Recapitularea măsurilor

Măsuri simple
Măsurile de 2 şi 3 timpi sînt măsuri simple, deoarece au un singur accent, pe primul timp.
Acestea stau la baza formării tuturor măsurilor folosite în practica muzicală.
2 2 2 2 2
 măsurile de 2 timpi se bazează pe metrul binar ( , , , , )
1 2 4 8 16
3 3 3 3 3
 măsurile de 3 timpi se bazează pe metrul ternar ( , , , , )
1 2 4 8 16
Timpii acestor măsuri se divid binar, de aceea se mai numesc şi măsuri cu timpi binari.
Combinarea omogenă (2 + 2 sau 3 + 3) dau naşteie, la măsuri compuse omogen;
combinarea eterogenă (2 + 3 sau 3 + 2 + 2, în diferite variante) dau naştere la măsuri
compuse eterogene.

Măsuri compuse omogen

1) Măsuri compuse binare
4 4 4 4
Măsuri de 4 timpi ( , , , )
2 4 8 16
Două măsuri simple de 2 timpi (2+2) dau naştere măsurii de 4 timpi.
De reţinut că, în tempourile repezi sau foarte repezi, măsura de 4 timpi se poate
concentra într-un singur timp, executată pe o singură tactare (una battute). În acest caz. se
socoteşte măsură simplă, fiindcă are un singur accent, regulă valabilă şi la măsurile de 8, 9 şi
10 timpi.

2) Măsuri compuse ternare

a) Măsuri de 6 timpi
Măsura de 6 timpi este formată din două măsuri de 3 timpi (3 + 3)
b) Măsura de 9 timpi
Măsura de 9 timpi este formată din trei măsuri de 3 timpi (3 + 3 + 3).
c) Măsura 12 de timpi
Măsura de 12 timpi este formată din patru măsuri de 3 timpi (3 + 3 + 3 + 3).
Măsurile de 6, 9 şi 12 timpi se notează de obicei cu valori de optimi.
Măsurile de 6, 9 şi 12 timpi se mai numesc şi măsuri cu timpi ternari, deoarece măsura
simplă de 3 timpi, din care sînt compuse, îşi poate contopi cei trei timpi într-o singură valoare
cu punct.

din această cauză măsurile de 6, 9 şi 12 timpi se mai numesc:

măsură de 2 timpi ternari (măsura de 6 timpi)

măsura de 3 timpi ternari (măsura de 9 timpi)

măsura de 4 timpi ternari (măsura de 12 timpi)

 Între cele două feluri de măsuri (binare şi ternare) este o corespondenţă ca număr de
timpi, astfel:
Măsura de 2 timpi binari corespunde măsurii de 2 timpi ternari:

Măsura de 3 timpi binari corespunde măsurii de 3 timpi ternari:

Măsura de 4 timpi binari corespunde măsurii 4 timpi ternari :

Corespondenţa dintre cele doua feluri de măsuri (cu timpi binari si cu timpi ternari),
se observă mai convingător în cazul diviziunilor excepţionale astfel :
Diviziunea normală (in doi) a timpului binar apare excepţie în măsurile cu timpi ternari, iar
diviziunea normală (in trei) a timpului ternar apare excepţie în măsurile cu timpi binari.
diviziunea normala ;
Măsuri de 2 timpi Măsuri dc 3 timpi
diviziunea normală
Măsuri dc ■< timpi
— excepţională
— diviziunea normala
excepţională
Masuri compuse eterogen
Măsuri mixte
Măsurile compuse eterogen sint alcătuite din doua sau mai multă măsuri simple de metru
diferit (binare Şi ternare). Ele apar cu un accent; principal şi unuJ, două. trei. sau mat multe
accente secundare, după nu-: mărul măsurilor simple t aie alcătuiesc măsura mixtă respectivă.
Măsura de 5 timpi
Măsura de 5 timpi este formată din două măsuri simple, una de 2J timpi şi una de 3 timpi. £a
se prezintă sub două variante :
ou accent principal pe primul timp Şi accent
secundar pe timpul trei :
eu accent prieipal pe primul timp şi accent secundar pe timpul patru.
Taclarea măsurii în tempourita rare foloseşte schema fiecărei măsuri simple, conform
variantei, astfel
fc+3
\
yî
In tempounle repezi fiecare măsură simplă se concentrează inir-i singură bătaie, în care ea;;,
măsura de 5 timpi apare cu 2 timpi ine gali. unul normal cel care reprezintă măsura Umplă de
2 timpi, ia' al doilea alungit, cel care reprezintă măsura de .1 timpi, astfel :
Varianta b. — I?3
Varianta a. iJB
123
Vi
primul timp şi două accente secundare, po timpii trei şi cinci, cu accent principal pe primul
timp şi două accente secundare, pe timpii trei şi şase. cu accent principal pe primul timp şi
două accente secundare, pe timpii patru şi şase. Măsurile de 5 şi de 7 timpi se notează de
regulă cu valori de optimi şi mai rar cu valori de pătrimi. Gruparea valorilor are în vedere
succesiunea măsurilor sitnple.
Tactarea măsurii de 7 timpi, în tempourile rare, foloseşte schema fiecărei măsuri simple, din
care este alcătuită astfel :
Măsura de 7 timpi
Măsura de 7 timpi este alcătuită din trei măsuri simple, două de
2 timpi şi una de 3 timpi.
Măsura de 7 timpi se prezintă sub trei variante :
cu accent principal pe
8 i =-
8+3
Varianta
In tempourile repezi sau foarte repezi, fiecare măsura simplă se concentrează Intr-o singură
bătaie, în care caz, ea se tactează în trej bătăi inegale; două normale, cele care reprezintă
măsurile de 2 timpi şi una mai alungită, cea care reprezintă măsura de trei timpi, conform
variantei, astfel :
IZ
4 — Ttom fi urllrti,
12
123
Tn tempourile rare, variantele a) 2 + 2 + 3 şi c) 3 + 2 + 2 apar do multe ori şi sub forma 4 + 3,
respectiv 3 f4, în care caz tactarea foloseşte schema măsurii de 4 timpi, plus cea de trei,
conform variantei astfel :
Sol/egii .şi cînteee în măsurile de 5 şi 7 timpi.

Măsura de 8 tlrttfa
Măsura de H limpi este o măsură mixtă akâtintâ din trei m fisuri simple două de 3 timpi una
de doi timpi
Yaionle folosite ca unitate de timp ^îni
patrimea (mai iar)
optimea (cea mai frecventă) şaispi-ezecunea (fre( ventâ)
Fiind alcătuită din trei măsun simple, va mea trei accente un accent prinejpal şi două accfthte
secundare
Măsura de 8 timpi se prr>?jnlă sub im \ auante
4i
a) Varianta 3+3 + 2
35
te s
ij j j j j j j j
4* v
ajn jt3
165
bl Vanantu 2 + 3 + 3
1)1
JJJJJ
*
c) Varianta 3+2 + 3
După indicarea măsurii ® se serie în paranteză varianta re>pec-
tivâ. t-U cifre « (3+2 + 3), .sau deasupra portativului, înaintea indicării
meivonomice, cu cifre. >au cu note.
J1. 100 K100
(J- J-J)
Aceste indicaţii pot lipsi. însă gruparea valorilor din cuprinsul măsurii este făcută în aţa fel,
incit să reiasă succesiunea celor trei măsuri.
In tempourile rare !ji moderate tastarea măsurii păstrează schema măsurilor simple,
componente, de exemplu
3 a 2
a) Varianta 3 4 3+ 2 JJJJJJJJ
23
18
.♦„JJJJJJJJ
bj Varianta
23
rianta . -> J ^ ^ J ^ îl ^ ^
\
\
C) Varianta 3 + 2+:»
In tempourile repezi (tirnpi conc&nti'Bţi) -a re a se face în trei mişcări, concentrind o măsură
simplă pe On timp. cu observaţia că mişcările care reprezintă măsurile de trei timpi sâ fie mai
alungite.
Exerciţii ritmice, folosind varianta 3 + 3 + 2, avtnd pătrimea ca unitate de timp :
_! X—«L—J—i J J—J—J—J—J—i
J J J J J , J J jo-J J J ,
Optimea ra unitate de timp
iininji+jmxnj-,
In colecţiile de cmtece populare găsim frecvent indicai ea celor: Irei măsuri simple sub forma
aceasta
*
sau 'V ^au chiar sen se ia )a măsurile altei native
totuşi datorită faptului ca succesiunea celor trei masuri simple păs- 1 iieaza una clin
variantele măturii de opi timpi iar accentele principale apai din 8 în 8 timpi se pot încadra în
mâsuiâ mixta
Mioriţa
In cuprinsul măsurilor simple din măsura de H timpi' se pot f( iokl diviziuni excepţional.» ulii
pt- timpi cit fi pe masuri în cazul iln diviziunile excepţionali s(- produc pe măsura simplă, ele
a» în vedei caracterul măsurii în tare se produc
în m.1sura simplu binara se pot folosi trioletul cvintolctul sex loletul (dublutnolct) etc
0+3+2 3
-l l- J.--J7 i JT3i i ITîj
m-rm-m, m nfnru
1 Kxcmplefe -.ruUiU nwi sui. pm iplici sl în .nAsurile «1» 1 sl 10 IkflipM
80
Di\ mumie excepţionale pe măsuri simpli execută mai iişor m cazul and măsura de a timpi
este bătută concentrat în trei timp)
Om itikt tu di duffi lin i'iiriM'rviiUipiliii dtn Clajv
81
masura de 8 tompi
82
Ea nu va fi socotită ea măsură mixtă, deoarece foloseşte numai măsuri binare.
Tactai-ea păstrează schema măsurilor iliri tai-i» este alcătuită.
-*3
Aceeaşi măsură nu va fi socotită nici ca două măsuri de 4 timpi deoarece accentul dc aceeaşi
intensitate (accent principal) apare pe timpii !—9 ţi 7.
3r Si
O putem incvadra insă în măsurile alternative ele tip omogen. în rare caz, sau indicăm cifrele
la fiecare schimbare de măsură,
sau folosim tiare punctate ca în exemplele de mai jos.
4+2+2
AHegretto 4 + 2+ 2
M. Jurebită
83
Măsura mixt» ele P lirnpi
Măsura cţ»-Ţ f> timpi este o măsură mixtă formată clin succesiunea a patru măsuri simple
trei de 2 timpi (binare) şi utia de 3 timpi (ternară).
84
In cazul timpilor concentraţi, este o măsură cu patru bătăi. Bălaia care reprezintă măsura de 3
timpi va fi mai alungită.
Felul cum Se succed măsurile simple se prezintă sub patru variante. astfel :
4s
a) varianta 2+2 + 2 + 3 § ^^ «T^ îT^ l ^ ^
9_
161
94l
4I
b) varianta 2 + 24 3 + 2
8'
9 16
e) varianta 2+3 + 2 + 2 gş ^ > ^ ^ * ^ > *
9 _ 16 i
85
fJJJJJJJJJ
smnnn
»err.pnn
d) varianta 3 f 24 24 2
Măsura mixtă dc y timpi, fiind alcătuită din patru măsuri simple, va folosi pentru lactair. în
tempourjle rare, schema fiecărei mâsun simpli', aslfel
Variantele :
fa
a. — 2 + 2 + 243
li
*i
b. — 2 + 2+3+2
fi
/
»
c. — 2 + 3+2+2
te
<J. — 3 + 2 + 2+2
li
In tempo uri le repezi (timpi concentraţi) foloseşte tactarea măsurii de 4 timpi, cu o bătaie
alungită, conform variantei respective.
Se vor face exerciţii cje taetare a fiecărei variante, atjt în mişcarea rară. cit şi în mişcarea
repede.

86
Măsura de 9 timpi poate fi indicată şi sub forma 4+5. respecţi* 4 + 2 + 3 sau 4 + 3+2, cu
taetarea în tempo rar, prin variantele
<
(
~*3
»

1
|1
sau 5 + 4. respectiv; 2+3+ 4 sau 3+2+4./eu taetarea în tempo var, variantele I
\\ £ jt f -3
/ -xr
ii
12
* em n /txj
9» *»
N
Se vor face exerciţii de tact avo şt în variantele o şi f
e.
în tempourile repezi aceste variante se tactea/â inegal, astfel :
o mişcare mai alungită, cea care reprezintă măsura clc 4 timpi, -a doua. obişnuită, cea care
reprezintă măsura de 3 timpi.
a treia,mai scurtă, cea care reprezintă ftiâ.sura de 2 timpi.
Exerciţii ritmice, folosind pătrimea ca unitate <(<• timp
(2-+ 2 + 2+ 3)

87
Succesiunea măsurilor simple din vitprinsu) minuni .ic noua ihnpi apatv uniformâ în special
în dansuri.
Sint insă iji cazuri oi nil se inUlnese doua Iroi. sau mai mulu variante, în specia! în cinteee.
Se observă aceasta după grupările ritmic-• sau se indică cu cifre varianta respectivă.

91
Măsura mixta de III timpi
Mâsuiu do 10 timpi este v măsură mixtă, alcătuită din patru măsuri simple : două de 2 timpi
douii de :< timpi.

100
Valorile folosite ca unitate de timp sini : pătrimea (mai rar)
optimea (frecventă)
şaisprezecimea (frecventă)
După felul cum se succed măsurile simple, ea poate avea următoarele variante, cu tactaiea în
tempourile rare
Variantele :

101
In rruşcare repede (timpi coneentia(i) este o măsura eu patru t>atai dinLre care doua alunqite,
cele care reprezintă măsurile de "5 timpi Tac- tarea foloseşte schema măsurii de 4 timpi
8,9,10
\aiiantcle c d e şi I le putem socoti şi ca doua măsuri de 0 timpi, (5 + 5) însă după felul cum
«;int grupate valorile şi dupa apariţia accentului principal cele doua măsuri de 5 timpi se
incadreaza intr-o măsură de 10 timpi
Oi upai ea valorilor aie în vedere vananta respec tivă Exerciţii ntmice folosind optimea ca
unitate de timp

102
Varianta 2+2+3+3 se prezintă de multe oii şi sub forma 4+3+3. sau opusă ei 3+3+4.
In acest caz. tactarea timpilor concentraţi se facc în trei bătăi, una alungită — cea care
reprezintă măsura de 4 timpi.

106
Măsura de 11) timpi poate fi alcătuitâ şi din cmci măsuri omogen»? 2 + 2 +2+2+2, care în
mişcare rară se confundă cu măsura de 2 timpi.
De asemenea, poate apărea şi sub forma de 4 + 4 + 2, cu trei accente,
tu baie punctate, ori sub formă de măsuri alternative
117