Lucrator in Mecanica Fina Suport

FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET
Bucureti,StradaEconomuCezrescunr.4759,sector6,Tel./Fax:0213114516

Proiectul Centru de formare continu i asisten ocupaional a persoanelor cu dizabiliti Spiru Haret Bucureti - CFCAO
CONTRACTUL DE GRANT PHARE 2006/018 147.04.02.03.01.01.802
Continutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene

SUPORT DE CURS

CALIFICARE: LUCRATOR IN MECANICA FINA


1. MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCTIEI DE MASINI

1. Materiale metalice sunt materiale de tipul metale si aliaje metalice

Proprietati si incercari
Fizice si chimice:
Luciul metalic in taietura proaspata se remarca un luciu metalic din cauza opacitatii si reflectarii luminii.
Culoare sunt diferite, de la alb stralucitor la cenusiu inchis, roscat, galbui, etc.
Densitatea se mpart in usoare, de greutate medie si foarte grele; se exprima in g / cm
3

Fuzibilitatea (temperatura de topire) proprietatea de a se topi la temperaturi diferite. Pe aceasta proprietate se
bazeaza procedeul de obtinere a semifabricatelor numit turnare
Dilatarea termica proprietatea de a-si mari dimensiunile la cresterea temperaturii; aceasta este caracterizata de
coeficientul de dilatare liniara
Contractia termica proprietate inversa dilatarii caracterizata prin coeficientul de contractie liniara
Conductibilitatea termica proprietatea de a transmite caldura; se exprima prin coeficientul de conductivitate
termica
Conductibilitate electrica proprietatea de a conduce curentul electric; se exprima prin conductivitatea electrica sau
rezistivitate electrica
Proprietati magnetice se refera la modul de comportare cand sunt introduse intr-un camp magnetic; ele se impart
in: respinse slab (diamagnetice), atrase slab (paramagnetice) si atrase puternic (feromagnetice)
Solubilitate chimica
Rezistenta la coroziune
Refractaritatea proprietatea de a rezista la temperaturi inalte
Mecanice se refer la comportarea atunci cand sunt supuse unor forte exterioare ce tind sa le deformeze sau s le
rupa:
Elasticitatea proprietatea de a-si relua forma si dimensiunile initiale atunci cand inceteaza fortele la care au fost
supuse si le-au deformat temporar
Rigiditatea proprietatea de a se opune deformatiilor elastice; este caracterizata prin modulul de elasticitate(E)
Plasticitatea proprietatea de a nu reveni la forma i dimensiunile initiale dupa incetarea actiunii fortelor exterioare
care le-au deformat, respectiv se obtin deformatii permanente; pe aceasta proprietate se bazeaza procedeele de
deformare plastica pentru obtinerea de semifabricate prin: laminare, forjare, tragere, extrudare, ambutisare la cald
sau la rece
Rezistenta proprietatea de a se opune deformarii sau ruperii sub actiunea fortelor exterioare; din aceste cauze
materialele metalice sunt supuse la ncercari de rezistenta la intindere, compresiune, incovoiere, etc n anumite
conditii, standardizate pe piese de forme si dimensiuni speciale numite epruvete
Tenacitatea proprietatea de a se deforma mult inainte de rupere, adica de a avea plasticitate si rezistenta; aceste
materiale se pot prelucra prin deformare la rece(ex. oelul). Proprietatea opusa este fragilitatea(ex. fonta)
Rezilienta rezistenta pe care o opun la actiunea sarcinilor aplicate brusc(prin soc); se determina pe o epruveta
prismatica cu ajutorul unui dispozitiv numit ciocan Charpy
Duritatea proprietatea de a se opune patrunderii in masa lor a unor corpuri ce tind sa le distruga suprafata; aceasta
este una din cele mai importante proprietati mecanice, fiind n stransa legatura cu rezistenta la rupere. Duritatea se
poate determina prin urmatoarele metode: Brinell(cea mai utilizata), Rockwell i Vickers sau pe scara lui Mohs
Tehnologice se refera la nsusirile materialelor metalice de a putea fi prelucrate prin diverse procedee
tehnologice(turnare, forjare, sudare, aschiere, etc.)
Turnabilitate capacitatea de a putea fi turnate n forme, in scopul obtinerii unor piese turnate de forme complexe;
necesita o fluiditate buna, contractie mica i o tendinta de segregare mica.
Forjabilitatea - proprietatea de a putea fi prelucrate prin deformare plastica la cald sau rece, prin presare sau lovire;
incercarea caracteristica se numeste incercarea la refulare
Maleabilitatea proprietatea de a putea fi laminate n table subtiri
Ductilitatea proprietatea de a putea fi trase in fire subtiri(sarme)
Sudabilitatea proprietatea de a putea fi imbinate prin topire sau prin presare locala
Prelucrabilitatea prin aschiere proprietatea de a putea fi prelucrate prin aschiere prin procedeele: strunjire, frezare,
rabotare, gaurire, rectificare, etc.
Calibilitatea proprietatea de a deveni mai dure n urma racirii lor bruste de la o anumita temperatura


Metale i aliaje metalice

Prin materiale metalice se neleg metalele i aliajele metalice.
Materiale metalice feroase sunt aliaje ale fierului cu carbonul de tipul oteluri si fonte.
o Fierul este un metal de culoare cenusie, relativ greu, moale, cu rezistenta mecanica medie, cu plasticitate si
rezilienta buna; temperatura de topire 1538
0
C
o Otelurile sunt aliaje care contin pina la 2,14% C si se impart in doua categorii principale: nealiate si aliate
(imbunatatite prin adaugare de crom, nichel, vanadiu,siliciu,etc).
o Otelurile carbon pentru constructii sunt oteluri nealiate care pot fi deformate plastic la cald sau la rece fara
sa se rupa, se toarna mai greu, sunt forjabile, se prelucreaza prin aschiere si se sudeaza. Se impart in doua
grupe: obisnuite (de tip OL) si de calitate (OLC).
o Fontele sunt aliaje care contin intre 2,14 si 6,67%C si se impart in grupele: aliate si nealiate (imbunatatite
cu siliciu, crom, nichel, cupru)
o Fonte cenusii nealite sunt fontele au proprietati de rezistenta si duritate buna.
Alte materiale metalice
o Cuprul : metal de culoare rosiatica, greu, maleabil, poate fi forjat la rece sau laminat in bare, benzi, table si
tras n fire subtiri, are conductibilitate electrica, termica si electrica buna; se utilizeaza la confectionarea
conductoarelor electrice, instalatiilor frigorifice, condensatoarelor de vapori
o Alama: aliaj al cuprului cu zincul (pn la 45%); au caracteristici mecanice mai bune ca metalul de baz
(Cu) i un cost mai sczut. Se impart in: deformabile, turnate, pentru lipit. .
o Bronzul: aliaj al cuprului cu staniu, aluminiu sau plumb cu caracteristici mai bune ca metalul de baz (Cu),
pot fi: laminabile si turnate.
o Aluminiul: metal de culoare alba, usor, care se topeste la temperatura medie, foarte moale si plastic, are
conductibilitate termica si electrica buna, se toarna in piese, se lamineaza, trefileaza si forjeaza la rece; se
utilizeaza la confectionarea de tabla, piese sau conductoare electrice
o Aliajele aluminiului pot fi: deformabile prin presare sau durificabile prin tratament termic si aliaje de
turnatorie.

2. Semifabricate utilizate in constructia de masini
Sunt produse cu un anumit grad de prelucrare, care se livreaza unei alte sectii sau intreprinderi, pentru a fi prelucrat
in continuare, in vederea obtinerii unui produs finit.Sunt impartite in urmatoarele categorii:
Turnate: lingouri si profile turnate (rotunde, patrate, hexagonale) din fonta, oteluri sau aliaje neferoase
Forjate: piese din otel,metale si aliaje neferoase
Laminate: sirme, fisii, microbenzi, tevi, table, semifabricate, produse speciale( discuri, bile, axe), blumuri,
sleburi, tagle, platine, profile(cornier, L, I, U) din otel, materiale neferoase
Procedeele de elaborare a semifabricatelor se realizeaza prin urmatoarele operatii:
Turnarea reprezint metoda tehnologica de fabricatie a unei piese prin solidificarea unei cantitati
determinate de metal lichid, introdus intr-o cavitate de configuratie si dimensiuni corespunzatoare unei
forme de turnare.Principalele avantaje ale turnarii sunt:
- realizarea de piese de geometrie complexa, cu cavitati interioare si pereti relativi subiri
- costul mai redus al pieselor turnate fata de cele obtinute prin alte metode de prelucrare
- nu necesita instalatii industriale complexe si costisitoare
Se deosebesc urmatoarele procedee de turnare:
- in forme temporare sau semipermanente, in lingouri sau piese
- speciale: forme coji, cochilie, sub presiune, turnare continua
Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la cald sau la rece, realizat prin trecerea
fortata a semifabricatului printre doi cilindri care se rotesc in sensuri contrare.
Se aplica la cald sau la rece avantajele procedeului fiind ca se obtin piese lungi de sectiune constanta (tevi) care nu
se pot obtine prin alte procedee si produse finite de forma complicate
Forjarea este procedeul de prelucrare a unui se mifabricat metalic prin deformare plastica, la cald sau rece,
cu ciocane sau prese.
Avantajele constau in prelucrare rapida, la costuri reduse dar calitatea si precizia produselor este scazuta.
Operatiile de baza sunt refularea, intinderea, perforarea, indoirea, rasucirea taierea.

2. LACATUSERIE GENERALA

1. Operatii pregatitoare


Curatarea este operatia tehnologica prin care se indeparteaza oxizii si impuritatile depuse pe suprafetele
semifabricatelor.
Procedeele de curatare sunt:
- Manuala: cu peria d esirma sau pinza abraziva
- Mecanica: prin aschiere, in tobe rotative sau sablare (lovirea suprafetelor cu ajutorul unui jet de nisip sau alice
metalice)
- Chimica (decaparea)
- Termica : arderea si indepartarea stratului de impuritati cu ajutorul unui arzator
- Hidraulica: aruncarea unui jet de apa sub presiune asupra materialului incalzit
Indreptarea este operatia de prelucrare, prin deformare plastica, fara indepartare de material, prin care acesta este
adus la forma plana sau rectilinie. Materialele supuse indreptarii prezinta deformari de tipul indoiri, bombari,
ondulatii, etc., iar dupa aceasta operatie ele si pot mari duritatea si rezistenta la socuri repetate, isi reduc reziliena
(oel).
Indreptarea manuala
Se utilizeaza in cazul productiei individuale sau de serie mica, la rece sau la cald, avand drept indicatii tehnologice
urmtoarele:
indreptarea la rece utilizeaza lovirea cu ciocanul prin lovituri dese si usoare (la piese calite i table bombate) sau
puternice (materiale de sectiune mare i plasticitate buna), prin presare (la bare sau profile cu plasticitate buna).
Se cunosc mai multe metode de indreptare, in functie de semifabricat si modul lui de deformare, astfel:
- tablele sau platbandele subtiri se indreapta prin apasare cu o alta placa metalica, iar daca au deformari pe centru se
indreapta prin lovituri aplicate de la margine spre centru si invers dac deformarea este pe margine (loviturile trebuie
aplicate perpendicular, nu foarte puternice si pe masura ce se apropie de zona deformata sunt mai usoare si mai dese)
- sarmele se ndreapta prin tragere printre doua scanduri din lemn sau peste o bara rotunda, prinse in menghina
- barele se aseaza cu curburain sus dupa care li se aplica lovituri pe parte convexa, spre finalul operatiei loviturile
aplicandu-se pe toata lungimea prin rotirea barei.
indreptarea la cald se face printr-o preincalzire a materialului la 800-1000
0
C pentru otel, 600-800
0
C pentru cupru si
aliajele lui, 370-450
0
C pentru aluminiu i aliajele sale
scule, dispozitive si utilaje folosite
- ciocane de lacatuserie (corp metalic de 250, 500, 1000 g) sau ciocane din cupru, alama, plumb, lemn sau cauciuc
- placa de indreptat din fonta, perfect plana
- nicovale de forma patrata, rotunda sau semirotunda -se fixeaza n menghina
- prese manuale folosite la indreptarea barelor i profilelor.
Indreptarea mecanica foloseste masini sau prese de indreptat n productia de serie
masini de indreptat cu cilindri sunt folosite pentru indreptarea tablelor; materialul este supus indreptarii prin trecerea
succesiva printre doua randuri de cilindri asezati in zigzag
masini de indreptat cu role sunt alcatuite din 3 perechi de role de forma hiperbolic, inclinate, intre care se introduc
bare, tevi, arbori ce urmeaza a fi indreptate
presele (cu surub, cu excentric, actionate pneumatic sau hidraulic) realizeaza indreptarea de regula a profilelor prin
asezarea acestora pe masa masinii sau suporturi si presarea semifabricatelor cu ajutorul berbecului.
Controlul operatiei deindreptare
Se verifica iniial, vizual, suprafata materialului care nu trebuie sa prezinte urme de ciocan, stirbituri, fisuri. Pentru
controlul planeitatii se utilizeaza rigle de verificare (metoda fantei de lumina), iar a rectilinitatii placa de control (la bare
prin rostogolire)

Trasarea este operatia tehnologica de desenare (inscriptionare), pe suprafetele semifabricatelor sau pieselor, a
contururilor ce trebuie prelucrate. Scopul operatiei este de a indica limitele de prelucrare, de insemnare a axelor si
centrelor pieselor, importanta acesteia fiind deosebita deoarece de precizia executiei ei va depinde precizia prelucrarilor
ulterioare.
Trasarea se executa asupra semifabricatelor de tipul table, bare, tevi sau profile, in toate tipurile de productie.
Dispozitive si instrumente utilizate la trasare
1. dispozitive pentru sprijinireasi fixarea materialului
- masa de trasat, prisme, coltare, cale, suporturi reglabile, dispozitive de prindere de tipul cleme cu surub
2. instrumente de trasare
- acul de trasat, punctatorul, trasatoare paralele, compasul de trasat, creioane de grafit
3. instrumente ajutatoare
- rigle gradate, echere si raportoare, ruleta de otel, dispozitive pentru trasarea centrelor la arbori si alezaje circulare,
sabloane de trasat pentru piese plane


Tehnologia opertiei de trasare

Se utilizeaza mai multe metode de trasare:
1. trasarea dupa desen este folosita cand avem un numar mic de piese; se traseaza initial axele i liniile de baza n
raport cu care se fac trasarile ulterioare
2. trasarea dupa sablon este utilizata in cazul unei productii mari
3. trasare dupa model este asemanatoare celei dupa sablon, acesta fiind inlocuit de piesa deja executata
4. trasare mecanizata sau automatizata foloseste masini specializate pentru aceasta operatie
Pentru realizarea trasarii se recomanda parcurgerea urmatoarelor etape:
pregatirea trasarii: studierea documentatiei, stabilirea ordinii de trasare, alegerea semifabricatului, controlul
semifabricatului, asezarea semifabricatului in vederea trasarii, curaarea semifabricatului, colorarea suprafetelor,
alegerea instrumentelor de trasat
executarea trasarii: se diferentiaz dupa cum trasarea se face in plan (pe o singur fata a semifabricatului) sau in
spatiu (pe mai multe fete ale semifabricatului)
controlul operatiei: confruntarea cotelor de pe desen/model cu cele trasate, utilizand instrumentele cu care s-au facut
masuratorile

2.Operatii de prelucrare

Debitarea este operaia tehnologica de separare, totala sau pariala, a semifabricatului n bucati cu forme si
dimensiuni bine stabilite. Semifabricatele ce se pot debita sunt table, benzi, placi, profile, sarme sau tevi, dupa
urmatoarele metode:
Debitarea manuala este folosita in special n productia de unicate, de serie mica, reparatii
1. scule si dispozitive:
-ferastraul manual, foarfece de mana, cleste de taiat, dalta, stante manuale
2. tehnologia debitarii manuale
- ferastraul manual se utilizeaza pentru taierea semifabricatelor cu grosime maxima de 20-30 mm, materialul fixandu-
se in menghina; ferastraul se tine cu mana dreapta de maner si cu mana stanga de partea din faa a ramei, efectuandu-
se micari rectilinii-alternative
- foarfecele de mana se utilizeaza la taierea tablei subtiri, sub 0,8 mm, din metal moale, tinandu-se cu singura mana,
taierea facandu-se dupa trasaj
- clestele de taiat se utilizeaza pentru debitarea sarmelor si benzilor metalice subtiri
- daltile late se folosesc pentru retezare iar cele in cruce pentru taierea canalelor, utilizand doua metode: dupa
menghina si dupa trasaj
Debitarea mecanica se utilizeaza in productia de serie dar uneori si in productia unicat si de reparatii
1. prin aschiere
cu ferastraul alternativ- este un utilaj ce realizeaza debitarea barelor cu diametre pana la 20 mm, prin miscare rectilinie-
alternativa
- cu ferastraul circular este un utilaj ce realizeaza debitarea barelor si profilelor prin rotatia unui disc taietor cu
dinti sau abraziv, ce aschiaza materialul
- cu ferastraul panglica se foloseste la debitarea aluminiului sau materialelor scumpe, avand o banda cu dinti
taietori care se deplaseaza continuu pe doua discuri
2.prin forfecare
- cu foarfecele ghilotina- se foloseste pentru debitarea tablelor cu grosime maximade 40 mm, taierea executandu-se
cu un cutit mobil si fix, montat pe masa masinii
- foarfecele de banc cu parghie se utilizeaza la debitarea tablelor si benzilor de otel cu grosime 0,8-6 mm,
principiul constructiv fiind asemanator cu cel ghilotina, numai ca cutitele nu sunt paralele ci inclinate
- foarfecele circular are o singur pereche sau mai multe perechi de cutite n forma de discuri ce se rotesc in sens
contrar, se utilizeaza pentru debitarea tablelor cu grosimi de pana la 2 mm
- cleste pneumatic se foloseste pentru debitarea barelor si sarmelor cu grosimi pn la 12 mm
- masina de debitat cu discuri abrazive se utilizeaza pentru debitarea metalelor cu duritate mare
Controlul operatiilor de debitare
-consta n verificarea dimensiunilor si calitatii pieselor debitate
-verificarea dimensiunilor se face cu instrumente de masurat obisnuite (subler, echere, rigla), iar rectilinitatea cu
placa sau rigl de control
-calitatea suprafetelor se verifica vizual astfel ca acestea sa nu prezinte fisuri, deformari, neplaneitati


Indoirea este operatia tehnologica prin care se modifica forma iniiala a unui semifabricat, fara indepartare de
material. Aceasta face parte din categoria operatiilor de deformare plastica la rece, aplicandu-se semifabricatelor sau
pieselor de sectiune uniforma: table, benzi, bare, profile, sarme,tevi,etc.
Indoirea tablelor si benzilor
Se realizeaza manual sau mecanic astfel:
1. indoirea manuala
- pe nicovale de diferite forme: tabla se asaza pe nicovala cu linia de trasare in sus, dupa care se aplica lovituri ussoare
si uniforme cu ciocanul, dupa unghiul dorit
- in menghina : se executa cand unghiul de indoire este de 90
0
; semifabricatul se fixeaza in menghina,intre un cornier
si o placa intermediara, dupa care se aplica lovituri de ciocan in doua faze (prima pana la 45
0
, apoi pana la 90
0
)
-pe sabloane : se utilizeaza la indoirea pieselor care nu se pot deforma prin alte metode,sabloanele fixandu-se in
menghina sau prese
2. indoirea (curbarea) mecanica
- pe masini de curbat cu valturi: valturile sunt cilindri sau conuri cu axe paralele, conducatori sau condusi asezati la
anumite distante (in functie de grosimea materialului) si unghiuri (n functie de razele de indoire)
- pe masini cu role (pentru precurbarea marginilor tablei)
- pe prese sau ciocane mecanice: folosesc matrite de indoit la rece sau cald (pentru piese de forma cava)
- pe masini speciale : utilizate in industria automobilelor sau aviatica, ce au role succesive pentru indoire si deformare.
Indoirea barelor si profilelor se executa manual sau mecanic pe:
- nicovale: n cazul cand semifabricatele au sectiune mica se indoaie prin lovire libera cu ciocanul
- dispozitive speciale: barele cu diametrul pana n 20 mm se indoaie pe suporturi sau placi de indoit, iar profilele dupa
sablon
- masini speciale cu role
Indoirea tevilor se recomanda cu umplerea lor cu nisip sau colofoniu topit pentru a nu se ovaliza, prin :
- indoire manuala: se utilizeaza indoire libera sau pe dispozitive (cu role, cu umere, etc)
- indoire mecanica : pe masini speciale de curbat, fara umplerea tevilor
Indoirea sarmelor (pentru piese de legatur sau arcuri)
- pe dornuri : se face manual, pentru obtinerea de arcuri elicoidale mici; dornul se fixeaza in menghina, iar capatul
sarmei se introduce intr-o gaura de la capatul acestuia; se tine sarma cu mana stanga, se rotete cu dreapta manivela
dornului pana se formeaza arcul de lungime dorita
- pe strung sau masini de gaurit : sarma se infasoara pe un dorn antrenat de universalul srungului sau de mandrina
masinii de gaurit.
Controlul operatiilor de indoire
-verificarea existentei fisurilor, deformarilor si a urmelor de lovituri
-masurarea razelor si unghiurilor de indoire cu sabloane, sublere, rigle gradate, raportoare

Pilirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere, prin care se indeparteaza de pe suprafetele
exterioare si interioare, cu ajutorul uneltelor numite pile, adaosul de material, pentru a se obtine forma, dimensiunile si
calitatea prescrisa.
Pilirea manuala
Este una din cele mai raspandite operatii de lacatuserie, cu tehnologie relativ simpla, executandu-se in special dupa
operatiile de debitare, dar si dupa alte operatii (de ajustare, la finisare). In sine, aceasta operatie este greoaie deoarece
cere un efort fizic mai mare din partea lucratorului si de aceea se recomanda ca semifabricatul sa fie adus la dimensiuni
cat mai apropiate de cele prescrise pentru ca adaosul de prelucrare sa fie cat mai mic.
1. pile
Sunt scule aschietoare din otel aliat, de forma unor bare de sectiuni si marimi diferite, cu dinti ce ndeparteaza aschii
de grosime mica. Pila este alcatuita din partea activa (corpul) pe care sunt prelucrati (prin daltuire, frezare sau brosare)
dintii si coada sub forma unei prelungiri ascutite ce se fixeaza in maner.
Clasificarea pilelor
dupa utilizare: de uz general si special (au forme speciale, sunt executate mai ingrijit, fiind folosite n mecanica fina,
matriterie sau la lucrari speciale)
dupa forma geometrica a corpului : late, triunghiulare, cutit, rombice, patrate, semirotunde, rotunde si ovale
dupa numarul de taieturi : simpla (dintii sunt executati dintr-un singur rand de taieturi, sub forma de hasura, arce de
cerc sau in zig-zag) sau dubla (dintii sunt formati din doua randuri de taisuri incrucisate sub diferite unghiuri)
dupa finetea dintilor : aspre (clasa 0), bastarde (1), semifine (2), fine (3) si dublu fine (4)
2. tehnologia pilirii manuale


Piesa se fixeaza in menghina astfel incat suprafata pilita si fie deasupra menghinei cu 5-10 mm. Corpul lucratorului
trebuie sa fie usor inclinat in faa, unul din picioare fiind asezat inaintea celuilalt. Manerul pilei este strans cu una din
maini iar cealalta este tinuta pe capatul pilei pentru a fi apasata n timpul lucrului. Pila trebuie miscata uniform, iar la
miscarea inapoi ea nu trebuie apasata pe semifabricat. Se pot face urmatoarele recomandari pentru obtinerea unor
rezultate corespunzatoare:
la pilirea de degrosare se indeparteaza cea mai mare parte a adaosului de prelucrare ceea ce face ca sa se execute
pilirea dreapta sau in cruce, cu pile de degrosare
la pilirea de finisare se ndeparteaza un strat mic de material, aceasta se executa dupa pilirea de degrosare cu pile fine
sau dublu fine, dupa directii transversale, longitudinale sau circulare.
la pilirea suprafetelor plane se are n vedere ca pilele late sa depaseasca suprafaa pieselor cu cel puin 150 mm
la pilirea suprafetelor curbe convexe sau concave se executa mai intai pilirea de degrosare pentru a aduce piesa la
forma poligonala dupa care cu pile rotunde, semirotunde sau ovale se trece la forma cilindrica
la pilirea suprafetelor subtiri trebuie folosite dispozitive suplimentare pentru ca piesele sa nu vibreze
suprafetele interioare se pilesc cu pile corespunzatoare formei respective (rotunde, semirotunde, patrate, late,
triunghiulare, rombice, cutit)
Pilirea mecanica
Se execut pe masini de pilit, efortul fizic al muncitorului fiind mic. Ca principu de lucru la masinile de pilit
portabile pila este apasata asupra piesei iar la cele fixe piesa de prelucrat se apasa asupra pilei. La acestea din urma
piesele fixate pe masa masinii executa impreuna cu ele miscari de apropiere de pila, iar pentru fixarea lor masinile au
suporturi sau dispozitive speciale.
Masinile de pilit pot avea miscare rectilinie alternativa sau de rotatie, dup cum pilele sunt asemanatoare cu cele
manuale sau sunt sub forma de disc, inel sau freza.
Controlul pilirii
In timpul operatiei trebuie urmarite doua aspecte:
- dimensiunile suprafetei: se face cu instrumente obisnuite (rigla, subler, echer)
- forma suprafetei : se face cu rigla de control-pentru suprafete plane, cu echerul-pentru unghiuri, cu sabloane pentru
suprafetele curbe; pentru precizii deosebite se poate utiliza si metoda vopsirii

Polizarea este operatiatehnologica prin care se obtine curatarea sau indrepartarea neregularitatilor suprafetelor cu
ajutorul unor pietre abrazive.
Pietre de polizor sunt corpuri abrazive rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le imprima o miscare de rotatie. Se
utilizeaza urmatoarele tipuri de pietre abrazive:
- dupa forma geometrica: disc, cilindrice, conice, oala, taler, profilate
- dupa modul de montare: cu gaura (alezaj), cu coada
- dupa duritate: foarte moi, mijlocii, tari si foarte tari
- dupa granulatie: mica sau mare
- dupa domeniul de utilizare: degrosare, ascutire, debitare, curatare, ajustare
In vederea montarii pietrelor in polizoare mai intai se verifica vizual daca nu au fisuri sau crapaturi. Apoi se
monteaza pietrele prin fixare pe axul masinii cu doua flanse, intre care se aseaza garnituri.
Polizoarele sunt masinile care sunt intrebuintate la sustinerea si antrenarea in miscarea de rotatie a pietrelor abrazive.
Se pot folosi polizoare fixe sau mobile, actionate manual sau mecanic(electric, pneumatic), cu o piatra sau doua
pietre(duble).
Tehnologia polizarii consta in apasarea piesei pe periferia pietrei abrazive, in timp ce aceasta este rotita cu o anumita
turatie de catre polizor. Apasarea trebuie sa fie progresiva, fara socuri, iar piesa se va sprijini tot timpul pe suportul
special din fata pietrei.

Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere prin care se executa gauri (alezaje) de diferite diametre n
materiale compacte, utilizand scule numite burghie.
A.Burghiele sunt scule aschietoare folosite la executarea gaurilor si uneori la largirea lor. Sunt de doua tipuri:
- elicoidale: execut gaurirea n materiale pline, fiind alcatuite din tija cilindrica (pe care se afla canalele elicoidale
ce realizeaza degajarea si evacuarea aschiilor, dar si varful conic aschietor cu un unghi cuprins intre 80-140
0
), gat,
coada, antrenor (impiedica rotirea burghiului in arborele masinii)
- late: sunt scule aschietoare formate dintr-o lama latita spre partea aschietoare; sunt utilizate la gaurirea simultan a
tablelor subtiri suprapuse
- materialele din care se executa sunt oteluri carbon pentru scule, aliate sau din otel rapid
B.Dispozitive utilizate la prelucrarea gaurilor
pentru prinderea sculei n capul axului principal al mainii de gaurit:


-reductii conice (bucse de reductie) , mandrinele

pentru fixarea piesei pe masa masinii de gaurit
- menghine, prisme sau dispozitive cu placi de strangere
pentru ghidarea sculei : bucse de ghidare si placi corespunzatoare.
C.Masini pentru prelucrarea gaurilor
Masini de gaurit portabile folosite la executarea gaurilor greu accesibile sau de dimensiuni mari: coarba, maina de
gaurit manuala, electrica sau pneumatica, maina de gaurit cu clichet
Masini de gaurit fixe pot fi uzuale (de gaurit manuale, de banc, verticale, radiale) sau speciale (masini de gaurit i
alezat, de gaurit n coordonate)
D. Tehnologia prelucrarii gaurilor
Se executa respectand urmatoarele etape:
1. trasarea si punctarea gaurilor
2. verificarea masinii
3.prinderea si fixarea semifabricatului/piesei pe masa masinii
4. fixarea sculei
5. alegerea regimului optim de aschiere (avans, adancime, turatie)
6. alegerea lichidului de racire
7. prelucrarea gaurilor sau alezajelor (in timpul lucrului scula are miscare de rotatie care este combinata cu o
miscare de avans inaintare in material, sub forma de translatie)
8. controlul prelucrarii
E. Controlul gaurilor
- se verifica diametrul, poziia gaurii faa de anumite suprafete ale piesei si calitatea suprafetei
- controlul gaurilor se face cu urmatoarele instrumente: calibre tampon, sublere, micrometre de interior, comparatoare
de interior
Filetarea pieselor este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere executata in scopul obtinerii unui filet pe
suprafata interioara sau exterioara a unei piese. Aceasta se poate realiza manual sau mecanic.
A. Scule si dispozitive folosite la filetarea manuala
- filierele: sunt scule aschietoare utilizate la filetarea exterioara, fixandu-se in timpul lucrului n dispozitive numite
portfiliere
- tarozii: sunt scule aschietoare utilizate la filetarea interioara care se fixeaza in dispozitive numite porttarozi;
B. Tehnologia filetarii manuale
filetarea exterioara pentru arbori
Se parcurg etapele:
- tesirea capatului tijei (aceasta trebuie sa fie cu 0,3-0,4 mm mai mica decat diametrul exterior al filetului)
- fixarea piesei in menghina
- ungerea cu ulei
- fixarea filierei n portfiliera
- asezarea filierei pe capatul tijei si centrarea ei
- rotirea si apasarea uniforma a filierei in sensul acelor de ceasornic; dupa cateva rotatii se rasuceste invers pentru a
sfarama aschiile; se continua filetarea intr-o singura trecere
- stergerea tijei de aschii si ulei
- verificarea filetului executat
filetarea interioara pentru alezaje
Se utilizeaza seturi de trei tarozi (degrosare, mediu si de finisare) pentru filete metrice normale sau in toli si de doi
tarozi (degrosare si finisare) pentru filete metrice fine si pentru tevi
Se parcurg etapele:
- tesirea muchiei gaurii (aceasta va fi mai mica cu 1-1,5 mm fata de diametrul exterior al filetului)
- fixarea piesei in menghina si ungerea cu lubrifiant
- fixarea tarodului in porttarod
- introducerea tarodului in gaura de filetat
- rotirea si apasarea usoara a porttarodului si dupa cateva rotatii schimbarea sensului pentru sfaramarea aschiilor
- se continua filetarea pana la capat dupa care se trece la folosirea urmatorilor tarozi
- verificarea filetului executat
C. Controlul filetarii
Se urmareste respectarea dimensiunilor geometrice ale filetului (diametru mediu, pasul, unghiul flancurilor) si
calitatea suprafetelor prelucrate. Se utilizeaza doua metode:


- metoda complexa de control:in productia de serie, folosind calibre T si NT (tampon sau inel)
- metoda diferentiata: se aplica filetelor de precizie, masurand caracteristicile principale ale filetelor cu micrometre
pentru filete, sabloane, microscopul de atelier sau prin metoda celor trei sarme

3.Asamblari nedemontabile
Asamblari nituite
Asamblarea prin nituire este operatia prin care doua sau mai multe table sau profile subtiri se imbina nedemontabil
prin intermediul organelor de maini numite nituri.
Niturile sunt organe de masini standardizate formate din:
- tija cilindrica: plina sau tubulara (parial sau total gaurite)
- cap iniial: de forma semirotunda, cilindrica, tronconica, inecata, combinatii ale acestora
- cap de nchidere realizat prin operatia de nituire si care are forma identica cu a capului initial
si executate din oteluri carbon obisnuit (OL 34, OL 37), alama, cupru, aluminiu.
Asamblarile nituite se realizeaza n urmatoarele variantele constructive:
in functie de temperatura de realizare a asamblarii: la rece (temperatura mediului) pentru nituri cu d 12 mm si
cele din materiale neferoase sau la cald pentru nituri cu d 12 mm
n functie de modul de realizare a asamblarii: manual sau mecanizat (d 12 mm)
n functie de destinatie: de rezistent (poduri metalice, hale, stalpi), rezistenta-etansare (cazane, rezervoare,
recipiente)
in functie de modul de asezare ale materialelor de imbinat: prin suprapunere, cap la cap cu eclise
in functie de modul de dispunere a niturilor: pe un singur rand, pe mai multe randuri (paralele sau n zig-zag)
Tehnologia nituirii utilizeaza urmatoarea succesiune de operatii:
- calculul dimensiunilro constructive
- trasarea axelor niturilor
- punctarea centrelor gaurilor
- gaurirea materialelor
- tesirea gaurilor
- nituirea propriu-zisa
- controlul si receptia asamblarilor nituite
Nituirea manuala este o operatie costisitoare executata numai in productia individuala si in atelierele de intretinere si
reparatii.Uneltele si sculele necesare sunt: ciocan, contracapuitor, tragator, capuitor.Operatia trebuie sa parcurga
urmatoarele faze:
-introducerea nitului in gaura
-asezarea capului initial pe contracapuitor
-apropierea tablelor cu tragatorul
-ciocanirea si formarea capului de inchidere
-formarea capului de inchidere cu capuitorul
Controlul si receptia asamblarilor nituite
Asamblarea este corespunzator executata daca niturole sunt corect asezate si daca nu exista stirbituri sau crestaturi
pe suprafetele pieselor de nituit si pe capetele niturilor. Rezistenta cusaturii se verifica prin lovirea cu ciocanul si
sesizarea sunetelor sau a vibratiilor produse.

Asamblari sudate
Sudarea este operatia prin care se realizeaza imbinarea nedemontabila a doua sau mai multe piese metalice cu sau
fara material de adaos, prin topire sau presiune.
O asamblare sudata este alcatuita din:
- metal de baza: materialul supus operatiei de sudare
- metal de adaos: materialul ce urmeaza a fi topit pentru a realiza sudura
- cordonul (cusatura) de sudura: este rezultatul topirii si solidificarii metalului de adaos si a unei parti din metalul de
baza
- rostul de sudura: este spatiul dintre metalele de baza care urmeaza a fi umplut cu cordonul de sudura; el poate fi
prelucrat diferit
Clasificarea mbinrilor sudate se face dup criteriile:
-dupa procedeul de sudare: prin topire sau presare
-dupa modul tehnologic de asamblare a pieselor si modul de prelucrare a zonelor de contact: cap la cap,in colt (f
-dupa continuitate: continue sau discontinue
-dupa forma rostului de sudura: I, V, Y, U, X, K, etc


-dupa pozitia de executie: orizontala, verticala, peste cap

Pentru realizarea unei suduri cu arc electric (electrica) sunt necesare parcurgerea urmatoarelor operatii:
- curatarea marginilor
- indreptarea
- trasarea
- taierea
- tesirea marginilor(pentru table groase)
- sudarea
- curatarea, debavurarea si ajustarea cusaturii
- control
Sudarea electrica este procedeul de sudare la care topirea marginilor pieselor de asamblat este realizata cu un
electrod.Se utilizeaza urmatoarele procedee:
-manuala cu arc electric si electrod invelit: arcul electric, alimentat de sursa de energie se formeaza intre electrod si
piesele de sudat. Caldura produsa topeste marginile pieselor si electrodul realizindu-se o baie metalica , iar prin
deplasarea electrodului se formeaza cusatura.Pentru o buna sudare se mai folosesc scule si accesorii de tipul: cleste
portelectrod, cleme de contact electric, ciocane, dalti, perii de sirma, echipament specific de protectie
-sub strat de flux: electrodul fuzibil este sub forma de sirma sau banda iar arcul si sudura sunt acoperite de un strat
protector de flux. Procedeul are productivitate si calitate corespunzatoare
- in mediu de gaz protector: se utilizeaza pentru metale greu de sudat, in conditii optime mecanizate sau
automatizate. Arcul electric si zona d eformare a cusaturii se gasesc intr-un mediu gazos protector care favorizeaza
obtinerea unei suduri calitative. Variantele utilizate sunt: cu hidrogen atomic, WIG, MIG si MAG.
Controlul sudurilor se face prin examinare vizuala sau/si cu mijloace de masurare si verificare specifice. In primul
rind se constata in exterior daca nu exista fisuri, crapaturi, neomogenitati de material, apoi se poate face proba
acustica si cea de verificare dimensionala si acolo unde se impune tehnologic verificari amanuntite exterioare sau
interioare nedistructive si distructive.

Asamblari prin lipire sunt executate prin operatii de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese
confectionate din acelasi metal sau materiale diferite cu ajutorul unui material de adaos cu temperatura mai joasa ca
a materialeor de imbinat.
O asamblare lipita este alcatuita din:
- materialul de baza: cel ce urmeaz a fi imbinat
- lipitura: rezultata prin difuziunea moleculara a materialului de adaos in materialul de baza
Tipuri de lipituri metalice
I. in functie de rezistenta mecanica si temperatura de topire a aliajului de lipit (materialul de adaos):
lipituri moi: au rezistenta mecanica redusa si temperatura de topire de pana la 450
0
C; ele folosesc alije de lipit pe
baza de Sn-Pb, Sn-Pb-St, Sn-Zn, Pb-Ag (ex: Lp20Sb)
lipituri tari (brazuri): au rezistenta mecanica mai mare si temperatura de topire de 450
0
900
0
C; ele sunt aliaje pe
baza de Cu-Zn (alame de lipit), Cu-Zn-Ag sau aliaj de tip monel (ex: Am42Lp)
II. in functie de modul de executie: cu ciocanul de lipit, pistolul de lipit, lampa de lipit, prin cufundare n bai de
saruri topite, prin incalzire sau inductie
Tipuri de lipituri nemetalice
- se realizeaza cu adezivi, la rece sau cald, cu sau fara presarea materialelor
- mbina materiale de tipul lemn, plastic, cauciuc, sticla, beton, tesaturi utilizand cleiuri, chituri, rasini epoxidice.
Pentru a realiza o asamblare lipita se parcurg urmatoarele operatii:
- curatarea suprafetelor si sculelor
- indreptarea
- debitarea
- indoirea
- faltuirea: indoirea specifica a tablelor subtiri, daca este cazul
- lipirea
- controlul lipiturii
Tehnologia lipirii presupune fixarea materialelor prin suprapunere, cap la cap, in pana sau eclisa utilizind aliaje:
-moi: cu ciocane de lipit
- tari: cu gaze naturale sau oxiacetilenice, prin cufundare intr-o baie de aliaj pentru lipit, electric sau in cuptoare
electrice.
Controlul asamblarilor lipite se face printr-o observare atenta cu ochiul liber a eventualelor defecte: lipiri
neuniforme, porozitati, lipsuri, scurgeri de metal, nepatrunderi, fisuri



4.Asamblari demontabile

Asamblri cu filet
Asamblarea cu filet reprezinta imbinarea nedemontabila a doua sau mai multe piese, folosind organe de asamblare
filetate de tip surub-piulita.
O asamblare filetata este alcatuita din:
- surub: cu partea filetata la exterior
- piulita: cu partea filetata la interior
- saiba: cu rol de protectie sau de siguranta, nefiletata
- elemente de siguranta: impotriva desurubarrii
Suruburile, piulitele si saibele sunt organe de masini cu forme constructive variate, standardizate care se
diferentiaza dupa diferite criterii si care trebuie asigurate contra autodesurubarii.
Avantajele asamblarilor filetate:
-se monteaza si se demonteaza usor, fara un utilaj costisitor
-pot transmite forte axiale de strangere mari, regla miscarea
Dezavantajele asamblarilor filetate:
-se introduc puternici concentratori de tensiune in zona gaurilor de trecere a suruburilor, marind pericolul de rupere
Asamblari cu suruburi, saibe, piulite sunt cele mai raspindite imbinari demontabile care necesita la montare si
demontare unelte si scule specifice de tipul cheilor fixe (pentru asamblari cu parti de prindere poligonale sau rotunde),
chei reglabile, surubelnite. Procesul tehnologic pentru executarea unei asamblari filetate este alcatuit din operatii de:
- pregatire: trasarea gaurilor, punctarea lor, gaurirea materialelor, filetarea
- montaj: controlul materialelor, suruburilor, piulitelor si saibelor, asamblarea propriu-zisa(centrare piese,introducere
surub, insurubarea si stringerea piulitei)
De multe ori se intilnesc urmatoarele situatii:
- asamblari cu mai multe suruburi: trebuie realizata o stringere uniforma, stringerea suruburilor realizindu-se in cruce
si progresiv
- demontarea asamblarii: este inversa montarii, dificultati aparind cind asamblarea este greu de desfacut solutia find
aceea de a curata componentele si de a le lasa umezite cu petrol lampant
- distrugerea filetului in urma demontarii: se face refiletarea la un diametru mai mare, schimbind si celelalte
componente sau se incarca cu sudura gaura si se refileteaza.
Asamblari cu prezoane
Prezonul este o tija filetata la ambele capete, care se monteaza mai dificil decit suruburile:
- operatii pregatitoare: trasarea gaurilor, punctarea lor, gaurirea si filetarea gaurilor
- montarea prezoanelor: se face fie cu doua piulite sau cu piulita inalta
- controlul pozitiei prezonului cu un echer (axa perpendiculara pe suprafata piesei)

Asamblari cu stifturi
Stiftul este o tija cilindrica, conica, tronconica, filetata sau tubulara care foloseste ca element de fixare a doua piese,
de siguranta contra desfacerii piulitelor si suruburilor sau ca axe de articulatii.
Montarea stifturilor este o operatie mai simpla decit a suruburilor, parcurgindu-se aceleasi operatii.

Asamblari cu pene
Asamblarea cu pan este imbinarea demontabila a doua piese cu axa geometrica longitudinala comuna (de tipul
arbore-butuc), utilizand organe de masini numite pene.
Penele sunt organe de masini standardizate de forma, de regula, prismatica care au rolul de a fixa, ghida sau regla pozitie
relativa a doua piese cat i de a proteja masinile si dispozitivele contra suprasarcinilor (pene de siguranta). Se utilizeaza
la masini de putere si turatie limitata.
In mod practic se utilizeaza urmatoarele tipuri de pene:
Pene longitudinale: sunt cele mai utilizate si se monteaza paralel cu axa pieselor asamblate
Pene transversale: se monteaz perpendicular pe axa pieselor asamblate
Procesul tehnologic de montare a unei pene este:
-operatii pregatitioare: controlul canalului de pana(sablon), a pozitiei penei si canalului butucului, ajustare (daca este
cazul), controlul jocului dintre pana si canal(calibre)
-montarea penei in canal prin presare cu dispozitive speciale.
-controlul asamblarii.


Demontarea penei se face tot cu dispozitive speciale de extragere cu un surub cu inel daca pana are gaura filetata sau
cu extractoare speciale.

Asamblari cu arcuri
Asamblarea cu arcuri este imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese, utilizannd organe de masini elastice
de tip arcuri caracterizate prin capacitatea de deformare elastica si acumulare de energie sub actiunea sarcinilor.
Se utilizeaza mai multe tipuri de arcuri, clasificate astfel:
Dupa forma constructiva: lamelare, elicoidale, spirale plane, bare de torsiune, inelare, arcuri-disc
Dupa caracterul solicitarii: de tractiune, de compresiune, de rasucire, de incovoiere
Montarea arcurilor elicoidale
-cele de tractiune se monteaza usor fara dispozitive speciale si daca este necesar se face o precomprimare cu
dispozitive speciale
-cele de tractiune se monteaza prin intinderea lor cu mina sau cu ajutorul unor pirghii.
Montarea arcurilor in foi
-lamelare simple: foaia la un capat este incastrata iar la celalalt capat este supusa unei forte
-foi multiple: foaia superioara cea mai lunga are doua ochiuri cu ajutorul careia se prinde de suportul ansamblului;
peste aceasta se suprapun celelalte fixandu-se cu un bulon central sau nit/stift; se string foile si se fixeaza bridele

5.Organe de masini si solicitarile lor

Organele de maini sunt pari componente ale unei masini, agregat, mecanism sau dispozitiv, formate dintr-un
singur corp solid sau mai multe asamblate care indeplinesc o anumit functiune
Clasificarea si rolul organelor de maini
din punct de vedere constructiv
- simple (au o singur pies): nituri, pene, suruburi, arbori, arcuri, roti, conducte
- complexe (au mai multe piese, adica au cel putin un subansamblu): biele, cuplaje, lagare
din punct de vedere al rolului functional
- de asamblare: fixe (suruburi, nituri, pene) sau mobile (lagare, arbori)
- de transmitere a miscarii de rotatie: roti, arbori
- de transformare a miscarii de rotatie: mecanisme si transmisii cu surub, roti dintate
- pentru conducerea si reglarea circulatiei fluidelor: conducte, supape, robineti
Conditii impuse organelor de masini
- sa reziste la solicitari, tensiuni, uzuri, temperatura, etanseitati
- sa fie economice, competitive, simple din punct de vedere constructiv, dar sa corespunda scopului functional
- sa fie fiabile: sa funcioneze potrivit destinatiei in conditiile prevazute, pe o perioada de timp bine determinat
- sa fie mentenabile: sa poata fi repuse n stare de functionare intr-un timp cat mai scurt
- sa aiba tehnologicitate:sa poata sa fie prelucrate fara dificultati sporite
- sa fie interschimbabile

Arbori
Sunt organe de masini ce transmit miscarea de rotatie si momentul de torsiune organelor de masini asamblate pe ei,
prin articulare sau cuplare (ex: roti dintate, curea, cuplaje,etc)
Arborii :
- sunt caracterizati printr-o ax de rotaie
- se construiesc n 3 variante: drepti, cotiti, cu came
- arborii drepti pot avea o singura sectiune sau cu mai multe sectiuni, se regasesc in constructia cutiilor de viteze,
transmisiilor, reductoarelor si au ca parti componente: zone de calare, fusuri, corp, lagare
- arborii cotiti si cu came au rolul de a transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie, avand in plus ca parti
componente fusuri si brate manetoane sau came

Osii
Sunt organe de masini ce sustin alte organe ale miscarii de rotatie (roti transmisie, scripeti) fara sa transmita
momente de rasucire.
Caracteristici:
- sunt mai simple constructiv ca arborii (fusuri i corp)
- pot fi fixe sau mobile
- sunt solicitate la incovoiere


- sectiune plina sau inelara

Lagare
Sunt organe da masini avand rol de sustinere si ghidare a arborilor sau osiilor sub actiunea sarcinilor .
Clasificare :
Dup natura fortelor de frecare ce apar la functionare:
- de alunecare
- de rostogolire
Dupa directia fortelor principale ce actioneaza asupra ansamblului lagar-fus:
- radiale
- axiale
- radial- axiale
a) Lagare cu alunecare
Sunt lagarele la care fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara direct sau prin intermediul unui lubrifiant.
Acestea sunt alcatuite din:
- corp alcatuit dintr-o suprafata cilindrica interioar (alezaj), dintr-o bucata (cu bucsa) sau din doua bucati cu
capac (cu cuzineti)
- suruburi de strangere
- sisteme de ungere
b) Lagare cu rostogolire
La aceste lagare intre carcasa masinii si fusul arborelui se pune rulmentul , care transforma miscarea de alunecare dintre
corpurile de rulare in miscare de rosogolire.
Partile principale ale unui rulment sunt:
- inel inerior si exterior: pot avea una sau doua cai de rulare; se executa din otel aliat special pentru rulment (Rul 1,
Rul 2)
- corpuri de rostogolire de tipul bile, role cilindrice sau conice, ace care se rosotogolesc intre inelul exterior si interior
(din aceleai materiale ca inelele)
- colivia care are rolul de a mentine distanta constanta intre corpurile de rostogolire; se executa din oteluri carbon
obinuite, bronz, duraluminiu
Tipuri de rulmenti:
radiale, axiale, radial-axiale,radial-oscilante, axial oscilante.
Cuplaje
Sunt organe da masini ce asigura o legatura pemanenta sau intermitenta cu scopul transmiterii miscarii de rotatie de
la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul montat pe acelasi arbore.
Cuplajele sunt construite in urmatoarele scopuri:
- sa transmita miscari de rotatieintr-un singur sens
- sa comande miscari
- sa limiteze sarcinile sau turatiile pana la valorile prescrise
- sa protejeze impotriva vibratiilor si socurilor
Clasificare:
dupa pozitia arborilor apartinand cuplajului
- paraleli sau nclinati, coaxiali sau necoaxiali
din punct de vedere tehnologic
- permanente i nepermanente
a) cuplaje permanente
Sunt cuplajele la care intreruperea miscarii intre cei doi arbori nu poate fi facuta decat prin oprirea masinilor si
demontarea cuplajelor.
Se utilizeaza urmtoarele variante constructive:
fixe- ele asambleaza rigid, coaxial arborii si pot fi cu manson cilindric si cu flansa
mobile- prin intermediul elementelor rigide sau elastice pot permite si mici deplasari unghiulare, axiale i radiale;
pot fi cuplaje axiale cu gheare, radial Oldham, unghiulare (cardanice) sau dintate sau cuplaje cu arcuri si cu bolturi
si mansoane de cauciuc din categoria celor elastice.
b) cuplaje intermitente
Sunt cuplajele ce permit cuplarea (ambreierea) sau decuplarea (debreierea) arborilor atat in mers cat si n repaos,
fara a fi demontate. Ele se mai numesc ambreiaje si se diferentiaza dupa urmatoarele criterii:


dupa modul de comandare

- manual, electric, mecanic, hidraulic
dupa principul de functionare
- cu contact rigid: de tipul celor cu gheare sau dinti; sunt folosite la turatii mici si pentru repaos
- cu contact elastic (cu frictiune) avand discuri conice sau cilindrice
dupa modul de actionare
- comandate: actionate de catre operator
- automate: de tipul cuplajelor de siguranta sau unisens ; ele de regula folosesc forta centrifuga pentru a actiona.

Solicitari
Solicitrile tehnice sunt produse de forte interne si externe care au ca efect deformarea corpurilor, in general: piese,
organe de masini, constructii metalice sau din alte materiale,etc.
Solicitarile mecanice sunt de doua tipuri:
- simple: la intindere, compresiune (date de forte axiale N), la forfecare (date de forte taietoare T), la incovoiere (date
de momente incovoietoare M
I
)si la rasucire (date de momente de torsiune M
t
)
- compuse : atunci cand un corp este supus simultan la cel putin doua solicitari simple.

Solicitarea la intindere si compresiune
Definitie : daca asupra unei bare drepte se aplica forte perpendiculare pe sectiune si paralele cu axa barei, aceste
forte au unul din urmtoarele efecte:
- lungesc bara, atunci apare solicitarea la intindere
- scurteaza bara, atunci apare solicitarea la compresiune
Deoarece fortele axiale sunt perpendiculare pe sectiunea barei, atunci ele sunt normale().Se deduc urmtoarele calcule
de rezistenta:
- dimensionare (aria necesar unei piese supuse la o anumit forta N): A
nec
=N/
a

- verificarea (efortului unitar ce rezulta intr-o sectiune a barei) :
ef
=N
ef
/A
ef<

a

- determinarea fortei admisibile (capabile) : N
cap
=
a
A
ef
>Nef
Acest tip de solicitare este specifica unor piese cum ar fi: lanturi, bare, tije, conductoare electrice, cabluri de
sustinere.

Solicitarea la forfecare
Definitie : aceasta solicitare apare in sectiunea pieselor atunci cand asupra lor actioneaza doua forte transversale,
egale si de sens contrar, perpendiculare pe axa pieselor, situate la o distanta foarte mica (de exemplu la taierea cu
foarfecele) sau in cazul poansonarii (debitarea pe stanta).
Urmarile acestei solicitari sunt deformatiile unghiularesi se intalneste frecvent la asamblari nituite, sudate, prin
pene, debitarea pieselor, in cazul constructiilor metalice, rezervoare, nave.
Notand cu T fora taietoare si cu A aria sectiunii supuse forfecarii se utilizeaza urmatoarele relatii de rezistent:
- relatia de baz :t =T/A
- dimensionare:A
nec
>t
ef

- verificare: t
ef
=T
ef
/A
ef
<t
a

- forta capabil:T
cap
=A
ef
t
a

Solicitarea la incovoiere
Definitie: o bara dreapta este solicitata la incovoiere atunci cand sarcinile ce I se aplic sunt cupluri de forte sau
forte aflate intr-un plan ce trece prin axa barei.
Urmarile acestei solicitari sunt: axa barei se deformeaza, dar isi pastreaza lungimea , fibrele din exterior se
lungesc, iar cele dinspre interior se scurteaz. Deformatia liniara ce apare se numeste sageata (f), iar deformatia
unghiulara este exprimata prin unghiul de rotire(). In sectiunea barei se produce un efort unitar normal .
Exemple de corpuri supuse la ncovoiere: grinzile podurilor, arborii cutiilor de viteze,osiile vagoanelor, arcuri
lamelare,etc.
In oricare sectiune (normala) pe axa barei momentul incovoietor este acelasi si produce eforturi unitare care se
pot deduce cu formula lui Navier:
Pe baza acestei formule putem scrie ca
max
=M y/I
z
care constituie formula da baza in relatiile de calcul ale incovoierii:
- dimensionare: W
znec
=M
imax
/s
a

- verificare:
ef
= M
imax
/Wz <sa


- sarcina capabila: M
cap
<M
imax
=W
z
s
a

Solicitarea la rasucire
Definitie: solicitarea la rasucire se produce cand forte sau cupluri exterioare ce solicit o bara au tendinta de a
roti sectiunile transversale ale barei in jurul axei ei longitudinale.
Rasucirea apare ori de cate ori fortele exterioare aplicate barelor nu intersecteaza axa longitudinala a acestora,
adica nu sunt paralele cu ea. Sub actiunea momentului de rasucire in sectiunea transversala se produc eforturi tangentiale
ce au ca efect aparitia unor tensiuni. Aceste eforturi nu sunt normale (numai pentru barele circulare sau inelare).
Ca exemple practice care pot fi considerate bare drepte supuse la rasucire sunt: arborii de transmisie ale
masinilor-unelte, burghiele masinilor de gaurit, chei tubulare, etc.
Calculul momentelor de rasucire:
- pentru arbori de transmisie, rasucirea apare datorita diferentelor de tensiune ce rezult n ramurile curelei: M
t
=
9550 P/n
Calculul barelor supuse la rasucire
Deoarece la acest tip de solicitare se produce un efort tangential pe sectiunea barei circulare sau inelare se
respecta formula lui Navier (de la incovoiere) si se produc deformatii unghiulare ale fibrelor ce au ca efect rotirea cu
unghiul a razei seciunii transversale.
Calculele de rezistenta sunt:
- dimensionare:W
nec
= M
t
/t
a

- verificare: t
ef
= M
t
/W
pef
< t
a

- momentul de rasucire capabil:M
tcap
= W
pef
t
a


4. SEMIFABRICATE UTILIZATE IN MECANICA FINA

1. Tipuri de semifabricate
In mecanica fina se folosesc semifabricate din materiale metalice sau nemetalice: metale si aliaje metalice,
pulberi metalice, mase plastice, sticla optica si fibra optica.
Pulberile metalice sunt combinatii metalice sau metaloide ce urmeaza a fi amestecate in proportia
necesara obtinerii compozitiei unui aliaj. Pulberea este materialul format din particule sau granule de
metale pure, compusi chimici ai metalelor de diferite granulatii.
Sticla optica este o sticla de cuart careia i se adauga alte elemente chimice (fondanti, coloranti,
stabilizatori) si se iau masuri speciale de obtinere pentru a avea proprietati optice, fizice, mecanice,
termice si indici de calitate specifici
Fibra optica: este un fir lung de sticla pura de diametrul unui fir de par ; el se aduna in pachete
formind cabluri optice pentru transmiterea semnalelor luminoase la distanta

2. Metode de obtinere a semifabricatelor
Turnarea metalelor se foloseste pe scara larga in mecanica fina si consta din umplerea cu metal topit
a unei cavitati din lemn sau metale usoare de forma si dimensiunile piesei. Procedee:
-turnarea sub presiune:metalul lichid sub presiune se introduce intr-o forma de turnare dintr-o
instalatie speciala cu camera de presiune la rece sau la cald; se pot turna aliaje din plumb, cositor,
zinc, aluminiu folosite la piese din componenta mijloacelor de masurare
-turnarea cu modele fuzibile:se executa un model de dimensiuni apropiate de cele ale piesei, dintr-un
material cu punctul de topire scazut care se acopera cu o crusta de nisip special; acestuia i se aplica
un tratament de intarire, modelul se topeste si se elimina, urmind ca in forma ramasa sa se toarna
metalul
-turnarea in coji:se executa forma cu o compozitie speciala pe o placa model incalzita, procedeuul
fiind folosit la obtinerea semifabricatelor ce nu pot fi turnate sub presiune
-turnarea cu modele volatile: se utilizeaza modele de polistiren care dupa fasonare ramin in forma
volatilizindu-se in timpul turnarii
Matritarea de precizie este o operatie de deformare plastica a metalului limitata in mod fortat de
suprafetele golurilor si proeminentelor existente in matrite
-Matrita este un dispozitiv special confectionat pentru productia de serie care are doua parti:
superioara fixata pe nicovala utilajului (ciocan sau presa) si inferioara fixata pe masa utilajului. Piesa
se matriteaza prin loviturile partii superioare ale uitlajului
-pentru executarea pieselor mici specifice mecanicii fine din otel sau metale, aliaje neferoase de
complexitate si precizie ridicata se foloseste matritarea la cald
Laminarea are drept scop modificarea dimensiunilor si formei semifabricatului la trecerea acestuia
printre doi cilindri in miscare de rotatie. Operatia se poate executa la cald dar si la rece asa cum este
cazul benzilor de intindere si suspensie, arcurilor fire de par folosite in mecanica fina.
Trefilarea sau tragerea este procedeul prin care sirmele, barele, tevile sufera o reducere si
modificare a sectiunii prin tractiune fiind trecute printr-un orificiu calibrat.Operatia se executa pe
masini de trefilat speciale, ce au in compunere dispozitive numite filiere. In mecanica fina se
trefileaza tevi, sirme din otel si materiale neferoase
Formarea prin presare: se caracterizeaza prin deformarea semifabricatului in volum, care au
grosime mare. Operatia folosita se numeste extrudare la rece care deformeaza materialul intr-o piesa
cu pereti subtiri, prin curgerea plastica in golurile unei matrite. Se folosesc forte de presare care
asigura obtinerea de piese precise, curate, din metale neferoase si aliajele lor de forma cava si tevi cu
pereti subtiri.
Prelucrarea pieselor din pulberi metalice: se foloseste in special pentru obtinerea pieselor de
dimensiuni reduse altfel imposibil de obtinut, ca de ex elemente feroase si neferoase pentru lagare,
filtre, contacte, materiale cu puncte de topire ridicate sau diferite. Prelucrarea consta din parcurgerea
etapelor:
- Producerea de pulberi metalice sau oxid, carbura
- Omogenizarea pulberilor cu liant special
- Presarea pulberilor in matrite la presiune ridicata
- Sinterizare prin incalzire la temperaturi ridicate in atmosfere speciale
O alta varianta este prelucrarea prin extrudare care concentreaza ultimele operatii, fiind
executata la cald sau laminarea benzilor din materiale pure ca nichel, fier, titan



Prelucrarea maselor plastice
Masele plastice sunt substante sintetice de natura organica, ce se obtin pe baza polimerilor si a
altor substante (plastifianti, coloranti, etc). principalele procedee de prelucrare sunt:
- Presarea: materialul (termoreactiv) se introduce in matrita sub forma de pulbere sau tablete cu
preincalzirea dispozitivului; metodele folosite fiind presareadirecta sau prin transfer (calitate mai
buna)
- Injectarea: se aplica materialelor termoplastice pe masini speciale cu matrite corespunzatoare
procedeului
- Formarea sub vid: consta in fasonarea unor folii din material plastic sub influenta temperaturii si
vidului intr-o matrita cu depresiune; se obtin casete fasonate pentru mijloace de masurare

5.OPERATII DE PRELUCRARE SPECIFICE UTILIZATE IN MECANICA FINA

1. Operatii de deformare
Indoirea este larg raspindita in mecanica fina si se aplic tablelor, barelor pe anumite portiuni ale
semifabricatului, intre suprafeele superioare si inferioare ale unei matrite de indoit, de regula la rece
- metoda consta in coborarea brusca a partii superioare a matritei peste partea inferioara fixa, cu obligarea
materialului s ia forma corespunztoare profilelor interioare i exterioare ale acesteia
Ambutisarea consta in transformarea unui semifabricat plan intr-o piesa cava de orice forma sau marirea
adinciturii cavitatii unei piese. Se utilizeaza stante de ambutisare pentru obtinerea de piese de rotatie, de contur
poligonal si cele cu forma complicata (piese de radio, tv, telefonie, aparataj electric de automatizare)
Fasonarea consta in deformarea locala a materialului fara modificarea grosimii acestuia, prin planare
(indreptare), reliefare, gituire, umflare folosind stante adecvate montate pe prese.

2. Operatii de taiere
Prin taiere se urmareste separarea totala sau partiala a unei parti din materialul prelucrat in scopul realizarii
peisei dorite.
Taierea presupune utilizarea urmatoarelor procedee:
Retezarea sau croirea tablelor, benzilor cu contur deschis in vederea decuparii si ambutisarii. Se utilizeaza
utilaje de tipul foarfeca ghilotina sau cu role
Decuparea este operatia care urmareste realizarea pieselor prin separarea lor de material dupa un contur inchis.
Se folosesc stante de decupat montate pe prese.
Perforarea este foarte raspindita folosindu-se stante succesive sau simultane cu decuparea. Deseul separat de
banda sau tabla este semifabricatul necesar.
Alte operatii care se pot aplica pot fi de tundere, crestare sau separare care folosesc stante adecvate scopului
urmarit.

3. Operatii de prelucrare
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere pe masini-unelte numite strunguri la care piesa executa
miscarea de rotatie (principala) iar scula aschietoare miscare rectilinie (de avans). Ca urmare a combinarii
celor doua miscari se pot prelucra suprafete cilindrice (interioare si exterioare), frontale, conice, elicoidale,
profilate
Frezarea este operatia de prelucrare prin aschiere executata pe masini de frezat cu ajutorul sculelor prevazute
cu mai multe taisuri numite freze. Miscarea principala de aschiere, de rotatie este executata de freza, iar
miscarea de avans longitudinal sau transversal de piesa. Suprafetele prelucrate pe masinile de frezat sunt
plane, in trepte, profilate, filete, canale, caneluri.
Mortezarea este o prelucrare prin aschiere care se realizeaza prin combinarea miscarii principale (rectilinie
alternativa verticala) a a cutitului cu miscarea de avans a piesei. Pe masinile de mortezat se pot prelucra
suprafete plane, verticale sau inclinate, exterioare sau interioare.
Brosarea este folosita pentru finisarea alezajelor, a suprafetelor cilindrice exterioare, gauri profilate, canale de
pana si caneluri utilizind o scula numita brosa cu mai multi dinti, care prin tragere sau impingere la o singura
trecere realizeaza prelucrarea completa.


Gaurirea si alezarea sunt operatii de prelucrare a suprafetelor cilindrice, profilate, conice interioare cu
ajutorul sculelor de tip burghie si alezoare. Miscarea principala de rotatie cit si cea de avans sunt executate de
scule.
Rectificarea este procedeul de finisare prin aschiere rezultat din combinarea miscarii principale de rotatie,
executata de scula abraziva, cu miscari de avans rectiliniu, executate de piesa si/sau scula. Se pot rectifica
suprafete de revolutie exteruioare sau interioare, suprafete plane.

4. Operatii de superfinisare
Se aplica dupa prelucrari de finisare (rectificare, alezare, strunjire fina) avind ca scop obtinerea unei bune
calitati a suprafetei sau un inalt grad de precizie geometrica si de forma.
Lepuirea este operatia de finisare mecanica sau mecano-chimica in care suprafetele plane sau rotunde
sunt prelucrate prin combinarea miscarii a arborelui masinii (rotatie si translatie) cu miscari de oscilatie
ale dispozitivelor de fixare a piesei. Intre piesa si discul masinii se interpune o pasta abraziva.
Honuirea este operatia de netezire a alezajelor cilindrice cu bare abrazive montate in capete speciale
(honuri care au miscari de rotatie si translatie in lungul alezajului prelucrat)
Rodarea suprafetelor cilindrice exterioare se executa cu dispozitive speciale montate pe strung, masini de
rectificat sau speciale care se deplaseaza pe directie axiala alternativa. Se foloseste pasta abraziva intre
piesa si dispozitiv.
Prelucrarea cu benzi abrazive (lustruire) consta in frecarea suprafetei piesei cu un material abraziv fixat
pe un suport din pinza sau hirtie. Operatia se aplica la netezirea suprafetelor divizate , gravate sau la cele
profilate.

5. Operatii specifice prelucrarii pieselor optice si pietrelor tehnice
Procesul tehnologic de obtinere a unei piese optice sau pietre tehnice consta intr-o succesiune de operatii
comune ca mod de realizare, dar folosita intr-o ordine diferentiata, impusa de forma, dimensiunile, si
precizia de prelucrare a piesei.
Debitarea se reealizeaza in variantele:
- Debitarea din placi cu crestarea cu virf de diamant sau cu role din carburi metalice
- Debitarea din blocuri cu discuri de diamant, metalic, cu banda diamantata flexibila, cu rezistenta
electrica, cu fir textil
Gaurirea se deosebeste ca procedeu in functie de scula utilizata si diametrul minim de prelucrat:
- Cu burghie tubulare
- Cu burghie armate cu placute din carburi metalice
- Cu ultrasunete
- Cu jet abraziv sub presiune
- Cu laser
Slefuirea este operatia prin care se imprima pieselor optice forma si precizia dimensionala. Se realizeaza
in variantele:
- Bruta: de degrosare (ebosare)
- Medie
- Fina
- Cu abraziv liber (electrocorindon intr-un liant) sau cu scule abrazive (scule diamantate)
Polisarea este operatia prin care se obtine transparenta sticlei, calitatea suprafetei fiind cea mai buna.
Scula de polisat (polisorul) este format din corp si suportul abrazivului (din mastic sau de masa plastica).
Pentru realizarea operatiilor de prelucrare mai sunt necesare operatii auxiliare de tipul:
-blocarea pieselor (optice): fixarea in dispozitive de prelucrat elastic, rigid sau speciale (pentru diferite
piese)
-deblocarea pieselor
-spalarea pieselor
-acoperiri de protectie sau modificarea proprietatilor optice: antireflex, oglinda (reflectant)

6. Prelucrarea elementelor elastice
Elementele elastice sunt organe de masini si aparate caracterizate prin faptul ca reactioneaza la solicitarea
fortelor exterioare, deformindu-le proportional cu valoarea acestora si ca revin la forma initiala atunci cnd
fortele isi inceteaza actiunea.
Se intilnesc in tehnica urmatoarele elemente elastice: arcuri spirale plane, microbenzi, membrane, tuburi
gofrate si manometrice, arcuri elicoidale de precizie si bimetalice. Ele pot fi folosite ca elemente :


- Motoare:pot antrena in miscare mecanisme(orologie)
- De actionare: creaza forte de masurare sau elimina jocurile din angrenaje
- Cinematice: in articulatii elastice si subansambluri flexibile
- De separare si etansare intre doua medii diferite

Procesul tehnologic pentru obtinerea elementelor elastice parcurge urmatoarele etape comune:
1. obtinerea semifabricatului
2. obtinerea elementului elastic propriu-zis: prin indoire, rasucire, stantare, ambutisare
3. obtinerea proprietatilor de lucru specifice: prin tratamente termice
4. stabilizarea: pentru intarirea proprietatilor elastice ale elementelor finite (aplicarea de sarcini un
anumit numar de cicluri)
5. controlul elementelor elastice finite: pentru proprietati specifice(elasticitate, deformatie remanenta,
rezistenta mecanica si la oboseala), la forma constructiva si precizie dimensionala

6. CONTROLUL SI VERIFICAREA PRODUSELOR DIN MECANICA FINA

Controlul si verificarea pieselor presupune masurarea ca operatie tehnologica de determinarea marimii de
masurat, controlat si verificat. Aceasta determinare se face comparindu-se marimea de masurat cu unitatea ei de
masura.
1. Mijloace de masurare si verificare a dimensiunilor liniare
A. Masuri pentru lungimi:
- Cale plan paralele: sunt de forma unui paralelipiped deptunghic, cu suprafete plane si paralele; se folosesc la
pastrarea si reproducerea unitatii de masura, gradarea si verificarea mijloacelor de masurare, reglarea la zero a
comparatoarelor, trasare
- Calibre:verifica dimensiunile arborilor si alezajelor netede sau filetate, cilindrice sau conice, a pozitiei
suprafetelor
- Lere: sunt cale lamelare (spioni sau sonde) utilizate in seturi pentru masurarea jocului dintre doua suprafete plane
si paralele

B. Mijloace de masurare a dimensiunilor liniare
- Minimetrul: este un aparat care se bazeaza pe principiul amplificarii prin sisteme de pirghii; masurarea se face la
fel ca la ceasul comparator reglind aparatul cu blocuri de cale apoi prin verificarea piesei citind abaterile pe cadran
- Ortotestul: foloseste metoda compararii cu cale, piese-etalon sau a stabilirii abaterii de pozitie la piese; se bazeaza
pe principiul amplificarii mecanice a deplasarii prin intermediul uor combinatii de pirghii, pinioane si sectoare de
roti dintate
- Pasametrul: serveste la masurarea dimensiunilor exterioare, prin comparare cu piese etalon , cale sau calibre
(abateri fata de dimensiunea nominala)

2. Mijloace de masurare si verificare a dimensiunilor unghiulare
A. Masuri pentru unghiuri
- Cale unghiulare: sunt de forma unor prisme triunghiulare cu un singur unghi activ sau patru active; verificarea
unghiurilor se face prin metoda fantei de lumina
- Echere si sabloane unghiulare
- Calibre conice: manson pentru arbori sau tampon pentru alezaje
B. Mijloace de masurare
- Raportorul optic: se aseamana cu raportorul universal cu precizie de citire de 5
avind o placa circulara de sticla pe

care sunt trasate diviziuni de la 0 la 360
o
; citirea se face vizind printr-o lupa

3. Mijloace de masurare si verificare a rotilor dintate
A. Mijloace de masurare a grosimii dintelui
- Subler pentru roti dintate: se foloseste pentru masurarea grosimii dintelui rotilor dintate, precizia fiind 0,02 mm
- Micrometrul cu talere: se foloseste pentru masurarea coardei grosimii dintelui
B. Mijloace de verificare a profilului
- Sabloane de profil: verificarea se face suprapunind sablonul peste flancurile rotii si folosind metoda fantei de
lumina



4. Mijloace de masurare si verificare a filetelor
A. Mijloace de verificare a pasului filetului
- Lere pentru filete: sunt sabloane asamblate care formeaza o garnitura de diferite dimensiuni ale pasului sau
numarului de pasi
- Sabloane pentru filete: sunt lame de otel cu capete ascutite la unghiul filetului de 55
0
sau 60
0
si profile diferite
B. Masurarea diametrului mediu
- Metoda celor trei sirme: este o masurare indirecta a filetelor cu profil triunghiular, trapezoidal sau ferastrau care
consta in asezarea de sirme calibrate intre spirele filetului, masurarea cotei prin palpare si calcularea diametrului
mediu

BIBLIOGRAFIE:
1. F. Danescu, M. Grosu, s.a- Utilajul si tehnologia mecanicii fine, EDP, 1985
2. O. Spornic, M. Constantin, s.a- Mecanica fina, manual pentru clasa a Xa, Editura CD Press, 2007
3. www.edu.ro- subiecte pentru examenul de certificare nivel I Mecanica Fina
4. www. archive. Tvet.ro- auxilarre curriculare discipline tehnice nivel I
5. www.didactic.ro


FISA DE EVALUARE -Operatii de lacatuserie

1) Completai urmtorul tabel cu cte dou exemple pentru fiecare coloan, referindu-v la scule / unelte, dispozitive
i utilaje folosite n atelierul de lctuerie.

Scule / Unelte Dispozitive Utilaje

1.

2.

1.

2.

1.

2.

2) Stabilii corespondena ntre operaiile de lctuerie prezentate n coloana din stnga, prin nscrierea literei
corespunztoare uneltei / sculei folosite pentru fiecare, aflate n coloana din dreapta.
.. debitare (taiere) a. burghiu
.. indreptare b. ciocan
.. indoire c. fierastrau
.. trasare d. punctator
e. matrita

3) Ordonai succesiunea operaiilor de lacatuserie care trebuie executate la marea majoritate a pieselor, prin inscrierea
in caseta a numarului de ordine corespunzator de la 1 la 6.
Curarea Control
Tierea (debitarea) Pilire (ajustare)
ndreptarea Trasare

4) Dati cate doua exemple de operaii tehnologice la care prelucrarea se face :
a) cu indepartarea de material
b) fara indepartarea de material ..

Timp de lucru 30 minute

FIA DE EVALUARE -Materiale

1) Lista urmtoare cuprinde o enumerare a materialelor metalice sau nemetalice uzuale folosite n tehnic. Subliniai
cu o linie materialele metalice i cu dou linii materialele nemetalice.
a) oel ; b) cauciuc ; c) material plastic ; d) alam ; e) aluminiu; f) sticla .
2) ncercuii rspunsul corect la ntrebarea Ce se nelege prin aliaj ?, dintre urmtoarele variante :
a) amestecul a 2 metale
b) amestecul unui metal cu un nemetal
c) amestecul a 2 sau mai multe elemente, din care cel puin unul este metal
3) Marcai cu X n faa variantei, rspunsul corect referitor la afirmaia : Aliajul dintre Fe i C, la care procentul de C
este de 2% se numete :
a) oel
b) bronz
c) font
4) Explicai cum poate fi deosebita o bar de Cu fa de alta de Al, innd cont de urmtoarele proprieti : culoarea,
greutatea, duritatea, altele.

Timp de lucru: 30 minute

Fisa de evaluare-Asamblari

1. Definiti asamblarea prin lipire si prezentati caracteristicile acesteia

2. Indicati elementele componente ale unei asamblari filetate si precizati rolul fiecaruia



3. Stabiliti o paralela intre asamblarile nedemontabile si demontabile tinind cont de urmatoarele criterii:
a) Principiul asamblarii
b) Procedee de asamblare
c) Avantaje si dezavantaje

4. Enumerati tipurile de asamblari nituite intilnite si unde se utilizeaza acestea

Timp de lucru 30minute
Fisa de evaluare-Organe de masini

1. Indicati diferentele intre:
a) Arbori si osii
b) Lagare cu alunecare si rostogolire

2. Precizati rolul cuplajelor si enumerati doua variante utilizate frecvent.

3. Grupati urmatoarele tipuri de organe de masini: nituri, pene, piulite, arcuri, rulmenti, stifturi in
urmatoarele categorii:
a) Simple si complexe
b) De asamblare, de transmiterea si transformarea miscarii

4. Pentru un ochelar sau un ceas indicati patru conditii si caracteristici tehnice, functionale si economice pe
care trebuie sa le indeplineasca.


Fisa de evaluare- Semifabricate utilizate in mecanica fina

1. Definiti procedeele prin care se obtin urmatoarele semifabricate sau piese:
a) Sirme din otel
b) Tuburi din fonta
c) Placi
d) Bare
e) Table si benzi

2. Raspundeti prin adevarat sau fals la urmatoarele afirmatii:
a. Operatiile de formare prin presare sunt caracterizate prin deformarea semifabricatului in volum
b. Cele mai raspindite procedee de prelucrare a materialelor plastice in mecanica fina sunt presarea si
injectarea

3. Prezentati avantajele pe care le au semifabricatele si piesele executate din pulberi metalice fata de cele
metalice
4. Dati exemple de componente sau piese din sticla cu care v-ati intilnit la instruirea practica



Fisa de evaluare-Operatii de prelucrare specifice mecanicii fine
1. Indicati miscarile necesare executarii urmatoarelor operatii:
a) Frezarea
b) Polisarea
c) Slefuirea
d) Rectificarea

a. Materialele utilizate la prelucrarea sticlei optice si a pietrelor tehnice sunt abrazive, de fixare,
protectie, de spalare si stergere
b. Polisarea este operatia prin care se obtine transparenta sticlei
c. La blocarea rigida a pieselor se folosesc masticuri
d. Stabilizarea arcurilor spirale plane se executa pentru fixarea proprietatilor elastice

3. Faceti o comparatie intre operatiile tehnologice necesare obtinerii semifabricatelor si pieselor din tabla si
cele din sticla sau pietrele tehnice.
4. Prezentati principalele caracteristici ale elementelor elastice.

Fisa de evaluare Controlul si verificarea produselor din mecanica fina

1. In cercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:
I. Minimetrul este:
a. Un mijloc de masurare si verificare a dimensiunilor liniare
b. O unitate de masura
II. Parametrii rotilor dintate se masoara cu:
a. Micrometrul cu talere; b. Ortotestul
III. Raportul optic este un mijloc de masurare:
a. A Lungiimii; b. A unghiului

a. Lerele se utilizeaza pentru masurarea jocului dintre doua suprafete plane si paralele
b. Verificarea profilului dintelui cu ajutorul sabloanelor este foarte precisa
c. Calele unghiulare sunt de forma prismatica

3. Explicati modul in care se face masurarea diametrului mediu al filetului prin metoda celor trei sirme
4. Comparati modul de masurare si verificare a dimensiunilor liniare cu minimetrul si ortotestul.


Lista lucrarilor propuse pentru instruirea practica

1. Trasarea pe un semifabricat de tabla de dimensiuni date linii paralele la intervale egale.

2. Executarea a gaurilor de diferite diametre, strapunse si echidistante pe axa de simetrie a
unei placi metalice

3. Executarea pilirii unei placi de otel de dimensiuni date cu o precizie de prelucrare pe toate
fetele de 0,5 mm.

4. Executarea manuala a unui filet cilindric exterior de diametru si lungime data la capatul
unei tije de otel

5. Executarea manuala a unui filet de diametru si lungime data intr-o gaura strapunsa dintr-o
bara rotunda de otel laminat.

6. Realizarea unei imbinari nituita prin suprapunere intre doua placi gaurite din otel, utilizand
un numar de nituri date dispuse pe un singur sau mai multe rinduri

7. Executarea unei lipiri prin suprapunere a doua table din materiale diferite.

8. Debitarea manuala dintr-o bara de otel de diametru dat a trei bucati de lungime egala

9. Efectuarea rodarii a doua piese conjugate (supapa-scaun , con de robine-locas conic)

10. Masurarea si controlarea unei piese filetate la exterior de dimesiuni date folosind mijloace
necesare specifice

11. Masurarea si controlarea parametrilor geometrici ai unei roti dintate cu dinti drepti

12. Identificarea organelor de masini ce intra in componenta mijlocelor de masurare si
verificare

13. Alegerea SDV-urilor si utilajelor necesare executarii operatiilor de prelucrare din
lacatuserie si specifice mecanicii fine

14. Executarea operatiilor de prelucrare a unei lentile cilindrice respectind documetatia,
materialele, SDv-urilor si utilajelor puse la dispozitie

15. Executarea operatiilor de prelucrare a unui reticul respectind documetatia, materialele,
SDv-urilor si utilajelor puse la dispozitie

16. Efectuarea de operatii de prindere , fixare sau blocare a semifabricatelor metalice sau
nemetalice in dispozitivele echipamentelor si utilajelor de lucru

17. Efectuarea de operatii de prindere , fixare sau blocare a sculelor in dispozitivele
echipamentelor si utilajelor de lucru




NUMELE ELEVULUI .
CLASA .

FI DE APRECIERE A ELEVULUI
PROBA PRACTIC..................................................................................................

Nr.
Crt.
Criteriul de evaluare Punc-
taj propus
Punc-
taj obinut
1 Stabilirea necesarului de materiale i alegerea SDV-
urilor, utilajelor, corelate cu tipul lucrrii
10p
2 Verificarea calitii i cantitii materialelor

5p
3 Interpretarea informaiei coninut n documentaia
tehnologic
10p
4 Abilitatea n utilizarea SDV-urilor i utilajelor

15p
5 Eficiena n utilizarea corect a AMC-urilor

10p
6 Interpretarea i prelucrarea datelor obinute

10p
7 Analiza schemei sau a modelului

10p
8 Organizarea locului de munc

5p
9 Aplicarea normelor de protecia muncii

5p
10. Spirit organizatoric

5p
11. Spirit de colaborare

5p
12. Logica exprimrii

10p
TOTAL PUNCTE

100p


Numele.......................

Test de evaluare-Operatii de prelucrare specifice mecanicii fine
a. Frezarea....................................................................................
b. Polisarea...................................................................................
c. Slefuirea...................................................................................
d. Rectificarea...............................................................................

a. Materialele utilizate la prelucrarea sticlei optice si a pietrelor tehnice sunt
abrazive, de fixare, protectie, de spalare si stergere-
b. Polisarea este operatia prin care se obtine transparenta sticlei-
c. La blocarea rigida a pieselor se folosesc pulberi-
d. Stabilizarea arcurilor spirale plane se executa pentru fixarea proprietatilor
elastice-

3. Faceti o comparatie intre operatiile tehnologice necesare obtinerii semifabricatelor si
pieselor din tabla si cele din sticla sau pietrele tehnice.
....................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
......................................................................................................................



Numele.......................

Test de evaluare-Operatii de prelucrare specifice mecanicii fine
rezolvare
a. Frezarea-rotatie si miscare de avans
b. Polisarea-rotatie si basculare
c. Slefuirea- rotatie si translatie
d. Rectificarea-rotatie si translatie

a. Materialele utilizate la prelucrarea sticlei optice si a pietrelor tehnice sunt
abrazive, de fixare, protectie, de spalare si stergere-adevarat
b. Polisarea este operatia prin care se obtine transparenta sticlei-adevarat
c. La blocarea rigida a pieselor se folosesc pulberi-fals
d. Stabilizarea arcurilor spirale plane se executa pentru fixarea proprietatilor
elastice-adevarat

3. Faceti o comparatie intre operatiile tehnologice necesare obtinerii
semifabricatelor si pieselor din tabla si cele din sticla sau pietrele tehnice.
Semifabricatele si produsele din tabla se obtin prin operatii de lacatuserie sau prelucrare
prin aschiere (indreptare, trasare, gaurire, indoire, pilire, filetare, strunjire, etc) , iar cele din
sticla sau pietrele tehnice prin operatii de mecanica fina sau speciale (taiere, frezare, polisare,
slefuire, rectificare, lacuire, tratamente, etc)

-revin la forma initiala dupa ce sunt deformate
-pot masura greutati, forte
-pot fi folosite ca elemente de etansare, separare
-pot acumula energie pe care apoi s-o redea mecanismelor


Lucrator in Mecanica Fina Suport

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrator in Mecanica Fina Suport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAIA NVMNTULUI PREUNIVERSITAR AL COOPERAIEI METEUGRETI SPIRU HARET

1. MATERIALE SPECIFICE CONSTRUCTIEI DE MASINI

Metale i aliaje metalice

Tehnologia opertiei de trasare

-reductii conice (bucse de reductie) , mandrinele

-dupa pozitia de executie: orizontala, verticala, peste cap

- sectiune plina sau inelara

dupa modul de comandare

avind o placa circulara de sticla pe

FIA DE EVALUARE -Materiale

Fisa de evaluare-Organe de masini

Fisa de evaluare Controlul si verificarea produselor din mecanica fina

Timp de lucru: 50 minute

4. Prezentati principalele caracteristici ale elementelor elastice.

S-ar putea să vă placă și