CURS 2.continuare-Principiile Hidrostaticii

Capitolul 2. HIDROSTATICA.
Presiunea fluidului si masurarea

acesteia
Capitolul 2
HIDROSTATICA
PRESIUNEA FLUIDULUI SI MASURAREA ACESTEIA
2.1. Repausul lichidelor grele incompresibile
Hidrostatica studiaza lichidele aflate in repaus.Ea se

bazeaza pe un numar de principii fundamentale care se aplica
mediului continuu, adica fluidului.Aceste principii nu pot fi
demonstrate, dar pot fi verificate ca fiind valabile prin
consecintele lor.
Un fluid este in repaus daca orice portiune a sa, adica orice
element de fluid, este in repaus, si reciproc.Pentru a stabili ecuatia
generala a repausului unui lichid greu, adica a unui lichid asupra
caruia actioneaza intotdeauna ca forta volumica greutatea lui
proprie, trebuie sa stim ce se intampla cu presiunea care se
exercita pe un element de fluid in diferite ipoteze ale acestuia.
Observam ca oricand un lichid (precum
apa,ulei,etc.) care este continut intr-o incinta, acesta exercita forte
in toate punctele incintei (pe peretii si pe fundul incintei).Pentru a
stabili ecuatia generala a repausului unui lichid greu, se considera
mai intai un element de lichid de forma unui cilindru circular
drept, cu generatoarele orizontale.Fie p1, respectiv, p2 valorile
medii ale presiunilor exercitate pe baze, iar  A aria acestora. Prin
ipoteza, singura forta volumica exercitata asupra elementului de

lichid este greutaea sa, Fg . Deoarece lichidul este in repaus,
19
Capitolul 2. HIDROSTATICA.Presiunea fluidului si masurarea
acesteia
singurele forte de suprafata exercitate asupra elementului de fluid

sunt fortele de presiune; ele sunt normale la suprafata elementului.
Aceasta forta pe unitatea de suprafata se numeste forta de
presiune.Daca forta actioneaza pe o suprafata, atunci forta de
presiune va fi:
p=F/A 2.1
Directia fortei de presiune este intotdeauna perpendiculara pe
suprafata cu care fluidul intra in contact.Considerand proiectiile
pe orizontala ale tuturor acestor forte, se obtine conditia de repaus
p1 A -p2 A =0,
sau, deoarece A =0, p1=p2.Aria A fiind arbitrar de mica, se
poate spune ca punctele in care se exercita valorile medii p1 si p2
sunt situate in acelasi plan orizontal.Aceasta ne conduce la ideea
ca presiunea este aceeasi ca valoare in toate punctele unui plan
orizontal.
Ecuatia generala de repaus a unui lichid greu incompresibil este:
p+  .z=C, (C=const.) 2.2
2.2. Inaltimea de refulare

Consideram o incinta care contine un fluid ca in
Fig.2.1.Stim ca fluidul va exercita o presine pe peretii incintei, dar
si pe fundul acesteia.Consideram un cilindru fara baza care este
introdus in fluid ca in figura 2.1:
Figura 2.1. Inaltimea de refulare
Fie:  =greutatea specifica afluidului;

h=inaltimea coloanei de fluid din cilindru;
20
acesteia
A=aria bazei cilindrului.

Va exista o presiune foarte mica la baza
cilindrului,datorata greutatii coloanei de fluid din acesta. Astfel:
p=greutatea coloanei de fluid din cilindru/aria bazei cilindrului;
p=pG.h.A/A=  .h.A/A=  .h. 2.3
Ecuatia ne indica intensitatea presiunii in orice

punct al unui fluid este proportionala cu adancimea,de la
suprafata(  este constant pentru fluidul dat).Astfel este evident ca
presinea poate fi exprimata in doua moduri:
1.Ca o forta pe unitatea de suprafata exp:N/m2.
2.Ca o inaltime echivalenta cu coloana de fluid.
Observatie:Presiunea este intotdeauna exprimata in Pascali(Pa)

astfel :
1Pa=1 N/m2, 1kPa=1 kN/m2 si 1MPa=1 MN/m2= 1 N/mm2
Exemplul 2.1
Gasiti presiunea intr-un punct aflat la adancimea de 4 m de
suprafata apei.
Solutie:
Se da : h= 4m.
Stim presiunea in acel punct:
p=  .h =9,81 x 4=39,24 kN/m2=39,24 kPa.
Exemplul 2.2
O lama de otel este introdusa intr-un ulei cu o greutate
specifica de 7,5 kN/m3,pana la o adancime de 2,5m.Care este
intensitatea presiunii pe lamela datorata uleiului?
21
acesteia
Solutie:
Se da:  =7,5kN/m3 si h=2,5m
Stim intensitatea presiunii pe lamela,
p=  h=7,5 x 2,5=18,75 kN/m2=18,75kPa.
Exemplul 2.3
Calculati inaltimea unei coloane de apa echivalenta cu o
presiune de 0,15Mpa.
Solutie:
Se da: p=0,15 MPa=0,15 x 103kN/m2.
h=inaltimea coloanei de apa in `m`
Stim acea presiune a coloanei de apa (p),
0,15 x 103=  .h =9,81 .h
h=(0,15 x 103)/9,81= 15, 3m.
Exemplul 2.4
Care este inaltimea unei coloane de ulei cu o greutate
specifica de 0,9 echivalenta cu o presiune manometrica de 20,3
kPa?
Solutie:
Se da :
 ulei=0,9 si
presiunea manometrica
p=20,3kPa=20,3kN/m2;
h=inaltimea coloanei de ulei [m].
Stim greutatea specifica a uleiului ;
 ulei =0,9 x 9,81=8,829 kN/m3
si presiunea manometrica
p= 20,3=  ulei .h=8,829 . h
h=20,3/8,829=2,3m.
22
acesteia
Exercitii propuse
1.Gasiti presiunea intr-un punct aflat la 1,6m adancime intr-o

piscine[R:15,7kPa].
2.Un punct este situat la1,6m adancime intr-un ulei care are o
greutate specifica de 8 kN/m2.Calculati intensitatea presiunii in
acel punct[R:12,8kPa].
3.Gasiti inaltimea unei coloane de apa corespunazatoare unei
presiuni de 5,6kPa[R:0,57m].
4.Determinati inaltimea unei coloane de ulei cu o greutate
specifica de 0,8 ,care va determina o presiune de 25
kPa[R:3,19m].
5.Calculati inaltimea unei coloane de mercur,echivalenta cu o
presiune manometrica de 150kPa[R:1,12m].
2.3. Principiul lui Pascal

Se enunta astfel:
Intr-un lichid greu aflat in repaus, orice variatie de presiune
dintr-un punct oarecare al lichidului se transmite cu aceeasi
intensitate in toate punctele lichidului.
Demonstratie: presupunem ca presiunea intr-un punct P0(z0) are
valoarea initiala p0 si ea variaza pana intr-un punct P(z) la
valoarea p0 +  p0, fluidul ramanand in repaus.Asadar:
p+  .z=C, 2.4
p0 +  .z0 =C, 2.5
deci
p-p0 +  .(z-z0 )=0 2.6
23
acesteia
Dupa variatia presiunii din P0, relatia 2.4 ramane valabila,

p+  p+  .z= C*, 2.7
p0+  p0+  .z0= C* 2.8
deci,
(p+  p)-( p0+  p0 )+  .( z-z0)=0. 2.9
Rezulta prin comparatie ca
 p=  p0 . 2.10
2.4. Planul izobar si suprafata de separatie dintre doua fluide

nemiscibile in repaus
Suprafata de separatie dintre un lichid greu si un gaz, nemiscibile

si aflate in repaus, este un plan orizontal, izobar.
2.5. Principiul vaselor comunicante
Intr-un lichid greu aflat in repaus, suprafetele izobare sunt plane

orizontale si reciproc.
Intr-adevar, p=const., implica z=const. si reciproc.
24
acesteia
Figura 2.2. Principiul vaselor comunicante
2.6. Lema fundamentala a hidrostaticii

Intr-un lichid greu aflat in repaus, presiunea variaza liniar cu
adancimea.

Suprafetele izobare sunt orizontale si perpendiculare pe g .
Intr-adevar, folosind relatia 2.3 intr-un punct oarecarea al
suprafetei libere, rezulta
C=p0 +  .z0 , 2.10
deci putem scrie ca
p=p0 +  .(z0-z), 2.11
sau, daca notam cu
h= z0-z, 2.12
adancimea punctului curent P(z) fata de suprafata libera a
lichidului,
25
acesteia
atunci putem defini repartitia hidrostatica de presiuni prin relatia

cunoscuta sub numele de lema sau relatia fundamentala a
hidrostaticii:
p=p0 +  .h=p0 +  .g.h. 2.13
2.7. Presiunea totala asupra unei suprafete si pozitia ei
2.7.1. Presiunea totala

Presiunea totala pe o suprafata imersata poate fi definita ca
presiunea totala exercitata de lichid asupra ei. Matematic :
P  p1a1  p2 a2  p3 a3 ...... 2.14
unde
p1 , p2 , p3 ,....= intensitatile presiunii pe diferite portiuni de
suprafata si
a1 , a2 , a3 ,... = suprafetele portiunilor respective
2.7.1.1. Presiunea totala asupra unei suprafete imersate.

Observam ca atunci cand ne scufundam intr-o piscina, simtim un
oarecare disconfort(o rezistenta).Cu cat adancimea creste,
disconfortul se mareste. Acest disconfort se datoreaza greutatii
totale (sau cu alte cuvinte presiunii totale) a apei de deasupra
noastra.Acum vom aborda notiunea de presiune totala exercitata
de un lichid asupra unei suprafete imersate.
Pozitia acestei suprafete poate fi:
1. Orizontala, 2. Verticala, 3. Inclinata
a. Presiunea totala asupra unei suprafete imersate

orizontal.
Se ia o suprafata orizontala plana imersata intr-un lichid (fig 2.3).
26
acesteia
Fie
 = greutatea specifica a
lichidului,
A = aria suprafetei imersate in
m2,
Figura 2.3. Suprafata orizontala
x = adancimea la care se
gaseste suprafata de la nivelul
lichidului, in metri.
Exemplul 2.5. O placa ABC triunghiulara este imersata in apa cu

latura AB care coincide cu suprafata apei (fig 2.4)
Figura 2.4
Se ia punctul D pe AC, astfel incat presiunile apei pe cele doua

arii ABD si DBC sunt egale. Aratati ca AD : AC  1: 2
Solutie
Se da presiunea apei pe aria ABD,
Fie
P
PABD  PDBC  ABC
2
 = greutatea specifica a lichidului,
a = lungimea laturii AB,
x1 = distanta lui D de la suprafata apei,
x2 = distanta lui C de la suprafata apei.
Stim ca presiunea pe ABD,
27
acesteia
 a x x1 x1 ax12
PABD=  .A. x =  . x 
2 3 6
6 PABD
x1 = x1
 a
si ca presiunea pe ABC,
 ax 2 x 2 ax 22
PABD = A x   x 
2 3 6
dar
PABD wax22
PABD  
2 12
P ax 22
PABD= ABD 
2 12
12 PABD
x2 = x2 .
a
Acum, din geometria figurii vedem ca

AD:AC=x1 :x2=1: 2
b.Presiunea totala pe o suprafata imersata inclinata.

Se considera o suprafata plana inclinata imersata intr-un lichid (fig
2.5).
28
acesteia
Figura 2.5
Mai intai se imparte suprafata imersata intr-un numar de

portiuni paralele ca in figura.
Fie
w = greutatea specifica a lichidului,
A = suprafata totala,
x = adancimea centrului de greutate
 = unghiul la care este inclinata suprafata imersata fata de
suprafata lichidului.
Se ia o portiune de grosime dx, latime b si la o distanta l de O
(si este punctul de intersectie al suprafetei imersate cu suprafata
lichidului).
Stim ca intensitatea presiunii pe aceasta portiune
p= wlsin 
si aria portiunii
A = b  dx , 2.15
Presiunea pe portiune,
p = Intensitatea presiunii  Aria = wlsin   bdx , 2.16
Presiunea totala asupra suprafetei,
29
acesteia
P   wlsin   bdx
, 2.17
 w sin   l  bdx
Dar
Ax
 l  bdx   , 2.18
sin 
este momentul ariei suprafetei in punctul O,
Ax
P  w sin    wAx ,
sin 
2.19
Exemplul 2.6
O placuta dreptunghiulara de 2m  3m este imersata in apa astfel
incat adancimea maxima este 6m si cea minima 4m. Calculati
presiunea totala asupra placutei.
Solutie. Se da marimea placutei = 2m  3m si adancimea maxima
6m si cea minima 4m.
Stim ca aria placutei
A= 2  3m = 6m2.
*Presiunea totala poate fi aflata prin impartirea intregii suprafete
intr-un numar de portiuni mici paralele.Fie
a1 , a2 , a3 ,... = ariile portiunilor si
l1 , l2 , l3 ,...= distantele de la aceste portiuni la O.Stim ca presiunea
pe prima portiune  wa1l1 sin  .
Similar, presiunea pe a doua portiune  wa2l2 sin  si pe a treia
portiune  wa3l3 sin  .
Presiunea totala pe suprafata:
P  wa1l1 sin    wa2l2 sin    wa3l3 sin   ...
 w sin   a1l1  a2l2  a3l3  ...  wAl sin 

30
acesteia
unde
l - distanta centrului suprafetei fata de O.
P  wAx
si adancimea la care se afla centrul placutei,

64
x  5m
2
Exemplul 2.7
Un pasaj orizontal 1400m  1400m are capetele acoperite cu o
placa inclinata la 600 , agăţată in partea de sus a pasajului.
Adancimea apei curgatoare din pasaj este de 500 mm, determinati
presiunea pe placa.
Solutie. Se da inaltimea pasajului = 1400m =1,4m; adancimea
pasajului =1400mm = 1,4 m; unghiul de inclinare al placii = 600 si
adancimea apei =500 mm= 0,5 m.
Stim ca aria placii inclinate este:
A  1, 4  0,5 cosec600
 0, 7 1,1547m 2
 0,8083 m 2
Fig. 2.6
si adancimea centrului de greutate

x  0,5 / 2  0, 25 m .
Presiunea pe poarta,
P  wAx  9,81 0,8083  0, 25  1,98kN
31
acesteia
Exercitii propuse
1. Un tanc de 10 m 10 m contine apa pana la inaltimea
de 3m . Determinati presiunea totala asupra fundului
tancului.
Raspuns: 2943 kN .
2. O nava de 2 m 1 m contine petrol cu adancimea de 1m si
greutatea specifica 0,84. Care este intensitatea presiunii si
presiunea totala la baza tancului.
Raspuns: 8, 24kPa;16, 48kPa .
3. Aflati presiunea totala asupra unei placute dreptunghiulare
cu latimea de 2 m si lungimea de 4 m imersata vertical, a.i.
latura de 2 metrii este paralela cu suprafata apei si la
adancimea de 3 m.
Raspuns: 392, 4 kN .
4. O placuta circulara cu diametrul de 1,2 m este imersata in
petrol cu greutatea specifica 8,5 kN / m3 , a.i. centrul ei se
afla la 4 m adancime. Aflati intensitatea presiunii si
presiunea totala asupra placutei.
Raspuns: 34 kPa;38, 42 kN .
5. Aflati intensitatea presiunii asupra unei placute
dreptunghiulare late de 2m si imersata vertical la o adancime
de 2,5m astfel incat centrul ei se afla la 1,5 m adancime. Aflati
si presiunea totala asupra placutei.
Raspuns: 19, 62 kPa;98,1 kN .
6. O placuta dreptunghiulara lata de 1m si 2m lungime este
imersata vertical in apa. Aflati presiunea totala asupra placutei
cand marginea superioara este orizontala si:
a).coincide cu apa; b).la adancime de 1,5m.
Raspuns: 19, 62 kN ;49, 05 kPa .
7. O placuta circulara cu diametrul de 1m este imersata in
apa a.i. planul ei face un unghi de 300 cu planul orizontal
32
acesteia
al apei si marginea superioara este la 1,25m adancime.

Determinati presiunea totala.
Raspuns: 11,56 kN .
2.8.Centrul de presiune.
Am discutat anterior ca intensitatea presiunii asupra unei
suprafete imersate este uniforma, dar creste odata cu
adancimea. Deoarece presiunea este mai mare pe portiunea
inferioara a figurii, presiunea rezultanta va actiona intr-un
punct sub centrul de greutate al suprafetei imersate si catre
marginea inferioara a figurii. Punctul in care actioneaza
aceasta presiune rezultanta este cunoscut ca centru de presiune
si este intodeauna exprimat in termeni de adancime fata de
suprafata lichidului. In continuare vom discuta despre centrele
de presiune atat pentru suprafetele imersate vertical cat si
pentru cele imersate inclinat.
2.8.1.Centrul de presiune asupra unei suprafete imersate

vertical.
Se considera o suprafata plana imersata vertical intr-un
lichid (fig 2.7).
Figura 2.7. Suprafata imersata vertical
Mai intai se imparte suprafata imersata in portiuni paralele dupa

cum se vede in figura 2.7.
Fie:
33
acesteia
w = greutatea specifica a lichidului,

A = aria suprafetei imersate, si
x = adancimea ceter of graviti de la suprafata lichidului.
Se considera o portiune de grosime dx, latime b si la o
adancime x de la suprafata libera a lichidului (fig. 2.7).
Stim ca intensitatea presiunii pe portiune
p= wx
si aria portiunii A = bdx , 2.20
Presiunea pe portiune, p = intensitatea presiunii Aria

= wx  bdx , 2.21
Momentul acestei presiuni asupra suprafetei lichidului,
=  wx  bdx  x  wx 2  bdx 2.22
Suma momentelor tuturor presiunilor la suprafata lichidului,
M   wx 2 . bdx
 w x 2 .bdx , 2.23
 x .bdx  I
2
dar 0 , 2.24
M=w.I0, 2.25
unde
I 0 = momentul inertiei suprafetei la nivelul lichidului.
Stim ca suma momentelor presiunii
M p  Ph , 2.26
unde
P  presiunea totala asupra suprafetei, si
h  adancimea centrului de presiune de la suprafata lichidului.
Daca egalam ecuatiile (2.25) si (2.26),
P  h  w  I0
wAx  h  w  I 0
34
acesteia
I0
h . 2.27
Ax
Stim din teorema axelor paralele ca
I 0  I G  Ah 2 , 2.28
unde
I G  momentul inertiei figurii la axa orizontala prin centrul de
greutate si
h  distanta intre suprafata lichidului si centrul de greutate al
figurii ( x in acest caz).
Rearanjand ecuatia 2.27,obtinem
I  Ax 2 I G
h G  x. 2.29
Ax Ax
Astfel, centrul de presiune este intotdeauan sub centrul de
I
greutate al suprafetei la o distanta egala cu G .
Ax
Suma momentelor presiunii apei la suprafata lichidului poate
fi aflata si impartind intreaga suprafata intr-un nr ede mici
portiuni paralele.
Fie
a1 , a2 , a3 ....= aria portiunilor si
x1 , x2 , x3 ..... = adancimile la care se afla.
Stiind ca presiunea pe prima portiune
P1  wa1 x1 ,
momentul acestei presiuni la suprafata lichidului va fi
Mp1  wa1 x1 x1  wa1 x12 .
Similar momentul presiunii celei de-a doua portiuni la
suprafata lichidului
Mp2  wa2 x22
35
acesteia
si momentul presiunii celei dea treia portiune la suprafata

lichidului
Mp3 = wa3 x32 .
Suma momentelor tuturor presiunilor la suprafata lichidului va
fi
M  wa1 x12  wa2 x22  wa3 x32  ....
 w  a1 x12  a2 x22  a3 x32   ....  wlo , 2.30
unde
I 0   a1 x12  a2 x22  a3 x32  ... . 2.31
este momentul inertiei suprafetei la suprafata lichidului
(cunoscut si ca al doilea moment al suprafetei)
In tabelul 2.1 de mai jos sunt date: centrul de greutate (G) si

momentul de inertie (I) al mai multor figuri geometrice:
Tabelul 2.1
Nr. Figura x I
h bh3 bh3
1. x
3 36 12
2h bh3 bh3
2. x
3 36 12
d bd 3 bd 3
3. x
2 12 3
36
acesteia
d 
4. x d4 -
2 64
Exemplul 2.8. O poarta de ecluza rectangulara este situata pe

peretele vertical al ecluzei. Partea verticala a ecluzei are (d) metri
in lungime si adancimea centroidului ariei are (p) metri.
Demonstrati ca adancimea centrului de presiune este egala cu
 d2 
 p  .
 12 p 
Solutie. Se da: Adancimea portii de ecluza  d si adancimea
centroidului suprafetei, x  p .
Fie b  lungimea portii ecluzei.
Stim ca aria portii este,
A  b d
si momentul de inertie al portiunii rectangulare in apropierea
centrului de greutate si paralel cu suprafata apei.
bd 3
IG  .
12
Fig. 2.8
Adancimea centrului de presiune masurata de la suprafata apei,
37
acesteia
bd 3 d2
bd 
IG 12 12 d2
h x  p  p  p
Ax bd  p bd  p 12 p
 d2
Rasp. h  p  .
12 p
Exemplul 2.9. O placa sub forma unui triunghi isoscel cu latura

de baza de 3 metri este imersat vertical in apa precum este aratat
in figura 2.9.
Fig. 2.9.
Determinati presiunea totala si centrul presiunii placii.

Solutie. Se da: Lungimea bazei b = 3 m si inaltimea h = 3
m.
Presiunea totala asupra placii:
Stim aria unei suprafete triunghiulare:
bh 3  3
A   4,5 m 2
2 2
si adancimea centrului de greutate al placii de la suprafata apei,
3
x   1m .
3
Presiunea totala asupra placii,
P  wAx  9,81 4,5 1  44,1 kN .
Centrul de presiune:
38
acesteia
Este stiut si momentul de inertie al unei sectiuni

triunghiulare in apropierea centrului de greutate si paralel cu
suprafata apei,
bh3 3   3
3
IG    2, 25 m 4
36 36
si adancimea centrului de presiune in raport cu suprafata apei,
IG 2, 25
h x   1  1,5 m
Ax 4,5 1
Exemplul 2.10. O poarta circulara cu diametrul de 2 metri este

imersata vertical in ulei cu masa specifica de 0,84 cum este aratat
in figura 2.10:
Fig. 2.10
Aflati presiunea exercitata de ulei asupra portii si centrul acesteia.

Solutie. Se da: d = 2 m; Masa specifica a uleiului = 0,84 sau
greutatea specifica a uleiului
w  9,81 0,84  8, 24 kN m3 si x  3 m .
Presiunea pe poarta:
Stim ca aria suprafetei portii circulare este:
 
d     2   3,1416 m 2
2 2
A
4 4
si presiunea pe poarta
39
acesteia
P  wAx  8, 24  3,1416  3  77, 66 kN
Pozitia centrului de presiune:

Mai stim si faptul ca momentul de inertie al unei suprafete
circulare se afla in apropierea centrului de greutate si paralela cu
suprafata uleiului,
 
d     2   0, 7854 m 4
4 4
IG 
64 64
si distanta de la suprafata la centrul de presiune,
IG 0, 7854
h x   3  3, 08 m
Ax 3,1416  3
Exemplul 2.11. O placa patrata ABCD cu latura de 5 m si este

imersata in apa ca in figura 2.11:
Fig. 2.11
Determinati presiunea totala asupra placii si pozitia

centrului de presiune.
Solutie. Se da: Latura patratului = 5 m si x  10m .
Presiunea toatala asupra placii:
Stim suprafata placii patrate,
A  5  5  25 cm 2
si presiunea totala asupra placii,
P  wAx  9,81 25 10  2452,5 kN
40
acesteia
Centrul de presiune
Stim lungimea diagonalei BD a placii,
 5   5
2 2
b  5 2 m.
Intai aflam momentul de inertie al suprafetei patratului
ABCD aflat in apropierea centrului de greutate si paralel cu
suprafata apei.
Deoarece diagonala patratului BD este paralela cu suprafata apei,
asa cum se vede in figura, momentul de inertie in raport cu BD se
obtine astfel:
1. Se imparte patratul in doua triunghiuri ABD si BCD.
2. Se afla momentul de inertie a celor doua triunghiuri
separat.
3. Momentul de inertie al celor doua triunghuiri va da
momentul de inertie al placii in raport cu axa BD.
Stim momentul de inertie al triunghiului BCD in raport cu BD
3
5 2 
5 2  
bh3  2  625 4
IGBCD    m .
12 12 24
Similar, momentul de inertie al triunghiului ABD in raport cu BD
625 4
IGABD  m .
24
Momentul de inertie al patratului
625 625 625
IG     52,1 m 4
24 24 12
Si adancimea centrului de presiune fata de nivelul apei,
I 52,1
h G x  10  10, 21m
Ax 25  10
41
acesteia
Exemplul 2.12. Un triunghi isoscel cu baza de 3 metri si

AB=AC= 6 m este introdus vertical in apa, cu axa de simetrie
orizontal cum este arata in figura 3.11.
Fig. 2.12
Daca de la suprafata apei pana la axa triunghiului sunt 9 m,

calculati presiunea totala pe placa. Aflati de asemenea si centrul
de presiune, atat vertical cat si lateral.
Solutie. Se da: Baza placii 2h = 3 m sau h= 1,5 m;

Inaltimea placii = 6 m si x = 9 m.
Presiunea totala asupra placii:
3 6
A  9 m2
2
P  wAx  9,81 9  9  794, 6 kN
Localizarea pe verticala a centrului de presiune:

Intai aflam momentul de inertie al triunghiului ABC aflat nu
departe de centrul lui de greutate si paralel cu suprafata apei. Din
moment ce triunghiul se afla imersat cu axa de simetrie orizontal,
astfel momentul de inertie al placii in raport cu AD se obtine in
felul urmator:
1. Se imparte placa in doua triunghiuri ABD si ADC.
2. Se afla momentul de inertie al celor doua triunghiui
separat, in functie de AD.
42
acesteia
3. Se aduna momentele de inertie ale celor doua triunghiuri.

Stim momentul de inertie al trunghiului ABD in functie de AD
bh3 6  1,5 
3
IG1    1, 6875 m 4
12 12
Similar, momentul de inertie al triunghiului ADC:
IG2  1, 6875 m 4
Momentul de inertie al triunghiului ABC:
I G  1, 6875  1, 6875  3,375 m 4
si adancimea centrului de presiune al placii in raport cu suprafata
apei,
I 3,375
h G x  9  9, 04 m
Ax 99
Centrul de presiune orizontal:

Centrul de presiune orizontal va coincide cu centrul triunghiului.
Atunci centrul de presiune va fi la o distanta de
6/3 = 2 m de latura BC.
2.8.2.Centrul de presiune al unei suprafete inclinate

scufundata intr-un lichid.
Se considera o suprafata inclinata imersata intr-un lichid ca in

figura 2.13.
43
acesteia
Fig. 2.13.Suprafata inclinata scufundata in lichid
Intai impartim suprafata imersata in mai multe parti paralele asa

cum este aratat in figura 2.13.
Stim w = greutatea specifica a lichidului,
A = aria suprafetei imersate, si
x = adancimea centrului de greutate de la suprafata
lichidului.
 = unghiul la care e inclinata suprafata inclinata fata
de suprafata lichidului.
Consideram o portiune cu grosimea dx, inaltimea b si la distanta l
fata de O (varful unghiului  ).
Stim ca intensitatea presiunii pe portiune este
p  wl sin 
si aria portiunii
A  bdx
Presiunea pe o portiune = Intensitatea presiunii  Aria
 wl sin  bdx
si momentul acestei presiuni in raport cu punctul O
  wl sin  dx  l  wl 2 sin  bdx
Acum suma momentelor presiunilor in raport cu punctul O,
M   wl 2 sin  bdx
 wsin  l 2 bdx
44
acesteia
dar
 l 2 bdx  I 0 -momentul de inertie al suprafetei in
raport cu O
M  w sin  I 0 . 2.32
Stim ca suma momentelor presiunilor de acest fel in raport cu
punctul O este
Ph
 M p  sin  . 2.33
unde
P  Presiunea totala a suprafetei, si
h = Distanta de la centrul de presiune la suprafata lichidului.
Acum, egalam ecuatiile 2.32 si 2.33 si obtinem,
Ph
 w sin  I 0 , 2.34
sin 
wAx  h
 w sin  I 0 , 2.35
sin 
I 0 sin 2 
h . 2.36
Ax
Din teorema axelor paralele stim ca
I 0  I G  Ah 2 . 2.37
Suma momentelor presiunii apei in punctul O mai poate fi aflata

prin impartirea suprafetei in mai multe parti paralele.
Avem a1 , a2 , a3 ... = Aria portiunilor, si
l1 , l2 , l3 ... = Distanta partilor in functie de punctul O.
Presiunea pe prima portiune
45
acesteia
 wa1l1 sin 
Momentul acestei presiuni in punctul O
M1  wa1l1 sin   l1  wa1l12 sin  . 2.38
Similar, momentul celei de-a doua parti in O va fi
M2= wa2l22 sin  . 2.39
Suma momentelor presiunilor in punctul O,
M  wa1l12 sin   wa2l22 sin   wa3l32 sin   ...
 w sin   a1l12  a2l22  a3l32  ... . 2.40
M  w sin I 0 . 2.41
I 0   a l  a l  a l  ... .
11
2 2
2 2
2
3 3 2.42
= Momentul de inertie al suprafetei in punctul O (cunoscut ca si al
doilea moment de arie).
Mai departe incepem de la ecuatia 2.32,unde I G  momentul
inertiei figurii de deasupra axei orizontale care trece prin centrul
de greutate si h = distanta de la O la centrul de greutate al
figurii ( l in acest caz).
Acum rearanjam ecuatia 2.36,
sin 2    x  
2
sin 2   x 
h  I G  Al  
2
Ax 
 IG  A    ....  l 
sin  

sin  
Ax
   
I G sin 2 
  x. 2.43
Ax
Astfel, centrul de presiune este intotdeauna sub centrul de greutate
I sin 2 
al suprafetei la o distanta egala cu G  x.
Ax
46
acesteia
Exemplul 2.13. O placa rectangulara de latime 2 m si lungime 4

m este imersata adanc in apa astfel incat sa faca cu suprafata apei
un unghi de 250 asa cum este aratat in figura 2.14.
Fig. 2.14.
Determinati presiunea totala pe o parte a placii si pozitia centrului

de presiune.
Solutie. Avem: b = 2 m; d = 4m si   250 .
Presiunea totala pe o parte a placii

Stim ca aria placii rectangulare,
A  b  d  2  4  8 m2
si adancimea centrului de greutate a placii masurata de la
suprafata apei,
4
x  1,8  sin 250  1,8   2  0, 4226   2, 65 m .
2
Presiunea totala pe o parte a placii,
P  wAx  9,81 8  2, 65  208, 0 kN
Pozitia centrului de presiune

Stim ca momentul de inertie al sectiunii rectangulare in centrul de
greutate si paralel cu suprafata apei este
47
acesteia
bd 3 2   4 
3
IG    10, 67 m 4
12 12
si distanta de la suprafata apei pana in centrul de presiune este
I sin 2  10, 67  sin 2 250
h G x  2, 65 m
Ax 8  2, 65
.
10, 67   0, 4226 
2
  2, 65  0, 09  2, 65  2, 74 m
21, 2
Exemplul 2.14. O placa circulara cu diametrul de 2 m este

scufundata in apa cum arata figura 2.15.
Fig. 2.15.
Cele mai mari adancimi si cele mai mici ale placii sunt 2 m si
respectiv 1 m. Gasiti presiunea totala pe o suprafata a placii si
pozitia centrului de presiune.
Solutie. Avem: d = 2 m; Cea mai mare adancime a placii = 2 m si

cea mai mica adancime a placii = 1m.
Presiunea totala pe suprafata placii

Stim ca aria placii circulare este
48
acesteia
 
d     2   3,142 m 2
2 2
A
4 4
si distanta de la suprafata apei la centrul de greutate al placutei
imersate in apa este
1 2
x  1,5 m .
2
Presiunea totala pe suprafata placii va fi
P  wAx  9,81 3,142 1,5  46, 2 kN
Pozitia centrului de presiune

Fie   unghiul de inclinare al placii.
Stim ca
2 1 1
sin     0,5
2 2
si momentul de inertie al placii circulare in centrul de greutate si
paralel cu suprafata apei este
 
  2    2   0, 7854 m 4 .
4 4
IG 
64 64
Distanta de la centrul de presiune la suprafata apei va fi
0, 7854   0,5 
2
I sin 2 
h G x 1,5  1,54 m .
Ax 3,142  2, 65
Exemplul 2.15. O placa triunghiulara cu baza de 1 metru si

inaltimea de 1,8 metri este scufundata in apa. Planul placii este
inclinat la 300 fata de suprafata apei si se afla scufundat la 2 metri
cum este aratat in figura 2.16.
49
acesteia
Fig. 2.16.
Aflati presiunea totala exercitata asupra placii si pozitia centrului

de presiune.
Solutie. Avem: Baza placii (b) = 1 m; Inaltimea (h) = 1,8 m si

  300 .
Presiunea totala asupra placii

Stim ca aria suprafetei placii triunghiulare este
b  h 1 1,8
A   0,9 m 2
2 2
si distanta de la suprafata apei la centrul de greutate,
1,8
x  2 sin 300  2   0, 6  0,5   2,3 m .
3
P  wAx  9,81 0,9  2,3  20,31kN
Centrul de presiune
Stim si ca momentul de inertie al sectiunii triunghiulare in raport
cu centrul lui de greutate si paralel cu suprafata apei este
bh3 1 1,8 
3
IG    0,162 m 4
36 36
si distanta de la suprafata apei la centrul de presiune este
50
acesteia
I G sin 2  0,162  sin 2 300

h x  2,3 m
36 0,9  2,3
0,162   0,5 
2
  2,3  0, 02  2,3  2,32 m

2, 07
Exercitii propuse
1. O placa circulara cu diametrul d este scufundata in apa in
asa fel incat centul sau h sa se afle sub suprafata apei.
d2
Demonstrati ca centrul placii va fi h.
16h
2. O placa rectangulara cu latura de 2 m si adancimea de 3 m
este imersata vertical in apa si muchia de sus este orizontal
scufundata si la 3,5 metri fata de suprafata apei.
Determinati presiunea totala si centrul de presiune asupra
placii.
 Rasp. 294,3 kN ; 5,15 m .
3. O placa patrata este imersata vertical in apa, iar centrul sau
se afla la 4 m fata de suprafata apei. Aflati presiunea totala
asupra placii si centrul de presiune.
 Rasp. 39, 24 kN ; 4, 02 m .
4. O placa circulara cu diametrul de 2,5 m este imersata
vertical in apa, iar centrul sau se afla la 4 m fata de
suprafata apei. Aflati presiunea totala asupra placii si
punctul unde aceasta actioneaza.
 Rasp. 192, 7 kN ;4,1m .
5. O placa sub forma unui triunghi isoscel cu baza de 2 m si
latura de 1 m este imersat vertical in apa cu varul in jos si
distanta de la suprafata apei la baza acestuia este de 4 m.
Aflati presiunea totala si pozitia centrului de presiune.
51
acesteia
 Rasp. 58,86 kN ;2, 25 m  .

6. O placa rectangulara cu latimea de 1 m si lungimea de 2 m
este imersata in apa astfel incat suprafata sa plana face un
unghi de 450 cu suprafata apei, iar centrul sau de greutate
se afla la 5 m adancime. Care este presiunea totala
exercitata supra placii si punctul unde actioneaza?
 Rasp. 98,1kN ; 5, 03 m .
7. O placa rectangulara cu latimea de 2 m si lungimea de 3 m
este imersata in apa, astfel incat planul descris de aceasta
face cu suprafata libera a apei un unghi de 300 , iar muchia
sa superioara se afla la 1,5 m adancime. Calculati
presiunea totala si pozitia centrului de presiune.
 Rasp. 132, 4 kN ;2,33 m .
8. O placa circulara cu diametrul de 3 metri este imersata in
apa asa fel incat sa faca un unghi de 300 cu planul
orizontal si la o distanta de 1 metru de la suprafata apei.
Aflati presiunea totala exercitata asupra placii si centrul
presiunii.
 Rasp. 121, 4 kN ;1,8 m .
9. O poarta cu o latime de 3 m si 2 m adancime este fixata
intr-un perete avand o panta de 600 construita deasupra
unui canal. Determinati presiunea totala asupra portii si
pozitia sa in momentul cand canalul este plin cu apa.
 Rasp. 50,97 kN ;1,15 m .
2.8.3. Centrul de presiune al unei sectiuni compuse

52
acesteia
Centrul de presiune al unei sectiuni compuse ( o sectiune

cu o portiune goala sau orice alta sectiune compusa) se
obtine in felul urmator:
1. Se imparte sectiunea compusa in mai multe parti
(rectangulare, triunghiulare sau circulare).
2. Calculati presiunea. p1 , p2 ..... pe toate sectiunile.
3. Apoi se calculeaza presiunea totala P pe toata
sectiunea, facand suma algebrica a presiunilor aflate
mai sus.
4. Acum se calculeaza inaltimea centrului de presiune
h1 , h2 ..... pentru toate sectiunile fata de nivelul apei.
5. Apoi se se egaleaza Ph  Ph1  Ph2  .....
unde h = Distanta de la suprafata apei la centrul de
presiune al sectiunii.
Exemplul 2.16. O placa circulara scobita,cu diametrul exterior

egal cu 2 metrii, iar cel interior este de 1 metru este scufundata
vertical in apa, astfel incat centrul placii se afla la 4 metri fata de
suprafata libera a apei dupa cum este aratat in figura 2.17.
Fig. 2.17
Calculati presiunea totala si adancimea la care se afla centrul

de presiune.
53
acesteia
Solutie. Avem :
d1  2 m; d 2  1 m si x  2 m .
Presiunea totala
Stim ca aria placii circulare scobite este,
 
 d12  d 22    2   1   2,356 m 2
2 2
A
4 4 
P  wAx  9,81 2,356  2  46, 2 kN
Adancimea centrului de presiune

Mai stim si faptul ca momentul de inertie al sectiunii
circulare in raport cu centrul de greutate si paralel cu suprafata
apei este
   4 15
 2   1  
4
IG   d14  d 24  
  0, 736 m 4
64 64  64
si distanta de la suprafata apei la centrul de presiune este
I 0, 736
h G x  2  2,16 m
Ax 2,356  2
Nota: Datorita faptului ca centrul gravitational al sectiunii cat
si al cercului interior este acelasi in raport cu suprafata apei,
centrul de presiune se calculeaza in mod obisnuit.
Exemlul 2.17. Un canal trapezoidal ABCD cu o latura de 2

metri in partea de jos si cea de sus avand 5 metrii ,iar
inaltimea de 1,5 m cu laturile inclinate de 1:1 asa cum este
aratat in figura 2.18.
54
acesteia
Fig. 2.18.
Determinati presiunea totala si centrul de presiune pe poarta

verticala care inchide canalul cand acesta este plin cu apa.
Solutie. Avem: DC (b) = 2 m ; AB (a) = 5 m; Adancimea apei

h =1,5 m si laturile inclinate =1:1.
Presiunea totala asupra placii
Mai intai, impartim sectiunea trapezoidala ABCD in doua
triunghiuri asa cum este aratat in figura. Stim aria primului
triunghi,
5  1,5
A1   3, 75 m 2 .
2
Similar pentru cel de al doilea triunghi:
2  1,5
A2   1,5 m 2
2
Din geometria triunghiului 1 stim adancimea centrului de
greutate al sau,
1,5
x1   0,5 m
3
Similar pentru triunghiul 2:
2 1,5
x2   1, 0 m .
3
Stim presiunea pe sectiunea triunghiulara 1,
P1  wA1 x1  9,81 3, 75  0,5  18, 4 kN
Similar pe sectiunea triunghiulara 2
55
acesteia
P2  wA2 x2  9,81 1,5  1  14, 7 kN

P  P1  P2  18, 4  14, 7  33,1 kN
Centrul de presiune al portii

Fie
h  adancimea centrului de presiune al portii de la suprafata
apei.
Stim momentul de inertie al sectiunii triunghiulare 1 prin
centrul sau gravitational si paralel cu suprafata apei,
ah3 5  1,5 
3
I G1    0, 469 m 4 .
36 36
Similar momentul de inertie al sectiunii triunghiulare 2
bh3 2  1,5 
3
IG 2    0,188 m 4 .
36 36
Stim de asemenea adancimea centrului de presiune al sectiunii
triunghiulare 1,
I 0, 469
h1  G1  x1   0,5  0, 75 m
A1 x1 3, 75  0,5
Similar, adancimea centrului de presiune al sectiunii
triunghiulare 2
I 0,188
h2  G 2  x2   1  1,125 m
A2 x2 1,5 1
Acum punem in ecuatie momentele de presiune,
Ph  P1 h1  P2 h2
33,1h  18, 4  0, 75   14, 7 1,125   30,34
h  30,34 / 33,1  0,92 m
56
acesteia
Exemlpul 2.18. O placa circulara cu diametrul de 4 metrii are un

orificiu circular cu diametrul de 2 metrii cu centrul la 1 metru de
centrul placii cum este aratat in figura 2.19.
Fig.2.19
Placa este imersata in apa la un unghi de 30° fata de orizontala si

cu latura de sus egala cu 2 m fata de suprafata libera a apei.
Aflati presiunea totala asupra placii si adancimea centrului de
presiune.
Solutie. Avem: D = 4 m; d=2 m si   300 .
Presiunea totala pe placa
Stim aria placii principale,
 
 D    4
2 2
A1 
4 4
 12,57 m 2
Fig. 2.20
 
d     2
2 2
A2 
si aria orificiului circular 4 4
 3,142 m 2
Din geometria principalei placi circulare aflam distanta de la

centrul de greutate la suprafata apei,
57
acesteia
x1  2  2sin300  2   2  0,5   3 m .
Similar,
x2  2  1sin300  2  1  0,5   2,5 m .
Stim ca presiunea asupra placii circulare principale este,
P1  wA1 x1  9,81 12,57  3  369,9 kN ,
Similar,
P2  wA2 x2  9,81 3,142  2,5  77,1 kN
P  P1  P2  369,9  77,1  292,8 kN
Adancimea centrului de presiune

Fie h  distanta de la centrul de presiune la suprafata apei.
Stim momentul de inertie al placii principale prin centrul ei de
greutate si paralel cu suprafata apei,
 
  D    4   12,57 m 4 .
4 4
I G1 
64 64
Similar,
 
d     2   0, 7854 m 4 .
4 4
IG 2 
64 64
Mai stim si distanta de la suprafata apei la centrul de presiune a
placii principale,
I G1 12,57
h1   x1   3  3,33 m .
A1 x1 12,57  3
Similar,
I 0, 7854
h2  G 2  x2   2,5  2, 6 m .
A2 x2 3,142  2,5
58
acesteia
Acum punem in ecuatie momentele de presiune de la suprafata

apei,
Ph  P1 h1  P2 h2
292,8h   369,9  3,33   77,1 2, 6   1031,3
h  1031,3 / 292,8  3,52 m
Exercitii propuse
1. O placa scobita cu diametrul exterior de 3 m, iar cel
interior de 1 m este scufundata in apa in asa fel incat
centrul sau se afla la o distanta de 2,5 m fata de suprafata
apei. Aflati presiunea totala si punctul unde aceasta
actioneaza.
 Rasp. 154,1 kN ; 2, 75 m .
2. Aflati presiunea toatala si centrul acesteia al unei porti
construite peste un canal de 5 m lungime in partea de sus,
2 m in partea de jos si adanc de 3 m cand acesta este plin
cu apa.
 Rasp. 88, 29 kN ; 1, 75 m .
3. O placa trapezoidala cu laturile paralele de (2a) si (a) este
imersata in apa la o distanta (h) in asa fel incat latura (2a)
este orizontala si se afla la distanta (h) fata de suprafata
apei. Aflati presiunea toatala asupra suprafetei placii si
pozitia centrului de presiune.
 Rasp. 2,167 wah 2 ; 1,5 h  .
4. O sectiune compusaeste formata dintr-o figura
rectangulara de 4 m 2 m si un triunghi cu baza de 2 m si
inaltimea 3 m. Baza triunghiului eeste aceeasi cu latura de
2 m a figurii rectangulare. Placa este imersata in apa la un
unghi de 300 fata de planul orizontal, in asa fel incat
59
acesteia
partea rectangulara sa fie deasupra partii triunghiulare, iar

latura de 2 m sa fie paralela cu suprafata apei si la 1 m
adancime. Aflati presiunea totala asupra placii si pozitia
centrului de presiune.
 Rasp. 260 kN ; 2, 71 m .
c. Presiunea pe o suprafata curba
Presiunea pe o suprafata curba cand este scufundata intr-un

lichid nu se poate afla prin metoda aratata mai sus. Totusi,
conventional se poate obtine calculand orizontal si vertical
componentele rezultantei sau presiunea totala, care combinate dau
presiunea totala asupra suprafetei curbe. In cazul
suprafetei plane fortele actioneaza perpendicular pe toate partile
si au aceeasi directie si formeaza un sistem de forte paralele. Dar
in cazul unei suprafete curbe, partial se afla in planuri diferite.
Astfel, fortele (desi perpendiculare pe partile lor) nu formeaza un
sistem de forte paralele.
Se considera o suprafata curba AB imersata intr-un lichid. Fie BC

proiectia verticala si AC proiectia orizontala a suprafetei curbe
precum este aratat in figura 3.20.
Fig. 2.21. Suprafata curba
Presiunea orizontala ( PH ) va fi presiunea orizontala totala pe

proiectia BC a suprafetei curbe, si va actiona prin centrul de
60
acesteia
presiune al suprafetei curbe. Presiunea verticala ( PV ) va fi

greutatea totala a lichidului in portiunea ABC si va actiona prin
centrul de greutate al volumului ABC.
Presiunea totala sau presiunea rezultanta poate fi aflata cu relatia
P  PH 2  PV 2 . 2.44
Panta pe care o face presiunea rezultanta cu orizontala este data de
relatia,
P
tg  v , 2.45
PH
unde  este unghiul pe care rezultanta presiunii il face cu
orizontala.
Nota: Uneori, pe suprafetele curbe in partea de jos a acestora
apar presiuni hidrostatice, in timp ce partea de sus nu e supusa la o
asemenea presiune. In asemenea cazuri, presiunea verticala PV va
fi egala cu greutatea volumului imaginar al lichidului. In aceste
cazuri PV va actiona in partea de sus. Panta presiunii rezultante se
poate afla in mod obisnuit.
Exemplul 2.19. Determinati presiunea totala acre actioneaza

asupra unei porti AB curbata pe 1 metru lungime, care reprezinta
cvadrantul unui cilindru circular cu raza de 1 metru cum este
aratat in figura 2.22.
Fig. 2.22
61
acesteia
Determinati de asemenea si unghiul la care presiunea totala

actioneaza.
Solutie. Avem:
Raza portii circulare = 1 m.
Presiunea totala actionand asupra portii curbate

Stim aria portii curbate (CB),
A  1 1  1 m 2
si adancimea centrului de greutate al suprafetei verticale al portii
curbate (CB),
x  1  0,5  1,5 m .
Presiunea orizontala, corespunzatoare apei care actioneaza asupra
portii curbate AB,
PH  wAx  9,8 11,5  14, 72 kN
si presiunea verticala crespunzatoare apei care actioneaza asupra
portii curbate AB pe 1 metru lungime,
PV  Greutatea apei in portiunea curbata ACB + Greutatea apei
deasupra lui CA
 
Pv  9,81   1  1  1 1   17,51 kN
2
.
4 
Presiunea totala care actioneaza asupra portii curbate va fi
14, 72   17,51
2 2
P  PH 2  PV 2   22,87 kN
Unghiul sub care presiunea totala actioneza
Fie
  unghiul pe care presiunea il face cu planul orizontal.
Stim ca
P
tg  v
PH
62
acesteia
17,51
deci tg  =  1,1895 , sau   49,95 0 .
14,72
Exemplul 2.20. Aflati rezultanta presiunii caracteristica apei pe

metru lungime care actioneaza pe poarta circulara cu raza de 1
metru cum este aratat in figura 2.23.
Fig. 2.23.
Aflati de asemenea si unghiul sub care rezultanta presiunii

actioneaza.
Solutie. Avem: Raza portii circulare =3 m
Rezultanta presiunii caracteristica apei

Stim ca aria verticala a portii circulare (AC) pe 1 metru lungime
este
A  3 1  3 m2
si adancimea centrului de greutate al ariei verticale al portii
circulare (CB) este
x  3 / 2  1,5 m .
Presiunea orizontala caracteristica apei care actioneaza asupra
portii circulare (CB) este,
PH  wAx  9,81 3 1,5  44,15 kN
si presiunea verticala caracteristica apei care actioneaza asupra
portiuniii circulare AB,
63
acesteia
PV  Greutatea apei imaginare care se afla pe suprafata circulara

AB
 
 9,81    3 1  69,34 kN
2
(ii)
4 
Rezultanta presiunii caracteristica apei va fi
 44,15    69,34 
2 2
P  PH 2  PV 2   82, 2 kN
Unghiul sub care rezultanta presiunii actioneaza
Fie
  unghiul pe care presiunea rezultanta il face cu planul
orizontal.
P 69,34
tg  v   1,5706;
Stim ca PH 44,15
  57,52 0
Exemplul 2.21. O poarta rulanta sub forma cilindrica cu diametrul

egal cu 3 m are o deschidere de 10 m.
Aflati marimea si directia fortelor rezultante care actioneaza
asupra portii cand aceasta este plasata pe un dig iar nivelul apei
depaseste limiata, revarsandu-se.
Solutie. Avem: Diametrul portii = 3 m; Deschiderea= 10 m si
adancimea apei = 3 m.
Forta rezultanta care actioneaza asupra portii
Stim aria verticala a portii rulante
A  3 10  30 m 2
si adancimea centrului de greutate al
ariei verticale a portii
x  3 / 2  1,5 m
Presiunea orizontala asupra portii
rulante Fig. 2.24.
PH  wAx  9,81 30  1,5  441,5 kN
64
acesteia
si presiunea verticala asupra portii

PV  greutatea imaginara a apei care se afla pe portiunea curba
ACB
1  
 9,81     3 10   346, 7 kN .
2
2 4 
Forta rezultanta care actioneaza asupra portii va fi
 441,5    346, 7 
2 2
P  PH 2  PV 2   561, 4 kN
Directia fortei rezultante

Fie   unghiul pe care forta rezultanta il face cu orizontala.
Stim ca
P 346,7
tg  v   0,7853;
PH 441,5
  38,10
Exemplul 2.22. Un segment de poarta de 900 este supus presiunii

apei dupa cum este aratat in figura 2.25.
Fig. 2.25.
65
acesteia
Determinati presiunile orizontale si verticale care actioneaza

frontal asupra portii.
Solutie. Avem: Unghiul segmentului de poarta = 900 si raza
sectorului = 5 m.
Presiunea orizontala care actioneaza frontal pe poarta
Stim aria verticala a segmentului de poarta (AB) pe 1
metru lungime,
A   2  5sin 450  1  2  5  0, 707  7, 07 m 2
si adancimea centrului de greutate al ariei verticale al suprafetei
curbe AB,
x  7, 07 / 2  0,3535 m .
Presiunea care actioneaza asupra fetei orizontale a portii va fi
P H  wAx  9,81 7, 07  0,3535  245, 2 kN
Presiunea care actioneaza asupra fetei verticale a portii

Stim, din geometria portii ca aria lui ABCD este
= Aria sectorului ACBO – Aria triunghiului ABO
 2 5 5
    5      19, 635  12,5  7,135 m 2
4   2 
si presiunea pe verticala care actioneaza pe fata portii, pe 1 metru
lungime,
PV  Greutatea apei imaginare care se afla pe portiunea curba
ABCD
Pv  9,81 7,135 1  70, 0 kN
Exemplul 2.23. Partea curbata a unui baraj care retine apa are
x2
forma conform relatiei y  cum este aratat in figura 2.26.
4
66
acesteia
Fig. 2.26.
Inaltimea apei retinuta de dig este de 12 m.

Aflati marimea si directia rezultantei presiunii apei asupra digului.
Solutie. Avem: Relatia apei pe fata curbata,
x2
y sau x 2  4 y sau x  2 y si adancimea apei = 12 m.
4
Marimea rezultantei presiunii apei

Stim aria verticala a digului pe metru lungime,
A  12  1  12 m 2
si adancimea centrul de greutate al ariei verticale a digului,
x  12 / 2  6 m
Presiunea orizontala caracteristica apei pe partea curbata a digului
va fi
PH  wAx  9,8112  6  706,3 kN
si presiunea verticala caracteristica apei pe metru lungime,
PV  Greutatea apei pe partea curbata
67
acesteia
12
  9,81x dy
0
12
(x2 y )
 9,81 2 y1/ 2 dy
0
 2 
 9,81  2   y 3/ 2  kN
 3 
4 
 9,81  12 12   543, 7 kN
3 
Marimea rezultantei presiunii apei va fi
 706,3   543, 7 
2 2
P  PH 2  PV 2   891, 2 kN
Directia rezultantei presiunii apei

Fie   unghiul facut de rezultanta presiunii cu planul
orizontal.
Stim ca
P 543,7
tg  v   0,7698;
PH 706,3
  37,6 0
Exercitiul 2.24
1. O suprafata curba AB cu lungimea de 2 m reprezinta

cvadrantul unui cerc cu raza de 2 m asa cum este aratat in
figura 2.27 si 2.28. Aflati presiunea toatala pe 1 metru
lungime si unghiul sub care actioneaza.
 Rasp. 183, 0 kN ; 500 cu orizontala  .
68
acesteia
Fig. 2.27 Fig. 2.28
2. Aflati presiunea rezultanta caracteristica greutatii pe metru

lungime a portii aratate in figura 2.27. Aflati de asemenea
si unghiul sub care presiunea totala actioneaza.
 Rasp. 36,54 kN ; 57,50 cu orizontala  .
3. Un segment de stavila de 3 m lungime este montat pe un
canal deversor cum este aratat in figura 2.29. Aflati
presiunea totala asupra portii si unghiul sub care aceasta
actioneaza.
 Rasp. 184,8 kN ; 39,30 cu orizontala  .
4. Figura 2.30 arata o sectiune transversala a unui dig cu
forma parabolica. Determinati forta pe care o exercita apa
pe 1 metru lungime si inclinatia fata de verticala.
 Rasp. 8272,5 kN ; 71, 60  .
Fig. 2.29 Fig. 2.30
INTREBARI
69
acesteia
1. Ce intelegeti prin termenul ˝presiune hidrostatica˝?

2. Obtineti o ecuatie pentru presiunea totala pe o suprafata
imersata vertical.
3. Definiti ˝presiunea totala pe o suprafata˝ si ˝centrul
presiunii˝ pe o suprafata.
4. Explicati si schitati notiunea de˝centrul presiunii˝.
5. Din primele principii derivati o relatie pentru centrul de
presiune pe o suprafata imersata vertical.
6. Demonstrati ca centrul de presiune al unei placi uniforme
si compacte imersate in totalitate in lichid se afla
intotdeauna sub centrul de greutate al placii.
7. Obtineti o expresie pentru adancimea centrul de presiune a
unei suprafete inclinate imersatae intr-un lichid.
8. Cum se poate afla presiunea totala si rezultanta presiunii
pe o suprafata curba imersata intr-un lichid?
Raspunsuri posibile
1. Presiunea totala pe o suprafata imersata vertical este

(a) wA (b) wx (c) wAx
(d ) nici una
2. Presiunea totala pe o suprafata imersata, inclinata la un
unghi  fata de suprafata libera a lichidului este
wAx wax
(a) wAx (b) (c )
sin  cos 
wax
(d )
tan 
3. Centrul presinuii actioneaza....centrul(ui) de greutate al
suprafetei imersate
(a) in (b) deasupra (c) dedesubtul
(d) nu stiu
70
acesteia
4. Relatia adancimii centrului de presiune pentru o suprafata

imersata vertical este
I I I
(a) G  x (b) G  x (c ) G  x
A x x
I
(d ) G  x
Ax
5. Distanta intre centrul de greutate si centrul de presiune al
unei suprafete vertical imersate este egala cu
I I I
(a) G (b) G (c ) G
x A A
Ax
(d )
IG
unde I G , A si x au intelesuriri obisnuite.
6. Adancimea centrului de presiune pentru o suprafata
imersata inclinata cu un unghi  fata de suprafata
lichidului se afla la distanta.........sub centrul de greutate.
I G sin  I G sin 2  I cos 
(a) (b) (c ) G
Ax Ax Ax
I cos  2
(d ) G
Ax
unde I G , A si x au intelesuriri obisnuite.
RASPUNSURI
1. (c) 2. (a) 3. (b) 4. (c)

5. (c) 6. (b)
71

CURS 2.continuare-Principiile Hidrostaticii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 2.continuare-Principiile Hidrostaticii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 2. HIDROSTATICA.

Presiunea fluidului si masurarea

PRESIUNEA FLUIDULUI SI MASURAREA ACESTEIA

2.1. Repausul lichidelor grele incompresibile

Hidrostatica studiaza lichidele aflate in repaus.Ea se

singurele forte de suprafata exercitate asupra elementului de fluid

2.2. Inaltimea de refulare

Figura 2.1. Inaltimea de refulare

Fie:  =greutatea specifica afluidului;

A=aria bazei cilindrului.

p=greutatea coloanei de fluid din cilindru/aria bazei cilindrului;

p=pG.h.A/A=  .h.A/A=  .h. 2.3

Ecuatia ne indica intensitatea presiunii in orice

1.Ca o forta pe unitatea de suprafata exp:N/m2.

2.Ca o inaltime echivalenta cu coloana de fluid.

Observatie:Presiunea este intotdeauna exprimata in Pascali(Pa)

1.Gasiti presiunea intr-un punct aflat la 1,6m adancime intr-o

2.3. Principiul lui Pascal

Dupa variatia presiunii din P0, relatia 2.4 ramane valabila,

2.4. Planul izobar si suprafata de separatie dintre doua fluide

Suprafata de separatie dintre un lichid greu si un gaz, nemiscibile

2.5. Principiul vaselor comunicante

Intr-un lichid greu aflat in repaus, suprafetele izobare sunt plane

Figura 2.2. Principiul vaselor comunicante

2.6. Lema fundamentala a hidrostaticii

atunci putem defini repartitia hidrostatica de presiuni prin relatia

p=p0 +  .h=p0 +  .g.h. 2.13

2.7. Presiunea totala asupra unei suprafete si pozitia ei

2.7.1. Presiunea totala

2.7.1.1. Presiunea totala asupra unei suprafete imersate.

a. Presiunea totala asupra unei suprafete imersate

Exemplul 2.5. O placa ABC triunghiulara este imersata in apa cu

Se ia punctul D pe AC, astfel incat presiunile apei pe cele doua

Acum, din geometria figurii vedem ca

b.Presiunea totala pe o suprafata imersata inclinata.

Mai intai se imparte suprafata imersata intr-un numar de

 w sin   a1l1  a2l2  a3l3  ...  wAl sin 

si adancimea la care se afla centrul placutei,

si adancimea centrului de greutate

al apei si marginea superioara este la 1,25m adancime.

2.8.1.Centrul de presiune asupra unei suprafete imersate

Figura 2.7. Suprafata imersata vertical

Mai intai se imparte suprafata imersata in portiuni paralele dupa

w = greutatea specifica a lichidului,

Presiunea pe portiune, p = intensitatea presiunii Aria

si momentul presiunii celei dea treia portiune la suprafata

In tabelul 2.1 de mai jos sunt date: centrul de greutate (G) si

Exemplul 2.8. O poarta de ecluza rectangulara este situata pe

Adancimea centrului de presiune masurata de la suprafata apei,

Exemplul 2.9. O placa sub forma unui triunghi isoscel cu latura

Determinati presiunea totala si centrul presiunii placii.

Este stiut si momentul de inertie al unei sectiuni

Exemplul 2.10. O poarta circulara cu diametrul de 2 metri este

Aflati presiunea exercitata de ulei asupra portii si centrul acesteia.

P  wAx  8, 24  3,1416  3  77, 66 kN

Pozitia centrului de presiune:

Exemplul 2.11. O placa patrata ABCD cu latura de 5 m si este

Determinati presiunea totala asupra placii si pozitia

Exemplul 2.12. Un triunghi isoscel cu baza de 3 metri si

Daca de la suprafata apei pana la axa triunghiului sunt 9 m,

Solutie. Se da: Baza placii 2h = 3 m sau h= 1,5 m;

Localizarea pe verticala a centrului de presiune:

3. Se aduna momentele de inertie ale celor doua triunghiuri.