

PRESIUNEA HIDROSTATICĂ

 Presiunea hidrostatică este o mărime fizică, cu ajutorul căreia se

poate analiza interacțiunea dintre un lichid și corpurile cu care
se află în contact.
- exemplu: cum acționează apa asupra unui scafandru.

 Un lichid în repaus exercită forţe de apăsare pe suprafaţa

oricărui corp cu care este în contact.
 Aceste forţe sunt perpendiculare pe suprafeţele pe care se
exercită.
 Deci, în lichidele aflate în repaus există o presiune numită
statică.

Presiunea statică exercitată la un anumit nivel în interiorul unui

lichid, determinată de greutatea coloanei de lichid aflată
deasupra acestui nivel se numeşte presiune hidrostatică.


 Presiunea hidrostatică
- este o mărime fizică, cu ajutorul căreia se poate
analiza interacțiunea dintre un lichid și corpurile cu care se
află în contact.
- exemplu: cum acționează apa asupra unui scafandru.
- este o presiune statică exercitată la un anumit nivel în
interiorul unui lichid, determinată de greutatea coloanei de
lichid aflată deasupra acestui nivel;
 Încearcă acest experiment! Fă câteva
fotografii!
Materiale necesare: un bol cu boabe de grâu; o bilă de rulment-

din oțel; o minge de tenis sau o minge mică foarte ușoară.

Modul de lucru
1. Umple un bol cu boabe de grău. Pune o bilă de oțel pe boablele
de grâu din bol; observi că aceasta rămane la suprafață, deoarece între
boabe există frecări ce nu lasă bila de oțel să se scufunde (imaginea 6).
Dacă dai cu pumni de mai multe ori în masă sau dacă miști ușor masa
pentru un timp întregul sistem va începe să vibreze. Imaginile 7 – 10
prezintă ceea ce se întamplă în timp ce sistemul vibrează.
2. Ia acum o minge de tenis de masă sau o altă bilă de plastic foarte
ușoară. Astup-o cu boabele de grău și execută mișcarea de vibrație.
Bila de oțel așezată pe grămada de boabe de grâu se scufundă,
iar mingea de tenis de masă, care a fost inițial acoperită cu boabe
de grâu, iese la suprafață.
Concluzie
Boabele se comportă asemeni moleculelor de apă care sunt într-o
permanentă mișcare, foarte rapidă.
Dacă punem o bilă metalică în apă se va scufunda. Dacă apăsăm în
fundul unui pahar cu apă o bilă ușoară ea va ieși la suprafață.
Toate acestea se datorează presiunii pe care o eexercită moleculele
de apă.
Caracteristicile presiunii hidrostatice
I.
 presiunea hidrostatică depinde de înălțimea coloanei de lichid și
se datorește greutății lichidului.

 Fă acest experiment folosind un tub

de plastic la capătul căruia pune un
balon. Toarnă apă în tub : la început mai
puțină , apoi din ce în ce mai multă; Fă
fotografii!
 II.
 se poate exercita de sus în jos;
 presiunea hidrostatică se exercită și orizontal, în pereții laterali ai
unui vas;
- este cu atât mai mare cu cât înălțimea coloanei de lichid este
mai mare.

III.
 Presiunea hidrostatică din interiorul unui lichid poate fi pusă în
evidenţă folosind un manometru cu capsulă manometrică.
 este cu atât mai mare cu cât înălțimea coloanei de lichid aflată
deasupra capsulei manometrice este mai mare.
 La un anumit nivel din apă presiunea hidrostatică este aceeași și
se exercită în toate direcțiile, de sus în jos, de jos în sus și lateral.
Experiment 3.
 Pentru acest experiment avem nevoie de un
tub manometric, una din ramurile acestuia se
leagă prin intermediul unui furtun de cauciuc de
o capsulă manometrică și un pahar Berzelius plin
cu apă.
Tubul manometric este un tub de sticlă în formă
de „U” în care se află un lichid colorat.
 Dacă cele două ramuri ale tubului sunt
libere se observă că lichidul colorat din tub se
află la aceeași înălțime.
 Capsula manometrică este formată dintr-o mică pâlnie/ cutie a
cărei gură este acoperită de o membrană de cauciuc elastică, iar partea
subțire a pâlniei este legată prin intermediul unui furtun de cauciuc la
tubul manometric.
1. Dacă apăsăm pe mambrana de cauciuc coloana de aer din
capsulă și furtun apasă asupra lichidului din tubul manometric, iar
nivelul lichidului colorat se denivelează ridicându-se în partea
opusă conexiunii cu furtunul de cauciuc.
Cu cât apăsarea este mai puternică denivelarea
lichidului din tubul manometric va fi mai mare.
2. Se scufundă capsula manometrică în vasul cu apă.
 Se observă că are loc o denivelare a lichidului din tubul
manometric.
Concluzie : Apa exercită asupra membranei capsulei manometrice o
anumită presiune, aceasta este de fapt presiunea hidrostatică=
 presiunea pe care o exercită un lichid asupra unui corp scufundat
în acesta.

3. Se scufundă mai adânc în apă capsula menometrică,

 se constată că presiunea hidrostatică este mai mare.
Se menține capsula manometrică la o anumită adâncime în apă și se
întoarce membrana în diferite direcții, cu membrana în sus , cu
membrana în jos, cu membrana pe direcții laterale.


Caracteristicile presiunii hidrostatice
 depinde de înălțimea coloanei de lichid
 se datorește greutății lichidului.
 se poate exercita de sus în jos;
- experimentul nr. 1

 se exercită și orizontal, în pereții laterali ai unui vas;

- experimentul nr. 2

Presiunea hidrostatică din interiorul unui lichid poate fi pusă

în evidenţă folosind un manometru cu capsulă manometrică.
 la un anumit nivel din apă presiunea hidrostatică este
constantă;
 se exercită în toate direcțiile, de sus în jos, de jos în sus
și lateral.
- experimentul 3.

 depinde de densitatea lichidului;