8na este partea terminala a membrului superior.
Centura membrului superior formeaza sc<eletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si
toracele osos. "a este constituita din doua oase: clavicula si scapula.
$embrele inferioare cuprind:
coapsa este portiunea dintre sold si genunc<i
gamba reprezinta portiunea dintre genunc<i si picior
piciorul este partea terminala a membrului inferior.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.17/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Centura membrului inferior se compune din doua oase co:ale. (asele co:ale se unesc inainte ntre ele, napoi cu
sacrul si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.
Aparatul locomotor ndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. "ste alcatuit din
sistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de miscare.
(asele au rol n sustinerea musc<ilor si mentin pozitia verticala a corpului. !rticulatiile permit miscarile oaselor
"le sunt mobile, semimobile si fi:e. ( articulatie este formata dintr-o cavitate articulara fi:a si un cap articular
mobil, ncon;urate de o capsula articulara. -usc<ii efectueaza miscarile. "le sunt nserati pe oase si produc
miscarea lor prin contractii. &eosebim doua categorii de musc<i:
-usc<ii sc<eletici fi:ati pe oase sau musc<i striati, care dau contractii si care servesc pentru miscarile
corpului.
-usc<ii viscerali sau musc<ii netezi, sunt musc<ii organelor interne.
%cheletul omului este alcatuit din peste '77 de oase de diverse forme:
- lungi, late, scurte.
%cheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei
%cheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.
Coloana vertebrala este alcatuita din //-/1 de vertebre: 6 verte-re ,ervi,ale9 12 verte-re *)rsale9 5
verte-re l)+-are9 5 verte-re sa,rale sudate ntre ele (sacrul) si &/5 verte-re ,),,i1iene sudate ntre ele.
%cheletul membrelor cuprinde sc<eletul membrului superior, sc<eletul membrului inferior.
Sc<eletul membrului superior este alcatuit din osul -ratului sau .u+erus9 oasele antebratului: ,u-itus sau
ulna (nauntru), ra*ius (n afara) si )asele +:inii.
Sc<eletul umarului este constituita din doua oase: ,lavi,ula si s,apula.
Sc<eletul membrului inferior este alcatuit din )sul ,)apsei sau 8e+urul9 oasele gambei: ti-ia (nauntru) si
per)neul ( n afara), r)tula naintea genunc<iului, oasele piciorului.
(asele bazinului cuprind ili)nul9 is,.i)nul si pu-is.
2.$. Evaluarea pri+ara a pa,ientului
trau+ati5at
%n cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim e:act ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. (rice
greseala comisa poate agrava starea bolnavului pun8ndu-i viata n pericol.
(biectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce si
corect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. &eci principiul
fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este:
! 2# !NR!*! S)!R"! *%C)%-"% P
Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele nt8lnite la pacientii fara traumatisme.
Evaluarea 5)nei si si1uranta salvat)rului ram8n n atentia noastra.
Sa devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea ve<iculelor
3ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evit8nd riscurile si C sau
agravarea situatiei.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.1/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


. eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se face <ipere:tensia capului ci sublu:atia mandibulei.
'. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud
/. verificarea pulsului
&aca este necesar se ncep imediat manevrele de resuscitare e:ceptie fiind situatia n care se constata e:istenta
unei <emoragii masive, situatie c8nd se realieaza <emostaza apoi se vor ncepe manevrele de resuscitare.
3n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea e:istentei leziunii de coloana cervicala.
Suspiciunea e:istentei leziunii de coloana cervicala apare:
la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune
viata n pericol).
la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului
la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului
la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul g8tului
la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul g8tului pacientului
la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...)
%nfirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza e:amenului
radiografic.
!tentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosim gulere
cervicale.
Nulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati.
Pentru fi:area gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. #n salvator se aseaza
la capul pacientului, va fi:a capul si cu o miscare ferma va aseza capul n a:,
cel de-al doilea salvator v-a fi:a gulerul cervical. %mportant este sa se ndeparteze toate <ainele din ;urul g8tului
pacientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a g8tului fara a-l mai misca.


2.&.Evaluarea se,un*ara a pa,ientului
trau+ati5at
(data verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o evaluare mai
detailata, din cap p8na n v8rful picioarelor, caut8ndu-se alte posibile leziuni.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.19/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Pentru a realiza o e:aminare amanuntita se dezbraca complet pacientul av8nd totusi gri;a sa-l prote;am de
<ipotermie.
"valuarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte:
E;a+en neur)l)1i, *e -a5a
nivel de constienta cel mai simplu realizat conform Scalei Nlasgo@
. &esc<iderea oc<ilor
spontan................................................... 1 puncte
la cerere................................................../ puncte
la durere..................................................' puncte
nu desc<ide.............................................. punct
'. Cel mai bun raspuns motor
la ordin...................................................A puncte
localizeaza stimulii durerosi..................> puncte
retrage la durere................................... 1 puncte
fle:ie la durere..................................... / puncte
e:tensie la durere..................................' puncte
nici un raspuns..................................... punct
/. Cel mai bun raspuns verbal
orientat................................................. > puncte
confuz ..................................................1 puncte
cuvinte fara sens ................................./ puncte
zgomote................................................' puncte
nici un raspuns.................................... punct
dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea simultan,
diminu8ndu-se la lumina si marindu-se la ntuneric.
evaluarea sensibilitatii si capacitatea de miscare a membrelor superioare si inferioare.
Evaluarea si trata+entul le5iunil)r ,apului9 1:tului
rani, contuzii, <emoragii
se e:amineaza urec<ea, nasul, gura
leziuni oculare
leziuni osoase

Evaluarea si trata+entul le5iunil)r la nivelul t)ra,elui
evaluarea durerii si C sau a dificultatii respiratiei
rani, contuzii, <emoragii
leziuni osoase
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.20/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc



Evaluarea si trata+entul le5iunil)r la nivelul a-*)+enului si -a5inului
a se evalua daca e:ista durere abdominala
rani, <emoragii
leziuni osoase, fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne,
vase mari, rectul.
Evaluarea si trata+entul le5iunil)r la nivelul e;tre+itatil)r
rani, contuzii sau <emoragii
a se evalua e:istenta durerii
se palpeaza pulsul periferic


22-07-2011 <prim ajutor> Pg.21/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


CAPITOLUL III
TRAUATISE
$. 1.Trau+atis+e )ste)/arti,ulare
)raumatismele osteo-articulare apar ca atare sau n cadrul unor politraumatisme.
$.1.1. %ra,turi si i+)-ili5area l)r
0racturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, const8nd n
ntreruperea continuitatii acestuia. 3n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui
fracturile pot fi de mai multe feluri:
fracturi &nchise - tegumentele n ;urul focarului de fractura sunt intacte
fracturi eschise - focarul de fractura comunica cu e:teriorul printr-o plaga
fracturi irecte - n care agentul traumatizant actioneaza c<iar la locul de producere a fracturii
fracturi inirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant
&e asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracturi
spiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. $a fel pot fi fracturi complete, interes8nd ntreaga circumferinta a
osului sau incomplete (partiale). $a batr8ni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma
unor traumatisme minore, sau c<iar la efectuarea unui pas gresit.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Se+ne *e pr)-a-ilitate
durere spontana sau ntru-n punct fi:, e:acerbata la palpare sau mobilizare
impotenta functionala a membrului afectat
deformarea si scurtarea regiunii
ec<imoze tardive
tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale
Se+ne *e ,ertitu*ine <se+ne si1ure=
mobilitate anormala n focar
perceperea palpatorie de crepitatii osoase
netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura
ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase
ETODA CEA AI SI7URA DE DIA7(OSTIC >( CA#UL SUSPICIO(ARII U(EI %RACTURI
ESTE E%ECTUAREA RADIO7RA%IEI.
0racturile se pot nsotii de o serie de complicatii:
Complicatii imeiate'
transformarea unei fracturi nc<ise ntr-o fractura desc<isa
lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate
infectia focarului de fractura
Complicatii tarive (&nt#rziate)'
cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice)
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.22/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


pseudartroza (nt8rzierea consolidarii fracturii)
calusul vicios
%mobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate,
pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. -i;loacele de imobilizare
sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora
se aplica. Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea
trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. 3nainte
de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n a:. !cest lucru este valabil numai
n cazul fracturilor nc<ise. 0racturile desc<ise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la acel
nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune.
)ipuri de atele speciale:
atele Qramer (confectionate din s8rma)
atele pneumatice (gonflabile)
atele vacuum
!tele improvizate: din sc8ndura, crengi de copac...
%ra,turile +e+-rului superi)r0
Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul de
predilectie constituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizarea
provizorie este cu cotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.
Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. $a imobilizarea
fracturii drept atela putem folosi c<iar toracele de care se fi:eaza segmentul fracturat cu a;utorul unei
esarfe.
Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. %mobilizarea fracturii se poate
face cu oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.
0racturile oaselor m8inii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete
%ra,turile +e+-rului in8eri)r0
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.23/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc doua
atele inegale. !tela mai lunga se aplica pe fata laterala e:terna a membrului inferior si se ntinde de
deasupra oaselor bazinului p8na la calc8i. !tela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la
regiunea ing<inala p8na la calc8i. C8nd femurul este fracturat n apropierea genunc<iului imobilizarea
se poate realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera
p8na la calc8i.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.
Fractura e rotula se produce prin cadere n genunc<i, se imobilizeaza n atele posterioare.

Fracturile costale nu se imobilizeaza. ":ceptie situatia voletului costal *oletul costal este minimum
dubla fractura la doua coaste nvecinate. %mobilizarea se face prin nfundarea zonei respective
mpiedic8nd astfel miscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea
respiratiei, miscarea parado:ala a segmentului (n inspir c8nd toracele se destinde fragmentul se
nfundaB la e:pir c8nd toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre e:terior), durere, cianoza.
Fracturile la nivelul bazinului! (data depistata fractura la acest nivel pacientul ram8ne nemiscat, nu se
mai permite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.
$.1.2 Ent)rsa
0orma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre suprafetele
articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. Primul a;utor
consta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate.
$.1.$. Lu;atia
"ste leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor care
formeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). &upa modul de producere lu:atiile pot
fi complete sau incomplete. Primul a;utor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tenta
reducerea lu:atiei. !ccidentatul se transporta la spital.

22-07-2011 <prim ajutor> Pg.2(/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


$.2. Trau+atis+ele partil)r +)i
3n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nc<ise - contuzii - sau desc<ise - plagi.
$.2.1. C)ntu5iile
Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare,
pastr8nd nsa integritatea tegumentelor. 3n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi
superficiale, profunde sau mi:te.
"c<imoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul
subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n c8teva zile si modifica culoarea, devenind v8nata, apoi
galben-verzuie).
Fematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi sau
organe, a unei cantitati variabile de s8nge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.
$.2.2. Pla1ile
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, c<imici. 3n cazul plagilor, o mare importanta prezinta
intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. !stfel, se considera o plaga recenta
aceea careia i se aplica tratament ntr-un interval de A-= ore de la producere (plaga neinfectata), peste acest
interval ma;oritatea plagilor fiind infectate.
Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si <emoragie de
intensitate variabila, care o nsoteste.
)ratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari c8t mai rapide si de
buna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.
$.2.$. ?e+)ra1ii
Femoragia reprezinta scurgerea s8ngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de
continuitate.
&upa tipul vasului lezat poate fi:
arteriala: n care s8ngele este de culoare rosu desc<is, bine o:igenat si t8sneste ritmic, sincron cu bataile
inimiiB
venoasa: s8ngele de culoare rosu nc<is (mai putin o:igen, mai mult C('), se e:teriorizeaza cu presiune
constanta, relativ modestaB
capilara: este o <emoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a
<emoragieiB
3n functie de sediul s8ngerarii:
e:terna: s8ngele se scurge n afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga )
interna: s8ngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismuluiB
e:teriorizata: caracterizata prin <emoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea s8ngelui
la e:terior pe cai naturale
epista;is0 <emoragia mucoasei nazaleB
.e+ate+e5a0 eliminarea pe gura, prin varsatura, de s8nge amestecat cu c<eaguri si eventual resturi
alimentareB
3n <emoragii puternice poate fi s8nge rosu, proaspat, nealterat, sau n s8ngerari reduse poate fi varsatura cu
aspect de zat de cafea (c8nd s8ngele stagneaza n stomac).
+elena0 e:teriorizarea s8ngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru,
moale, de aspectul si culoarea pacurei.
.e+aturia0 reprezinta <emoragia la nivelul aparatului urinar, e:teriorizat prin mictiuneB
&upa cantitatea de s8nge pierdut, <emoaragia poate fi:
mica: se pierde o cantitate de s8nge p8na la >77 ml
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.2!/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


medie: se pierde >77-777 ml de s8nge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatismB
mari: cantitea de s8nge pierduta 777->77 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, ta<icardie,
transpiratii reci, <ipotensiune arteriala, ta<ipneeB
cataclismice: pierderi de s8nge de peste >77-'777 ml, )! nemasurabila, pacient inconstientB
$.2.&. ?e+)sta5a
(prirea s8ngerarii poarta denumirea de <emostaza.. "a poate fi spontana n cazul unor <emoragii mici, prin
interventia mi;loacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane,
care sa realizeze <emostaza. Femostaza poate fi provizorie sau definitiva.
Femostaza proviorie se poate realiza prin:
compresiune digitala
pansament compresiv
garou
Compresiunea igitala! Compresiunea corect e:ecutata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii n cazul
unei <emoragii arteriale si sub plaga n cazul unei <emoragii venoase, tin8nd cont de sensul circulatiei. C8nd
<emoragia nu poate fi stap8nita prin compresiune e:ercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa n
care caz compresiunea vasului ce s8ngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. !ceasta metoda nu
poate fi dec8t de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.
C8teva e:emple de posibilitati de compresiune digitala:


Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o <emostaza
provizorie. 3n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o c8rpa curata, peste
care se str8nge pansamentul circular (fasa).
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.26/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


!plicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Naroul poate fi improvizat folosind curea, cravata,
fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri e:treme si n situatia n care <emoragia nu se putea controla prin
alte metode (amputatie de membru). %mportant este oprirea <emoragiei fara a comprima e:cesiv tesuturile.
Naroul, odata cu oprirea s8ngerarii, produce oprirea circulatiei s8ngelui n portiunea de membru situata
dedesubtul lui. &in aceasta cauza mentinerea sa mai mult de ' ore poate duce la complicatii deosebit de grave.
)otdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza
obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora e:acta a aplicarii garoului. &in /7-/7 minute se slabeste putin
garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.
Femostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care s8ngereaza. Cel mai
folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
$.2.5. Pansa+ente
Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:
La cap, pansamentele se realizeaza cu a;utorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina care
ncepe cu ' ture circulare trecute pe frunte, deasupra spr8ncenelor, pavilioanelor urec<ii dupa care se trece
succesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, p8na c8nd acopera tot capul.
Capetele feselor se fi:eaza apoi cu c8teva ture circulare.

Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament Rn prastieK, cu a;utorul unei f8sii de
tifon de /7->7 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, leg8nd
capetele taiate ncrucisate.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.27/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc




La nivelul toracelui si abomenuluise face n functie de tipul plagii si localizare. 3n cazul plagilor
penetrante (ad8nci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dec8t plaga si-l vom fi:a
cu benzi de leucoplast pe trei laturi. ! patra latura se lasa liber, nefi:ata, permit8nd pansamentului sa
functioneze ca o supapa. 3n timpul inspirului, c8nd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace
nepermit8nd intrarea aerului. 3n timpul e:pirului, c8nd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele
toracelui, permit8nd iesirea aerului si la acest nivel.

&aca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fi:a pe toate cele patru
laturi. &aca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n e:terior) vom folosi un
pansament umed.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.2/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


La membre pansamentele se realizeaza cu a;utorul feselor circulare, n spirala.

&aca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat n
pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.


$.$. )-ili5area trau+ati5atului
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.29/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


$.$.1 De1a4area pa,ientului trau+ati5at
$a locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. &ega;area
victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foarte
mult situatia pacientului.
#rmatoarele situatii pot impune dega;area pacientului:
pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc
pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna
pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de e:plozie
3nainte de a ncepe dega;area victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desface
centura de siguranta.

Salvatorul introduce o m8na sub bratul victimei si va mentine capul n a:,
iar cealalta m8na se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare se ncearca
scoaterea ei din autoturism, av8nd permanent gri;a de mentinerea capului imobilizat de umarul salvatorului.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.30/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


(data scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mare
strictete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n a:

3n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, e:aminarea nu se poate face dec8t dupa asezarea lui n
decubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. #nul dintre salvatori
se aseaza la capul victimei, l v-a pune n a: si l v-a imobiliza comand8nd ntreaga operatiune de ntoarcere.
Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, c8t mai aproape de ea, ridic8nd bratul dinspre salvatori n sus,
l8nga capul victimei. $a comanda celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp,
mentin8nd n permanenta coloana pacientului n a:.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.31/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc



( data asezat pe spate se poate efectua e:aminarea primara si secundara a pacientului iar pentru transport se
poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum.
$.$.2 Transp)rtul trau+ati5atil)r pe tar1i
Pentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati:
#na din variante ar fi prin asearea targii l8nga victima, la comanda celui care fi:eaza capul victimei,
aceasta se ntoarce lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne a;uta de aceasta
metoda este nevoie de minimum patru salvatori. #nul din salvatori se aseaza la capul pacientului
mentin8ndu-l n a:, ceilalti trei salvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitoneaza
n dreptul toracelui asez8nd o m8na pe umarul victimei si cealalta m8na la nivelul soldului, al doilea
salvator se pozitioneaza n dreptul soldului asez8nd o m8na la nivelul toracelui ncrucis8nd m8na lui cu
cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui. Cealalta m8na o va aseza pe coapsa victimei. Cel de al
treilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.
( alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda celui
care fi:eaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce m8inile sub pacient cu palma orientata n sus, ei
fiind asezati la acelasi nivel descris mai sus.
Cea de-a treia varianta necesita de asemenea minimum patru persoane. #nul asezat la capul victimei,
fi:eaza coloana si comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta
pozitie. &upa ce este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.32/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


)arga metalica are avanta;ul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea lui. Se
poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este nevoie de asemenea de
minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat v-a conduce operatiunea. Ceilalti
salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea stg apoi pe partea dreapta, astfel nc8t sa se poate pozitiona
targa sub pacient.
)arga vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi pentru
transportul pacientului traumatizat. )arga vacuum fiind de fapt o saltea din care se e:trage aerul, ea poate fi
modelata dupa forma corpului victimei. !cest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale,
nepermit8ndu-i nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin simpla folosire doar a gulerului
cervical.

22-07-2011 <prim ajutor> Pg.33/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


CAPITOLUL I'
Alte a8e,tiuni
&.1. Arsuri
!rsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti c<imici, electricitate si iradiatii.
!rsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lic<ide cu temperatura nalta, metale
ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.
!rsurile c<imice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clor<idric, sulfuric, o:alic, etc sau de substante
alcaline: <idro:id de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.
!rsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
!rsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.
+ilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii.
Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Oallace numita si regula lui 5.
Prin aceasta regula se poate e:prima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunt
e:primate cu cifra 5 sau multiplu de noua.
&e e:emplu: arsura unui brat reprezinta 5? iar a ntregului membru inferior este de =?. )otal arsura a afectat
'E? din suprafata corpului. "valuarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la aceasta
categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume =?, iar membrele inferioare sunt
reprezentate de un procenta; mai mic comparativ cu adultul.
$ocalizari periculoase si arsuri grave sunt:
fata, g8tul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator
toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), m8inii, peroneului, zonele de fle:ie ale membrelor,
leziuni circulare la nivelul membrelor.
arsurile care depasesc mai mult de /7? din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura
arsurile de gradul %%% si care depasesc 7 ? din suprafata corpului
arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi
arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric
3n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.3(/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Arsura e gra * intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii,
edem local, durere, frisoane. !rsura tipica de gradul % este eritemul solar, produs prin e:punerea ndelungata si
nerationala la soare. &ureaza /-1 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de
descoamatie.
Arsura e gra ** intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provoc8nd aparitia flictenelor,
vezicule (basici) pline cu lic<id galbui, care nu este altceva dec8t plasma sangvina e:travazata. !cest tip de
arsura este provocat de lic<ide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii.
"ste cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.
Arsura e gra *** intereseaza dermul n totalitatea lui. 0lictenele au continut sangvinolent. &urerea nu mai
este at8t de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.
Arsura e gra *V intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).
Primul a;utor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile de;a discutate. Si1uranta
salvat)rului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului *e ,)nstienta si evaluarea
8un,tiil)r vitale conform protocolului !+C sunt si ele valabile.
Caracteristici:
3n cazul arsurilor provocate de flacara. %mportant n aceste situatii este oprirea c8t mai rapida a arderii cu ;et
de apa. !cest lucru este valabil si pentru situatiile c8nd flacara este de;a stinsa, deoarece n acest moment arsura
se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza <ainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu
fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. (data cu dezbracarea pacientului se
va asigura protectia acestuia de <ipotermie.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.3!/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


3n cazul arsurilor provocate de substante c<imice. Spalarea suprafetei arse cu ;et de apa n aceste situatii
trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare.
Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile
substantei.
3n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de curent
(sau invers). )otdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita
mecanismului actiunii). !rsurile electrice produc leziuni at8t la suprafata c8t si n profunzimea organismului.
)esuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric.
!cest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism.
&istrugerea tisulara este ma:ima la punctul de intrare. &aca sunt interesate vase importante apar gangrene iar
daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave c<iar moartea.
Neneralitati:
.etul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate
"ste interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase
Se folosesc pe c8t posibil pansamente sterile sau c8rpe foarte curate, umezite. 2u se pune g<eata n
contact direct cu tegumentul.
Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.
&.2. ?ip)ter+ia
( temperastura centrala mai mica de />S C se numeste <ipotermie. *aloarea normala a temperaturii corpului
este cuprinsa ntre /A-/ESC
Categoriile de persoane cu risc la <ipotermie sunt: batr8ni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii,
necatii. )emperatura corpului se pierde mai repede n apa dec8t n aer. 3n functie de severitatea <ipotermiei
semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de
constienta alterata sau coma.
Primul a;utor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si !+C. Specific cazului este atentia
deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea <ipotermicului. (rice miscare mai brusca sau necoordonata poate
agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. 3n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masa;ul cardiac este mai
dificil de efectuat deoarece toracele <ipotermicului este mai rigid.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.36/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


?IPOTERICUL (U POATE %I DECLARAT DECEDAT P@(A CE (U ESTE RE>(CAL#IT.
Rencalzirea <ipotermicilor se face lent, 7C C ora. &in acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de
durata mai lunga, p8na la atingerea temperaturii normale a corpului. &efibrilarea nu poate fi folosita dec8t dupa
ce temperatura corpului este peste /7 de grade C.
-etode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt:
rencalzire e:terna pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant
cald. !cest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu <ipotermii usoare sau eventual medii cu
temperatura centrala de peste /' grade C.
rencalzirea e:terna activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la 17
grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. !ceasta te<nica este potrivita
pentru pacientii aflati n <ipotermie medie cu o temperatura centrala p8na la / grade C sau cel mult /7
grade C. %mersia n apa calda se foloseste atunci c8nd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru
fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid.
rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.
&.$. Ine,
3necul poate fi asociat cu alcoolul, <ipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.
Si1uranta salvat)rului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite
orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine ec<ipamentul potrivit pentru
intrarea n apa rece. (rice pacient nnecat este suspicionat de e:istenta leziunii de coloana cervicala, victima se
pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa.
%ndiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoi
apare stopul cardiac. !cest lucru apare ca urmare a nc<iderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la
stop respirator si ca urmare a <ipo:iei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plam8nii
pacientilor nu sunt inundati de apa. &in punct de vedere al primului a;utor nu are importanta faptul ca necul
este n apa dulce sau n apa sarata. 3n cazul n care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterea
ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este fara
simptomatologie semnificativa, aici se tine sub observatie pentru minimum A ore.
&.&. Int);i,atii
*ntoxicatiile cu C+
-ono:idul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, dega;at de toate combustiile incomplete. "ste o
into:icatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.
!cuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect
visiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranta salvatorului. 2u este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara
ec<ipament de protectie.
3n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul to:ic, transportat c8t mai rapid la o unitate
spitaliceasca. &aca este posibil administram o:igen c8t mai precoce n concentratii mari.
*ntoxicatiile cu meicamente
!par n doua circumstante: accidental mai ales la v8rstele e:treme si voluntar cel mai frecvent fiind
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.37/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


into:icatii polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate e:ista o <alena specifica,
dureri abdominale, varsaturi, diaree.
Conduita de urmat: Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (!+C) ale
pacientului se respecta. )otdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din ;urul pacientului si ele
vor fi transportate mpreuna cu pacientul la spital. &aca pacientul este constient se poate tenta provocarea de
varsatura, iar n cazul victimei inconstiente se va transporta n pozitia laterala de siguranta.
*ntoxicatia cu substante caustice
3n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clor<idric, sulfuric, etc.) sau baze
puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de to:icitate
leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.
-anifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la ng<itire,
varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se poate instala
foarte rapid, c<iar la c8teva ore dupa ingestie.
Conduita de urmat:
Protectia personala este deosebit de importanta. "valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale
(!+C). 3n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintre
gura salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. "ste interisa
provocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. ":emplu: n cazul into:icatiei cu acizi nu se
administreaza lapte sau uleiuri.
*ntoxicatia cu ciuperci
!pare cel mai frecvent n mod accidental.
-anifestari clinice: colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata.
Conduita de urmat: Prezentare c8t mai rapid la medic. Cu c8t se nt8rzie nceperea tratamentului adecvat
situatiei, cu at8t urmarile pot fi mai grave. Se tenteaza provocarea de varsaturi, se administreaza substante
purgative (sare amara).
*ntoxicatia cu fum
&eseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, into:icatia cu fum de incendiu este cauza
cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.
-anifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor
nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.
Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. "valuarea nivelului de constienta si a
functiilor vitale (!+C), dupa ce victima a fost scoasa din mediul to:ic. )ransportul c8t mai urgent la spital cu
administrare de o:igen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia laterala
de siguranta.
&.5. Ele,tr),utarea
!ccidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a
producerii unui arc electric. 3n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari:
senzatie de tremuratura a corpului
contracturi musculare generalizate
pierderea constientei si c<iar moartea.
$a locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datoresc
transformarii la e:teriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. *olta;ul arde si
intensitatea omoara.
22-07-2011 <prim ajutor> Pg.3/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc


Conduita de urmat:
Siguranta salvatorului. 2u atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se ntrerupe sursa de
curent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliz8nd un obiect uscat ca de e:emplu o coada de matura,
<aine uscate, av8nd gri;a sa va plasati pe o zona uscata. "valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale
(!+C) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea e:istentei leziunii de coloana cervicala.
&aca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a
fost solicitat a;utorul unui ec<ipa; calificat. )oti pacientii electrocutati se transporta la spital.

22-07-2011 <prim ajutor> Pg.39/39
GHY <documentar>
6!111!.doc
corne"iu#g$inea
/opt/%cri&d/con'er%ion/tmp/%cratc$99!2/6!111!.doc