CURS DE PRIM

AJUTOR
SMURD
TARGU-MURES
CAPITOLUL 1
Notiuni de prim-ajutor
1.1 Lantul supravietuirii
Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare
numarposibil de pacienti aflati n stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca. Puterea
acestui lanteste afectata direct de cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare
de victime cu SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si n totalitate n faza
prespitaliceasca.
Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele
!. "CC#S$L R"P%&
'. S$P(R) *%)"L &# +"," (+LS)-PR%-$L ".$)(R &# +","
/. &#0%+R%L"R#" PR#C(C#
1. S$P(R)$L "*"2S") PR#C(C# "L *%#)%% ("LS)
3.SP%)"L
1.1.1 ACCESUL RAPID
Prin acesta se ntelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie n cazul unui SCR.
"cestacces trebuie sa fie rapid, usor si neconditionat. 4n Statele $nite accesul se face printr-un
numar detelefon unic al serviciilor de urgenta 56!!7, iar n #uropa acest model a fost preluat abia
n anii 68 introduc9nd un numar de telefon unic pentru toate serviciile de urgenta :!!'7. 4n
Rom9nia numarul de telefon care poate fi apelat n caz de urgente medicale este !!'.
1.1.2 PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE
"cesta este de importanta ma;ora dovedita n cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR la
cares-a efectuat corect resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la nceput este mult mai
favorabilcomparativ cu cel al pacientilor la care nu s-au efectuat manevrele de RCP (resuscitarea
cardio -pulmonara) si au ramas o perioada de timp neasistati pina la sosirea ec<ipei medicale.
Populatiasipersonalul de interventie din cadrul serviciilor specializate cum ar fi pompierii,
politia, etc. trebuie safie instruite n acest domeniu si sensibilizate de importanta ma;ora a acestui
act, n asteptarea sosirii ec<ipelor medicale.
1.1.3 DEFIBRILAREA PRECOCE
-a;oritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baza o fibrilatie ventriculara (0*).
$nicultratament eficient al fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. Cu c9t trece timpul, fibrilatia
ventriculara devine mai rezistenta la defibrilare p9na se instaleaza asistola. "stfel o defibrilare
efectuata imediat laapritia 0* are sansa de reusita de peste =3>, nsa o defibrilare efectuata la
3-= minute de la aparitia 0*are sansa de reusita variabila fara sa depaseasca 38> si care de
obicei necesita multiple defibrilari cu energie mare.Pentru a face defibrilarea accesibila
personalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoarenumite defibrilatoare
semiautomate. "ceste defibrilatoare n tari cum ar fi Statele $nite, 0ranta, -area+ritanie, etc. se
afla n dotarea pompierilor, a politiei, a sefilor de gara, a ste?ardeselor la bordulavioanelor care
transporta un numar mare de pasageri, astfel facind defibrilarea posibila ct maiprecoce, naintea
sosirii ec<ipa;ului medical calificat.
1.1.4 SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII
"ceasta veriga este de mare importanta n cazul pacientilor aflati n stop cardiac si care necesita
ngri;iri de terapie intensiva, administrare de medicamente specifice si aplicare de manevre
speciale ntimpul resuscitarii. )impul optim de sosire al acestor ec<ipe trebuie sa fie sub !8
minute, cu conditianceperii RCP de baza de la aparitia evenimentului sau n cel mult 3-@ minute
daca lipsesc verigile ' si/ din lantul supravietuirii. Studiile efectuate de Serviciul -obil de
$rgenta, Reanimare si &escarcerare)g.-ures (S-$R&) au aratat ca victimele resuscitate n
prespital care au plecat n viata de la terapieintensiva sunt cele la care ec<ipa;ul de interventie a
sosit n sub 3-@ minute. *ictimele resuscitate nprespital dar la care ec<ipa;ul de interventie a
sosit n mai mult de @ minute de la instalarea stopulcardiac au suferit leziuni cerebrale
ireversibile. "ceasta n conditiile n care verigile ' si / din lantulsupravietuirii nca lipsesc la )g.
-ures si n Rom9nia.
1.2 Notiuni de anatomie
1.2.1 Notiuni d !n!to"i ! #i#t"u$ui %#&i%!to%
"paratul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea sc<imburilor
degaze dintre organism si mediul eAtern. "cest aprarat are rolul de a asigura preluarea oAigenului
din aersi eliminarea dioAidului de carbon din organism. 4n plus la nivelul acestui aparat se
percepe mirosul partea superioara a cavitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul
laringelui, corzilorvocale).
"paratul respirator este alcatuit din
caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism
plaminii sunt organele la nivelul carora are loc sc<imbul de gaze.
Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare.
Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din
laringe, tra<ee si bron<ii.
Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n doua
cavitati numite fose. 0osele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalzii
aerul. )ot aici se gaseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. &eci nasul are rolul unui
adevarat filtru.
Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara).
Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartila;e mobile, cel mai mare fiind
asezat nfata ca o proeminenta av9nd forma unei carti desc<ise, cunoscuta si sub denumirea de
:-arul lui"dam7. 4n laringe se gasesc si doua perec<i de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele
situate inferior aurolul n producerea sunetelor.
Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara n
doua ramuri care se numesc bron<ii principale.
Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un
plamin.Plaminii sunt organe perec<e asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.
Respiratia
"erul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu a;utorul contractiei musc<ilor cutiei toracice
numiti musc<i respiratori. "cesta este actul respiratiei. "poi musc<ii respiratori se relaAeaza si se
contractamusc<ii eApiratori, ca urmare o parte din aerul din plamini se eliminaB acesta este
procesul eApiratiei.%nspiratia si eApiratia se repeta n ritm de !1-!=Cminut n functie de nevoile
organismului. *arieaza nfunctie de virsta si seA (este mai accelerata la copii si la femei).
*alori normale ale frecventei respiratorii
2ou-nascuti D 18Cmin
Copii D '8 - /8Cmin
"dulti D !1 - !=Cmin
-asurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut av9nd m9na asezata pe toracele
pacientului,se numara eApansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.
1.2.2 Notiuni d !n!to"i ! #i#t"u$ui 'i%'u$!to%
"paratul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nc<is de vase,
format din artere - capilare - vene. %nima este un organ musculos, cavitar, de aproAimativ /88 g
cu unvolum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult. #ste alcatuit din doua
;umatati complet separate, dreapta si st9nga, despartite printr-un perete vertical. 0iecare ;umatate
este la r9ndulei mpartita de un perete transversal n c9te doua camarute, care comunica ntre ele.
Camarutele dinpartea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de ;os se numesc ventriculi.
"rborele circulator esteformat din artere, capilare si vene.
Arterele sunt vase sangvine prin care circula s9ngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul
arterelorscade de la inima spre periferie.
Venele sunt vase care aduc s9ngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.
Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face sc<imbul nutritiv ntre s9nge si celule.
S9ngelecircula ntr-un singur sens artere-capilare-vene.
"rterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.
4n structura arborelui circulator eAista circulatia mare circulatia mica. Circulatia mare transporta
oAigen spre tesuturi si organe, aduce C(' de la tesuturi si organe spre inima,av9nd traseul
inimaartere-organe-vene-inima.Circulatia mica asigura transportul s9ngelui neoAigenat de la cord
spre plam9ni si a celui ncarcatcuoAigen napoi la inima.Circulatia s9ngelui prin artere se face
prin mpingerea s9ngelui ca urmare a contractieiventriculelor.S9ngele este mpins cu intermitenta
prin contractii, dar el curge n curent continu,datorita elasticitatii peretilorarteriali. Peretii
arterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca s9ngele sa fiesub o anumita presiune sau
tensiune."ceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala ()"). &eci )" reprezinta presiunea
eAercitata de s9ngeasupra peretilor arterelor. )" variaza n functie de vrsta, seA, ora din timpul
zilei si gradul de activitate.
*alori normale
"dult !!3-!18 C E8-68 mmFg, mai mica la femei.
Copil 6!-!!8 C @8-@3mmFg.
*alori peste cele normale poarta numele de <ipertensiune.
*alori sub cele normale poarta numele de <ipotensiune.
SistolaDcontractie, diastolaDrelaAare.
-asurarea )" pozitia pacientului decubit dorsal, dupa un repaus de !8 minuteB la !C/ inferioara
bratului se aseaza mansonul tensiometruluiB stetoscopul se pune pe proiectia arterei bra<iale
( marginea
inferioara a bratului)B se umfla mansonul tensiometrului p9na pe la !=8C '88 mmFg, ca apoi sa
senceapa dezumflarea lentaB valorile )" reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu a;utorul
stetoscopului n timpul dezumflarii mansonuluiBCu fiecare contractie se mpinge n aorta un val
des9nge, care izbeste s9ngele eAistent n vas si se propagaca o unda, d9nd pulsul.
Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu '-/ degete, cel mai frecvent
la arteraradiala, se masoara timp de ! minut.
*alori normale
adult @8-=8 C minutB
copii 68-!88 C minutB
nou nascut !/8-!18 C minutB
Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste ta<icardie, scaderea frecventei sub
valorile normalepoartanumele de bradicardie.
1.3 Secventele resuscitarii cardio-respiratorii
"cest termen include toate elementele de resuscitare fara ec<ipament, efectuata de o persoana
saudepersoanele care acorda primul a;utor la o victima aflata n stop cardio-respirator.
"ceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia
artificialacuaer expirat si masajul cariac extern!
Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate
nepermit9ndinstalarea starii de moarte biologica p9na la sosirea personalului medical calificat.
Cu altecuvinte resuscitareacardio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca
sa mentinaperfuzia si oAigenareaorganelor vitale (creier,cord). C9teodata aceasta operatiune
poate sa necesite untimp ndelungat depinz9nd decauza care a dus la instalarea stopulu cardiac.
(rice nt9rziere reducesansa victimei de a-si reveni. &e aceeatrebuie actionat rapid si conform
protocolului.
1.3.1 1.3.1. E(!$u!%! &%i"!%!)
Siguranta salvatorului Salvatorul evalueaza situatia generala asigur9ndu-se de lipsa oricarui
pericol."sigurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti n pericol. Riscurile ma;ore pentru
salvatorpot fi traficintens, curentul electric, structuri instabile n care sau sub care se afla
victima, substantetoAice, gaze, bolitransmisibile care necesita o protectie speciala n timpul
efectuarii ventilatieiartificiale.2ivelul de constienta Se evalueaza starea victimei este constient
sau inconstientG 4l scuturam cu gri;adeumar si l ntreabam cu voce tare :Ce s-a nt9mplatG *a
simtiti bineG7 sau ncercam sa-l determinamsaraspunda la comenzi ca de eAemplu :&esc<ideti
oc<ii.7&aca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost
gasita,(asigurati-va nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care
pacientul se afla npozitia respectiva. Se c<eama a;utor calificat anunt9nd situatia la !!'. Starea
victimei se reevalueaza periodicp9na la sosirea ec<ipei calificate.
4n cazul n care victima nu raspunde, deci este inconstienta
1.3.2 ABC*u$ %#u#'it!%ii)
Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale ". "ir?aH. I #liberarea cailor
aeriene.-entin9nd desc<ise si libere caile aeriene se permite circulatia aeruluintre organism si
mediulncon;urator. +. +reat<ing I Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plam9ni si se
elibereazadioAidul de carbonn aerul atmosferic. C. Circulation - Circulatia - Circulatia s9ngelui
prin organism.
A. Airway. Eliberarea cailor aeriene
#liberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si <ipereAtensia capului apas9nd pe frunte. Puneti
unadintre m9ini pe fruntea pacientului (astfel nc9t degetul mare si cel aratator sa ram9na libere
pentrua puteapensa nasul victimei c9nd i se face respiratie gura la gura.) 4n acelasi timp cu doua
degete de lam9na cealaltaridicati barbia victimei. 4n cazul victimei inconstiente este posibil ca
limba sa-i cada nspate spre faringeleposterior bloc9nd astfel caile aeriene superioare.
0ac9nd o <ipereAtensie a capului si ridic9nd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene.
eliberati g9tul de eventualele <aine str9nse. 4ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din
gura. "ceasta potfidantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, s9nge etc. 2u pierdeti timpul
caut9nd obstructii ascunse.
B. Breathing Respiratia
Pastr9nd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. 2e
aplecamasupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei
zgomoteler respiratorii,simtiti daca eAista sc<imb de aer apropiind obrazul de nasul si gura
victimei, observatimiscarile pieptului.Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei
"SC$L)")%, S%-)%)% S% *#&#)% timp de !8 secunde.
C. Circulation - Circulatia
Circulatia este realizata de cord. #valuarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se
poate simticel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din musc<ii
g9tului simarul lui "dam.&egetele aratator si mi;lociu localizeaza marul lui "dam si vor aluneca
lateral pe g9tp9na se simte bataia nv9rful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale
g9tului dar niciodata n acelasi timp. "ceasta etapa poate fi eAecutata simultan cu verificarea
respiratiei, de asemenea timp de!8 secunde.
4n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in
capitolulu urmator.
1.4 Protocoale de interventie Prim-ajutor de baza
1.4.1 Vi'ti"! nu %#&i%! #i nu !% &u$#)
Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la !!' solicit9nd a;utorul ec<ipei medicale
calificate si cu dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. &aca
victim nu respira, nu are puls si esti sigur ca va sosi a;utor profesionist calificat, ncepe ventilatia
artificiala si compresiunile toracice.#le se eAecuta succesiv. 4n cazul n care sunteti singurul
salvator raportul ventilatie masa; cardiac trebuie sa fie de /8-', acest lucru repet9ndu-se timp de
doua minut 4n cazul ncare sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de /8-'. Se eAecuta
doua minute dupa care se face reevaluarea pacientului.0iecare ciclu se ncepe cu compresii
termina cu compresii.
Tehnica ventilatiei artificiale
4ngenunc<eati l9nga pacient. Cu capul victimei n <ipereAtensie se mentine gura usor
ntredesc<isa cu o m9na,n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul.
%nspirati profund aer aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de '-/ secunde. 4n
acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci c9nd noi insuflam .
0iecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nc9t toracele sa se ridice. )ineti
capul n <ipereAtensie cu barbia ridicata ndepart9nd gura de la gura victimei si lasati ca toracele
pacientuluisa revina.*olumul de aer pe care l insuflam este mai important dec9t ritmul n care l
administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea
inferioara asternului. &egetul inelar merge de-a lungul rebordului costal p9na la apendicele
Aifoid(locul de nt9lnire acoastelor). La acest nivel l9nga acest deget se aseaza alte doua degete,
respective degetul mi;lociu si cel aratator,dupa care asezam podul palmei celeilalte m9ini,
tangent la cele douadegete plasate pe piept, aceasta este loculn care trebuie facute compresiunile
toracice.4ngenunc<eati l9nga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu
degetulinelar,pornind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele Aifoid (locul de
nt9lnire acoastelor).";ung9nd cu degetul inelar la apendicele Aifoid, asezati degetul mi;lociu si
aratator l9nga el,apoi asezam podul palmei celeilalte m9ini, acesta fiind locul n care trebuie
facute compresiunile."seazam cealalta m9na (cea cu care am reperat apendicele Aifoid), peste
m9na situata pe stern fara ca degetele sa se spri;ine pe torace.
Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia
longitudinal apacientului se fac compresiunile astfel nc9t sa nfundam sternul cu o ad9ncime de
aproAimativ 1-3cm(numar9nd cu voce tare, si ! si ' si / si 1 si 3JJ). 0recventa compresiunilor
eAterne trebuie sa fie de=8-!88Cmin.
1.4.2 Vi'ti"! nu %#&i%! d!% !% &u$#)
4n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de !8 ventilatii artificiale
dupa care vom anunta !!' solicit9nd a;utor medical calificat. 2e rentoarcem, reevaluam starea
pacientului si vom actionan functie de ceea ce vom constata. 4n cazul n care situatia va fi
nemodificata vom continua ventilatia pacientului verific9nd periodic pulsul pacientului.
1.4.3 Vi'ti"! %#&i%! #i !% &u$#)
&aca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.
4n genunc<ind l9nga victima vom elibera caile aeriene prin <ipereAtensia capului si ridicarea
barbiei."sezam bratul cel mai apropiat al victimei n ung<i drept fata de corp, iar antebratul se
ndoaie n sus. *om trece celalalt brat al victimei peste torace asez9nd dosul palmeipe obrazul
victimei.
Se ridica genunc<iul ( cel opus fata de salvator) victimei, trag9ndu-l n sus si mentin9nd piciorul
pe pam9nt.Cu o m9na vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta m9na genunc<iul
pacientului.4l vom ntoarce lateral spre salvatorB ne asiguram ca se spri;ina pe genunc<i si pe
cot,rearan;am capul n <ipereAtensie si desc<idem gura.
"nuntam la !!' solicit9nd a;utor medical calificat. 2e rentoarcem apoi la victima, reevaluam
situatiasi supraveg<em pacientul p9na la sosirea ec<ipa;ului medical.
1.5 ezobstructia cailor aeriene superioare
1.+.1 P!'int 'on#tint)
(bstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un
corp strain.*ictima se va sufoca. (bstructia poate fi incompleta sau completa. &aca victima este
constienta va indica acest lucru prin prinderea g9tului cu o m9na sau cu doua m9ini.
4n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si
ncura;at satuseasca.&aca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita
manevra HeimlichB se aplica atunci c9nd obstructia devine completa. "propiati-va de victima
din spate, cuprindeti-l pe subbrate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o m9na la mi;locul distantei
dintre ombilic si apendicele Aifoid,cu cealalta m9na prindeti m9na nclestata si faceti miscari
bruste nauntru si n sus.
"ceste miscari vor comprima diafragmul care la r9ndul lui va comprima plam9nii si presiunea
create n bron<ii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. 0aceti aceste miscari p9na eliberati
caile aeriene.
1.+.2 P!'int in'on#tint)
&aca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pam9nt si aplicati aceeasi manevra, ncalec9nd
Picioarele victimei. Reperati locul, asez9nd podul palmei la mi;locul distantei dintre ombilic si
apendicele Aifoid. "sezati cealalta m9na peste aceasta (ca la masa;ul cardiac) si faceti
compresiuni cu miscari bruste n ad9ncime si n sus.
Repetati aceste miscari de 1-3 ori dupa care, ntorc9nd capul victimei ntr-o parte, verificati
Cavitatea bucala a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. &aca acesta nu
este vizibil, ncercati dinnou sa ventilati, observ9nd daca intra sau nu aerul. 4n caz de insucces
repetati manevra Feimlic< p9na c9nd caile aeriene vor fi libere.
1.! "spiratia cailor aeriene
&in punct de vedere anatomic, caile aeriene sunt mpartite n cai respiratorii superioare si
inferioare,limita de separare fiind corzile vocale.Cauzele comune de obstructie a cailor repiratorii
superioare includ limba, tesuturile moi, s9ngele,voma,corpii straini si laringospasmul.
La nivelul cailor aeriene inferioare, obstructia poate fi cauzata de secretii, edem, bro<ospasm,
s9ngesicontinut gastric aspirat.#liberarea cailor respiratorii superioare se face utiliz9nd un
aspirator si o sonda de aspiratie dura de tipKanLauer n cazul n care cauza obstructiei este un
lic<id, iar n cazul n care cauza obstructiei este un corpstrain dur, cum ar fi un bol alimentar,
atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu a;utorul manevrei Feimlic<.
1.# $entilatia pe balon si masca
4n cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea
avansata acailor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ
Pipe Gueel sau cale oro-!aringiana e i!erite marimi"
Pipa Muedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor
aeriene superioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii
mpiedic9nd cadereaa cesteia n spate, spre faringele posterior.
"legerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura
bucala laung<iul mandibulei.
%ntroducerea pipei Medel n cavitatea bucala se face tin9nd pipa cu concavitatea n sus. C9nd
v9rful pipei atingebolta palatina (cerul gurii) se roteste !=8 de grade si se continua naintarea
p9na ce capatul eAtern a;unge lanivelul arcadelor dentare.
-astile de ventilatie gura la masca de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpul
ventilatiei.La folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.
Cu capul asezat n <ipereAtensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm
masca pefata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea
concomitenta amandibulei cu celelalte degete.
Balonul e ventilatie
+alonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oAigen. 0olosind
balonulfara rezervor concentratia oAigenului n aerul ventilat nu depaseste @8 >, iar cu rezervor
suplimentar de oAigen(care se ataseaza la partea inferioara a balonului) se asigura o ventilatie cu
oAigen de 68 > sau c<iar peste.
2 CAPITOLUL II
2.1 Principii de baza
&efibrilarea reprezinta utilizarea n scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari,
ntruninterval foarte scurt de timp. Socul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitate
electrica si mecanica in eficienta permit9nd reluarea unei activitati contractile eficiente.
"rgumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele - ritmul cel mai frecvent ntlnit n SCR
este fibrilatia ventriculara - singurul tratament eficient al 0* este defibrilarea. - succesul
defibrilarii depinde de rapiditatea efectuarii manevrei. - 0* tinde sa se degradeze trec9nd n
asistola n c9teva minute.-ulti dintre pacientii aflati n fibrilatie ventriculara au sansa
supravietuirii fara sec<ele neurologice c<iardaca defibrilarea s-a efectuat tardiv (@-!8 minute), cu
conditia initierii si efectuarii RCP p9na la sosirea defibrilatorului. -anevrele de RCP pot
mentine 0* si contribuie la mentinera perfuziei cerebrale si cardiace,n acelasi timp nsa nu
pot,singure converti 0* la un ritm normal.*iteza efectuarii defibrilarii este factorul determinant
al succesului manevrelor resuscitarii. Studiile auaratat prezenta ta<icardiei ventriculare ca ritm
initial la persoanele care au facut SCR n prespital n conditii ce eAclud traumatismele. "cest
ritm dureaza nsa foarte putin, trec9ndu-se rapid n 0*, iar pentru 0* singurasansa de resuscitare
este defibrilarea. 4n continuare proportia pacientilor care ram9n n 0* descreste n fiecareminut,
concomitent cresc9nd procentul asistolei, cu mult mai putine sanse de resuscitare. )imp de 1
p9na la= minute aproAimativ 38> din pacientii n colaps sunt nca n 0*.
Repet9nd ca viteza efectuarii defibrilariiram9ne factorul determinant, eforturile se vor concentra
pentru a scurta timpul de la aparitia SCR p9na ladefibrilare. "cest lucru se poate face si
implement9nd utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate.
2.2 %ipuri de de&ribrilatoare
#le sunt de doua tipuri - manuale, unde este necesara o persoana calificata cu pregatire
medicala,pentru operarea lor - semiautomate, care au aparut recent, permit9nd personalului fara
pregatire medicala sa foloseasca aparatul cu succes.
2.3 e&ibrilatorul semiautomat
"vanta;ul defibrilatoarelor semiautomate este faptul ca, personalul care le opereaza, necesita mai
putina eAperienta, nefiind necesare cunostinte pentru interpretarea ritmurilor cardiace.
"cest lucru permite unei game largi de persoane (politie, pompieri etc.), sa efectueze actul de
defibrilare naintea sosirii ec<ipa;elor medicale.
Succesul defibrilarii depinde de trecerea unui curent adecvat n vederea depolarizarii
miocardului,acest lucru fiind conditionat de pozitia electrozilor, impedanta transtoracica,
volumul corpului pacientului si energia folosita la soc.
(peratorul va lipi electrozii de defibrilare de singura folosinta pe toracele pacientului si va apasa
pe butonul de analiza al defibrilatorului care la r9ndul sau va efectua monitorizarea si
interpretarea automata aritmului. &aca ritmul detectat necesita defibrilare, defibrilatorul se va
ncarca automat, iar operatorul va primi in structiuni scrise si auditive pentru efectuarea socului
apas9nd pe un buton special aflat pe defibrilator si nu peelectrozii de defibrilare.
#nergia utilizata la prima defibrilare la adult este de '88 ., n cazul insuccesului se repeta nca o
data cu'88 ., iar restul socurilor n timpul resuscitarii vor fi efectuate cu o energie de /@8 .. 2u
eAista limita la numarul de socuri care poate fi efectuat.
&efibrilarile vor fi efectuate n grupuri de c9te trei. &eoarece cele trei socuri pot fi efectuate
rapid nu estenecesara ntreruperea secventei de soc pentru efectuarea masa;ului cardiac si a
ventilatiei. &upa cel de al treilea soc, aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indica
verificarea pulsului de catre salvator si continuareamanevrelor de resuscitare n cazul n care
salvatorul nu identifica prezenta pulsului.
2.3.1 P%in'i&ii$ d,i-%i$!%ii &%'o'
Stabilesc ca tot personalul instruit n +LS trebuie sa stie sa utilizeze un defibrilator. Conceptul a
fost rapidacceptat si aplicat.Personalul care efectueaza manevrele de +LS include personal
medical care lucreaza n spital sau prespital, pompieri, politisti, alte categorii care pot interveni
ca primi intervenienti n locuri si situatii n carepoate apare stopul cardio-respirator (salvatori
marini, montani, personal de nsotire sau ngri;ire, ec<ipe deprim a;utor de pe platformele
industriale, de fora;, etc.). Practic defibrilarea trebuie considerata parte integranta
+LS.&efibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat soc elctric n vederea ntreruperii
unei aritmii.*orbim de defibrilare c9nd aritmia este 0* si de cardioversie c9nd este vorba de alte
aritmiifibrilatie atriala,flutter atrial, ta<icardie ventriculara.
Principalele componente ale unui defibrilator sunt potentiometru variabil pentru selectarea
nivelurilor de energie, un transformator de conversie a curentului alternativ n curent direct, un
capacitor pentru stocareaenergiei, un buton pentru comanda ncarcarii si altul pentru descarcare
nc<iz9nd astfel circuitul dintre capacitorsi electrozi. &efibrilatoarele semiautomate prezinta
c9teva caracteristici legatura cu pacientul se efectueazaprin electrozi adezivi de defibrilare
atasati la cabluri fleAibil, deasemenea aparatul contine un sistem de detectiesi analiza a ritmului
programat pentru 0*C)*. La detectarea unui asemenea ritm defibrilatorul ,,indica7 operatorului
sa administreze socul. Componenta ,,automata7 se refera la detectarea ritmului de catre aparatsi
nu de catre operator.
Energie# intensitate# tensiune
P$)#R#"(N")))D$(*(L)%) A %("-P#R%)
#2#RM%"(.($L%)DP(N"))) A )%-P(S#C$2&#)
#2#RM%"(.($L%)D$(*(L)%) A %("-P#R%) A )%-P(S#C$2&#)
%("-P#R%)D$(*(L)%) C R((F-%)
&esi operatorul selecteaza nivelul de energie, totusi fluAul de curent masurat n amperi este cel
caredefibrileaza. Cu o cantitate fiAa de energie stocata n capacitor curentul administrat depinde
de impedanta(rezistenta) dintre electrozii defibrilatorului.
$mportanta e!ibrilatoarelor semiautomate
$tilizarea defibrilatoarelor a fost mult timp rezervata personalului medical. La ora actuala
aceasta manevra tinde sa devina parte componenta a +LS, motiv pentru care trebuie nsusit de
personalul instruit n acestemanevre.)ermenul de semiautomat implica eAistenta unui sistem de
detectie si analiza a ritmului .$nele dintrea cestea sunt complet automate, altele fiind doar
semiautomatr. )oate prezinta doi electrozi adezivi cu dublu rolculegerea informatiilor despre
ritmul cardiac si administrarea socului electric.(peratorul este cel care ataseaza cei doi electrozi,
comanda aparatului sa analizeze ritmul si n situatia ncare se impune, comanda administrarea
socului. #ste importanta aceasta ultima decizie a operatorului.
Pasii operationali
Porniti aparatul
"tasati electrozii
Comandati analiza ritmului
$rmariti instructiunile aparatului
Comandati descarcarea socului.
3 CAPITOLUL 3
3.1 Notiuni de anatomie a sistemului osteo-articular
Corpul omeneesc este mpartit n 1 segmente Cap M9t )runc<i -embre
Capul reprezinta segmental superior si este format din craniu si oasele fetei.
"#tul este segmentul care leaga capul de trunc<i.
Trunchiul cuprinde trei regiuni toracele abdomenul bazinul
Toracele este regiunea superioara atrunc<iului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte
de stern,lateral de cele !' perec<i de coaste si n ;os de musc<iul diafragm. Cutia toracica contine
plam9nii, inima,vasele mari, tra<eea, bron<iile si esofagul.
Abomenul este regiunea de mi;loc a trunc<iului, contine organele digestiei ficat, stomac,
intestine subtiresi gros, pancreasul precum si splina si rinic<ii.
Bazinul este regiunea inferioara a trunc<iului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne.
Portiuneainferioara a bazinului este pelvisul.
$embrele sunt parti ale corpului legate de trunc<i, care se clasifica n membre superioare si
inferioare.
$embrele superioare cuprind patru segmente umar bratul este partea dintre umar si cot
antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si m9na m9na este partea terminala a membrului
superior.Centura membrului superior formeaza sc<eletul umarului si asigura legatura dintre
oasele membrului liber sitoracele osos. #a este constituita din doua oase clavicula si scapula.
$embrele inferioare cuprind coapsa este portiunea dintre sold si genunc<i gamba reprezinta
portiunea dintre genunc<i si picior piciorul este partea terminala a membrului inferior.Centura
membrului inferior se compune din doua oase coAale. (asele coAale se unesc inainte ntre ele,
napoicu sacrul si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.
Aparatul locomotor ndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. #ste
alcatuit dinsistemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular
pentru functia de miscare.(asele au rol n sustinerea musc<ilor si mentin pozitia verticala a
corpului. "rticulatiile permit miscarile(aselor. #le sunt mobile, semimobile si fiAe. ( articulatie
este formata dintr-o cavitate articulara fiAa si un caparticular mobil, ncon;urate de o capsula
articulara. -usc<ii efectueaza miscarile. #le sunt nserati pe oase siproduc miscarea lor prin
contractii. &eosebim doua categorii demusc<i -usc<ii sc<eletici fiAati pe oase sau musc<i
striati, care dau contractii si care servesc pentru miscarile corpului.-usc<ii viscerali sau musc<ii
netezi, sunt musc<ii organelor interne.%cheletulomului este alcatuit din peste '88 de oase de
diverse forme- lungi, late, scurte.
%cheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei
%cheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.
Coloana vertebrala este alcatuita din //-/1 de vertebre E vertebre cervicale, !' vertebre
dorsale,3 vertebre lombare, 3 vertebre sacrale sudate ntre ele (sacrul) si 1-3 vertebre coccigiene
sudate ntre ele.
%cheletul membrelor cuprinde sc<eletul membrului superior, sc<eletul membrului inferior.
Sc<eletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau <umerus, oasele antebratului
cubitus sauulna (nauntru), radius (n afara) si oasele m9inii.
Sc<eletul umarului este constituita din doua oase clavicula si scapula.
Sc<eletul membrului inferior este alcatuit din osul coapsei sau femurul, oasele gambei tibia
(nauntru) siperoneul ( n afara), rotula naintea genunc<iului, oasele piciorului.
(asele bazinului cuprind ilionul, isc<ionul si pubis.
3.2 'valuarea primara a pacientului traumatizat
%n cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim eAact ce trebuie si ce nu trebuie sa
facem.(rice greseala comisa poate agrava starea bolnavului pun9ndu-i viata n pericol.
(biectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului
precoce si corect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea
bolnavului. &eci principiulfundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul
unei urgente este
A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI !
Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele nt9lnite la pacientii fara
traumatisme.#valuarea zonei si siguranta salvatorului ram9n n atentia noastra. Sa devina sigur
locul accidentuluisemnalizare, stationarea ve<iculelor 4ndepartarea accidentatului de pericolul
iminent sau de cauza accidentului evit9nd riscurile si C sau agravareasituatiei.eliberarea cailor
aeriene - n acest caz nu se face <ipereAtensia capului ci subluAatia mandibulei. verificarea
respiratiei prin simt - vad I aud verificarea pulsului&aca este necesar se ncep imediat
manevrele de resuscitare eAceptie fiind situatian care se constataeAistenta unei <emoragii
masive, situatie c9nd se realieaza <emostaza apoi se vor ncepe manevrele deresuscitare.
4n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea eAistentei leziunii de coloana cervicala.
Suspiciunea eAistentei leziunii de coloana cervicala apare la orice pacient politraumatizat
(pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viatan pericol). la orice
pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului la orice pacient care prezinta traumatism la
nivelul toracelui n apropierea capului la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul
g9tului la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul g9tului pacientului la
orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...)%nfirmarea
suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza
eAamenuluiradiografic.
"tentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru
folosim gulere cervicale.
Mulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati.Pentru
fiAarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. $n salvator se
aseazala capul pacientului, va fiAa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n aA,
cel de-al doilea salvator v-a fiAa gulerul cervical. %mportant este sa se ndeparteze toate <ainele
din ;urul g9tuluipacientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a
g9tului fara al mai misca.
3.3 'valuarea secundara a pacientului traumatizat
(data verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-
o evaluaremai detailata, din cap p9na n v9rful picioarelor, caut9ndu-se alte posibile leziuni.
Pentru a realiza o eAaminare amanuntita se dezbraca complet pacientul av9nd totusi gri;a sa-l
prote;am de <ipotermie.
#valuarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte
E%amen neurologic e ba&a - nivel de constienta cel mai simplu realizat conform Scalei
Mlasgo?
!. &esc<iderea oc<ilor
- spontan..................................................1 puncte
- la cerere................................................./ puncte
- la durere................................................' puncte
- nu desc<ide...........................................! punct
'. Cel mai bun raspuns motor
- la ordin..................................................@ puncte
- localizeaza stimulii durerosi.................3 puncte
- retrage la durere...................................1 puncte
- fleAie la durere...................................../ puncte
- eAtensie la durere.................................' puncte
- nici un raspuns.....................................! punct
/. Cel mai bun raspuns verbal
- orientat................................................. 3 puncte
- confuz ..................................................1 puncte
- cuvinte fara sens ................................./ puncte
- zgomote................................................' puncte
- nici un raspuns....................................! punct
- dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea
simultan, diminu9ndu-se la lumina si marindu-se la ntuneric.
- evaluarea sensibilitatii si capacitatea de miscare a membrelor superioare si inferioare.
Evaluarea si tratamentul le&iunilor capului# g'tului
rani, contuzii, <emoragii se eAamineaza urec<ea, nasul, gura leziuni oculare leziuni osoase
Evaluarea si tratamentul le&iunilor la nivelul toracelui
evaluarea durerii si C sau a dificultatii respiratiei rani, contuzii, <emoragii leziuni osoase
Evaluarea si tratamentul le&iunilor la nivelul abomenului si ba&inului
a se evalua daca eAista durere abdominala rani, <emoragii leziuni osoase, fracturile la acest nivel
sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne, vase mari, rectul.
Evaluarea si tratamentul le&iunilor la nivelul e%tremitatilor-rani, contuzii sau <emoragii a se
evalua eAistenta durerii se palpeaza pulsul periferic
3.4 %raumatisme osteo-articulare )raumatismele osteo-articulare apar ca atare sau n
cadrul unor politraumatisme.
3.4.1 F%!'tu%i #i i"o-i$i.!%! $o%
0racturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, const9nd
in ntreruperea continuitatii acestuia. 4n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de
intensitatea luifracturile pot fi de mai multe feluri
fracturi &nchise - tegumentele n ;urul focarului de fractura sunt intacte
fracturi eschise - focarul de fractura comunica cu eAteriorul printr-o plaga
fracturi irecte - n care agentul traumatizant actioneaza c<iar la locul de producere a fracturii
fracturi inirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului
vulnerant.&e asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de
producerefracturispiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete,
interes9nd ntreaga circumferinta aosului sau incomplete (partiale). La batr9ni sau la persoane cu
diverse afectiuni osoase pot apare fracturi nurma unor traumatisme minore, sau c<iar la
efectuarea unui pas gresit.Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne
Semne de probabilitate - durere spontana sau ntru-n punct fiA, eAacerbata la palpare sau
mobilizare -impotenta functionala a membrului afectat - deformarea si scurtarea regiunii -
ec<imoze tardive -tumefactie, edem, cresterea temperaturii localeSemne de certitudine (semne
sigure) I mobilitate anormala n focar - perceperea palpatorie de crepitatii osoase -
netransmiterea miscarilor distal defocarul de fractura - ntreruperea evidenta ( la inspectie sau
palpare ) a continuitatii osoase.
-#)(&" C#" -"% S%M$R" &# &%"M2(S)%C 42 C",$L S$SP%C%(2"R%% $2#%
0R"C)$R%#S)# #0#C)$"R#" R"&%(MR"0%#%.
0racturile se pot nsotii de o serie de complicatii
Complicatii imeiate' - transformarea unei fracturi nc<ise ntr-o fractura desc<isa - lezarea
vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate - infectia focarului de fractura
Complicatii tarive (&nt#rziate)' - cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice) -
pseudartroza (nt9rzierea consolidarii fracturii) - calusul vicios. %mobilizarea provizorie a
fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoasefracturate, pentru evitarea
complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. -i;loacele deimobilizare
sunt atelele special sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile
lanivelul carora se aplica.Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si
nici lateralimobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si
dedesubtul focarului defractura. 4nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara,
nedureroasa a segmentului n aA."cest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nc<ise.
0racturile desc<ise se imobilizeaza n pozitia gasita,dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a
tenta reducerea lor prin tractiune.
)ipuri de atele speciale
- atele Oramer (confectionate din s9rma)
- atele pneumatice (gonflabile)
- atele vacuum
- atele improvizate din sc9ndura, crengi de copac...
0racturile membrului superior
Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul
de predilectieconstituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze
imobilizarea provizorie este cucotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.
Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea
fracturii dreptatela putem folosi c<iar toracele de care se fiAeaza segmentul fracturat cu a;utorul
unei esarfe.
Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. %mobilizarea fracturii se
poate face cuoricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.
0racturile oaselor m9inii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete.
0racturile membrului inferior Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect.
Pentru imobilizare se folosesc doua atele inegale. "tela mai lunga se aplica pe fata laterala
eAterna a membrului inferior si se ntinde de deasupra oaselorbazinului p9na la calc9i. "tela mai
scurta se aplica pe partea interna si se ntinde de la regiunea ing<inala p9nala calc9i. C9nd
femurul este fracturat n apropierea genunc<iului imobilizarea se poate realiza folosind osingura
atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera p9na la calc9i.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela.
Fractura e rotula se produce prin cadere n genunc<i, se imobilizeaza n atele posterioare.
Fracturile costale nu se imobilizeaza. #Aceptie situatia voletului costal *oletul costal este
minimum dublafractura la doua coaste nvecinate. %mobilizarea se face prin nfundarea zonei
respective mpiedic9nd astfelmiscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele
constau n dificultatea respiratiei, miscareaparadoAala a segmentului (n inspir c9nd toracele se
destinde fragmentul se nfundaB la eApir c9nd toracele semicsoreaza fragmentul se deplaseaza
spre eAterior), durere, cianoza.
Fracturile la nivelul bazinului! (data depistata fractura la acest nivel pacientul ram9ne nemiscat,
nu se maipermite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.
3.4.2 Ento%#!
0orma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre
Suprafetele articulare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale
unei articulatii. Primul a;utorconsta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea,
care este de o mare intensitate.
3.4.3 Lu/!ti!
#ste leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale
oaselor careformeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). &upa modul
de producer luAatiile potfi complete sau incomplete. Primul a;utor consta din imobilizarea
provizorie a membrului. "ccidentatul se transporta la spital.
3.5 %raumatismele partilor moi
4n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nc<ise - contuzii - sau desc<ise - plagi.
3.+.1 Contu.ii$
Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni
tisulare,pastr9nd nsa integritatea tegumentelor. 4n fuctie de forta de actiune al agentului
vulnerant,contuziile pot fisuperficiale, profunde sau miAte.#c<imoza este forma cea mai simpla
de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutulsubcutanat (apare ca o zona
rosie albastruie, care n c9teva zile si modifica culoarea, devenindv9nata, apoigalben-verzuie).
Fematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre
tesuturi sauorgane, a unei cantitati variabile de s9nge, prin ruperea accidentala a unor vase
sangvine mai mari.
3.+.2 P$!0i$
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, c<imici. 4n cazul plagilor, o mare
%mportanta prezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament.
"stfel, seconsidera o plagarecenta aceea careia i se aplica tratament ntr-un interval de @-= ore de
la producer (plaga neinfectata), pesteacest interval ma;oritatea plagilor fiind infectate.
Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si
<emoragie deintensitate variabila, care o nsoteste.
)ratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari c9t mai
rapide si debuna calitate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.
3.+.3 1"o%!0ii
Femoragia reprezinta scurgerea s9ngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe
solutii decontinuitate.&upa tipul vasului lezat poate fi - arteriala n care s9ngele este de culoare
rosu desc<is, bine oAigenat si t9sneste ritmic, sincron cu bataile inimiiB - venoasa s9ngele de
culoare rosu nc<is (mai putin oAigen, mai mult C('), se eAteriorizeaza cu presiuneconstanta,
relativ modestaB - capilara este o <emoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai
mare ca sursa principala a<emoragieiB4n functie de sediul s9ngerarii - eAterna s9ngele se scurge
n afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga ) - interna s9ngele se acumuleaza
ntr-una din cavitatile normale ale organismuluiB
eAteriorizata caracterizata prin <emoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea
s9ngelui la eAterior pe cai natural epistaAis <emoragia mucoasei nazaleB
<ematemeza eliminarea pe gura, prin varsatura, de s9nge amestecat cu c<eaguri si eventual
resturi alimentareB4n <emoragii puternice poate fi s9nge rosu, proaspat, nealterat, sau n s9ngerari
reduse poate fi varsaturacu aspect de zat de cafea (c9nd s9ngele stagneaza n stomac).
melena eAteriorizarea s9ngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios,
negru,moale, de aspectul si culoarea pacurei. <ematuria reprezinta <emoragia la nivelul
aparatului urinar, eAteriorizat prin mictiuneB
&upa cantitatea de s9nge pierdut, <emoaragia poate fi - mica se pierde o cantitate de s9nge p9na
la388 ml - medie se pierde 388-!888 ml de s9nge si apar urmatoarele semne agitatie, ameteli n
ortostatismB - mari cantitea de s9nge pierduta !888-!388 ml iar semnele clinice sunt
urmatoarelepaloare, ta<icardie,transpiratii reci, <ipotensiune arteriala, ta<ipneeB - cataclismice
pierderi de s9nge depeste !388-'888 ml, )" nemasurabila, pacient inconstientB
3.+.4 1"o#t!.!
(prirea s9ngerarii poarta denumirea de <emostaza.. #a poate fi spontana n cazul unor <emoragii
mici,prin interventia mi;loacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara
interventia altorpersoane, care sa realizeze <emostaza. Femostaza poate fi provizorie sau
definitiva.Femostaza proviorie se poate realiza prin compresiune digitala pansament compresiv
garou compresiunea igitala! Compresiunea corect eAecutata pe vasul ranit trebuie sa se aplice
deasupra ranii ncazul unei <emoragii arteriale si sub plaga n cazul unei <emoragii venoase,
tin9nd cont de sensul circulatiei.C9nd <emoragia nu poate fi stap9nita prin compresiune
eAercitata la distanta,se poate folosi compresiunedirecta n care caz compresiunea vasului ce
s9ngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. "ceastametoda nu poate fi dec9t de scurta
durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.
C9teva eAemple de posibilitati de compresiune digitala
Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o
<emostazaprovizorie. 4n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o
batista, o c9rpa curata, pestecare se str9nge pansamentul circular (fasa).
"plicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Maroul poate fi improvizat folosind curea,
cravata,fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri eAtreme si n situatia n care <emoragia nu se
putea controla prinalte metode (amputatie de membru). %mportant este oprirea <emoragiei fara a
comprima eAcesiv tesuturile.Maroul, odata cu oprirea s9ngerarii, produce oprirea circulatiei
s9ngelui n portiunea de membru situatadedesubtul lui. &in aceasta cauza mentinerea sa mai mult
de ' ore poate duce la complicatii deosebit de grave.)otdeauna la montarea unui garou trebuie
atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteazaobligatoriu urmatoarele date nume,
prenume, ora eAacta a aplicarii garoului. &in /8-/8 minute se slabesteputin garoul pentru a
permite irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.
Femostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care
s9ngereaza.Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
3.+.+ P!n#!"nt
Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica
La cap, pansamentele se realizeaza cu a;utorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina
carencepe cu ' ture circulare trecute pe frunte, deasupra spr9ncenelor, pavilioanelor urec<ii dupa
care se trecesuccesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, p9na
c9nd acopera tot capul.Capetele feselor se fiAeaza apoi cu c9teva ture circulare.
Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament Pn prastieJ, cu a;utorul
unei f9siide tifon de /8-38 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica
la nivelul plagii,leg9nd capetele taiate ncrucisate.
La nivelul toracelui si abomenuluise face n functie de tipul plagii si localizare. 4n cazul
plagilorpenetrante (ad9nci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari
dec9t plaga si-l vomfiAa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. " patra latura se lasa liber, nefiAata,
permit9nd pansamentului safunctioneze ca o supapa. 4n timpul inspirului, c9nd toracele se
destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermit9nd intrarea aerului. 4n timpul eApirului, c9nd
toracele revine, pansamentul se departeaza de pereteletoracelui, permit9nd iesirea aerului si la
acest nivel.
&aca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fiAa pe
toate celepatru laturi. &aca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n
eAterior) vom folosi unpansament umed.
La membre pansamentele se realizeaza cu a;utorul feselor circulare, n spirala.
&aca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi
imobilizat npozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.
3.! (obilizarea traumatizatului
3.2.1 D0!3!%! &!'intu$ui t%!u"!ti.!t
La locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa
apara.&ega;area victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect
efectuata poate agrava foarte mult situatia pacientului.$rmatoarele situatii pot impune dega;area
pacientului - pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc - pacientul se afla ntr-o masina
instabila, ce urmeaza a se rasturna - pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de
eAplozie4nainte de a ncepe dega;area victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului
de pedale, se desfacecentura de siguranta.
Salvatorul introduce o m9na sub bratul victimei si va mentine capul n aA,
iar cealalta m9na se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari
usoare sencearca scoaterea ei din autoturism, av9nd permanent gri;a de mentinerea capului
imobilizat de umarulsalvatorului.
(data scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu
foarte marestrictete si anume capul va fi mentinut n permanenta n aA.
4n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, eAaminarea nu se poate face dec9t dupa
asezarea lui ndecubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei
persoane. $nul dintre salvatorise aseaza la capul victimei, l v-a pune n aA si l v-a imobiliza
comand9nd ntreagaoperatiune de ntoarcere.Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, c9t
mai aproape de ea,ridic9nd bratul dinspre salvatori n sus,l9nga capul victimei. La comanda celui
aflat la cap, totisalvatorii vor efectua ntoarcerea n acelasi timp,mentin9nd n permanenta
coloana pacientului n aA.
( data asezat pe spate se poate efectua eAaminarea primara si secundara a pacientului iar pentru
transportse poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum.
3.2.2 T%!n#&o%tu$ t%!u"!ti.!ti$o% & t!%0i
Pentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati $na din
variante ar fi prin asearea targii l9nga victima, la comanda celui care fiAeaza capul victimei,
aceastase ntoarce
lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne a;uta de aceasta metoda este
nevoiede minimum patru salvatori. $nul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentin9ndu-
l n aA, ceilalti treisalvatori se vor aseza lateral de pacient astfel un salvator se pozitoneaza n
dreptul toracelui asez9nd o m9nape umarul victimei si cealalta m9na la nivelul soldului, al doilea
salvator se pozitioneaza n dreptul solduluiasez9nd o m9na la nivelul toracelui ncrucis9nd m9na
lui cu cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui.Cealalta m9na o va aseza pe coapsa victimei.
Cel de al treilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.
( alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la
comanda celui carefiAeaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce m9inile sub pacient cu
palma orientata n sus, ei fiindasezati la acelasi nivel descris mai sus. Cea de-a treia varianta
necesita de asemenea minimum patru persoane. $nul asezat la capul victimei, fiAeaza coloana si
comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din aceasta
pozitie.&upa ce este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient.
)arga metalica are avanta;ul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea
lui.Se poate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este
nevoie de asemeneade minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul
imobilizat v-a conduce operatiunea.Ceilalti salvatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea
stg apoi pe partea dreapta, astfel nc9t sa se poatepozitiona targa sub pacient.
)arga vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se
folosi pentrutransportul pacientului traumatizat. )arga vacuum fiind de fapt o saltea din care se
eAtrage aerul, ea poate fimodelata dupa forma corpului victimei. "cest lucru asigura o
imobilizare suplimentara a coloanei cervicale,nepermit9ndu-i nici miscarea de lateralitate
miscare care era totusi posibilaprin simpla folosire doar a guleruluicervical.
4 CAPITOLUL IV
4.1 "rsuri
"rsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti c<imici, electricitate si
iradiatii. "rsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin flacara, lic<ide cu
temperatura nalta,metale ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.
"rsurile c<imice sunt produse de unii acizi ca acid azotic, clor<idric, sulfuric, oAalic, etc sau de
substante alcaline <idroAid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.
"rsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.
"rsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.
+ilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime
alarsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Nallace numita si regula lui 6.
Prin aceasta regula se poate eAprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care
sunteAprimate cu cifra 6 sau multiplu de noua.&e eAemplu arsura unui brat reprezinta 6> iar a
ntregului membru inferior este de !=>. )otal arsuraa afectat'E> din suprafata corpului.
#valuarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece laaceasta categorie de
pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume !=>, iar membrele inferioaresunt
reprezentate de un procenta; mai mic comparativ cu adultul.
Localizari periculoase si arsuri grave sunt fata, g9tul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi
urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt n apropierea fetei
(pleoape), m9inii,peroneului, zonele de fleAie ale membrelor, leziunicirculare la nivelul
membrelor. arsurile caredepasesc mai mult de /8> din suprafata arsa indiferent de gradul de
arsura arsurile de gradul %%% si caredepasesc !8 > din suprafata corpului arsurile complicate cu
fracturi si cu distrugeri masive de tesuturimoi arsuri profunde cauzate de substante acide sau de
curent electric4n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu
trei grade
Arsura e gra * intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin
roseate pielii,edem local, durere, frisoane. "rsura tipica de gradul % este eritemul solar, produs
prin eApunerea ndelungatasi nerationala la soare. &ureaza /-1 zile, dupa care roseata scade fiind
nlocuita de o pigmentatie bruna urmatade descoamatie.
Arsura e gra ** intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provoc9nd aparitia
flictenelor,vezicule (basici) pline cu lic<id galbui, care nu este altceva dec9t plasma sangvina
eAtravazata. "cest tip dearsura este provocat de lic<ide fierbinti sau metale incandescente, care
au actionat o durata scurta asupra pielii.#ste cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile
nervoasede la acest nivel.
Arsura e gra *** intereseaza dermul n totalitatea lui. 0lictenele au continut sangvinolent.
&urerea nu maieste at9t de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau
sunt distruse complet.
Caracteristici 4n cazul arsurilor provocate de flacara. %mportant n aceste situatii este oprirea c9t
mai rapida a arderii cu ;et de apa. "cest lucru este valabil si pentru situatiile c9nd flacara este
de;a stinsa, deoarece n acest momentarsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se
ndeparteaza <ainele pacientului cu conditia ca acesteasa nu fie lipite de piele iar manevra de
dezbracare sa produca distrugeri tisulare.(data cu dezbracareapacientului se va asigura protectia
acestuia de <ipotermie.
4n cazul arsurilor provocate de substante c<imice. Spalarea suprafetei arse cu ;et de apa n aceste
situatiitrebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de
substanta cauzatoare.Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de
concentratia substantei si proprietatilesubstantei.
4n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa
de curent (sau invers). )otdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana
cervicala(datorita mecanismului actiunii). "rsurile electrice produc leziuni at9t la suprafata c9t si
n profunzimea organismului. )esuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de
intrare si poarta de iesire a curentului electric."cest lucru este important pentru ca ne furnizeaza
informatii privind traseul urmat de curent prin organism.&istrugerea tisulara este maAima la
punctul de intrare.&aca sunt interesate vase importante apar gangrene iardaca traseul
intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave c<iar moartea.
Meneralitati .etul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate #ste interzisa folosirea
cremelor, ungventelor, substantelor uleioase Se folosesc pe c9t posibil pansamente sterile sau
c9rpe foarte curate, umezite. 2u se pune g<eata n contact direct cu tegumentul. Se acopera
pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.
4.2 )ipotermia
( temperastura centrala mai mica de /3 C se numeste <ipotermie. *aloarea normala a
temperaturii corpului este cuprinsa ntre /@-/EC. Categoriile de persoane cu risc la <ipotermie
sunt batr9ni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii,necatii. )emperatura corpului se
pierde mai repede n apa dec9t n aer. 4n functie de severitatea <ipotermiei semnele pot fi puls
slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul deconstienta
alterata sau coma.Primul a;utor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si "+C. Specific
cazului esteatentiadeosebita ce trebuie acordata la mobilizarea <ipotermicului. (rice miscare mai
brusca saunecoordonata poateagrava situatia sau poate duce la stop cardiac. 4n cazul pacientilor
aflati n stop cardiac masa;ul cardiac estemai dificil de efectuat deoarece toracele <ipotermicului
este mai rigid.
H$P()ER*$C+, -+ P(A)E .$ /EC,ARA) /ECE/A)
P0-A CE -+ E1)E RE2-CA,3$).
Rencalzirea <ipotermicilor se face lent, !C C ora. &in acest motiv resuscitarea acestor pacienti
estededurata mai lunga, p9na la atingerea temperaturii normale a corpului. &efibrilarea nu poate
fi folosita dec9t dupace temperatura corpului este peste /8 de grade C.
-etode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt - rencalzire eAterna pasiva, consta din
nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald."cest tip de rencalzire se
foloseste pentru pacientii cu <ipotermii usoare sau eventual medii cu temperaturacentrala de
peste /' grade C. - rencalzirea eAterna activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n
baie cu apa ncalzita la 18 grade Csau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda.
"ceasta te<nica este potrivita pentru pacientii aflati n <ipotermie medie cu o temperatura
centrala p9na la /! grade C sau cel mult /8 grade C. %mersia n apacalda se foloseste atunci c9nd
dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care aupierdut temperatura
n mod rapid. - rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.
4.3 *nec
4necul poate fi asociat cu alcoolul, <ipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.
Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie
sa evite orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine
ec<ipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece. (rice pacient nnecat este suspicionat de
eAistenta leziunii de coloana cervicala, victimase pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe
manevrele de resuscitarenaintea scoaterii victimei din apa.%ndiferent carui fapt se datoreaza
necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator apoiapare stopul
cardiac. "cest lucru apare ca urmare a nc<iderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce
lastop respirator si ca urmare a <ipoAiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui
mecanism plam9niipacientilor nu sunt inundati de apa. &in punct de vedere al primului a;utor nu
are importanta faptul ca neculeste n apa dulce sau n apa sarata. 4n cazul n care victima revine
complet la starea de constienta dupa scoatereaei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital,
indiferent daca la momentul respectiv este farasimptomatologie semnificativa, aici se tine sub
observatie pentru minimum @ ore.
4.4 *nto+icatii
*ntoxicatiile cu C+
-onoAidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, dega;at de toate combustiile
incomplete.#ste o intoAicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.
"cuzele prezentate de pacienti sunt astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea
constientei,aspect visiniu al pielii. Conduita de urmat siguranta salvatorului. 2u este permisa
intrarea n zona cu emanari de gaze faraec<ipament de protectie.
4n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toAic, transportat c9t mai rapid la o
unitate spitaliceasca. &aca este posibil administram oAigen c9t mai precoce n concentratii mari.
*ntoxicatiile cu meicamente
"par n doua circumstante accidental mai ales la v9rstele eAtreme si voluntar cel mai frecvent
fiind intoAicatii polimedicamentoase.
Semne generale prezentate agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate eAista o <alena
specifica,dureri abdominale, varsaturi, diaree.
Conduita de urmat Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale ("+C)
ale pacientului se respecta. )otdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din ;urul
pacientului si elevor fi transportate mpreuna cu pacientul la spital. &aca pacientul este constient
se poate tenta provocarea devarsatura, iar n cazul victimei inconstiente se va transporta n
pozitia lateral de siguranta.
*ntoxicatia cu substante caustice
4n grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clor<idric, sulfuric, etc.) sau
bazeputernice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si
gradul de toAicitateleziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.
-anifestari clinice (dupa ingestie) constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la
ng<itire,varsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de
soc sempoate instalafoarte rapid, c<iar la c9teva ore dupa ingestie.
Conduita de urmatProtectia personala este deosebit de importanta. #valuarea nivelului de
constienta si a functiilormvitale("+C). 4n cazul stopului cardio respirator la efectuarea
ventilatiilor gura la gura se evitamcontactul direct dintregura salvatorului si gura pacientului. Se
poate folosi o bucata de tifon sau batistasalvatorului. #ste interisaprovocarea de varsaturi si
neutralizarea substantei corozive.
#Aemplu ncazul intoAicatiei cu acizi nu se administreaza lapte sau uleiuri.
*ntoxicatia cu ciuperci
"pare cel mai frecvent n mod accidental.
-anifestari clinice colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata.
Conduita de urmat Prezentare c9t mai rapid la medic. Cu c9t se nt9rzie nceperea tratamentului
adecvatsituatiei, cu at9t urmarile pot fi mai grave. Se tenteaza provocarea de varsaturi, se
administreaza substantepurgative (sare amara).
*ntoxicatia cu fum
&eseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoAicatia cu fum de incendiu
este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.
-anifestari clinice cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul
orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.
Conduita de urmat Protectia personala este deosebit de importanta. #valuarea nivelului de
constienta si afunctiilor vitale ("+C), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toAic. )ransportul
c9t mai urgent la spital cuadministrare de oAigen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientii
inconstienti se transporta n pozitia lateralade siguranta.
4.5 'lectrocutarea
"ccidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca
urmare aproducerii unui arc electric. 4n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele
manifestari - senzatie de tremuratura a corpului - contracturi musculare generalizate - pierderea
constientei si c<iar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei
ntindere , profunzime si gravitate se datoresctransformarii la eAteriorul sau interiorul corpului a
energiei electrice n energie calorica. *olta;ul arde si intensitatea omoara.
Conduita de urmatSiguranta salvatorului. 2u atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul
electric. Se ntrerupe sursa decurent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliz9nd un
obiect uscat ca de eAemplu o coada de matura,<aine uscate, av9nd gri;a sa va plasati pe o zona
uscata. #valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale("+C) este pasul urmator cu
mentiunea ca se considera posibilitatea eAistentei leziunii de coloana cervicala.&aca victima nu
respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce afost
solicitat a;utorul unui ec<ipa; calificat. )oti pacientii electrocutati se transporta la spital.