UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROGRAM DE STUDII: CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT

MĂSURAREA PRESIUNII HIDROSTATICE

Îndrumător: Student:

lect. dr. fiz. Jarcău Mihaela Șmadici Cosmina-Elena

Suceava, 2020
 Se numește presiune mărimea fizică scalară definită de relația:

F
p=
S

unde F este mărimea forței care apasă normal și uniform pe o suprafață de arie S. Unitatea de

măsură pentru presiune este:

F 1N
p= = = 1 Pa
S 1m2

1 Pa reprezintă presiunea exercitată de o forță de 1N care apasă normal și uniform pe o

suprafață de 1 m.

Într-un lichid în echilibru, fiecare strat de lichid apasă, datorită greutății sale, asupra
straturilor de lichid de sub el, exercitând astfel o presiune asupra acestora.

Se numește presiune hidrostatică presiunea exercitată la un nivel oarecare dintr-un

lichid aflat în echilibru.

Experimental se constată că presiunea hidrostatică are următoarele proprietăți:

- crește cu adâncimea;

- într-un punct are aceeași valoare în toate direcțiile;

- exercitată în puncte aflate la aceeași adâncime în lichide depinde de natura lichidelor.

Presiunea din interiorul unui lichid în echilibru se exercită perpendicular pe suprafața

pereților vasului care conține lichidul și pe orice altă suprafață din lichid.

Principiul fundamental al hidrostaticii:

Diferența de presiune între două puncte dintr-un lichid în echilibru este numeric egală cu

greutatea unei coloane din acel lichid având ca bază unitatea de suprafață și ca înălțime

distanța dintre planele care conțin punctele respective.

p1- p2= ρ *g*h

Transmiterea presiunii în lichide. Legea lui Pascal:

Presiunea exercitată pe o suprafață oarecare a unui lichid aflat în repaus se transmite în

toate direcțiile cu aceeași intensitate în tot lichidul cât și la pereții vasului care-l conține.

Legea lui Arhimede:

Un corp cufundat într-un fluid în repaus este împins cu o forță verticală de jos în sus,
egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de corp.

Materiale necesare: aparat de tip Pascal, 3 tipuri de tuburi, și un fluid.

Mod de lucru:

Presiunea hidrostatică în interiorul unui fluid poate fi măsurată cu ajutorul unui aparat de
tip Pascal. Se demonstrează că presiunea hidrostatică depinde doar de înălțime și este
independentă de forma vasului în care se află lichidul.

Experimentul 1:

Se montează un tub cilindric. Cu tubul gol, fără lichid, se observă că poziția vârfului
riglei orizontale este exact în continuarea vârfului indicat pe suportul principal (negru). În tub se
adaugă apă, înălțimea coloanei de lichid fiind h (cm). Pe rigla orizontală se montează o
diafragmă de cauciuc, poziția acesteia deplasându-se spre stânga tubului, în așa fel încât vârfului
riglei orizontale să fie exact în continuarea vârfului indicat pe suportul principal (negru), b (cm).
Se completează Tabelul 1, pentru diferite înălțimi ale coloanei de lichid din tub. Se trasează
grafic b=f(h).
Experimentul 2:

Se utilizează mai multe vase, de forme diferite (Figura 6), observându-se că valoarea
presiunii pe care fluidul o exercită asupra suprafeței inferioare a tubului în care se află, nu
depinde de forma vasului. Presiunea depinde de înălțimea coloanei de lichid. Se completează
tabelul de mai jos, b(cm).

Observații:

Tabelul 1:

h(g) 0 6 8 10 12 14 16 18 20 22
b(g) 0 2,4 3,6 4,8 6 7 8,3 9,3 10,4 11,5

Y-Values
14

12

10

8 Y-Values

0
0 5 10 15 20 25
Tabelul 2

h(g) 0 6 8 10 12 14 16 18 20 22
b(g) 0 2,4 3,6 4,8 6 7 8,3 9,3 10,4 11,5
p(1 Pa) 0 400 600 800 1000 1167 1333 1550 1733 1917
S = p/h 0 67 75 80 83 83 83 86 87 87

F B∗B
p¿
a∗A

S = p/h

FB= 0,177 N (forța care produce rotația)

A= 5,31* 10-4m2 (suprafața bazei, tubului în care se află lichidul)

a = 2 cm (brațul forșei de presiune)

Tabelul 3

h(cm) b(cm)
Tub cilindric 14 7,2
Vas conic 14 7
Tub curbat 14 7,2
Tub subțire 14 7

Concluzii:

În urma celor două experimente realizate, se determină măsurarea presiunii hidrostatice.

Prin intermediul principiului care stă la baza acestui tip de presiune este demonstrat faptul că
aceasta depinde de înălțime și este independentă de forma vasului, teorie exemplificată în ultimul
tabel al experimentului.