PRESIUNEA ATMOSFERICĂ 

Aerul este cel mai răspândit gaz, el înconjoară toată suprafaţa

Pământului într-o pătură foarte groasă numită atmosferă terestră. Aerul
este peste tot în jurul nostru, însă noi nu-l vedem, el fiind incolor, fără
gust şi fără miros.
Atmosfera este alcătuită dintr-un amestec de gaze cu vapori de
apă, cristale de gheaţă, praf şi diverse impurităţi. Masa atmosferei
este enormă, ea fiind egală cu 6 105 tone.


Greutatea masei de aer care exercită o presiune continuă pe
suprafaţa Pământului, se numește presiune atmosferică.
 Datorită greutăţii aerului, straturile inferioare de aer sunt
comprimate de către cele superioare încât densitatea atmosferică scade
cu altitudinea, aerul la înălţimi mari fiind mai rarefiat.
Forţele de presiune mari exercitate asupra corpului uman nu sunt
supărătoare deoarece organismul nostru s-a adaptat acestor condiţii de
presiune care în condiţii normale este aproximativ 105N/m2.


Presiunea atmosferică se poate determina experimental printr-o
metodă simplă propusă de către fizicianul italian Torricelli în anul 1643.
Experimentul lui Torricelli: Se foloseşte un tub de sticlă cu
lungimea de aproximativ un metru, cu secțiunea de 1 cm2 şi închis la un
capăt, numit tub barometric. Tubul se umple cu mercur. Se așază într-
un vas cu mercur.

Se umple tubul cu mercur după care se răstoarnă cu capătul deschis

într-o cuvă cu mercur. Se constată că o parte din mercur coboară în cuvă
dar în tub rămâne în final, o coloană cu lungimea de aproximativ 76cm.
Dacă înclinăm tubul se observă că înălțimnea coloanei de mercur
rămâne aceeași, 76 cm.
 ph pa pa
76 cm

ph = ρ * g * h
La echilibru presiunea atmosferică este egală cu presiunea dată de
coloana de mercur.
ph = ρ * g * h = pa
Cunoscând :
ρ = 13600 kg/m3
g = 9,8 N/kg
h = 0,76 m
se poate calcula valoarea presiunii atmosferice în condiții normale
pa = 13600 * 9,8 * 0,76 = 101.292 Pa


 Unităţi de măsură pentru presiunea atmosferică
Unitatea de măsură pentru presiunea atmosferică în S.I.: pascal (Pa)
[p]SI = [F]SI/[S]SI = N/m2 = Pa.
Alte unităţi de măsură pentru presiune, utilizate în practică:
– torr: 1 torr = 133,28 Pa = 1 (mmHg) milimetru – coloană de
mercur)
– atmosferă fizică (atm): 1 atm = 101325 Pa
– atmosferă tehnică (at): 1 at = 98066,5 Pa
– bar: 1 bar = 105 Pa
 Instrumentele de măsură pentru presiunea atmosferică se numesc
barometre.
 Tipuri de barometre :
Barometrul a fost inventat în urma unor ample studii ale vidului, de
către omul de ştiinţă italian Galileo Galilei, şi fiul său Evangelista
Torricelli (1608-1647). Există mai multe tipuri de barometre cu diverse
utilizări practice, printre care şi cel cu mercur şi cel fără lichid.


 Tipuri de barometre:
 Barometrele cu mercur
- pot fi: barometre cu rezervor şi
barometre cu sifon.
 Barometru aneroid (fără lichid)

 Tipuri de barometre:
 Barometrele cu mercur
- pot fi: barometre cu rezervor şi barometre cu sifon.
Barometrul(diagrama 1, stânga) lui Torricelli şi cel al lui
Fortin(diagrama 1, dreapta).
 Barometrele cu rezervor
Cea mai simplă formă de barometru cu rezervor este formată dintr-
un tub de sticlă lung de aproximativ 85 de cm, având o înălţime h de
mercur care iese dintr-un tub care conţine de asemenea mercur. Acest
barometru este cunoscut sub numele de Torricelli (foto stânga).
De obicei este ataşat la un suport a cărei parte superioară este o scală
gradată indicând nivelul mediu din bazin. Instrumentul este dispus la o
“eroare de capacitate”: la orice schimbare în greutatea mercurului din tub
se schimbă nivelul din bazin, astfel încât scala nu indică întodeauna
înălţimea corectă a coloanei. Această eroare poate fi evitată reglând scala.
În barometrul lui Fortin corecţia este făcută prin reglarea greutăţii
suprafeţei de mercur din bazin.
Baza rezervorului este făcută din piele şi poate fi împinsă mai sus
folosind un şurub până ce suprafaţa mercurului din vas atinge capătul unui
indicator fix. Acesta este punctul de pornire al scalei. Coloana de mercur
trebuie să fie perfect verticală pentru ca scala să arate corect şi să poată fi
citită corect.
Eroarea capilarităţii din bazinul barometrului poate fi redusă la minim
prin folosirea unor tuburi cu un diametru mai mare de 2 cm.
Barometrul sifon:
Cea mai simplă formă de barometru sifon o
constituie un tub de sticlă curbă, cu două braţe.
Unul din braţe este lung de aproximativ 90 cm
şi este închis la capăt iar celălalt braţ este deschis şi
lung de aproximativ 20 cm. Tubul este umplut cu
mercur şi aşezat cu partea închisă în sus.
Diferenţa de nivel dintre mercurul din cele două
braţe este numită greutate barometrică.
Deoarece este dificil de lucrat cu el şi
impurităţile pot afecta mercurul prin partea deschisă
a braţului inferior, instrumentul nu este foarte folosit
pentru lucrări precise.
Barometrul Hooke (sau barometrul
scripete) este de fapt o modificare a barometrului
sifon. Mişcarea suprafeţei de mercur este
arătată de un indicator pe o scală folosind o sticlă
care pluteşte, şi care este conectată la un scripete.
Mercurul curge în timp ce nivelul din braţul
închis este de76 cm deasupra nivelului din braţul
deschis

Barometrul Aneroid (fără lichid)

pa

cadran gradat

membrană elastică

cutie metalică

ac indicator
 Barometrele care folosesc un indicator şi un cadran gradat se numesc
barometre aneroid. Acestea nu folosesc coloane de mercur. Scimbările
presiunii din aer acţioneză asupra unei cutii din tablă ondulată, care se
dilată sau se contractă. Mişcarea cutiei este transmisă la indicator cu un
sistem de pârghii.

 Utilizări ale barometrului

Barometrele pot fi utilizate la prezentarea buletinelor meteo, în
multi-media, dacă situaţia generală a vremii este cunoscută. Barometrele
aneroide sunt de asemenea folosite la radiosonde şi radar sonde, pentru
măsurarea presiunii atmosferice în păturile foarte înalte. Barometrele
pot de asemenea fi utilizate ca altimetre care sunt instrumente ce
măsoară înălţimea de la nivelul mării, deoarece presiunea atmosferică
descreşte cu regularitate, cu înălţimea.

 Utilizările barometrului
 prezentarea buletinelor meteo,
 la radiosonde şi radar sonde,
 pentru măsurarea presiunii atmosferice în păturile foarte
înalte.
 măsoară înălţimea de la nivelul mării – altimetre;
Diverse tipuri de barometre