Sunteți pe pagina 1din 26

Solicitarea de răsucire

Unitatea de învățare nr. 7


SOLICITAREA DE RĂSUCIRE
Cuprins Pagina
Obiectivele unității de învățare nr. 7 Răsucire – 2
7.1 Aspecte generale în cazul solicitării de răsucire Răsucire – 2
7.2 Calculul momentelor de răsucire și diagrame de puteri Răsucire – 3
7.3 Deformații și tensiuni la răsucire Răsucire – 4
7.4 Direcții, tensiuni și deformații principale la răsucire Răsucire – 8
7.5 Aplicații ale tensometriei electrice rezistive în cazul solicitării de Răsucire – 9
răsucire pură
7.6 Răsucirea pieselor de secțiune neomogenă Răsucire – 11
7.7 Elemente de calcul pentru arcurile elicoidale cu spire dese Răsucire – 12
7.8 Elemente de calcul privind răsucirea pieselor de secțiune Răsucire – 13
dreptunghiulară
7.9 Elemente de calcul privind răsucirea pieselor cu secțiuni compuse din Răsucire – 15
dreptunghiuri înguste
7.10 Elemente de calcul privind răsucirea pieselor cu secțiuni închise de Răsucire – 16
formă oarecare
7.11 Aspecte energetice Răsucire – 17
7.12 Aplicația 7.1 Răsucire – 18
7.13 Aplicația 7.2 Răsucire – 20
7.14 Aplicația 7.3 Răsucire – 22
Bibliografie – unitatea de învățare nr. 7 Răsucire – 26

Răsucire - 1
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

OBIECTIVELE unității de învățare nr. 7

Principalele obiective ale Unității de învățare nr. 7 sunt:


 Cunoașterea specificului fenomenului de răsucire
 Identificarea structurilor din domeniul de specializare
solicitate la răsucire: arbori, secțiuni de navă, arcuri
 Relații de calcul pentru secțiuni de forme curent folosite
 Aplicații simple și relevante pentru modele educaționale
din domeniul de specializare

7.1 Aspecte generale în cazul solicitării de răsucire


Există o categorie largă de piese pentru care solicitarea de răsucire reprezintă principala
solicitare la care sunt supuse. Astfel, arborii reductoarelor, cutiilor de viteze, arborii port-elice,
liniile axiale, osiile, barele de torsiune, arcurile cu spire sunt organe de mașini solicitate la
răsucire.

Figura 10.1 – Exemplificare a unui caz teoretic în care apare răsucirea pură

2 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Figura 10.2 – Schemă pentru prezentarea ipotezei de calcul

În Rezistența Materialelor se consideră că secțiunea liberă a barei nu suferă deformări


(nu se "bombează") spre interior sau spre exterior, ipoteză valabilă în cazul secțiunii circulare
și inelare, nu însă și în cazul barelor de secțiune oarecare, situație ilustrată în figura anterioară.

7.2 Calculul momentelor de răsucire și diagrame de puteri


Trebuie determinate momentele de răsucire M r kN  m care solicită arborii prin care se
transmit puteri P kW  la turații n rot /min . Relația între putere și momentul transmis este:
P  M r 
unde
  n rot / min
 s 1 
30
În consecință, momentul de răsucire este:
P kW 
M r kN  m 
30

 n rot / min
Diagramele de puteri se construiesc considerând că puterile pozitive sunt cele intrate în
sistem, deci cele care provin de la un motor în timp ce puterile negative sunt cele consumate.
Între secțiunile în care se află motoare sau consumatori se consideră că puterea este constantă
și că este transmisă prin intermediul unui arbore.
În funcție de capătul de la care se parcurge o astfel de instalație diagrama de puteri
poate fi negativă sau pozitivă în funcție de primul element întâlnit care poate fi sau un motor
sau un consumator.
În orice situație pentru a reprezenta corect diagrama de momente de răsucire trebuie
menționat și sensul de rotație al arborelui acestui sistem sau forțele de angrenare în situația în
care consumatorii sunt roți dințate.
În figura următoare este prezentată schematizat o instalație ale cărei diagrame de puteri
sunt reprezentate plecând de la capătul din stânga, respectiv de la cel din dreapta.

Răsucire - 3
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Figura 10.3 – Diagrame de puteri

7.3 Deformații și tensiuni la răsucire

Se consideră o bară încastrată în capătul din stânga, bară de secțiune circulară de


diametru d și lungime L. Bara este solicitată la capătul din dreapta cu un moment de răsucire
M r , convențional pozitiv. Sub influența acestui moment, generatoarea AB se deplasează și
ajunge în poziția A’B, deci dintr-o dreapta AB este creată elicea A’B.

Figura 10.4 – Moment de răsucire pozitiv, tensiuni și deformații

În cazul răsucirii se folosește legea lui Hooke pentru tensiuni tangențiale:


  G 

4 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Tensiunile tangențiale  aplicate asupra ariilor elementare dA crează eforturile tangențiale


dT
dT    dA
care, la rândul lor, crează în raport cu axa x un moment dMr , adică:
dM r  dT  r    r  dA

Figura 10.5 – Tensiunile tangențiale sunt constante pe distanța


radială elementară dr

Pentru întreaga secțiune avem

M r   dM r
A

Arcul nn  poate fi calculat sub forma:

nn   dx    r  d
De unde rezultă expresia lunecării, ca funcție de raza r :
d
 r
dx
d
unde raportul reprezintă un unghi de rotire relativă între două secțiuni, raportat la unitatea
dx
de lungime de bară și este numit rotire specifică, notată cu  .
d

dx
Rezultă că:
  r 
Răsucire - 5
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

și introducând în legea lui Hooke, rezultă că:


  G  r 
Se observă că tensiunea tangențială într-o secțiune dată este direct proporțională cu raza.
Trebuie determinate expresiile de variație ale tensiunii tangențiale  , rotirii specifice  și a
unghiului de răsucire relativă  în funcție de momentul de răsucire Mr și de caracteristicile
geometrice ale secțiunii.

10.6 – Regula de semne pentru tensiuni tangențiale

Astfel, ecuația de echivalență în secțiune este:

M r   d M r   dT  r     dA  r  G    r 2 dA
A A A A

r dA  I P , ceea ce duce la:


2
Dar
A


M r  G   I P 
IP
r
De aici rezultă expresia de variație a tensiunii tangențiale:
 r   r  r
M
IP
Se observă că tensiunea tangențială este direct proporțională cu raza, deci valoarea maximă
D
se obține pentru r  . În acest caz avem:
2

6 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Mr D Mr M
 max     r
I P 2  I P  WP
 
 D 2  
Condiția de rezistență se scrie:
M r N  mm
 max    a MPa

WP mm 3 
Valorile tensiunii tangențiale admisibile pentru oțeluri este:  a  20  60 MPa
Expresia rotirii specifice este:
d Mr
 
d x G  IP
Condiția de rigiditate la răsucire se scrie:
 rad  M r N  mm
   a
 mm  GMPa  I P mm
 4
 
unde produsul G  I P reprezintă rigiditatea la răsucire.
 rad   grad 
Relația de transformare din   în  este:
 mm   m 
 rad  180  grad 
    103   a 
 mm    m 
Valorile admisibile ale rotirii specifice sunt:
1. pentru arbori scurți:  a  0.20 rad / m ;
2. pentru arbori lungi:  a  0.20 102 rad / m .
Expresia de calcul pentru răsucirea relativă este:
Mr
d   dx
G  IP
Unghiul de răsucire relativă  la o distanță l față de secțiunea de referință se determină prin
însumarea (integrarea) răsucirilor elementare d  , adică:
M r  dx
  d  
l l
G  IP
Pentru un tronson de bară, format dintr-un material omogen, de secțiune constantă, pe care
momentul de răsucire nu prezintă nici o variație, relația devine:
M N  mm  mm
rad   r
GMPa I P mm 4  
Pentru un arbore având secțiunea variind în trepte, rotirea relativă pentru întreaga lungime a
arborelui este:
n n M 
   i   ri i
i 1 i 1 G I P i

Răsucire - 7
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

7.4 Direcții, tensiuni și deformații principale la răsucire


Este cunoscut faptul că direcțiile principale sunt date de relația:
1 2 
  arctg
2 x  y
Dacă  x   y 0 atunci   1 .
Dacă  x   y 0 atunci    2 .
Tensiunile principale sunt date de relația:
 x  y 1
 1, 2    x   y 2  4  2
2 2
În cazul răsucirii se consideră că:
 x  0
 ,  0
 y  0
Ținând cont că   0 și înlocuind  x,y în relația de calcul a direcției principale rezultă
că:
 2   1 1  
   arctg      
1
   arctg 
2  0  2 2 2 4
Evident,
 1  

    
 2 1
2
Unghiurile fiind pozitive se vor reprezenta de la orizontală în sens orar.
Efectuând aceleași operații și în relația de calcul a tensiunilor principale, rezultă că:
0 1 2 1
 1, 2   0  4   2    2    
2 2 2
Deci
 1  

 2  

8 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

10.7 – Direcții și tensiuni principale la solicitarea de răsucire pură

Deformațiile principale se determină din legea lui Hooke pentru starea plană de
tensiune, adică:
 1 
1  E  1    2   E       E 
1 1
 1 
 2   2    1         
1 1

 E E E
Pentru a accentua semnificația faptului că tensiunile tangențiale și deformațiile provin din
 1   r
studiul răsucirii, va fi folosit indicele ‘r’. Astfel,  iar deformațiile principale sunt
 2   r
 1 
1  r  r
 E . Din aceste relații rezultă că
 2   r
E r
  r  2  G   r  G  2   r  . Dar, conform legii lui Hooke pentru tensiuni
E
 r  1   2
1  2  1   
tangențiale, avem  r  G   . Deci   2   r . Semnificația ultimei relații este că pe suprafața
exterioară a arborelui lunecarea este egală cu dublul valorii deformației liniare la 45o față de
generatoare.

7.5 Aplicații ale tensometriei electrice rezistive în cazul solicitării


de răsucire pură
Pentru un arbore de secțiune circulară sau inelară solicitat la răsucire, cunoscându-se
direcțiile pricipale (1) și (2), se aplică pe aceste direcții două mărci

Răsucire - 9
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

10.8 – Montaj în semipunte și montaj în punte completă

tensometrice R1 și R2. Dacă acest arbore este supus și la o variație de temperatură  , cele
două mărci înregistrează deformațiile:
() 1   r   
()  2   r   
Cu   au fost notate deformațiile datorate variației de temperatură.
La ieșire, puntea tensometrică va oferi un semnal proporțional cu   2   r . Dar, așa cum s-a
Mr
arătat mai înainte,  r  2  G   r  G   . Mai mult, știind că  r  , rezultă că
WP
M r   r  WP  G  WP    .
Dacă se folosește un montaj în punte completă semnalul de ieșire al punții tensometrice
1
este:   4   r , deci tensiunea tangențială va fi:  r   G   .
2

De reținut!
Ipotezele de bază ale studiului răsucirii în cadrul rezistenței
materialelor.
Distribuția liniară a tensiunilor tangențiale pe direcție radială
în cazul secțiunilor inelare și circulare și de aici optimalitatea
secțiunilor inelare în condițiile aceluiași consum de material.
Poziționarea direcțiilor principale în cazul solicitării de
răsucire pură și poziționarea traductorilor tensometrici pe
aceste direcții.

10 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

7.6 Răsucirea pieselor de secțiune neomogenă


Piesele de secțiune neomogenă supuse la răsucire sunt arbori de secțiune inelară care
au la interior arbori de secțiune inelară sau circulară și care sunt fabricați din materiale diferite.

10.9 – Piesă de secțiune neomogenă solicitată la răsucire

Acești arbori se deformează împreună preluând fiecare o parte din efortul care îi solicită. Astfel,
se poate scrie că:
M r1  M r2  M r
Dar ambii arbori se deformează cu același unghi de rotire relativă   1   2 . Deci se

poate scrie că există aceeași rotire specifică   1   2  . Rezultă că:
l
M r1 M r2 M r1  M r2 Mr
    2
G1  I P1 G2  I P2 G1  I P1  G2  I P2
 
 Gi  I Pi
i 1

Expresiile tensiunilor tangențiale sunt:


  
  
 1  G1  r     M r
 G1   r , r  0, r1 
 

 
2

  
 i 1
G i  I Pi



  
 
   G2   r , r  r1 , r2 
Mr
 2  G2  r     2 


  Gi  I Pi  
 i 1 
Condiția de rezistență se scrie:

Răsucire - 11
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

 M r  G1  r1
 1  2   a1

  Gi  I Pi  
i 1
 M G r
 2  2 r 2 2   a

  
2

 G i  I Pi
 i 1

Pentru ca bara să fie optim proiectată, cedarea sistemului trebuie să se producă simultan în
ambele materiale, deci tensiunea tangențială să atingă valoarea admisibilă simultan în cele
Mr
două materiale. Din relațiile anterioare, izolând termenul 2 rezultă:
 Gi  I Pi  
i 1

Mr a a
 1
 2

 G 
2
G1  r1 G2  r2
i  I Pi
i 1

De aici rezultă raportul în care trebuie să se găsească diametrele celor doi arbori pentru a fi
îndeplinită condiția amintită mai sus.
d1 r1  a1 G 2
  
d 2 r2  a2 G1

7.7 Elemente de calcul pentru arcurile elicoidale cu spire dese


În tehnică există multe situații în care se impune calculul unui arc cu spire dese. Deși
arcul sau ansamblul de arcuri este solicitat la întindere și/sau la compresiune, spirele arcului
sunt solicitate la răsucire.

10.10 – Elemente constructive ale unui arc cu spire dese

Astfel, spira arcului este solicitată la răsucire cu momentul:

Mr  F  R

12 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Din condiția de rezistență rezultă diametrul spirei:


Mr   d3 F R 16  F  R
WPnec     d 3
a 16 a   a
Arcurile sunt fabricate dintr-un oțel special, de mare rezistență, pentru care tensiunea
tangențială admisibilă este:
 a  400  600 MPa
iar G  0.85 105 MPa
Săgeata arcului se calculează cu relația:
64  F  R 3  n
f 
Gd4
unde n reprezintă numărul de spire.

7.8 Elemente de calcul privind răsucirea pieselor de secțiune


dreptunghiulară
Pentru o bară de secțiune dreptunghiulară variația tensiunilor tangențiale nu mai
respectă o lege liniară, valorile maxime putând fi găsite pe laturile exterioare, la mijlocul
laturilor. Tensiunea tangențială maximă se găsește la mijlocul laturii celei mai mari.

10.11 – Secțiune dreptunghiulară supusă la răsucire

Răsucire - 13
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Pentru acest tip de secțiune se consideră întotdeauna că h  b. Se notează cu  max


tensiunea tangențială la mijlocul laturii mici și cu  max max tensiunea tangențială la mijlocul laturii
mari.
Valorile acestor tensiuni sunt:
 Mr
 max    h  b 2
 M
 max max  l r 2
  hb
Rotirea relativă dintre două secțiuni care delimitează un tronson de secțiune
dreptunghiulară supus la răsucire este dată de relația:
Mr 
 
  h  b3  G
h
Coeficienții  ,  l și  sunt funcții de raportul  1 , și valorile lor sunt date tabelar.
b

h/b 1 1.25 1.5 1.75 2 2.5 3 4 5 6 8 10 


 0.208 0.221 0.231 0.239 0.246 0.258 0.267 0.282 0.292 0.299 0.307 0.313 0.333

I 0.208 0.238 0.269 0.292 0.309 0.336 0.354 0.378 0.393 0.402 0.414 0.421 0.449

 0.141 0.171 0.196 0.214 0.229 0.249 0.263 0.281 0.290 0.299 0.307 0.313 0.333

Pentru un calcul mai precis se folosesc relații de calcul care provin din teoria elasticității, și
anume:
1  192 b   1  nh  
   1     th  
3   5 h n 1,3,5  n 5  2b  
   nz   
 n 1  ch    
Mr 8    1 2   b   ny 
 yx   
 h  b 2  2 n 1,3,5  n 2
 1
  nh  
 sin 
 b 

 ch  
   2b   
 
   nz   
 n 1  sh   
Mr 8    1 2   b    ny 
 zx    
 h  b 2  2 n 1,3,5  n 2

  nh  
 cos
 b 

 ch  
     
  2b 
Aceste sume sunt convergente iar pentru a obține o bună aproximare sunt suficienți 5 termeni.
Folosirea unui număr mare de termeni presupune rezolvarea unor probleme specifice lucrului
cu numere mari și poate conduce la imprecizii datorate apariției diferitelor tipuri de erori.

14 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

7.9 Elemente de calcul privind răsucirea pieselor cu secțiuni


compuse din dreptunghiuri înguste
h
În cazul barelor de secțiune dreptunghiulară cu raportul laturilor  10 pentru calculul
b
tensiunilor tangențiale în dreptunghiul " i " al secțiunii se folosește relația:
M
 i  r  bi
Ir
unde cu I r a fost notată expresia:
1 n
 
I r    h j  b3j ,
3 j 1
denumită moment de inerție convențional la răsucire.

10.12 – Secțiune compusă din dreptunghiuri înguste

Se observă că tensiunea maximă se obține în latura în care lățimea b este maximă.


La fel ca pentru barele de secțiune dreptunghiulară supuse la răsucire, și pentru această
categorie de secțiuni dimensiunile dreptunghiurilor se măsoară pe conturul median al profilului.
Rotirea relativă între capetele unui tronson având secțiunea formată din dreptunghiuri
înguste de lungime  se calculează cu relația:
M 
  r
G  Ir

Răsucire - 15
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

7.10 Elemente de calcul privind răsucirea pieselor cu secțiuni


închise de formă oarecare
Se consideră o bară de secțiune închisă având o formă oarecare, conform figurii de mai
jos. Momentul de răsucire M r  0 creează tensiuni tangențiale care variază de la o secțiune la
y  0
alta. Pentru dezvoltarea calculului se alege o secțiune poziționată în cadranul în care  și
z  0
care se află la un unghi  , oarecare, în raport cu axa Z. Pe domeniul delimitat de unghiul d
, având aria dA , infinit mică, se consideră că tensiunile tangențiale sunt constante. Aria
elementară dA poate fi calculată cu relația: dA  b  ds , unde b reprezintă lățimea secțiunii
curente, constantă pentru o arie infinit mică, iar ds reprezintă lățimea arcului elementar
delimitat de unghiul d .

10.13 – Secțiune închisă de formă arbitrară

Tensiunile tangențiale care acționează pe această arie elementară dA , creează un efort


tangențial elementar dT :
dT    dA
care creează, mai departe, un moment de răsucire elementar:
dM r  dT  r
unde r reprezintă distanța de la centrul de greutate al secțiunii, la conturul median al secțiunii,
în domeniul dA .
Prin însumarea (integrarea) acestor momente elementare se obține momentul de
răsucire Mr la nivel de secțiune. Astfel,

M r   dM r   dT  r     r  dA     r  b  ds
A A A S

Conform ipotezei lui Bredt, fluxul tensiunilor tangențiale prin conturul secțiunii este
constant, deci mărimea   b poate fi scoasă de sub integrală ceea ce duce la:
16 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

M r    b  r  ds
S

Însă, pentru conturul delimitat de unghiul elementar d se observă că aria definită de


centrul de greutate și de conturul median poate fi considerată o arie de triunghi, care este
calculată cu relația:
1
d   r  ds
2
de unde rezultă că
r  ds  2  d
Astfel, integrala devine:
M r    b  2  d  2   b   d  2    b  
S S

unde  reprezintă aria conținută de conturul median al secțiunii.


De unde rezultă expresia tensiunii tangențiale:
Mr

2b
Se observă că tensiunea este maximă în secțiunea în care grosimea profilului este
minimă, adică
Mr
 max 
2    bmin
Relațiile de calcul de mai sus sunt valabile pentru orice formă a secțiunii.
Expresia rotirii relative între secțiunile unui interval de lungime  supus la răsucire este:
M 
  r
G  Ir
unde
4  2
Ir 
ds
 dt

7.11 Aspecte energetice


Pentru a deduce expresia energiei potențiale de deformație folosim analogia dintre
mărimile specifice solicitării de răsucire cu cele specifice solicitării de întindere.

Nr Crt Mărimea considerată Întindere Răsucire


1 Efort N MX
2 Rigiditate la . . . .  E  A G  I P 
3 Deplasare elementară dx d
4 Tensiune  
5 Modul de elasticitate E G

6 Deformație 
2
Răsucire - 17
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

7 Mărime domeniu de integrare 0  0 



1 N 
2
1 N 2

8 Energie potențială U , U   dx ?
2 EA 2 0 EA
1 2 1 E
9 Energie potențială specifică U1   , U1     , U1    2 ?
2E 2 2

1 M X2  

1 M X2
2 0 G  I P
Prin similaritate cu solicitarea de întindere, avem U  , U   dx .
2 G  IP
1 2 1
În ceea ce privește energia potențială specifică, avem U 1   max , U 1    max   max ,
4G 4
1
U1  G   max
2
.
4

7.12 Aplicația 7.1


Se consideră secțiunea din figură care modelează o secțiune transversală printr-un corp
de navă. Dimensiunile sunt: b=12m, h=8 m, t=0.15 dm. Secțiunea este supusă la răsucire cu
un moment M r  1200kNm .
1. Să se calculeze tensiunea tangențială maximă în ipoteza modelării secțiunii ca o grindă
cheson pentru care este validă ipoteza lui Bredt.
2. Considerând că în punctul 1 este un orificiu străpuns, secțiunea se consideră creată din
dreptunghiuri înguste. În această ipoteză să se calculeze tensiunea tangențială maximă.

Rezolvare

1. Se consideră că secțiunea respectă ipoteza lui Bredt (grindă cheson).

Mr
Tensiunea tangențială pentru grinzile cheson se calculează cu relația  
unde
2b
b reprezintă grosimea peretelui în care se face calculul. Tensiunea maximă se obține în
Mr
peretele care are grosimea minimă și are valoarea:  max  .
2    bmin

18 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Figura 10.14 - Secțiune care modelează o secțiune printr-un corp de navă

Aria conturului median al secțiunii este:


  h  t   b  t   8000  15  12000  15  7985  11985  95700225mm 2
Dacă se neglijează grosimea tablelor se obține:
  h  b  8  12  96m 2  96  106 mm 2
Eroarea relativă dintre cele două secțiuni este:


95700225 96 10 100  0.312 %
6

96000000
Tensiunea este:
1200  106
  0.4166MPa
 
2  96  106  15

2. Conform ipotezei se consideră că secțiunea este formată din dreptunghiuri înguste.


M
Tensiunea tangențială în peretele ‘ i ’, de grosime bi , este  i  r  bi iar tensiunea
Ir
Mr
maximă se obține în peretele de grosime maximă, adică:  max   bmax .
Ir

Mărimea I r 
1 5
 
3 i 1

hi  bi3 , hi  bi , se numește moment de inerție convențional la

răsucire. Considerând că grosimea tablei este neglijabilă, mărimile care intervin în calculul
momentului de inerție la răsucire sunt:
Nr. Corp hi bi hi  bi3  
Crt. [mm] [mm] [mm4]
1. 1-2 6000 15 20250000
2. 2-4 8000 15 27000000

Răsucire - 19
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

3. 4-6 12000 15 40500000


4. 6-8 8000 15 27000000
5. 8-1 6000 15 20250000

 - - - 135000000

135000000
Rezultă I r   45  106 mm 4 .
3
1200  106
Tensiunea maximă este:    15  400MPa
45  106

7.13 Aplicația 7.2


Se consideră secțiunea din figură care modelează o secțiune transversală printr-un corp
de navă în dreptul unei guri de magazie. Dimensiunile sunt: b  12 m , h  8 m , a  1.5 m ,
c  0.5 m , d  0.5 m , t  0.15 dm . Secțiunea este supusă la răsucire cu un moment
M r  1200 kNm .
Să se determine grosimea minimă g min  ? astfel încât tensiunea tangențială maximă
să fie  a  35 MPa .

Figura 10.15 - Secțiune care modelează o secțiune printr-un corp de navă

20 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Se consideră că secțiunea este creată din dreptunghiuri înguste. În acest caz tensiunea
M
tangențială în dreptunghiul ‘ i ’, de grosime bi , este  i  r  bi iar tensiunea maximă se obține
Ir
Mr
în peretele de grosime maximă, adică:  max   bmax .
Ir

Mărimea I r 
1 9
 
 hi  bi3 , hi  bi , se numește moment de inerție convențional la
3 i 1
răsucire. Considerând că grosimea tablei este neglijabilă, mărimile care intervin în calculul
momentului de inerție la răsucire sunt:

Nr. Corp hi bi h  b 
i i
3

Crt. [mm] [mm] [mm4]


1. 1-2 500 g 500  g 3
2. 2-3 500 g 500  g 3
3. 2-4 1500 15 5062500
4. 4-5 8000 15 27000000
5. 5-6 12000 15 40500000
6. 6-7 8000 15 27000000
7. 7-9 1500 15 5062500
8. 8-9 500 g 500  g 3
9. 9-10 500 g 500  g 3

 - - - 2000  g 3  104625000

2000  g 3  104625000
Deci I r  . Presupunem că g  15 mm , deci tensiunea maximă se
3
va produce în unul din corpurile 1-2 sau 2-3 sau 8-9 sau 9-10, de grosime g . În acest caz
tensiunea maximă este:
 max 
Mr
 2000  g  104625000 
3
 
 g   a  2000  g 3  104625000  a  3  M r  g
 
 3 
Se ajunge la o ecuație polinomială de gradul 3 în necunoscuta g :
2000 a  g 3  0  g 2   3 M r  g  104625000 a   0
rezultă ecuația 7 10  g
4 3
   
 0  g 2   48 108  g  3661875103  0 .
Ecuația poate fi rezolvată prin metoda înjumătățirii intervalului sau prin metode directe.
În continuare va fi aplicată metoda de rezolvare prin radicali prezentată în anexa lucrării.
Coeficienții ecuației sunt a  7  104 ; b  0 ; c  48108 ; d  3661875103 .

Răsucire - 21
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

b c d
Calculăm coeficienții r   0 ; s   68571.4286 ; t   52312.5 pentru ecuația
a a a
g3  r  g2  s  g  t  0.
r
Pentru a trece la forma y 3  p  y  q  0 , unde g i  yi  , se calculează coeficienții
3
r2 2 3 1
ps    68571.4286 , q  r  r  s  t  52312.5 .
3 27 3
2 3
q  p
Calculăm parametrul         -11941006812685.06  0 . Deci vom avea trei
2  3 
soluții reale distincte.
3
 p 1q
Calculăm parametrii u      3455675.182 , e  -0.00757 ,
3 2u
 0  arccose  1.631385957 rad  89.566 deg . Calculăm unghiurile 1 ,  2 ,  3 :
 0
1  3  0.54379531rad  29.855 deg
 0 2  
 2    2.638190rad  149.855 deg .
 3 3
   0  4    4.73258552rad  269.855 deg
 3 3 3
Calculăm parametrul w1  2  3 u  302.371, iar partea reală a soluțiilor este:

Re X 1  w1  cos1   3  262.242
r

Re X 2  w1  cos 2    261.479
r
 3
Re X  w  cos    0.763
r
 3 1 3
3
 g1  262.242

Rezultă soluțiile reale distincte:  g 2  261.479 .
 g  0.763
 3
Soluțiile g 2  261.479 mm și g 3  0.763 mm nu convin deoarece reprezintă o dimensiune
care nu poate fi un număr negativ.
Deci singura soluție validă este: g  262.242 mm .
Rezultă că, pentru a avea o tensiune tangențială maximă  max  35 MPa grosimea
pereților 1-2, 2-3, 8-9, 9-10 trebuie să fie de minim g min  262.242 mm .

7.14 Aplicația 7.3


Se dă cotul de arbore cotit reprezentat în figură și se consideră că este solicitat numai
la răsucire.
22 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Figura 10.16 – Cot de arbore cotit

Di h
Se dau mărimile P , n , k  , m  ,  ,  l ,  a ,  a și G , ale căror valori sunt
De b
prezentate în tabelul următor. Se cere:
1. Dimensionarea fusului palier (de secțiune inelară), din condiția de rezistență;
2. Dimensionarea fusului palier (de secțiune inelară), din condiția de rigiditate.
Notăm cu De diametrul exterior maxim anterior determinat la punctele 1 și 2.
Considerând că brațul are ca dimensiuni: b  De (lățime) și h  m  b (înălțime) și că momentul
de răsucire este cel de la punctele 1 și 2, se cere:
3. Să se verifice brațul la solicitarea de răsucire (secțiune dreptunghiulară);
4. Alegându-se un sens pentru momentul de răsucire, să se traseze diagramele de
variație ale tensiunii tangențiale (pentru secțiunea dreptunghiulară).

h
 a a
Nr Di
Crt
P n k
De
m
b
l G
[kW] [rpm] [-] [-] [-] [-] [MPa] [rad/m] [MPa]
RAC01 80 120 0.800 1.50 0.231338 0.268896 25 0.175 8.10  10+4
RAC02 100 100 0.800 2.00 0.246353 0.309263 20 0.150 8.00  10+4
RAC03 120 80 0.750 2.50 0.258190 0.336156 22 0.200 8.10  10+4
RAC04 100 90 0.700 3.50 0.276018 0.368145 20 0.175 8.00  10+4
RAC05 150 100 0.650 3.00 0.267943 0.354711 25 0.180 8.15  10+4
RAC06 160 120 0.550 1.75 0.239383 0.291176 30 0.125 8.05  10+4
RAC07 140 125 0.650 2.50 0.258190 0.336156 25 0.125 8.05  10+4
RAC08 125 90 0.700 1.25 0.221527 0.241491 35 0.125 8.15  10+4
RAC09 135 130 0.600 1.75 0.239383 0.291176 20 0.135 8.00  10+4
RAC10 120 100 0.800 3.50 0.276018 0.368145 25 0.155 8.10  10+4
RAC11 115 120 0.600 2.25 0.252572 0.324022 30 0.165 8.15  10+4

Răsucire - 23
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

RAC12 145 110 0.650 4.25 0.285578 0.382366 35 0.175 8.00  10+4
RAC13 135 100 0.700 1.75 0.239383 0.291176 30 0.195 8.10  10+4
RAC14 140 125 0.800 2.25 0.252572 0.324022 40 0.120 8.15  10+4
RAC15 100 135 0.550 3.25 0.272173 0.361923 25 0.130 8.00  10+4
RAC16 95 140 0.650 4.00 0.282692 0.378242 35 0.140 8.05  10+4
RAC17 150 150 0.750 5.00 0.292820 0.392344 22 0.150 8.10  10+4
RAC18 155 100 0.500 4.25 0.285578 0.382366 32 0.160 8.15  10+4
RAC19 140 120 0.600 3.75 0.279509 0.373528 42 0.170 8.00  10+4
RAC20 120 110 0.700 4.50 0.288214 0.386104 25 0.180 8.05  10+4
RAC21 110 140 0.800 2.75 0.263295 0.346245 35 0.190 8.10  10+4
RAC22 95 150 0.600 3.25 0.272173 0.361923 40 0.200 8.15  10+4
RAC23 130 160 0.700 2.00 0.246353 0.309263 22 0.125 8.00  10+4
RAC24 145 125 0.550 1.75 0.239383 0.291176 32 0.135 8.05  10+4
RAC25 150 140 0.650 4.00 0.282692 0.378242 35 0.150 8.10  10+4

În continuare este rezolvată problema pentru informațiile conținute în prima linie din tabel.

1. Calcul moment de răsucire


30 P kW 
M r kNm 
30 80
   6.3661977 kNm  6366198 Nmm ;
 n rpm 3.1415926 120
2. Calcul modul de rezistență polar din condiția de rezistență
M M 6366198 Nmm
 max  r   a  WP nec  r   254648 mm 3 ;
WP a 25
N
mm 2
3. Calcul diametru exterior corespunzător modulului de rezistență polar
  De3 16  WP 16  254648
WP  1  k   D
4
3 3  129.993 mm ;
  1  k  3.1415926  1  0.8 4 
e 4
16
4. Aproximare diametru exterior (de regulă ‘prin majorare’) D e  130 mm ;
5. Calcul diametru interior
Di
k  Di  k  De  0.8  129.993  103.995 mm ;
De
6. Aproximare diametru interior (de regulă ‘prin minorare’) Di  104 mm ;
7. Verificare a raportului dintre diametre

 0.8  ;
D 104
k i 
De 130
8. Condiția de rigiditate este:
 rad  M r Nmm   rad   rad 
   a    a 10 3 

 mm  GMPaI P mm
4

 mm    m 
;

9. Calcul moment de inerție polar din condiția de rigiditate


24 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Mr 6366198 6366198
I P nec     449144.497mm 4 ;
G   a 8.1  10 0.175  10
4 3
14.175
10. Calculul diametrului exterior corespunzător momentului de inerție polar
  De4 32  I P 32  449144.497
IP  1  k   D
4
4 4  52.759 mm ;
  1  k  3.1415926  1  0.8 4 
e 4
32
11. Aproximare diametru exterior (de regulă ‘prin majorare’) De  53mm ;
12. Calcul diametru interior
Di
k  Di  k  De  0.8  52.759  42.207 mm ;
De
13. Aproximare diametru interior (de regulă ‘prin minorare’) Di  42 mm ;
14. Verificare a raportului dintre diametre

 0.7924  ;
D 42
k i 
De 53
15. Alegere a valorii maxime a diametrului exterior dintre diametrul calculat din condiția de
rezistență și cel calculat din condiția de rigiditate
 
De final  max De  a , De a  max 130,53  130 mm
Deci
 De  130 mm

 Di  104 mm
16. Calculul dimensiunilor secțiunii dreptunghiulare h  b 
b  130 mm  latime

h  1.5  130  195 mm  inaltime
17. Calculul tensiunii tangențiale ‘maximum maximorum’ de la mijlocul laturii lungi h 
M r Nmm 
 max max MPa 
6366198
  8.349 MPa
   hmm  b mm 0.231 195  1302
2

18. Concluzie privind verificarea rezistenței


 max max  8.349MPa   a  25 MPa  REZISTA !
19. Calculul tensiunii tangențiale ‘maxime’ de la mijlocul laturii scurte b  , utilă pentru
trasarea diagramei de variație a tensiunii tangențiale în secțiunea de formă
dreptunghiulară
M r Nmm 
 max MPa  i
6366198
  7.184 MPa
   hmm  b mm 0.268  195  130 2
2

20. Trasarea diagramei de variație a tensiunii tangențiale în secțiunea de formă


dreptunghiulară

Răsucire - 25
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă
Solicitarea de răsucire

Bibliografie
Gheorghe Buzdugan – Rezistența materialelor, Editura Academiei
RSR, București, 1986.

Emil Oanță – Rezistența Materialelor, Curs și Aplicații, Editura fundației


“Andrei Șaguna”, 2004, 422 pag, ISBN 973-8146-38-0

Oanță Emil - “Probleme rezolvate de Rezistența Materialelor cu aplicații


în Ingineria Marină - Exemple de subiecte de examen”, 266 pag,
Editura Nautica, Constanța, 2012, ISBN 978-606-8105-65-9, 539.4

* * * - STCW Model Course 7.03 – Officer in Charge of a Navigational


Watch

26 – Răsucire
Emil Oanță – Rezistența Materialelor, curs și aplicații pentru învățământul cu frecvență redusă

S-ar putea să vă placă și