CONŢINUTURI

1. PRACTICA MUZICALĂ:
Practica vocală:
 Deprinderi specifice de cânt: ţinuta corporală, respiraţia, emisia, dicţia, articulaţia
 Modalităţi de cântare: individuală şi în grup, în dialog, monodică şi polifonică (cu ison, în canon pe două voci)
 Repertoriu de cântece
2. ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL
Melodia:
 Sunetele şi notele muzicale / Intervale muzicale
 Organizări sonore: tonalităţile Do Major şi la minor, Sol Major, mi minor, Fa Major, re minor
 Modificarea înălţimilor sunetelor prin semnele de alteraţie
Ritmul:
 Duratele sunetelor şi ale pauzelor muzicale şi valorile corespunzătoare / Punctul de prelungire
 Punctul de prelungire
 Combinaţii ritmice cu duratele și pauzele învăţate, în măsurile de 2 , 3 , 4 / Combinaţii ritmice binare şi ternare
 Sincopa și contratimpul / Rolul expresiv al ritmului 4 4 4
 Măsuri simple şi compuse
Tempoul
Nuanţele
Timbrul:
 Timbrul vocal (voci de copii, femei, bărbaţi)
 Interpreţi celebri: solişti vocali şi instrumentali de muzică populară, cultă, uşoară
 Instrumental (familii de instrumente muzicale)
 Orchestra de muzică simfonică
 Formaţii instrumentale: taraful şi orchestra de muzică populară, formaţiile de muzică uşoară, fanfara
Elemente de structură:
 Structura muzicală a cântecului: strofă, refren, rând melodic
 Forma fixă (strofică) şi liberă (improvizatorică) în muzica populară românească
 Tema muzicală, forma mono-, bi- şi tripartită
 Elemente componente ale operei, operetei şi baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr
3. ELEMENTE DE CULTURĂ MUZICALĂ
 Date despre lucrările muzicale abordate: titlul, compozitorul, autorul textului, tematica
 Compozitori / Audiţii muzicale
 Tipuri de muzică şi genuri reprezentative
 DIAPAZONUL și METRONOMUL
Diapazonul este un mic instrument acustic format dintr-o bară de oțel în formă de U, care vibrează la lovire,
emițând, de obicei, nota muzicală „la” și se folosește la acordarea instrumentelor muzicale sau la indicarea tonului pentru
un ansamblu coral.
Metronomul este un dispozitiv mecanic, electronic sau electromecanic care emite semnale auditive și vizuale
regulate, marcând astfel intervale egale de timp. Este folosit de muzicieni pentru păstrarea tempoului potrivit în timp ce
cântă.
PORTATIVUL
Portativul este un grup de cinci linii orizontale, paralele și egal distanțate, pe care și între care se scriu notele
muzicale. Când avem note de scris în afara portativului, folosim liniile ajutătoare care sunt o prelungire a acestuia.
5
4
4
3
3
2
2
1
1

CHEIA SOL
Cheia sol este simbolul scris la începutul portativului pentru a indica înălțimea notei „sol” scrisă pe linia a doua. În
funcție de această notă se scriu celelalte note pe portativ.
Notele muzicale se numesc: do, re mi, fa, sol, la și si.
CONŢINUTURI: ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: MELODIA

NOTELE / SUNETELE MUZICALE DIN OCTAVA I

Do Re Mi Fa Sol La Si

NOTELE / SUNETELE MUZICALE DIN OCTAVA a II-a

Do Re Mi Fa Sol

NOTELE / SUNETELE MUZICALE DIN OCTAVA MICĂ

Si La Sol

NOTELE / SUNETELE MUZICALE ÎNVĂȚATE Octava II

Octava mică Octava I

Solm Lam Sim Do1 Re1 Mi1 Fa1 Sol1 La1 Si1 Do2 Re2 Mi2 Fa2 Sol2
ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: RITMUL

PAUZELE
Pauza este momentul de tăcere în decursul unei lucrări muzicale.
Sunt mai multe pauze și acestea corespund, ca durată, tuturor valorilor de note.

Pauza de notă întreagă = 4 timpi Pauza de doime = 2 timpi Pauza de pătrime = 1 timp

Pauza de optime = timp (o jumătate de timp) Pauza de șaisprezecime = timp (un sfert de timp)

● Timpul este unitatea de măsură a duratei sunetelor și se marchează printr-o mișcare specifică a mâinii (tactare,
dirijare) sau prin numărare.
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: RITMUL

DURATA VALORILOR DE NOTE

Nota întreagă = 4timpi Doimea = 2 timpi Pătrimea = 1 timp

Optimea = timp ( o jumătate de timp) Șaisprezecimea = timp ( un sfert de timp)

● Exprimarea duratei sunetelor muzicale se face cu ajutorul unor semne grafice numite valori de note.

DURATA VALORILOR DE NOTE CU PUNCT

● Punctul pus în dreapta notei mărește durata acesteia cu jumătate din durata inițială.
● Punctul se pune numai pe spațiu.
Doimea cu punct = 3 timpi Pătrimea cu punct = 1 timp (un timp și jumătate)

Optimea cu punct = timp (trei sferturi de timp)

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: RITMUL

DURATA VALORILOR DE NOTE ȘI PAUZELOR CORESPUNZĂTOARE

Semnul Semnul
Valoarea Durata
sunetului pauzei

Notă întreagă 4 timpi

Doime cu punct 3 timpi

Doime 2 timpi

Pătrime cu punct 1 timp – un timp și jumătate

Pătrime 1 timp

Optime cu punct timp ‒ trei sferturi de timp

Optime timp ‒ o jumătate de timp

Șaisprezecime 1/4 timp – un sfert de timp

 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: RITMUL
DESPRE MĂSURĂ
Măsura este o grupare de timpi accentuați ( > ) și neaccentuați care se succed la intervale de timp (periodic).
Măsura se notează cu 2 cifre așezare una sub alta pe tot portativul.
Măsura se scrie după cheia sol și după armură (vom învăța mai târziu) la începutul cântecului, doar pe primul
portativ.
După fiecare măsură se pune bară de măsură, iar la sfârșit se pune bară finală.
Timpul 1 al măsurii este accentuat.
cifra de sus indică numărul de timpi

cifra de jos indică valoarea unității de timp (unitatea de măsură)

bară de măsură bară finală

În muzică există 3 scheme de tactare:

1 4
3
1 2 1 3
2 2
Măsura de 4
Măsura de 2
4 Măsura de 3
4
4
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: RITMUL
DESPRE MĂSURĂ
Măsura este o grupare ritmică de timpi accentuați ( > ) și neaccentuați care se succed periodic (la intervale egale
de timp).
Timpul 1 este accentuat.
După fiecare măsură se pune bara de măsură.
La finalul lucrării muzicale se pune bară finală.
Bară finală
Măsura se scrie doar pe primul portativ, imediat după cheia sol.

Bară de măsură
Cifra de sus ne indică numărul timpilor
Cifra de jos ne indică valoarea unității de timp (unitatea de măsură)

În muzică există 3 scheme de tactare ( dirijare) a măsurilor:

Măsura de 2 = măsură simplă Măsura de 3= măsură simplă Măsura de 4 = măsură compusă:

4 4 4
3 1 4
1 2 1 3

2 2
un accent principal ( ≥ ) pe timpul 1
un accent secundar ( > ) pe timpul 3.
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: MELODIA
DESPRE GAMĂ
Gama este succesiunea treptată, ascendentă și descendentă a 8 sunete muzicale așezate în ordinea înălțimii.
Tonica este sunetul cu care începe și se termină o gamă. Este cel mai puternic sunet al gamei și dă denumirea acesteia.
Tonul este distanța mare dintre 2 sunete alăturate.
Semitonul este distanța mică dintre două sunete alăturate ( jumătate de ton).
Semitonurile naturale sunt: MI - FA și SI - DO
Arpegiul este succesiunea de patru sunete muzicale formată pe treptele I, III, V, VIII (gamă prescurtată).
Sunetele unei game se numesc trepte și se notează cu cifre romane.
Gama Do major Tonică Arpegiu

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

Gama la minor Tonică Arpegiu

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: MELODIA
ELEMENTE DE SCRIS - CITIT MUZICAL - 1
Legato de durată (prelungire) este semnul muzical în formă de arc de cerc (linie curbă) care leagă 2 sau mai multe
sunete de aceeași înălțime făcându-le să se cânte continuu, fără întrerupere.

se cântă 2 timpi
Legato de expresie este semnul muzical în formă de arc de cerc (linie curbă) care leagă 2 sau mai multe sunete de
înălțimi diferite cântate pe aceeași silabă (vocală) și dintr-o singură respirație.

Vi - ne, vi - ne pri - mă - va - ra

Coroana sau fermata este semnul ( ) care prelungește nedeterminat sunetul (aproximativ se dublează). Această
prelungire nu se tactează.

Da Capo al Fine (D.C. al Fine): se cântă de la începutul până la sfârșitul cântecului și se reia, apoi, de la început
până la cuvântul "Fine" (sfârșit).
D.C. al Fine
Fine
’
A B
Se cântă: A, B, A
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: MELODIA
ELEMENTE DE SCRIS - CITIT MUZICAL - 2
Semnele de repetiție indică repetarea identică a fragmentului pe care-l delimitează.

semn de repetiție
Se cântă: A, A, B

A B

Se cântă: A, A, B, B

A B

Se cântă: A, B, B

A B
Voltele (prima și seconda volta) se folosesc atunci când un fragment, care se repetă, are măsuri finale diferite.

Se cântă: A, B, A, C

A B C
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: MELODIA

INTERVALELE MUZICALE
Intervalul muzical este raportul de înălțime (distanța) dintre două sunete muzicale.

CLASIFICAREA INTERVALELOR MUZICALE

1. După sens intervalele pot fi ascendente (suitoare) și descendente (coborâtoare).
interval ascendant interval descendent

2. După mărimea cantitativă intervalele sunt: primă, secundă, terță, cvartă, cvintă, sextă, septimă, octavă
primă (1) secundă (2) terță (3) cvartă (4) cvintă (5) sextă (6) septimă (7) octavă (8)

3. După mărimea calitativă intervalel pot fi: mari, mici, perfecte, mărite și micşorate.
Terța mare Terța mică Sexta mare Sexta mică Septima mare Septima mică
3M = 2t 3m = 1t+1st 6M = 4t+1st 6m= 3t+2st 7M = 5t+1st 7m = 4t+2st
Ex:

4. După felul în care sunt executate (cântate) intervalele pot fi melodice ( sunetele se cântă pe rând) și armonice
(sunetele se cântă simultan). interval melodic interval armonic
 ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL: MELODIA
INTERVALE MUZICALE
Intervalul muzical este distanța (raportul de înălțime) dintre două sunete muzicale.
 După sens, avem intervale muzicale ascendente (suitoare) și descendente (coborâtoare).
 După mărime/cantitate (după numărul de trepte incluse), intervalele sunt:
primă, secundă, terță, cvartă, cvintă, sextă, septimă și octavă.
primă (1) secundă (2) terță (3) cvartă (4) cvintă (5) sextă (6) septimă (7) octavă (8)

 După calitate (după conţinutul de tonuri şi semitonuri), intervalele pot fi: perfecte (p), mari (M), mici (m),
mărite (+) și micșorate (-).
Terța mare Terța mică Sexta mare Sexta mică Septima mare Septima mică
3M = 2t 3m = 1t+1st 6M = 4t+1st 6m= 3t+2st 7M = 5t+1st 7m = 4t+2st
Ex:

După emiterea sunetelor avem:

o intervale melodice (sunetele se emit și de aud pe rând) ‒ desfăşurare orizontală.
o Intervale armonice (sunetele se emit și de aud concomitant) ‒ desfăşurare verticală.

primă (1) secundă (2) terță (3) cvartă (4) cvintă (5) sextă (6) septimă (7) octavă (8)
unison
Intervale armonice
 ALT ERAȚIILE-I
Alterațiile sunt semne grafice care modifică înălțimea sunetelor cu un semiton.
Ele pot urca sau coborî sunetele și se scriu în fața notelor.
Alterațiile sunt: diezul, bemolul și becarul.

Diezul urcă sunetul cu 1 semiton

Bemolul coboară sunetul cu 1 semiton

Becarul aduce sunetul la înălțimea inițială

sau
Becarul anulează efectul și al
sau
Becarul face dintr-un sunet alterat un sunet natural

Dublu diez urcă 2 semitonuri Dublu bemol coboară 2 semitonuri

● Sunetele muzicale pot fi naturale sau / și alterate.

Sunete naturale Sunete alterate
 A L T E R A Ț I I L E – II

● Armura este formată din alterațiile scrise pe portativ imediat după cheia muzicală. Aceste alterații au efect
asupra tuturor sunetelor de aceeași înălțime (cu aceeași denumire) din lucrarea muzicală respectivă.
Exemple:
Fa
Fa Si
Do
Toate sunetele fa
vor deveni fa Toate sunetele fa și do Toate sunetele si
vor deveni fa și do vor deveni si

● Alterațiile accidentale sau pasagere apar pe parcursul lucrării muzicale și au efect doar în măsura
în care apar.
După bara de măsură își pierd efectul.

mi natural

● Alterațiile de precauție apar, uneori, puse în paranteză pentru a ne aminti că s-a modificat alterația.

alterație de precauție
 ALTERAȚIILE – III

Clapele albe sunete naturale

Clapele negre sunete alterate

DO

SUNETELE ENARMONICE
● Sunetele enarmonice sunt sunete care au aceeași înălțime (sună identic) dar cu denumire diferită.
 ORGANIZĂRI SONORE TONALE
DESPRE TONALITATE / GAMĂ
Tonalitatea presupune gravitarea sunetelor unei lucrări muzicale în jurul unui centru sonor (sunet) numit tonică.
Tonica are puterea de a atrage celelalte sunete finalizând o melodie.
Tonalitatea poartă denumirea tonicii.
Tonalitatea se exprimă prin gamă.
Tonalitățile / Gamele sunt de două feluri: majore ( 3M) și minore (3m).
CARACTERISTICILE TONALITĂȚILOR / GAMELOR
1. Tonalitățile / Gamele majore
- au semitonurile între treptele III – IV și VII – VIII;
- au la bază 3M (terța mare), 6M (sexta mare) și 7M (septima mare).
2. Tonalitățile / Gamele minore
- au semitonurile între treptele II – III și V – VI;
- au la bază 3m (terța mică), 6m (sexta mică) și 7m (septima mică).
Do major 7M
6M
3M Tonică Arpegiu

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

la minor natural 7m
6m Tonică Arpegiu
3m

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

Fa major 7M
6M Tonică Armură Arpegiu
3M

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

Re minor 7m
6m Tonică Armură Arpegiu
3m

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

Sol major
7M Tonică Armură Arpegiu
6M
3M

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

Mi minor
7m Tonică Armură Arpegiu
6m
3m

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

 la minor armonic 7M Tonică Armură Arpegiu
6m
3m

2+
I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

la minor melodic
7M
6M Tonică Armură Arpegiu
3m

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

re minor armonic 7M
6m Tonică Armură Arpegiu
3m

2+
I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII
re minor melodic 7M
6M
3m

I II III IV V VI VII VIII I VIII I III V VIII

 R I T M U L
Ritmul este succesiunea organizată a sunetelor muzicale.
Ritmul este rezultatul îmbinării artistice a duratelor sunetelor, a accentelor și a pauzelor.
Durata sunetelor determină structura oricărui ritm muzical.

1. SINCOPA
a) sincopa pe timpi se formează prin contopirea unui timp accentuat cu unul neaccentuat precedent.
Din această contopire apare un accent expresiv ( foarte puternic) numit accent de sincopă.
> >

> > >

Se scrie corect

b) sincopa pe jumătăți de timp se formează prin contopirea unei jumătăți de timp accentuat cu jumătatea unui
timp neaccentuat precedent. Și din această contopire apare un accent foarte puternic numit accent de sincopă.
> > >

Se scrie corect
2. CONTRATIMPUL se formează prin înlocuirea cu pauze a timpilor accentuați. Timpii neaccentuați devin puternic
accentuați. Această formulă ritmică se repetă de cel puțin 3 ori.
Contratimpul poate fi pe timp (și vom avea pauze de 1 timp) și pe jumătăți sau sfert de timp, unde vom avea pauze
corespunzătoare de de timp sau de de timp.

> > > > > > >

Contratimp pe timp Contratimp pe jumătăți de timp

> > > >

Contratimp pe sfert de timp

3. ANACRUZA apare atunci când o lucrare muzicală începe cu unul sau mai multe sunete neaccentuate.
Aceste sunete sunt, de fapt , un elan care pregătește atacul timpului 1 (accentuat).
Începutul și sfârștul lucrării muzicale formează, împreună, o măsură completă.
Termenul de anacruză vine din limba greacă: krusis = atac, lovire; anakrusis = înainte de atac, lovire.

Sincopa, contratimpul și anacruza sunt formule ritmice.

 GAME RELATIVE
Game relative sunt denumite două game, una majoră și una minoră, care au același material sonor (aceleași
sunete), dar cu tonică diferită. Au aceeași armură iar distanța dintre cele două tonici este de terță mică. Tonica
gamei majore este deasupra tonicii gamei minore.

Do Si bSi Sol
(si) (la) (la) (fa)
la #sol sol mi
Gamă = Orânduirea treptată – ascendentă şi descendentă – a sunetelor ce compun o tonalitate, începând cu
primul sunet (tonica) şi terminând cu repetarea lui ca octavă, poartă numele de gamă.

ELEMENTE DE CULTURĂ MUZICALĂ

 TIPURILE DE MUZICĂ
1. Muzică populară 2. Muzică bisericească (religioasă) 3. Muzică cultă (clasică) 4. Muzică uşoară şi jazz

CALITĂŢILE SUNETULUI MUZICAL

ÎNĂLŢIMEA este calitatea sunetului de a fi mai înalt (acut) sau mai grav( jos )
DURATA este calitatea sunetului muzical (sau a pauzei) de a exista un timp mai lung sau mai scurt
INTENSITATEA este calitatea sunetului de a fi mai tare sau mai încet
TIMBRUL este calitatea sunetului muzical de a fi recunoscut după vocea sau instrumentul care l-a produs
Timbrul general permite diferențierea grupelor de instrumente sau voci.
Exemplu timbre general: timbrul de vioară, timbrul de saxofon, timbrul de pian etc..
Timbrul particular permite diferențierea vocilor și instrumentelor între ele.
Exemplu de timbre particular: vocea lui Luciano Pavarotti se deosebește de vocea lui Smiley.
Cel mai adesea, timbrul este delimitat după sursa sonoră, în timbru vocal și timbru instrumental.
CONȚINUTURI: ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL
VOCILE OMENEŞTI

Voci de copii şi voci de femei: Voci de bărbaţi:

• soprano (sunete înalte, acute) • tenor (sunete înalte, acute)
• mezzosoprano (sunete medii) • bariton (sunete medii)
• alto (sunete grave) • bas (sunete grave)
• contralto (sunete foarte grave) • contratenor ( sunete foarte înalte cu timbru de femeie) ‒ voce de excepție

TIMBRUL MUZICAL
  INSTRUMENTELE ORCHESTREI SIMFONICE

1. Instrumente cu coarde:
a) Instrumente cu coarde şi arcuş : vioară, violă, violoncel, contrabass
b) Instrumente cu coarde ciupite: harpă, chitară
c) Instrumente cu coarde lovite : pian, pianină

2. Instrumente de suflat:
a) Lemne: piculina, flaut, oboi, corn englez, clarinet,clarinet bas, fagot,contrafagot;
b) Alămuri: trompetă, corn (corn francez), trombon, tubă, saxofon

3. Instrumente complexe: orgă

4. Instrumente de percuţie
a) Acordabile : timpan, xilofon, vibrafon, marimbafon, clopote, celesta, glockenspiel (joc de clopoţei)
b) Neacordabile: tobă mare, tobă mică, tamburină, castaniete, maracase, trianglu, talgere

5. Intrumente electronice: pian electric, chitară electrică, orgă electronică, vioară electronică, tobe electronice,
sintetizator (creat de Robert Moog) etc.

6. Instrumente extramuzicale: windmachine (maşină de vânt), morişcă, imitaţia păsărilor (fluier cu apă) etc.

ELEMENTE DE ANALIZĂ MUZICALĂ

I
CONȚINUTURI: ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL
TEMPO
Tempo sau mişcare = viteza cu care se execută o lucrare muzicală.
Termenii de tempo se scriu la începutul cântecului, deasupra portativului, lângă cheie.
Denumirea lor provine din limba italiană – limba universală a muzicii.

A. TERMENI DE TEMPO CARE B. TERMENI DE TEMPO CARE ARATĂ

INDICĂ O MIŞCARE CONSTANTĂ: O MIŞCARE MODIFICATĂ TREPTAT:
Largo foarte, foarte lent (rar, larg) rallentando ( rall. ) încetinind, rărind mişcarea
Lento ritardando ( ritard. ) întârziind mişcarea
Adagio foarte lent, rar ritenuto ( rit. ) reţinând mişcarea
Andante rar accelerando ( accel. ) accelerând mişcarea
Andantin rărişor stringendo ( string. ) accelerând, grăbind mişcarea
o
Moderato potrivit, moderat
Allegreto repejor ***TERMENII DE TEMPO SPECIFICI MUZICII DE DANS
Allegro repede tempo de vals mişcare în 3/4
Presto foarte repede tempo de menuet dans vechi francez în 3/4, graţios
Vivace tempo de hora dans popular în 2/4 sau 6/8, tărăgănat
tempo de marş lucrare muzicală puternic ritmată în 2/4
 MELODIA

NUANŢE
Nuanţă = intensitatea (tăria) cu care se execută o lucrare muzicală.

A. TERMENI DE NUANŢĂ CARE INDICĂ O INTENSITATE CONSTANTĂ

 ppp= pianissimo posibile = cât se poate de încet
 pp = pianissimo = foarte încet
 p = piano = încet
 mp = mezzo-piano = încetişor
 mf = mezzo-forte = potrivit de tare
 f = forte = tare
 ff = fortissimo = foarte tare
 fff = fortissimo posibile = cât se poate de tare

B. Termeni care indică o modificare treptată a intensităţii

 Crescendo (cresc. ) = crescând intensitatea progresiv

 Decrescendo ( decresc. ) = descrescând intensitatea progresiv
 Diminuendo (dim. ) = micşorând intensitatea
*** Accent= intensitate puternică şi de scurtă durată a unui sunet sau a unui grup de sunete.
*** Nuanţele , accentele şi tempoul dinamizează actul interpretării , astfel încât muzica
devine artă.
1. Clasificarea măsurilor muzicale
După cum servesc drept cadru pentru ritmul de o categorie sau alta, măsurile utilizate în muzică pot fi:
– măsuri pentru ritmurile binare (de 2 şi 4 timpi)
– măsuri pentru ritmurile ternare (de 3,6,9 şi 12 timpi)
– măsuri pentru ritmurile eterogene (de 5,7,8,9 şi 10 etc. timpi).
O altă clasificare a măsurilor se face după numărul timpilor accentuaţi din componenţa lor, în care caz pot fi:
– măsuri simple, cele care posedă un singur timp accentuat (măsurile de 2 şi 3 timpi)
– măsuri compuse, cele care posedă doi sau mai mulţi timpi accentuaţi, fiind rezultatul reuniunii a două sau mai multor
măsuri simple (măsurile de 4,5,6,7, 8, 9 etc. timpi).
Acestea din urmă se divid la rândul lor în:
– măsuri compuse omogen (cele de 4,6,9 şi 12 timpi);
– măsuri compuse eterogen (cele de 5,7, 8, 9,10,11 etc. timpi);
Ritmurile binare şi ternare se desfăşoară pe cadrul măsurilor simple şi cele compuse omogen, iar cele eterogene pe
cadrul măsurilor compuse eterogen.
 ORGANIZĂRI SONORE MODALE - SCĂRI MODALE
a. Scara oligocordică este scara care cuprinde de la două până la patru sunete diferite.

Melc, melc co - do- belc, Scoa- te coar -ne bo- u- rești, Și te du la bal - tă, Și bea a - pă cal - dă

b1. Scara pentacordică este scara cuprinde 5 sunete diferite care desfășoară treptat.

Bâr, o - i - ță pe cos - ti - ță

b2. Scara pentatonică este scara cuprinde 5 sunete diferite care desfășoară în salturi.

Ste - ua sus ră - sa - re, Ca o tai - nă ma - re, Stea - ua stră - lu - ceș- te,

Și lu - mii ves - teș - te. Și lu - mii ves - teș - te.

c. Modurile populare sunt scările extrase din cântecele noastre populare.

N.B. Modul este un sistem de relații sonore specifice muzicii populare, a cărui scară muzicală cuprinde de la două la șapte sunete
diferite.

C. MODURILE POPULARE

Modurile populare sunt scări de opt trepte formate din sunete naturale (nealterate).
Modurile populare pot fi moduri de stare majoră, când au la bază 3M și moduri de stare minoră, când au la bază 3m.
Modurile populare se numesc: ionic, doric, frigic, lidic, mixolidic, eolic și locric.

Ionic Doric
3M 3m

I II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII

3m Frigic 3M Lidic

I II III IV V VI VII VIII I II III IV V VI VII VIII

3M Mixolidic Eolic
3m

I II III IV V VI VII VIII

I II III IV V VI VII VIII
Locric
3m