PRESIUNEA HIDROSTATICĂ

TEORIA LUCRĂRII:
Se numește presiune, mărimea fizică scalară definită de relația:

unde F este marimea forței care apasă normal si uniform pe o suprafață de arie
S. Unitatea de măsură pentru presiune este:

1Pa reprezintă presiunea exercitată de o fortă de 1 N care apasă normal si

uniform pe o suprafață de 1 .
Se numește presiune hidrostatică presiunea exercitată la un nivel
oarecare dintr-un lichid aflat in echilibru.
Experimental se constata ca presiunea hidrostatică are urmatoarele
proprietăți:
 Crește cu adâncimea;
 Într-un punct are aceeasi valoare in toate direcțiile;
 Exercitată in puncte aflate la aceeași adâncime în lichide depinde de
natura lichidelor.
Principiul fundamental al hidrostaticii este:
Diferența de presiune între două puncte dintr-un lichid în echilibru este
numeric egală cu greutatea unei coloane din acel lichid având ca bază unitatea
de suprafață și ca înălțime distanța dintre planele care conțin punctele
respective.
Conform principiului fundamental, se constată că presiunea hidrostatică este
independentă de forma vasului în care se află lichidul și că este aceeași în toate
punctele aflate la aceeași adâncime în lichid.
 Legea lui Pascal
Presiunea exercitată pe o suprafață oarecare a unui lichid aflat în repaus se
transmite în toate direcțiile cu aceeași intensitate în tot lichidul cât și la pereții
vasului care-l conține.
Legea lui Arhimede
Un corp cufundat într-un fluid în repaus este împins cu o forță verticală de
jos în sus, egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de corp.

MATERIALE NECESARE:
Pentru măsurarea presiunii hidrostatice în interiorul unui fluid avem nevoie
de un aparat de tip Pascal, tuburi cilindrice de diferite forme și lichid (fig 1)

Fig.1

MOD DE LUCRU:
Se demonstreaza ca presiunea hidristatica depinde doar de inaltime si este
independenta de forma vasului in care se afla lichidul.
Se montează un tub cilindric, în suportul prevăzut in fig 1. Cu tubul gol, fără
lichid, se observă că poziția vârfului riglei orizontale este exact în continuarea
vârfului indicat pe suportul principal (negru). În tub se adaugă apă, înălțimea de
6 cm, si urcam din 2 in 2 pana la 22 cm.
 Pe rigla orizontală se montează o diafragmă de cauciuc, poziția acesteia
deplasându-se spre stânga tubului, în așa fel încât vârfului riglei orizontale să fie
exact în continuarea vârfului indicat pe suportul principal.
OBSERVAȚII:
Completam Tabelul 1, pentru înălțimile masurate ale coloanei de lichid din tub:
h(cm) 0 6 8 10 12 14 16 18 20 22
b(cm) 0 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Tabelul 1

Unde a= 2 cm este bratul fortei de presiune F.

Pentru presiune, avem:

unde A reprezintă suprafața bazei tubului în care se află lichidul.

Forța de greutate este :

Presiunea va fi dată de:

h(cm) 0 6 8 10 12 14 16 18 20 22
b(cm) 0 3 4 5 6 7 8 9 10 11
p/hPa 0 500 666,6 833,3 1000 1166,6 1333,3 1500 1666,6 1833,3
s=p/h 0 83,333 83,332 83,333 83,333 83,325 83,333 83,333 83,333 83,333
Tabelul 2

h(cm) b(cm)
Tub cilindric 14 7
 Vas conic 14 7
Tub curbat 14 7
Tub subtire 14 7

Observatii:
Se poate observa că presiunea crește direct proporțional cu creșterea coloanei
de lichid, deci aceasta depinde de inaltimea coloanei de lichid.
CONCLUZII:
Presiunea hidrostatica:
 depinde de natura lichidului;
 crește cu adâncimea;
 este constantă la un anumit nivel, indiferent de orientarea suprafeței
asupra căreia se exercită.