SCĂRI MUZICALE MODALE ȘI TONALE

Modal se referă la popular

 Scara muzicală - orânduirea treptata asccendentă sau
descendentă în funcție de înalțimea sunetelor

Modul popular - este un sistem specific creației populare

Moduri oligocordice/ Sări oligocordice = scări muzicale formate din

2, 3 și 4 sunete

I. 2 sunete – bicordii (succesiune treptată)

ex: DO-RE, SOL-LA, SI-DO

- bitonii (succesiune prin salt)

ex: DO-MI, SOL-SI, LA-RE

II. 3 suntete: - tricordii (succesiune treptată)

ex: DO-RE-MI, FA-SOL-LA, MI-FA-SOL

- tritonii (succesiune prin salt)

ex: DO-FA-SOL, LA-SI-RE, MI-FA-SI
III. 4 sunete – tetratcordii (succesiune treptată)
ex: DO-RE-MI-FA, SOL-LA-SI-DO, RE-MI-FA-SOL

– tetratonii (succesiune prin salt)

ex: DO-RE-MI-SOL, SOL-LA-DO-MI, RE-FA-SOL-SI

IV. Moduri pentacordice : scări muzicale formate din 5 sunete

– pentacordii (succesiune treptatî)
ex: DO-RE-MI-FA-SOL, MI-FA-SOL-LA-SI

- pentatonii (succesiune prin salt)

ex: DO-RE-MI-FA-LA, MI-FA-SOL-SI-DO

5. Moduri hexacordice = scări muzicale formate din 6 sunete

– hexacordii (succesiune treptata)
ex: DO-RE-MI-FA-SOL-LA, MI-FA-SOL-LA-SI-DO
 Moduri diatonice de 6 și 7 sunete
 Scrierea notelor din fiecare lucrare muzicală, în ordinea înălțimii =
o scară muzicală.
 Ex. cântecele din folclorul copiilor și în colinde sunt scări cu 2 – 5
sunete,
Modurile sunt scările provenite din muzica populară, întâlnite și în muzica
de factură cultă sau în cea de divertisment- exemple în manual pg.19,20.
 Treapta cea mai importantă este cea cu care se termină un cântec scris în
modul respectiv, se numește finala (este plasată în partea de jos a scării,
de obicei fiind treapta I).
 Toate scările modale alcătuiesc sistemul modal, cel mai vechi sistem
sonor din istoria muzicii.
 Modurile diatonice de 6 sunete sunt scări muzicale alcătuite din șase
trepte succesive, dispuse la distanță de ton sau semiton.
 Modurile diatonice de 7 sunete sunt cele mai evoluate scări ale
sistemului modal, fiind alcătuite din șapte trepte dispuse la distanță
de tonuri sau semitonuri, cu repetarea treptei I la octavă.
 Denumirea lor a fost dată în secolul al XVI-lea

Pe fiecare dintre cele șapte sunete cunoscute se poate construi un mod heptatonic,
cu o structură proprie.
Moduri heptatonice diatonice:
 pe nota Do modul ionian/ionic
 pe nota Sol modul mixolidian/mixolidic
 pe nota Re modul dorian/doric
 pe nota La modul eolian/eolic
 pe nota Mi modul frigian/frigic
 pe nota Si modul locrian/locric
 pe nota Fa modul lidian/lidic

În funcție de terța care se formează modurile heptatonice în:

 moduri de stare majoră (care au la bază o 3M)
 moduri de stare minoră (care au la bază o 3m).
De exemplu:
 TEMĂ DE LUCRU:

1. Scrie scările celor șapte moduri heptatonice diatonice și, în funcție de terța
de la bază, realizează clasificarea lor în moduri de stare majoră și moduri de stare
minoră.

2. Extrage scara muzicală a cântecelor „Cântec de leagăn” și „Cucule,

peană galbină”, așezând sunetele din care sunt compuse în ordinea ascendentă a
înălțimii, analizează scara și denumește-o.