Instalatia – format dintr-un complex de utilaje, mecanisme, instrumente si accesorii judicios

asamblate si amplasate astfel incat sa permita desfasurarea unui anumit proces. Ex: Instalatia p.u
obtinerea bulionului, de distilare, ventilare.

Utilaj - ansamblu necesar desfasurirarii unei anumite operatii sau a unui proces tehnolohic. Pot
fi asamblate in serie sau paralel.

Aparate – corpuri in structura carora se petrec operatii fizice sau chimice, dar care nu contin
elemente in miscare. Ex: Rezervoare, cicloane.

Masina – complex de mecanisme si organe de masina care formeaza in totalitate o entitate care
serveste la transformarea unei forme de energie in alta, din care una cel putin e energia mecanica.
Pot fi de doua tipuri:
Masini energetice(motoare), transforma o forma oarecare de energie in energie
mecanica. De ex motoare termice, electrice
Masini de lucru. Utilizeaza energia mecanica de miscare pentru efectuarea unui lucru
mecanic util. de ex: masini-unelte, prese, pompe.

Mecanismul - sistem tehnic compus din elemente cinematice asamblate judicios ce pot avea
miscari unic determinate si periodice
Cupla cinematica – legatura mobila directa intre doua sau mai multe elemente cinematice cu
scopul de a limita libertatile de miscare relative dintre acestea si de a transmite miscarea de la un
element cinematic la altul.
Lantul cinematic - ansamblul de elemente cinematice legate intre ele prin cuple cinematice.

Organe de masini – piese cu o forma identica sau asemanatoare care indeplinesc acelasi rol
functional in orice masina.

Clasificarea organelor de masini:

a) Constructiv
- Simple – formate dintr o singura piesa: un surub, arbore canelat etc.
- Complexe – ansamblu de organe simple care numai impreuna pot indeplini un rol
functional unic: lagar de alunecare, rulment, ambreiajul, mecanism biela-manivela
b) Domeniul de utilizare:
- Org. de masini generale sau universale: comune tuturor tipurilor de masini, utilaje:
suruburi, pene, arbori
- Org. de masini speciale: utilizate numai la anumite tipuri de masini: piston, segmenti,
biela – pentru masina cu piston – motoare termic, pompe cu piston.

Solicitari simple - intindere, compresiune, incovoierea, forfecare, torsiunea.

Solicitari:
-in volum – solicitarile care duc la aparitia unor stari de tensiune sau la modificare dimensionala
si sau geometrica a formei piesei.
Solicitari de baza: tractiune(intindere), compresiune, incovoiere, forfecare, torsiune
Solicitari la flambaj:
Rigiditate este proprietate pieselor de a se opune modificarii forme lor sub actiunea fortelor sau
a momentelor exterioare – factor materialul utilizat.
Stabilitatea – se intalneste in cazul pieselor cu una sau doua dimensiuni mici in comparatie cu
celelate – piese lungi si subtiri, solicitate la compresiune axiala, a placilor si pieselor tubulare cu
pereti subtiri. Pierderea stabilitatii – incovoierea brusca a pieselor, deformabile sub actiunea
fortelor se numeste pierdere a elasticitatii sau flambaj

Solicitari datorate temperaturii.

Fluaj – sau curgerea lenta, variatie a tensiunilor si a deformatiilor materialelor cu timpul, sub
efectul solicitarilor continue si constante de durata.
Solicitari datorate vibratiilor – rezonanta, duce la distrugerea pieselor.

-in suprafata:
- solicitari termice, prin eradiere, lecetricie
- solicitari tribologice(frecare – uzare - lubrifiere)
- solicit. Electrochimice
- solicit. Datorate curgerii fluidelor

Rezistenta admisibila – valoarea axima a tensiunii care se poate produce intr o piesa, in conditii
date de material si de solicitare,asigurandu-se functionarea in conditii de siguranta a piesei.

Rezistenta la oboseala – tensiunea maxima variabila ca lare ruperea unui material nu se produce
oricat acesta ar fi incercat.

Lubrifierea – functiile acestuia:

-reducerea frecarii
-asigurarea racirii
-mentinerea unui regim termic adecvat
-micsoreaza efectele prun uzare
-asigura etansare(unsori)
-atenueaza socurile de vibratii

Rezist la coroziune - capacitatea metalelor si aliajelor metalice de a rezista la distrugerea prin

coroziune

Toleranta – diferenta dintre dimensiunea limita maxima si dimensiunea limita minima astfel

-pentru arbore td = dmax-dmin

-pentru alezaj Td=Dmax-Dmin

Ajustajul raportul din punct de vedere al jocului sau al strangerii dintre alezaj si arbore care au
aceeasi dimensiune nominala si sunt in stare montata.
Ajustajele pot fi de 3 categorii:
Ajustajul cu joc cand D>d: J=D-d (D – diametrul efectiv al alezajului, d – efectiv al arborelui)
Jmax=Dmax-dmin ; Jmin=Dmin-dmax
Ajustaj cu strangere D<d: S=d-D ; Smax=dmax-Dmin ; Smin=dmin – Dmax
 Ajustaj intermediar – permite realizarea asamblarii atat cu joc cat si cu strangere deoarece
campul de toleranta al alezajului se suprapune partial sau complet peste campul de toleranta al
arborelui.

Calitatea suprafetei.
Calitatea fizica – este data de o serie de indici referitori la starea structurala a suprafetei, la
duritate, precum si o serie de indici fizico-chimici cu privire la coductibilitatea electrica sau
termic, capacitatea de absorbtie a lubrifiantului, interact chimica a suprafetei cu mediul.
Calitatea geometrica – abaterile piesei reale fata de suprafata ideala. Aceste abateri pot fi
abateri macrogeometrice - pot fi la randul lor abateri de forma (abateri ale formei efective fata
de forma imaginata de proiectant) si de suprafata (masoara abaterea intre suprafata reali si cea
imaginara)
Abateri de pozitie se refera la erorile de la pozitia relativa a doua axe, a doua suprafeete sau a
unei axe fata de o suprafata, pot fi: abateri de coaxialitate, de paralelism, de perpendicularitate,
de intersectie
Abateri microgeometrice – se refera la ondulatii si rugozitati si sunt abateri ce apar in urma
procesului de executare a suprafetei

Materiale pentru constructia organelor de masini

Materiale metalice Materiale nemetalice

Materiale plastice
Feroase Neferoase

Materiale plastice
Fonte

Oteluri
Materiale de tip elastomer

Materiale sticloase, ceramice

Materiale fibroase

Fontele – aliaje ale fierului 2,11-6,67% carbon.

Fonte albe – carbonul este legat sub forma de carbura de fier
Fonte pestrite – carbon legat atat ca si fontele albe cat si liber sub forma de grafit
Fonte cenusii – carbonul aparesub forma de grafit lamelarsau nodular, contine 1.5% siliciu
Fontele cele mai utilizate pentru piese care nu intra in contact cu alimente.
Otelurile - aliaje pana la 2,11% carbon. Propr fizico mecanice ridicate, metale de aliere
(nichel,crom,molibden,vanadiu), unul sau mai multe el. Imbunatatesc prop. Fizico chimice.
Otelurile aliate de calitate sunt acele materiale metalice care intrunesc carac necesare datiruta
adaisyrukir ub ekenebte de akuere.????

Tratamente mecanice, termice si termochimice

Tratamentul mecanic - procedeul tehnologic de schimbare a caracteristicilor mecanie ale
materialelor, prin modificare structurii cristaline
Tratamentele termice – procedee tehnologice de modificare a propr. Fizice chimice si
tehnologice ale materialelor metalice in stare solida – calirea, tratamentul combinat de calire si
revenire – imbunatatire.
Tratamente termochimice – difuzia termica sau absorbtia unui element de aliere(carbon,
azot,crom,aluminiu,siliciu) in stratul superficial al materialului.

Cuprul si aliajele sale

Sunt cunoscute sub denumirile de alame si bronzuri.
Alamele – aliaje Cu-Zn cu maximum 50% Zn, care pot contine si alte elemente este numita
alama speciala si contine Al , Ni, Fe, Pb, Mn, Sn
Este folosit pentru aparate care lucreaza in mediu apos datorita prop. Anticorosive.
Bronzurile – aliaje Cu-Sn cu un continut de peste 60% Cu. Este utilizat in domeniul
constructiilor de masini si utilaje care functioneaza in mediu coroziv.

CLASIFICAREA NITURILOR
Se clasifica dupa destinatie:
- Nituri de rezistenta la obtinerea unui schelet metalic
- Nituri de rezistenta-etansare pentru cusaturile rezervoarelor
- Nituri de rezistenta si rezistenta – etansare in cazul unui recipient destinat depozitarii
gazelor sub presiune.

CLASIFICAREA ASAMBLARILOR SUDATE

1. Procedeul tehnologic de executie
- Prin topire
- Puncte
- Presiune
2. Pozitia relativa a tablelor de asamblot
- Sudare cap la cap
- Sudare de colt
- Suprapunerea tabelelor
3. Forma cordonului
- Cu margini drepte
- In V
- In Y sau U
- In K
- In X
4. In functie de aspectul cordonului
- Continua , de rezistenta si etansare
- Intrerupte, de rezistenta
5. Pozitia in spatiu a cordonului de sudura:
 - Orizontale pe table verticale
- Orizontale pe table orizontale
- Verticale pe table verticale

Asamblari prin lipire

Este o asamblade nedemontabila care consta in introducerea intre suprafete de lipit a unei subst
lichide care prin solidificare realzeaza legatura dintre suprafete. Ca subst lichida se utilizeaza
metale topite sub punctul de topire al metalului de baza.
La asamblare prin lipire metalica sau substante numite adezivi care se intaresc priin procese
chimice – asamblare prin lipire nemetalica (incaleiere)

Asamblarea filetata este o imbinare dintre doua piese conjugate, ce utilizeaza o cupla elicoidala
de fixare, alcatuita dintr o piesa cuprinsa, cu filet exteror, denumit surub si una cuprinzatoare cu
filet interior – piulita.

De explicat cum facem asamblarea cu piulita, saiba si cea cu prezon.

Exemple de notare a filetelor:

- M30 – filtetul metric normal cu diametru exterior 30mm
- M27x2 pentru filetul metric fin cu diametrul exterior 27mm si pasul de 2 mm
- TR 48x8 filet trapezoidal cu diametrul exterior 48mm si pasul 8mm
- Pt 50x4/2 f stg, filet patrat cu diametrul exterior de 50mm , pasul 4mm cu doua
inceputuri, clasa de precizie fina, sensul filetului spre stanga
- Rd120 – filet rotund cu diametrul exterior de 120mm

Saibele – piese metalice sub forma de disc inelar, care se aseaza intre piulita si suprafata de
strangere. Au rol de protectie a zonei de strangere, de marire a suprafetei de contact sau de
siguranta impotriva desurubarii. Formele sunt standardizate iar forma uzuala este cea rotunda.

Asamblari prin stifturi:

Stifturile sunt organe de asamblare demontabile utilizate pentru:
-asamblare, in scopul transmiterii unor sarcini relativ mici!!!
-realizarea de articulatii
-asigurearea pozitiei relative la montari si demontari repetate
-asigurare si fixare.

Bolțuri
Organe de masini pentru asamblare demontabila, de froma cilindrica, cu dimensiuni mai mai
decati stifturile. Se utilizeaza ca elemente de legatura in articulatii, pentru pozitionarea say
solidarizarea unor organe de masini, ca organe de siguranta, la transmiterea momentelor de
torsiune (cuplaje cu bolturi)

Asamblari prin pene longitudinale fara strangere

Asamblarile prin pene longitudinale montate fara strangere sunt realizate prin pene cu sectiunea
transversala triunghiulara constanta
Asamblarile prin pene paralele se utilizeaza pe scara larga in constructie de masini in scopul
transmiterii momentelor de torsiune mici si medii!
ACESTE PENE NU PRODUC DEZAXARI!

Asamblari prin caneluri:

Asamblarile prin arbori canelati pot fi considerate ca ansamblari cu multiple pene longitudinale
paralele, care fac corp comun cu arbore. Se realizeaza astfel o asamblare de mare capacitate
portanta care mentine toate avantajele asamblarii cu pene paralele privind precizia de centrare si
posibilitatea de deplasare axiala a butucului fata de arbore.
Asamblarea prin caneluri este utilizata la asamblarea arborelui canelat cu roata canelata
in cazul in care aceasta transmite solicitari mari , prezinta rezist. la oboseala.

Arcuri
Organe de masini care formeaza o legatura elastica intre doua sau mai multe elemente
componente ale unui sistem intre care trebuie sa existe deplasari relative importante cu
posibilitatea de a readucere usoara in pozitia initiala.
Arcurile sunt utilizate in divere domenii, fiind intrebuintate la:
- Amortizarea vibratiilor
- Exercitarea unor forte elastice de apasare
- Acumularea de energie mecanica in scopul redarii treptate
- Reglarea si limitarea fortelor
- Masurarea unor forte
Elementul principal ce caracteriz. Un arc este elasticitatea arcului sau inversul acestuia –
rigiditatea.

Osii si arbori:
Osiile si arborii sunt organe de masini caer au rolul de a sustine alte elemente, aflate in miscare
de rotatie, in socilati sau in repaus si care contribuie la transmiterea miscarii de rotatie.

Portiuniile de sprijin pe lagare ale osiilor si arborelor se numesc fusuri, cand au axa de rotatie
orizonta sau inclinata si pivoti cand axa de rotatie este verticala.

Arborii se rotoesc in jurul axei lor geometrice si transmit miscarea de rotatie a organelor de
masini fixate pe acestia. Arborii transmit momente de torsiune fiind solicitati la torsiune.
Clasificare:
1. Dupa forma geometrica:
- Drepti
- Flexibili
- Arbori cotiti
2. Dupa forma sectiunii:
- Cu sectiunea plina
- Tubulari
3. Dupa variatia sectiunii pe lungime:
- Arbori cu sectiune constanta
- Arbori cu sectiune variabila in trepte sau in mod continuu
- Arbori cu sectiune variabila pe con sau dupa o curba oarecare
4. Dupa forma suprafetei exterioare:
- Arbori netezi
 - Arbori profilati (cu caneluri, profil K)
5. Dupa modul de solicitare exista
- Arbori solicitati la torsiune
- Solicitati la torsiune si incovoiere
- Solicitati la torsiune, incovoiere si intindere sau compresiune
6. Pozitie
- Vertical
- Orizontal
- Inclinat
7. Rolul functional
- Arbori drepti – care au o singura axa de rotatie si transmit miscare de rotatie pe care o
primesc
- Arbori cotiti – care transmit miscarea si o transforma din miscare de rotatie in miscare de
traslatie si invers
- Arbori cu came, care primesc miscarea si o transforma din misc. de rotatie continua in
miscare de translatie intermitenta sau invers.

Osiile sunt organe de masini fixe sau rotitoare si sustin doar organele de masini in miscare de
rotatie, fara a transmite momente de rasucire.
1. Forma axei
- Osii drepte
- Osii curbe
2. Modul de functionare
- Osii fixe
- Osii rotitoare
3. Dupa pozitie
- Orizontale
- Verticale
- Inclinate
4. Dupa sectiune pot fi:
- Osii pline
- Osii tubulare

Solicitari ale osiilor si arbori

Osiile sunt solicitate numai la incovoiere
Arborii sunt supusi la torsiune, incovoiere,intindere sau compresiune si uneori, flambaj dar si
unor solicitari compus cum ar fi torsiune si incovoiere, torsiune, incovoiere si alte solicitari.

Lagare sunt organe de masini care sustin arborii si osiile in miscare de rotatie.
Au rolul:
- Preluarea sarcinilor si deformatiilor
- Deplasarea suprafetelor in miscare relativa cu frecare minima
- Transferul caldurii care rezulta din frecare spre mediul exterior

Lagare cu alunecare – premit rotirea fusului aborelui pe suprafata cilindrica interioara a

acestuia, direct sau prin intermediul unei peicule de lubrifiant.
Lubrifiantul din lagar reduce pierderile prin frecare si prelungeste durata de functionare a
lagarului datorita ungerii, mai are si propr. De protector impotriva coroziunii, amortizor al
socurilor, transportor al caldurii din interiorul lagarului in mediul exterior.
Pentru ungerea lagarelor se foloseste uleiuri minarele si unsori consistente

Colivia – are rolul de a ghida si de a mentine corpurile de rulare la o distanta egala intre ele.

!!! Rulmentii cu dora randuri de corpuri de rulare suporta sarcini de 1.5 ori mai mari fata de
cei cu un rand de corpuri de rulare.
Rulmentii cu role cilindrice suporta sarcini de 1.7 ori mai mari decat cei cu bile si pot
functiona la turatii ridicate
Rulmentii cu role cilindrice lungi sau cei cu ace se folosesc cand sunt necesare diametre
exterioare reduse sau foarte reduse.
Rulmentii cu role conice si cei cu role butoi dispuse pe doua randuri pot fi incarcati de
1.9 ori mai mult fata de cei cu role dispuse pe un singur rand.

Simbolizarea alezajului. Pentru un rulment notat cu simbolul 92218, rezulta 1/5*d=18

=> d = 5 * 18 = 90mm – d – diametrul interior, a fusului pe care se fixeaza inelul rulmentului

Cuplaje – organe de masini care realizeaza legatura permanenta sau intermitenta intre doi arbori
cu scopul transmiterii miscarii de rotatie si a momentului de torsiune, fara modificarea valorilor
nominale si a sensului acestora

Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide – au rolul de a compensa

abaterile prin mobilitatea elementelor de cuplare.

Cuplajele pentru compensarea abaterilor axiale – asigura transmiterea momentelor de

torsiune intre arbori cu lungime variabila prin preluarea abaterilor axiale care pot proveni din
executie sau dilatare. Aceste cuplaje se pot folosi si pentru cuplari la mecanisme actionate
manual.

Cuplaje pentru compensarea abaterilor radiale

Cele cu gheare sau cu stift preiau abateri axiale
Cuplajul Oldham singurul care preia abateri radiale , acestea pot fi cu disc intermediar, cu
element prismatic, cu caneluri, cu bolturi
Cuplajele cu disc intermediar pot prelua abateri de la pozitia axiala si abateri radiale mari 3.5mm
Cuplaje cu prisma intermediara permite preluarea unor abateri mai mari fata de cuplaj cu disc
intermediar

Cuplaje pentru compensarea abaterilor unghiulare

Cunoscute sub denumirea de cuplaj cardanic sau articulatie Hooke, sunt utilizate pentru cuplarea
a 2 arbori concurenti cu unghiul de inclinare alfa limitat la 20 sau 25 grade.

TRANSMISII MECANICE
Transmisia mecanica cuprinde organe de masini care ajuta la transferul puterii mecanice intre doi
arbori diferiti cu modificarea parametrilor cinematici si dinamici ai acesteia, adica viteza
unghiulara si momentul de torsiune.

Transmisia mecanica se caracterizeaza prin doua marimi

- Raportul de transmitere, i12
- Randamentul energetic, ή12
Raportul de transmitere a miscarii, i12 este dat de relatia , undeω 1 este viteza unghiulara a
arborelui conducator iar ω 2 vviteza unghiulara a arborelui condus
ω1
i 12=
ω2

Transmiterea miscarii de la masina motoare prin arbore, la masina de lucru se realizeaza fie cu
mentinera valorii turatiei, fie cu modificarea ei la valori mai mari sau mai mici sau cu
modificarea sensului de rotatie. In cazul in care i12>1, transmisia are rol reductor – se obtine
Mt2>Mt1 (Mt – moment de torsiune). Cand i12<1 are rol de multiplicator (Mt2<Mt1)

Randamentul energetic ή12 este dat de ralatia unde P1 si P2 reprezinta puterea la intrare,
rescpetiv la iesirea din transmisie.
P1
η=
P2

Transmisiile mecanice se clasifica d.p.d.v organologic:

- Transmisie directa cand puterea se transmite direct intre cele doua organe montate pe
arbore (intre roti dintate – angrenaje)
- Transmisie indirecta cand intre cele doua organe montate pe arbori puterea se transmite
cel putin prin intermediul unui element intermediar (transmisie prin curele, lanturi)

Cremaliera – roata dintata cu raza infinita

Clasificarea rotilor dintate

1. Dupa pozitia relativa a axelor
- Angrenaje cu axe paralele
- Angrenaje cu axe concurente
- Angrenaje cu axe incrucisate
2. Dupa raportul de transmitere
- Demultiplicator (reductor)
- Multiplicator
3. Dupa axa longitudinala a dintilor
- Cu dantura dreapta
- Dantura inclinata
- Cu dantura dublu inclinata
- Dantura curba
4. Dupa forma profilului danturii
- Cu profil in evolventa
- Cu profil cicloidal
- Cu alte profiluri
5. Dupa pozitia danturii fata de corpul rotii, exista:
- Roti dintate cu dantura exterioara
- Roti dintate cu dantura interioara
6. Dupa forma suprafetei de danturare
a) Roti dintate circulare
-roti dintate cilindrice
-roti dintate conice
-roti dintate hiperbolice
-roti dintate melcate
b) Roti dintate necirculare
-roti dintate eliptice
-r.d. spirale
-r.d parabolice

!!Angrenajul cu cremaliera – este un angrenaj reversibil, utilizat pentru transformarea

miscarii de rotatie in miscare de translatie rectilinie-alternativa cat si invers. Este format
dintr o roata dintata si o cremaliera.

!!Angrenaje cu roti dintate conice – se utilizeaza atunci cand este necesara schimbarea
directiei de miscare.

!!Modulul danturii (pasul diametral) – notat cu m, este portiunea din diametrul Dd al

cercului de divizare ce revine unui dinte si arata cati dinti z ar putea fi cuprinsi in
diametrul rotii.
Dd
m=
z

!!In scopul angrenarii si transmiterii miscarii de rotatie este necesar ca cele doua roti
care alcatuiesc angrenajul sa aiba acelasi pas de angrenare
P=p1=p2

Transmisie prin curele

Transmisia prin curea curine un asnamblu de organe de masini care au rolul de a
transmite miscarea de rotatie si puterea de la arborele motor la unul sau mai multi arbori
antrenati, necoaxiali. Transmiterea miscarii se realizeaza prin frictiune , prin intermediul
unui element flexibil – curea care se infasoara cu aderenta pe suprafetele periferice ale
celor doua roti – roata conducatoare si roata condusa, fixate pe arbori, la o anum.
Distanta.

Mecanism surub-piulita – transmite forte, este utilizat pentru transf miscarii(de rotatie
in miscare de translatie sau invers) sau are numai orl cinematic – intalnit in presa cu
surub. (desen p214)

Mecanism biela-manivela – utilizat in costructia masinilor si utalajelor care are rolul de

atransmite si de a transforma miscarea de rotatie contiuniua in miscarie rectilinie-
alternativa si invers.
 Mecanism cu clichet - mecanism de comanda si actionare sau ca mecanism pentru
blocarea miscarii. Din de vedere constructiv , este format dintr un element dintat in
intregime cu odantura speciala si clichet, care are rolul de abloca elementul dintat sau de
ai comanda o miscare intermitenta.

Dupa rolul functional al clichetului, se clasifica in:

- Mecanisme cu clichet pentru blocare
- Pentru comanda unei miscari intermitente
In functie de tipul miscarii, clichetul poate avea:
- Miscare de rotatie oscilatorie;
- Miscare de translatie;
Iar elementul dintat poate avea:
- Miscare intermitante de rotatie si se va numi roata de clichet
- Miscare de translatie, caz in care se va numi cremaliera de clcihet

Mecanism cu cruce de Malta

Mecanisme cu unghi constant de rotire periodica. Unghiul de rotire al crucii de matla depinde de
numarul de canale al crucii si de numarul de fusuri ale manivelei.

Mecanism cu came
Sunt formate dintr un element conducator profilat numit cama care transmite prin contact direct
elemntului condus numit tachet o miscare ce se desfasoara dupa o lege determinata de profilul
camei.

Mecanismele cu came se clasifica:

1. D.p.d.v al constructiei acmei
- Mecanisme cu came plane
- Mecanisme cu came spatiale
2. Dupa tipul de miscare a camei
- Mecanisme cu came cu miscare de translatie
- Mecanisme cu came cu miscare de rotatie
3. Dupa tipul miscarii de miscare pe care o executa, tachetul poate fi:
- Cu miscare de translatie rectilinie alternativ
- Cu miscare de oscilatie
- Cu miscare paralela
4. In functie de tipul contactului dintre cama si tachet
- Contact punctiform – pe varf
- Contact liniar
5. Modul de realizare al contacutlui dintre cama si tachet
- Cu contact direct
- Cu contact indirect, prin intermediul rolei intermediare, existena rolei inlocuieste frecarea
de alunecare a varfului tachetului cu frecarea si rostogolire, ceea ce determina cresterea
randamentului mecanismului
Reductoare de turatie – reductoarele organizate ca anambluri independente, formate din roti
dintate montate fix pe arbori care se sprijina in lagar, inchisa intro carcasa de etansa.