ROMNIA

CENTRUL REGIONAL DE FORMARE PROFESIONAL A ADULILOR

BRAOV Strada Poienelor Nr.5

Tel/Fax (+04068)419081

SUPORT DE CURS SUDOR

MATERIALE SI ECHIPAMENTE

IMBINARI SUDATE
1. NOTIUNI GENERALE 1.1Terminologie, definitii
Sudarea este operatia de realizare a unei imbinari nedemontabile a pieselor metalice utilizand incalzirea locala, presiunea sau ambele, cu sau fara folosirea unui metal de adaos, similar cu metalul pieselor de imbinat. Metalul sau aliajul supus operatiei de imbinare prin sudare se numeste metal de baza, iar metalul sau aliajul de adaos, sub forma de sarme sau granule, care se topeste in procesul de sudare, se numeste metal de adaos. Topirea metalului de adaos in amestec cu metalul de baza topit formeaza sudura. Metalul depus este materialul provenit din topirea metalului de adaos, care contribuie la formarea cusaturii. Cusatura este sudura de imbinare de-a lungul pieselor sudate, obtinuta prin solidificarea materialului de baza si a materialului de adaos, realizata prin aplicarea unui procedeu de sudare. La procedeele de sudare prin topire, sudura este format din depunerea prin topire a unui metal de adaos, iar la procedeele de sudare prin presiune sudura este format, n general, numai din materialul de baz. Metoda de sudare nseamn modul practic de execuie a unei suduri, in nd seam de grosimea piesei, de poziia ei !i de natura metalului de sudat, pentru obinerea unei mbinri de calitate. La aplicarea unei metode corespunztoare, se recomand s se in seama de consumul de material de adaos !i de consumul de energie, care trebuie s fie c t mai reduse, iar viteza de sudare c t mai mare. "e asemenea, este necesar ca tensiunile !i deformaiile care rezult dup folosirea unei metode de sudare s fie c t mai reduse, iar sudura !i zonele influenate termic din jurul sudrii s fie lipsite de pori, fisuri sau alte defecte. #n prezent, noiunea de sudare se extinde !i la mbinri de materiale nemetalice sau la mbinri de materiale metalice cu nemetalice. $udura realizat se mai nume!te custur sau cordon de sudur. #n jurul sudurii, partea de material de baz care nu a ajuns n stare de topire, dar care a suferit transformri structurale din cauza nclzirii puternice, formeaz zona influenat termic. %oriunea compus din sudur cu zonele influenate termic !i marginile nvecinate acestora formeaz mbinarea sudat a pieselor sudate .
&

$udarea pieselor sau ansamblurilor se execut prin diferite procedee. %rin proceedee de sudare se nelege totalitatea operaiilor te'nologice !i a metodelor folosite, n vederea obinerii de mbinri sudate. #n cadrul unui procedeu de sudare, cu acelea!i operaii te'nologice, n multe cazuiri este necesar folosirea diferitelor metode de sudare, n special la sc'imbarea grosimii pieselor de sudat . (plicarea celei mai corecte metode la sudarea unei piese are o influen 'otr toare nu numai asupra calitii sudurii, ci !i asupra productivitii !i costului.

1.2. Cl !ifi" re #ro"edeelor de !$d re

%rocedeele de sudare pot fi clasificate dup mai multe criterii) Dup modul n care sunt aduse marginile de mbinat ale pieselor : - de !$d re #rin to#ire - de !$d re #rin #re!i$ne La sudarea prin topire, marginile pieselor de mbinat sunt aduse n stare topit, iar dup solidificare se formeaz sudura. La sudarea prin presiune, marginile de mbinat, nclzite local sau nu, sunt presate una contra celeilalte p n la obinerea mbinrii necesare. Dup felul nclzirii marginilor de mbinat: - !$d re "%imi"&, la care marginile sunt nclzite !i topite local prin cldura dezvoltat de o reacie c'imic exotermic sau prin turnarea unui metal. "in aceast grup fac parte procedeele de topire cu flacra de gaze sau cu termit* - !$d re ele"tri"&, la care marginile sunt topite prin efectul caloric al arcului electric, fr exercitarea vreunei solicitri mecanice. "in aceast grup fac parte procedeele de sudare cu arc electric descoperit sau acoperit; - !$d re ele"tro"%imi"&, la care marginile de mbinat sunt topite cu arc electric n mediu de gaz protector inert sau reductor sau n mediu de gaze reductoare +,&, -.&/* - !$d re termome" ni"&, la care marginile de mbinat sunt nclzite cu ajutorul unei reacii c'imice, iar mbinarea se realizeaz n urma unei solicitri mecanice +presare, laminare, lovire/. #n aceast grup intr procedeele cu flacra de gaze i cu termit realizate prin presiune, precum !i procedeul de sudare prin for!are; - !$d$r ele"trome" ni"&, la care nclzirea marginilor se realizeaz electric, iar mbinarea se obine printr-o solicitare mecanic.
0

"in aceast grup fac parte procedeul de sudare prin rezisten electric !i procedeul de sudare prin presiune cap la cap n puncte n linie etc.; - !$d re me" ni"& #rin #re!i$ne l re"e sau #rin fre" re, la care mbinarea se obine prin aciunea unei fore de presare, frecare sau !oc. Sursa de energie folosit la sudare formeaz un criteriu de baz pentru clasificarea procedeelor de sudare. Dup felul energiei utilizate:

Felul energiei utilizate 1. 2nergie termoc'imic

Denumirea procedeului sau a grupei de procedee de sudare $udarea cu flacr de gaze $udarea cu termit $udarea cu arc electric $udarea prin presiune $udarea prin inducie $udarea dielectric $udarea electric n baie de zgur $udarea n vid cu fascicul de electroni $udarea la rece $udarea prin percuie $udarea prin explozie $udarea prin frecare $udarea prin ultrasunete $udarea prin radiaii

&.

2nergie electrotermic

0.

2nergie mecanic

3. 4.

2nergie radiant

$udarea prin lipire 2nergie termic nespecificat $udarea prin forjare $udarea n aer cald $udarea cu elemente nclzite

Clasificarea procedeelor de sudare , conform STAS 8325-77 S$d re "$ r" ele"tri". #n aceast grup intr toate procedeele de sudare cu arc electric vizibil sau acoperit +sub strat de flux/, cu electrod fuzibil sau nefuzibil, cu electrod de crbune, cu plasm etc. S$d re ele"tri"& #rin #re!i$ne. (ceast grup cuprinde procedeele de sudare prin rezisten electric) cap la cap n puncte n relief. %rocedeele cap la cap pot fi prin topire intermediar sau n stare solid. Tot n aceast grup intr !i sudarea prin presiune cu cureni de nalt frecven. S$d re "$ g 'e.(ceast grup cuprinde procedeele de sudare cu flacra de gaze !i oxigen) sudarea o"iacetilenic o"imetanic o"i#idric. Tot n aceast grup intr !i procedeele de sudare cu flacra de gaze !i aer) aeroacetilenic, aeropropanic. S$d re (n !t re !olid&.(ceast grup cuprinde procedeele de sudare la care marginile nu sunt aduse n stare de topire) cu ultrasunete prin frecare prin for!are cu energie mecanic mare $sudarea prin e"plozie% sudarea prin difuzie sudarea cu gaz prin presiune sudarea la rece sau prin presiune la rece. &lte procedee de sudare S$d re "$ termit #rin #re!i$ne sau !$d re #rin to#ire ele"tri"& (n ) ie de 'g$r& S$d re ele"trog ' S$d re #rin ind$"*ie S$d re "$ r di *ii l$mino !e S$d re "$ f !"i"$l de ele"troni S$d re #rin #er"$*ie Li#ire .(ceast grup cuprinde procedeele de lipire tare !i moale, precum !i de sudare prin lipire. Sudarea cu flac r de gaze este procedeul la care sursa termic o constituie flacra care rezult prin arderea unui gaz combustibil n amestec cu oxigen la ie!irea din suflaiul de sudare.

19

11

1.+ Ti#$ri de im)in ri !$d te

:mbinarea sudata este asamblarea rigida si nedemontabila, realizata prin aplicarea unui procedeu de sudare, intre elementele componente ale unui ansamblu obtinuta prin solidificarea materialului de baza topit si a materialului de adaos. :mbinarile sudate pot fi clasificate dupa mai multe criterii si anume) dupa forma sectiunii trans'ersale: - suduri cap la cap - suduri in muc'ie - suduri frontale - sudura in colt exterioara - sudura in colt interioara - suduri in cruce - suduri in T dupa modul de actionare a fortelor: - suduri prin suprapunere - suduri oblice - suduri laterale din punct de 'edere al pozitiei de sudare: %entru imbinari cap la cap la table si profile - orizontala - orizontala pe perete vertical +in cornisa/ - pe plafon +peste cap/ - verticala ascendenta sau descendenta %entru imbinari in colt la table si profile - orizontala cu un perete vertical - orizontala in jg'eab - pe plafon +peste cap/ - vericala ascendenta sau descendenta %entru imbinari la tevi - verticala - orizontala - inclinata

1&

10

13

14

2. MATERIALE ,ENTRU STRUCTURI SUDATE 2.1 M teri le de ) '

Materialele folosite pentru structurile sudate pot fi feroase sau neferoase. "intre materialele feroase, otelul are cea mai larga utilizare, datorita unor avantaje pe care le are, printre care proprietati de rezistenta superioare, proprietati de prelucrare mai mari etc. ;onta este putin utilizata in structurile sudate, datorita in special dificultatilor care le prezinta la sudare. M teri le fero !e Otel$l .telul este un aliaj fier-carbon +continutul de carbon pana la 1,6</ care mai contine si alte elemente sub forma de impuritati provenite din elaborare sau ca elemente introduse intentionat pentru aliere in scopul realizarii unor anumite proprietati. .telurile se pot grupa dupa diferite criterii, astfel) - dupa metoda de elaborare +oteluri Martin, electrice, T'omas, cu insuflare de oxigen etc./* - dupa compozitia c'imica, respectiv) otel carbon, slab aliat, mediu aliat si inalt aliat* - dupa destinatie +oteluri de constructie, oteluri de scule, oteluri cu destinatie speciala = pentru cazane de abur, pentru recipiente sub presiune etc./* - dupa structura +cu granulatie fina, perlitice, feritice, austenitice, martensitice/. -ont ;onta este un aliaj de fier carbon cu continutul de carbon peste 1,6< obisnuit acesta fiind cuprins intre &,9-3,4<. -aracteristicile de rezistenta ale fontei difera de cele ale otelului, fiind influentate in primul rand de structura pe care o are, respectiv de starea in care se afla carbonul in fonta. "in punct de vedere al sudarii, fonta prezinta unele dificultati, sudarea ei impunand te'nologii speciale. :n afara fontelor brute +utilizate in general pentru elaborarea otelurilor sau pentru obtinerea fontelor de a doua topire/, in te'nica se utilizeaza mult fontele de a doua topire +turnate in piese/ care din punct de vedere al structurii pot fi albe, cenusii, maleabile, modificate sau cu proprietati speciale* principalele categorii de fonte elaborate in tara sunt) - fonta cenusie turnata in piese* - fonta maleabila turnata in piese*
15

- fonta cu grafit nodular turnata in piese* - fonta refractara. M teri le nefero !e "intre materialele neferoase folosite in constructii sudate, cele cu utilizarea cea mai larga sunt) - cuprul si aliajele de cupru. -uprul se foloseste sub forma de table +grosimi pana la 4 mm/, placi +grosimi de 5-09 mm/ si tevi trase fara sudura +diametrul exterior de 4-79 mm si grosimea peretelui de 9,4-4 mm/. (liajele cuprului utilizate) alame +aliaje cupru-zinc/, tombacuri +aliaje cupru-zinc cu continut de zinc de 19-&9</ si bronzuri +aliaje cupru-staniu sau alt element/* - aluminiul si aliajele de aluminiu. (luminiul se foloseste sub forma de table +grosimi pana la 4 mm/ si tevi trase fara sudura +diametrul exterior de 4-79 mm si grosimea peretelui de 9,64-4 mm/. (liajele de aluminiu utilizate sunt) aliaje de aluminiu deformabile, turnate in blocuri sau in piese si se folosesc sub forma de table cu grosimi pana la 4 mm* - nic'elul si aliajele de nic'el. >ic'elul se foloseste sub forma de table, profile sau piese turnate. (liajele de nic'el - care se folosesc sub forma de table, tevi, bare, piese forjate sau piese turnate - sunt) monel +aliaj cu 54-69< nic'el si 0&-&6< cupru/, monel ? +aliaj greu sudabil, avand 54-69< nic'el, 0&-&6< cupru si 3< aluminiu/, inconel +aliaj cu 79< nic'el, 13< crom si 5< fier/. $udabilitatea este influentata de numerosi factori care se refera la materialul de baza si de adaos, te'nologia de sudare si conceptia constructiei sudate. 2lementele componente ale otelurilor influenteaza asupra caracteristicilor mecanice si te'nologice, cat si comportarea la sudare a otelurilor. Infl$ent "om#o'itiei "%imi"e Carbonul este elementul de baza care influenteaza asupra caracteristicilor mecanice cat si sudabilitatea otelului. -resteea continutului de carbon favorizeaza producerea carburilor care provoaca marirea sensibilitatii otelului la calire si formarea componentilor structurali de calire, cu duritate si fragilitate ridicate, ceea ce favorizeaza producerea fisurilor in imbinarile sudate. -u cat continutul de carbon creste, cu atat scade sudabilitatea otelului. %entru aceasta, la constructiile sudate de importanta mai mare, se admite utilizarea otelurilor cu continut de carbon de "el m$lt .,2/0. Infl$ent f "torilor de n t$r "on!tr$"ti1

16

$udabilitatea otelurilor este influentata de grosimea pieselor de sudat, tipul imbinarii, modul de prelucrare a marginilor, rigiditatea constructiei sudate etc. -resterea grosimii peretelui pieselor de sudat, contribuie la favorizarea producerii fisurilor in imbinare, deoarece viteza de racire a sudurii si gradul de supraincalzire a materialului, la sudare, se maresc, iar gradul marit de franare a dilatarilor si contractiilor determina cresteea tensiunilor remanente provocate de sudura. "e asemenea, producerea fisurilor este favorizata de tipul de imbinare, forma si dimensiunile rostului de sudura, cand determina cresteea volumului de metal depus, precum si pozitia imbinarii in cadrul constructiei sudate, natura si marimea eforturilor exterioare care solicita constructia sudata in timpul exploatarii. la alegerea materialului de baza trebuie sa se ia in considerare si conditiile de lucru a constructiei sudate si in special posibilitatea functionarii la temperaturi scazute, la care otelul poate deveni fragil. Infl$ent f "torilor de n t$r te%nologi" -ei mai importanti factori sunt) - procedeul de sudare aplicat* la sudarea prin topire cu arc electric, comparativ cu sudare cu flacara se realizeaza o concentrare locala de caldura mai mare, o zona influentata termic mai ingusta si o cantitate de caldura data materialului de baza mai mica, deformatiile si tensiunile remanente fiind mai mici* - tipul electrodului* au o actiune nefavorabila electrozii care provoaca cresteea continutului de 'idrogen in cusatura sudata +electrozii acizi, celulozici, rutilici/* - regimul de sudare +valori prea mari pentru intensitatea si tensiunea curentului, viteza mare de racire, straturi groase de sudura/ si conditiile in care se executa sudura +la temperaturi scazute, sub actiunea vantului si a precipitatiilor atmosferice etc./ pot favoriza producrea fisurilor in imbinarile sudate, mai ales in cazul otelurilor sensibile la calire.

2.2 M teri le de d o! Ele"tro'i in1eliti

2lectrozii inveliti sunt vergele metalice acoperite cu o masa mai mult sau mai putin groasa, de materiale, in general nemetalice, cu o

17

compozitie complexa, denumita invelis. 2lectrozii servesc la formarea arcului de sudare si constituie in acelasi timp si materialul de adaos. La una din extremitati, electrodul este dezvelit pe o distanta de &4 mm pentru a permite prinderea in clestele portelectrod. :n anumite situatii, la electrozi cu diametrul pana la 0,&4 mm se obisnuieste ca portiunea dezvelita pentru prindere sa fie amplasata la mijloc. %entru asigurarea amorsarii rapide a arcului, suprafata frontala a electrodului, la extremitatea opusa celei de prindere, este de asemenea dezvelita. :nvelisul electrodului are urmatoarele scopuri) - dirijeaza arcul in prelungirea electrodului si permite deplasarea acestuia conform cerintelor procesului de sudare* - usureaza amorsarea arcului, favorizand ionizarea +producerea ionilor/* - mareste stabilitatea arcului* - protejeaza metalul topit impotriva patrunderii oxigenului si azotului din aer, in timpul trecerii din electrod in piesa* - formeaza o zgura mai usoara decat metalul si cu temperatura de topire mai mica decat acesta, asigurand astfel curatirea si degazarea baii de sudura* - permite incorporarea unor elemente care imbunatatesc proprietatile metalului depus, iar uneori contine pulbere de fier care contribuie la cresteea cantitatii de metal depus* - formeaza pe suprafata cordonului de sudura un strat mai mult sau mai putin continuu, ferindu-l astfel de actiunea aerului si incetineste racirea. Dimen!i$nile ele"tro'ilor "imensiunile de baza ale electrozilor sunt) diametrul vergelei metalice si lungimea acesteia.

18

Gro!ime !i n t$r in1eli!$l$i :n functie de grosimea invelisului, electrozii se pot clasifica in) electrozi cu invelis subtire* electrozi cu invelis mediu* electrozi cu invelis gros* electrozi cu invelis foarte gros.

%entru aceeasi compozitie de invelis, calitatea metalului depus este cu atat mai buna cu cat invelisul este mai gros. . caracteristica impusa la toate tipurile de electrozi inveliti este coaxialitatea invelisului fata de vergeaua metalica. Lipsa de coaxialitate a invelisului determina in timpul sudarii deplasarea arcului, ingreunand sau c'iar intrerupand procesul. :nvelisul electrozilor se realizeaza fie prin imersionare +scufundare/ intr-o pasta cu o anumita compozitie, fie prin presare, respectiv trecerea vergelei printr-o masina speciala care imbraca exteriorul vergelei in pasta, rezultand un invelis perfect cilindric. 2lectrozii folositi in prezent sunt aproape in exclusivitate fabricati prin presare. :nvelisul electrozilor este realizat din mai multe materiale, cu diferite compozitii c'imice, existand mai multe posibilitati de clasificare a invelisurilor. -lasificarea cea mai raspandita se bazeaza pe natura produselor care compun invelisul. %otrivit acestei clasificari exista sapte tipuri de invelisuri, fiecare fiind simbolizat cu o litera) - In1eli!$l "id 2 !im)ol A 2 avand grosime medie sau groasa produce o zgura cu caracter acid, pe baza de oxizi de fier, oxizi de mangan si bioxid de siliciu. @gura se solidifica in forma caracteristica fagurelui si se desprinde usor. %atrunderea este buna, in special la invelisul gros, iar electrodul are o viteza de topire mare si suporta intensitati mari de curent. $e utilizeaza in special la sudarea in pozitie orizontala.
&9

2lectrozii in invelis acid pot fi folositi atat in curent alternativ, cat si in curent continuu. :nvelisul acid asigura metalului depus proprietati mecanice bune. - In1eli!$l ) 'i" 2 !im)ol B 2 este compus de regula din carbonati de calciu sau alti carbonati si fluorina, formand o zgura cu caracter bazic. :nvelisul bazic este de obicei gros, producand o zgura compacta, de culoare maron inc'is cu aspect lucios si in cantitate relativ redusa. @gura este destul de vascoasa, insa se separa repede de metalul topit, pericolul aparitiei incluziunilor de zgura fiind redus. %roprietatile mecanice ale metalului depus sunt foarte bune, in special rezilienta la temperaturi sub 9A-. "e asemenea, metalul depus cu electrozi in invelis bazic este deosebit de rezistent la fisurarea la cald sau la rece. "atorita faptului ca invelisul bazic este foarte 'igroscopic +absoarbe umezeala/, electrozii cu acest invelis trebuie pastrati in incaperi uscate, iar inainte de utilizare trebuie uscati in cuptoare speciale. ;olosirea acestor electrozi fara uscare prealabila face aproape sigura aparitia porilor si mareste pericolul de fisurare. - In1eli!$l "el$lo'i" 2 !im)ol C 2 avand de obicei grosime medie, contine o mare cantitate de materii organice, combustibile, prin a carei ardere se produce un volum mare de gaze, care protejeaza baia de sudura. @gura produsa este putin abundenta si se desprinde foarte usor. :nvelisul celulozic asigura electrozilor o patrundere mare si o viteza de topire ridicata. Topirea se face cu multi stropi, iar suprafata cusaturii este neuniforma. 2lectrozii cu invelis celulozic sunt folositi pentru sudarea in toate pozitiile, sudarea facandu-se cu curent continuu cu polaritate inversa +B la electrod/ sau cu curent alternativ. - In1eli!$l o3id nt 2 !im)ol O 2 este in general invelis gros, compus in principal din oxid de fier +cu sau fara oxizi de mangan/, cu siliciu si silicati naturali +talc, mica, etc./. @gura este grea, compacta, in majoritatea cazurilor desprinzandu-se de la sine. -usatura de sudura are un aspect deosebit de frumos, insa patrunderea este redusa. 2lectrozii cu invelis oxidant se folosesc in curent continuu sau alternativ, in pozitie orizontala. $e folosesc la sudarea otelurilor cu continut redus de carbon, proprietatile mecanice ale metalului depus fiind destul de reduse. - In1eli!$l r$tili" 1 2 !im)ol R 2 avand grosimea medie sau groasa, contine o mare cantitate de rutil +bioxid de titan/. @gura este vascoasa si densa. (rcul functioneaza deosebit de linistit si sigur, producanduse putini stropi. 2lectrozii cu invelis rutilic pot fi folositi pentru
&1

sudarea in toate pozitiile, la curent alternativ sau continuu. (cesti electrozi prezinta susceptabilitate la fisurare, in special la sudarea in pozitie verticala. %roprietatile mecanice ale metalului depus sunt bune. - In1eli!$l r$tili" 2 4tit ni"5 2 !im)ol T 2 avand grosime medie, compus tot pe baza rutilului, produc o zgura mai fluida si mai putin densa decat electrozii rutilici. 2lectrozii cu invelis titanic se folosesc in special la sudarea in pozitia verticala sau peste cap, la curent continuu sau alternativ. - Alte in1eli!$ri 2 !im)ol 6. $imbolul C este destinat acelor invelisuri care nu au fost specificate mai inainte. 2lectrozii cu invelisuri care contin pulbere de fier sau alte materiale care nu influenteaza proprietatile caracteristice invelisurilor de mai inainte, se incadreaza in simbolul respectiv si nu la simbolul C. Elemente " r "teri!ti"e le ele"tro'ilor :n afara de compozitia si caracteristicile invelisului, electozii sunt caracterizati de cateva elemente din care mai importante sunt) - caracteristicile mecanice ale metalului depus, respectiv rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea, rezilienta si duritatea* - compozitia c'imica a metalului depus* - timpul de topire, care reprezinta timpul in care se topeste electrodul, folosind o intensitate medie a curentului +proprie fiecarui electrod/* - coeficientul de depunere, care reprezinta cantitatea de metal ce se depune dintr-un anumit electrod, raportata la o intensitate de curent de 1( in unitatea de timp +1 ora sau minut/* coeficientul de depunere se masoara in gD(E' sau gD(Emin. Cl !ifi" re !i !im)oli' re ele"tro'ilor 2xista mai multe criterii de clasificare a electrozilor. :n cele ce urmeaza se va prezenta o clasificare a electrozilor dupa destinatia lor. %otrivit acestui criteriu exista urmatoarele categorii de electrozi inveliti) - electrozi pentru sudarea otelurilor; - electrozi pentru sudarea fontelor; - electrozi pentru sudarea metalelor neferoase; - electrozi pentru scopuri speciale. 2lectrozii pentru sudarea otelurilor, cei mai raspanditi si cei mai numerosi, pot fi clasificati dupa mai multe criterii. -onform $T($ 11&458, electrozii inveliti pentru sudarea otelurilor sunt clasificati dupa destinatie, in urmatoarele grupe)

&&

: = electrozi pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate cu rezistenta la rupere F+Gr/H44 da>Dmm&* :: = electrozi pentru sudarea otelurilor de inalta rezistenta cu F+Gr/I43 da>Dmm&* ::: = electrozi slab aliati pentru sudarea otelurilor slab aliate rezistente la temperaturi de pana la 599J-* :C = electrozi pentru incarcarea prin sudare cu metal avand proprietati speciale* C = electrozi pentru sudarea otelurilor inalt aliate, inoxidabile, anticorosive si refractare. La randul lor, electrozii din grupele : si ::, se clasifica in diferite tipuri, pe baza caracteristicilor mecanice ale metalului depus prin sudare. -lasificarea fiecarui tip si marca de electrod se face pe baza caracterului si grosimii invelisului, pozitiilor de sudare, caracterul curentului de sudare si caracteristicile te'nice speciale. %entru usurarea identificarii electrozilor si pentru mentionarea tuturor caracteristicilor electrozilor, s-a ales un sistem de notare prescurtat a acestor caracteristici, prin diferite simboluri. -aracteristicile electrozilor din grupele :, :: si ::: se simbolizeaza astfel) - caracteristicile mecanice = dupa valorile minime ale rezistentei la tractiune, alungirii si rezilientei* - compozitia c'imica = prin literele elementelor principale de aliere urmate de o cifra care reprezinta continutul mediu al elementului respectiv* - caracterul invelisului = printr-o litera* - grosimea invelisului cu urmatoarele litere) $ = invelis subtire* m = invelis mediu* g = invelis gros* fg = invelis foarte gros. %ozitiile de sudare in care poate fi folosit electrodul sunt simbolizate astfel) 1 = toate pozitiile* & = toate pozitiile, mai putin vertical de sus in jos* 0 = pozitia orizontala, orizontala in jg'eab si usor inclinata* 3 = pozitia orizontala si orizontala in jg'eab. -aracterul curentului de sudare se simbolizeaza astfel) 1 = curent continuu si alternativ* & = curent continuu. -aracteristicile speciale se simbolizeaza dupa cum urmeaza) , = electrozi cu continut scazut de 'idrogen* % = electrozi cu patrundere adanca* ;e = electrozi cu invelis cu continut de pulbere de fier de cel putin 14<. $imbolizarea unui electrod cuprinde) denumirea comerciala a marcii, toate caracteristicile electrodului, conform celor de mai sus.
&0

%entru

electrozii din grupa :C, clasificarea si simbolizarea este stabilita de $T($ 6&31-58. -lasificarea si simbolizarea lor se face pe baza compozitiei c'imice, pe grupe de aliere, a duritatii metalului depus si a proprietatilor speciale ale acestuia. 2lectrozii inveliti pentru sudarea fontei se clasifica si simbolizeaza conform $T($ 6&3&-58, in functie de felul aliajului folosit la vergea si caracterul invelisului. , !tr re !i de#o'it re ele"tro'ilor %astrarea si depozitarea electrozilor are o importanta deosebita in calitatea cusaturilor de sudura obtinute. :n general, electrozii trebuie pastrati in cutile in care sunt furnizati din fabricatie, sortati pe marci, loturi de fabricatie si dimensiuni. %entru evitarea necunoasterii marcilor electrozilor in timpul utilizarii lor, capatul neinvelit este vopsit intr-o culoare distincta sau, pe invelisul fiecarui electrod este inscriptionata denumirea comerciala a acestuia. "e asemenea, electrozii sunt livrati in cutii bine inc'ise, pe care se noteaza marca comerciala, simbolizarea electrodului, diametrul, greutatea cutiei, lotul +sarja/ de fabricatie, intensitatea recomandata si indicatiile de utilizare. %astrarea electrozilor cu invelis acid, oxidant sau titanic se face in magazii uscate. :n cazul unei umiditati excesive, se recomanda plasarea in incaperea respectiva a unor cartuse cu materiale absorbante +de exemplu silicagel/, sau incalzirea incaperii la o temperatura de 09-39J-. 2lectrozii cu invelis bazic, datorita 'igroscopicitatii acestuia, trebuie pastrati in conditii deosebite. %astrarea acestor electrozi in invelisul original este obligatorie. :n cazul executarii unor lucrari importante, electrozii cu invelis bazic, livrati in cutii de carton, trebuie obligatoriu uscati la &49-099J- timp de &-& 1D& '. Kscarea cu flacara desc'isa sau supraincalzirea de scurta durata a electrozilor este total neindicata. "upa uscare, sau dupa scoaterea dintr-o cutie originala
&3

metalica, electrodul trebuie folosit in cel mult 7 ore, sau si mai bine, trebuie pastrat in permanenta in etuve mobile incalzite.

&4

&5

G 'e de #rote"tie
,ro#riet tile g 'elor de #rote"tie %entru protejarea metalului topit, la sudarea in mediu de gaz protector se utilizeaza doua feluri de gaze) - gaze de protectie inerte +argon, 'eliu/* - gaze de protectie active +'idrogen, oxigen, bioxid de carbon si amestecuri ale acestora cu argon sau 'eliu/ ;olosirea lor confera arcului electric proprietati avantajoase, in functie de metalul ce se sudeaza. A"ti1it te "%imi" g 'elor de #rote"tie -omportamentul gazelor in timpul procesului de sudare se explica prin gradul lor de activitate c'imica. :n functie de aceasta, ele se pot grupa astfel) G 'e inerte l tem#er t$r in lt Lazele cele mai utilizate in astfel de conditii sunt argonul si 'eliu. (cestea sunt gaze monoatomice si nu reactioneaza cu nici un alt corp in plasma arcului de sudura, fapt datorita caruia se mai numesc si gaze inerte. (ceasta proprietate le permite sa protejeze electrodul si metalul topit contra gazelor din aer.
&6

"atorita potentialelor diferite de ionizare, argonul si 'eliul se comporta diferit la sudarea prin procedeul M:L. (rgonul pur spre exemplu nu asigura un transfer corect in arc al picaturilor la sudarea otelurilor si din acest motiv se adauga in anumite proportii oxigen sau -.&. G 'e red$" to re ,idrogenul este folosit in stare pura numai la sudarea arc-atom, unde disocierea moleculei e folosita pentru usurarea transferului de caldura. La sudarea prin procedeul M:L 'idrogenul nu e folosit decat in amestec, fie cu argon, fie cu azot. G 'e o3id nte -u toate ca se urmareste protejarea arcului si a baii de metal topit impotriva actiunii gazelor din aer +care contin &9< oxigen/, totusi oxigenul se utilizeaza, in procente reduse si bine dozat, in amestec cu alte gaze. :n cazul sudarii prin procedeul M:L a otelurilor carbon, prezenta catorva procente de oxigen in amestec cu argon au ca efect fluidizarea baii de metal topit, fara a sc'imba esential caracteristicile mecanice ale imbinarilor. Com#ort re l !$d re g 'elor de #rote"tie

%roprietatile fizice si c'imice ale gazelor folosite pentru protectie la sudare se manifesta printr-o comportare ce trebuie analizata atat la gazele pure cat si la amestecurile binare sau ternare cele mai folosite. Argon$l este cazul cel mai eficace pentru protectia electrozilor de Nolfram la procedeul M:L, mare lui putere de ionizare favorizand stabilirea si stabilitatea arcului. "atorita conductibilitatii termice relativ reduse, partea centrala a coloanei arcului e mentinuta la o temperatura ridicata, picaturile de metal ce se deplaseaza in arc ramanand mai fluide. $udarea prin procedeul M:L cu arc lung si intensitati mari de curenti cu transfer fin e posibila numai la utilizarea unei atmosfere protectoare bogata in argon +peste 74</. 7eli$l se utilizeaza in special la sudarea prin procedeul M:L numai in curent continuu, indiferent de metalul sudat +aliaje usoare, cupru etc./ %rincipalele avantaje ale utilizarii sale sunt) - cresteea vitezei de sudare*

&7

- cresteea grosimilor sudabile printr-o singura trecere sau doua treceri opuse* - incalzire locala mai intensa a metalelor bune conducatoare de caldura. :n stare pura este impropriu pentru sudarea M:L, proprietatile fizice fiind puse in evidenta +potentialul de ionizare/ in amestecurile argon-'eliu, care permit obtinerea de penetrari si viteze de sudare mai ridicate. Bio3id$l de " r)on. :ncepand de la temperatura de 3999J?, atinsa usor in axa coloanei arcului, bioxidul de carbon se disociaza aproape complet. -a efect, aceasta disociere duce la cresteea volumului de gaz protector, transferul efectuandu-se prin picaturi mari, cu sau fara scurtcircuit, in functie de tensiune si de densitatea de curent. Kn regim cu intensitate ridicata permite obtinerea unei penetratii importante. Ame!te"$ri )in re. :n prezent se utilizeaza un mare numar de amestecuri de gaze, in scopul ameliorarii rezultatelor ce se pot obtine cu gazele pure +viteze de depunere, penetratie, calitatea imbinarilor etc./. (ceste amestecuri se pot obtine fie prin combinarea la locul utilizarii a gazelor din tuburi separate, in functie de specificul lucrarilor ce se executa, fie gata amestecate in proportii stabilite, livrate ca atare in butelii de la furnizor. %rincipalele amestecuri binare sunt urmatoarele) - argonB'eliu, care se utilizeaza la sudarea aliajelor usoare cu grosime mare +in general pe masini automate/ si pentru sudarea prin procedeul M:L a otelurilor galvanizate* - argonB-.&, care se utilizeaza la sudarea otelurilor nealiate cu putin carbon sau slab aliate, se obtine un arc linistit, cu stropiri reduse, permitand sudarea in conditii mai usoare, cu sarme mai groase, avand continut relativ redus de elemente dezoxidante* - -.&B.&, este convenabil pentru sudarea otelurilor carbon usor sudabile, cu grosimi mari* se micsoreaza riscul de fisurare, obtinanduse cusaturi cu aspect placut* - (rgonB'idrogen, care se utilizeaza in diferite proportii la sudarea prin procedeul M:L si pentru protectia sudurilor pe spate

&8

09

01

0&

$istemul comporta o statie prevazuta cu un dispozitiv ( de amestecare pentru doua componente +(rB-.&/ la care gazele sunt dirijate la presiuni egale prin intermediul regulatoarelor de presiune F, venind de la rampele cu tuburi de argon +(1, (&/ si -. & +O1, O&/ sau de la statiile de stocare in stare lic'ida. (mestecul dozat de amestecator trece prin rezervorul tampon FT si apoi este dirijat prin reteaua de conducte de distributie la posturile de sudare - de pe fluxul de fabricatie. ;iecare post de sudare se leaga la retea prin intermediul unui robinet de reglaj si al unui debitmetru.

S rme #entr$ !$d re

$pre deosebire de sudarea cu electrozi inveliti sau sub flux, unde prin compozitia materialului pulverulent utilizat se poate interveni asupra compozitiei baii de metal topit, la sudarea sub protectie de gaz cu sarma plina nu se mai poate actiona asupra baii in fuziune. "aca invelisul sau fluxul, prin ardere la temperatura arcului formeaza gaze si zgura care asigura atat protectia impotriva gazelor din aer, cat si elemente dezoxidante si de aliere, la sudarea cu sarma-electrod plina in mediu de gaz protector, singur materialul de adaos trebuie sa contina toate elementele necesare obtinerii rezultatelor dorite. %rintre altele, elementele de aliere ale sarmei trebuie sa asigure metalului depus o compozitie c'imica cat mai apropiata de cea a metalului de baza, in vederea obtinerii unor caracteristici mecanice comparabile. $armele-electrod utilizate la sudarea prin procedeul M(L trebuie sa aiba o compozitie c'imica corespunzatoare, avand in vedere pierderile elementelor de aliere ce au loc datorita oxidarii la temperatura arcului. Oioxidul de carbon, ca atare din amestecul de gaze utilizat, se descompune la temperatura arcului in monoxid de carbon si oxigen. -arbonul din baia de sudura reactioneaza cu oxigenul astfel produs, formand monoxidul de carbon, ce reprezinta una din cauzele aparitiei porilor in cusatura. %entru evitarea acestei reactii nedorite, sarma electrod trebuie sa contina elemente dezoxidante care sa elimine oxigenul. -ele mai multe sarme-electrod sunt aliate cu siliciu si mangan, aceste elemente combinandu-se cu oxigenul si formand o pelicula de zgura, ce se separa la suprafata baii de sudura. Knele sarme-electrod mai contin in afara de siliciu si mangan, cantitati mici de aluminiu si titan.

00

Infl$ent elementelor de liere 2lementele de aliere ale sarmelor-electrod utilizate la sudare se impart in doua grupe) elemente active, care produc usor reactii in baia de sudura sunt) -, (l, @r, Ti, $i, C, Mn, >b* acestea se pierd in mare masura in timpul operatiei de sudare. elemente stabile, care se transfera in mare masura din sarma in imbinarea sudata sunt) -r, Mo, %, $, >i, -u. ;ierul = ambele produse de oxidare sunt daunatoare* inrautatind caracteristicile mecanice. $iliciul = cel putin 9,0< din continutul de $i al sarmei ar trebui sa se regaseasca in sudura, pentru ca porozitatile datorita -. sa fie evitate. Manganul = are putere mica de dezoxidare, dar in componenta cu siliciul formeaza o zgura cu ;e-Mn-$i ce se separa de metal. -ombinandu-se cu sulful, contribuie la evitarea fisurilor la cald si la imbunatatirea caracteristicilor mecanice ale otelului. (luminiul = este un element cu afinitate pentru oxigen mai mare decat siliciul. Titanul = influenteaza favorabil asupra tenacitatii sudurii Canadiul = influenteaza cresteea duritatii otelului. >iobiul = se utilizeaza la otelurile inoxidabile, ca element de stabilizare a structurii austenitice. La otelurile carbon aliate cu mangan, adaosul de niobiu are ca efect finisarea granulatiei si marirea tenacitatii cusaturii. -romul = se utilizeaza la otelurile slab aliate, de preferinta impreuna cu nic'elul sau molibdenul si are ca efect cresteea rezistentei Molibdenul = imbunatateste rezistenta la temperaturi ridicate si rezistenta la fluaj a otelurilor aliate. >ic'elul = creste rezilienta la temperaturi scazute. -uprul = in procent mai mare de 9,3< poate provoca fisuri la cald, insa in prezenta nic'elului acest efect este diminuat. $ulful si fosforul = nu ard in arcul de sudura si e bine sa nu depaseasca maximum 9,90< fiecare, procent ce nu influenteaza negativ caracteristicile imbinarii sudate. S rme #line (legerea sarmelor pentru sudare trebuie facuta in functie de doua criterii principale) - procedeul de sudare* - compozitia c'imica.

03

$armele pentru sudare cuprinse in $T($ 11&5-79 sunt destinate urmatoarelor procedee de sudare) - sudare oxiacetilenica* - sudare sub strat de flux* - sudare in mediu de gaz inert* - sudare in mediu de -.& sau amestecuri de gaze. :n functie de nivelul de aliere si de destinatie sarmele sunt grupate dupa cum urmeaza) - sarme nealiate si slab aliate, pentru sudarea otelurilor nealiate cu putin carbon* - sarme mediu si inalt aliate, pentru incarcare prin sudare* - sarme inalt aliate, pentru sudarea otelurilor inoxidabile si refractare. :n tabel sunt prezentate marcile de sarme pline destinate sudarii in mediu de -.& sau amestecuri de -.& cu .& si (r.

04

05

S rme t$)$l re $m#l$te "$ #$l)ere $armele tubulare umplute cu pulbere sunt cunoscute sub denumirea de sarme cu miez si sunt realizate dintr-un invelis metalic, umplut cu un amestec de materiale pulverulente care constituie miezul sarmei. :nvelisul metalic serveste la transmiterea curentului de sudare si constituie materialul de aport necesar imbinarii* totodata are rolul de a pastra miezul de pulbere si a-i asigura introducerea continua in zona imbinarii, in vederea asigurarii desfasurarii corecte a procesului de sudare. Miezul de pulbere este constituit dintr-un amestec de materiale similare cu cele utilizate la invelisul electrozilor pentru sudare si are rol de zgurifiant, gazifiant, reducator si de aliere a baii metalice a metalului depus. "in punctul de vedere al modului de utilizare, sarmele tubulare cu pulbere se impart in doua categorii) - sarme tubulare ce necesita protectie suplimentara la sudare* - sarme tubulare autoprotectoare. %entru sudarea cu sarmele din prima categorie se utilizeaza in special -.&-ul, obtinandu-se pentru metalul depus caracteristici mecanice superioare. :n functie de compozitia miezului si caracterul zgurii, sarmele tubulare se clasifica in urmatoarele tipuri) - sarme de tip titanic +acid, rutilice/* - sarme semibazice +fluorino-titanice/* - sarme bazice +fluorino-calcice/. Toate tipurile de sarme tubulare cu pulbere se impart in doua grupe mari, in functie de lucrarile la care sunt utilizate) - sarme pentru imbinari sudate* - sarme pentru incarcari cu straturi dure si cu proprietati speciale.

06

07

08

Am) l re , tr n!#ort$l !i de#o'it re ! rmelor (mbalarea sarmelor se face pe bobine din material plastic, ale caror tipodimensiuni au fost general acceptate. Oobinele cu diametrul exterior de P099 mm sunt cele mai raspandite, fiind utilizate la marea majoritate a semiautomatelor de sudare. Lreutatea unei bobine pline cu sarma este de 1&-14 Qg. :n vederea protejarii impotriva umiditatii, bobinele de material plastic sunt introduse in pungi de polietilena din care se scoate aerul si apoi sunt ambalate in cutii de carton. Transportul se efectueaza pe palete sau in containere, raspunderea pentru manipularea la descarcare revenind beneficiarului. (ceasta manipulare trebuie efectuata cu grija pentru a nu deteriora bobinele, care sunt fragile. . bobina sparta nu mai poate fi utilizata, fiind necesara rebobinarea sarmei pentru a fi recuperata. "epozitarea la beneficiar trebuie efectuata in spatii anume destinate, in incaperi uscate, pentru ferirea pe un timp mai indelungat de actiunea umezelii, care poate provoca oxidarea sarmei.

39

UNELTE SI EC7I,AMENTE
1. INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL
%entru masurarea dimensiunilor liniare, a ung'iurilor, precum si pentru determinarea abaterilor de la forma geometrica a pieselor se folosesc diferite aparate de masurat. %entru masurarea pieselor la care nu se impune o precizie prea mare in prelucrare se folosesc) Rigl met li" fle3i)il = serveste pentru masurarea lungimilor. 2a este confectionata din banda de otel laminat la rece si are lungimea de masurare de la 199 = &999 mm, latimea de la 1& = 09 mm, iar grosimea de la 9,0 = 1 mm. (ceasta rigla se executa cu doua scari, gradate in centimetri si milimetri pe aceeasi fata. %recizia de masurare cu rigla metalica este de 9,&4 mm.

Masurarea cu rigla gradata La masurarea lungimilor, rigla gradata se aseaza pe piesa de masurat astfel ca diviziunea 9 a riglei sa coincida cu una din muc'iile piesei sau cu punctul de unde incepe masurarea, iar muc'ia riglei trebuie sa fie paralela cu muc'ia piesei. "iviziunea care coincide cu capatul lungimii de masurat sau cu cealalta muc'ie a piesei ne arata marimea piesei masurate. La citirea valorii lungimii masurate privirea trebuie sa cada perpendicular pe rigla. :n cazul cand raza vizuala cade oblic sau cand rigla s-a asezat gresit pe suprafata piesei, valoarea dimensiunii citite va fi gresita.

31

:n mod asemanator se efectueaza si masurarea cu ruleta de buzunar. R$let de )$'$n r = este formata dintr-o panglica de otel flexibil si o cutioara in care se infasoara aceasta. %anglica de otel are lungimea de 1-& m si este prevazuta cu diviziuni care marc'eaza centimetri si milimetri.

Kneori partea superioara a panglicii este divizata in toli. "atorita flexibilitatii otelului din care este confectionata panglica, ruleta se foloseste cu bune rezultate si la masurarea lungimilor pe suprafete curbe. S )lo nele = sunt foarte des intrebuintate pentru verificarea formei pieselor. (ceste sabloane au diferite forme, deoarece si piesele care se verifica au forme geometrice variate. Cerificarea suprafetelor profilate si plane cu sabloanele se face prin aplicarea acestora direc pe piesa. (poi se priveste spre lumina, pentru a observa daca sablonul coincide sau nu cu forma piesei. :n cazul in care razele de lumina nu patrund intre sablon si piesa, putem considera ca piesa are forma ceruta.

3&

30

-u sublerul din figura se efectueaza masurari cu o precizie de 9,19 mm. (cest subler se compune din doua piese principale, care se deplaseaza una de-a lungul celeilalte. %iesa fixa = rigla 1 = este divizata la partea inferioara in centimetri si milimetri. La una din extremitati, rigla gradata este prevazuta cu un cioc lung 0 si unul scurt &. %artea mobila = cursorul 3 = este prevazuta de asemenea cu un cioc lung 5 si unul scurt 4. La partea inferioara, cursorul are o scara gradata pe o anumita portiune. (ceasta scara, 6, se numeste vernier. %entru masurarea adancimilor se foloseste tija 7, iar pentru fixarea cursorului pe rigla gradata = surubul 8. (ernierul = reprezinta un segment de dreapta lung de 8 mm, care este impartit in 19 parti egale. %rin urmare, o diviziune a vernierului reprezinta 9,8 mm, adica ea este cu 9,1 mm mai mica decat fiecare diviziune de pe rigla. :n acest caz, prima diviziune a vernierului se afla cu 9,1 mm la stanga primei diviziuni a riglei* a doua diviziune a vernierului se afla cu 9,& mm la stanga diviziunii & a riglei s.a.m.d. "iviziunea 19 a vernierului coincide exact cu diviziunea 8 de pe rigla gradata a sublerului. S$)ler$l de d n"ime este construit pe aceleasi principii ca si cel descris mai sus. "eosebirea consta insa numai in aceea ca rigla sublerului de adancime nu este prevazuta cu ciocuri.

$ublerul de adancime este compus din rigla gradata 1, suprafata de masurare a riglei &, cursorul 0, talpa cursorului 3, suprafata de masurare a cursorului 4, vernierul 5, surubul de fixare a cursorului 6, dispozitivul de avans fin 7, surubul dispozitivului de avans fin 8, piulita dispozitivului 19 si surubul de fixare a dispozitivului de avans fin 11. -u acest subler se masoara adancimile, canalele pieselor etc. La acest subler trebuie protejate suprafetele de masurare.

33

 Mi"rometr$l = se foloseste pentru masurarea diferitelor dimensiuni ale pieselor* micrometrul se construieste in functie de dimensiunile de masurat. "e exemplu, diametrele exterioare ale pieselor se masoara cu micrometrul de exterior, diametrele interioare = cu micrometrul de interior, iar adancimile = cu micrometrul de adancime. Micrometrul este un aparat de masurat mai precis decat sublerul. Micrometrul de e"terior

$e compune dintr-o potcoava 1, pe care se afla fixat bratul cilindric &, prevazut pe partea exterioara de-a lungul generatoarei, cu gradatii in milimeti si jumatati de milimetri. :n interiorul bratului cilindric se roteste o tija filetata 0 +surub micrometric/, care se termina cu bratul 4. %asul filetului surubului micrometric este de 9,4 mm. $urubul micrometric este fixat pe tamburul 3, care se deplaseaza pe bratul cilindric. %e partea conica exterioara a tamburului se gaseste o scara gradata cu 49 de diviziuni. La o rotatie completa a tamburului, surubul inainteaza cu 9,4 mm. "aca tamburul se roteste numai cu o diviziune de pe cirumferinta, atunci surubul a avansat cu 9,4D49R9,91 mm. -and se apropie cele doua suprafete de masurare de piesa 7, rotirea nu se mai face cu tamburul, ci cu dispozitivul de limitare a apasarii 5. :n momentul cand apasarea a atins valoarea limita, dispozitivul 5 incepe sa se roteasca in gol. :n aceasta pozitie, surubul micrometric se bloc'eaza cu inelul de fixare 6 si apoi se citeste valoarea dimensiunii masurate. -itirea milimetrilor si a jumatatilor de milimetri se face pe bratul cilindric, iar a sutimilor de milimetri = pe tambur.
34

35

2. SCULE SI DIS,O8ITI6E S,ECI-ICE 2.1Unelte !#e"ifi"e

Cle!tele #ortele"trod = serveste la conducerea electrodului prins in el in timpul sudarii de-a lungul rostului de sudat. %entru a feri sudorul de electrocutare sau de producerea de scurtcircuite, c'iar daca electrodul este lasat din greseala pe masa de lucru, el trebuie sa fie complet izolat. -ontactul dintre partea metalica a clestelui si electrodul prins in cleste trebuie sa fie complet asigurat* pentru manipulare usoara, el trebuie sa fie cat mai usor posibil.

:n figura se reprezinta un portelectrod complet izolat, tip ::, varianta (, pentru curenti pana la 399 (, cu masa de circa 9,3 Qg si la care conectarea cablului se face prin intermediul unui papuc. %entru sudarea tablelor subtiri cu electrozi pana la &,4 mm sunt indicati clesti pana la &99 g masa si cabluri de 15 mm&.

36

37

 ,o n!on$l = se utilizeaza pentru marcarea imbinarilor sudate executate. :n figura este reprezentat modul cum se procedeaza la asezarea poansonului in vederea poansonarii. $uprafata activa a poansonului poarta gravate in relief semne caracteristice. %oansoanele se executa de patru tipuri) - tip (, poansoane la care semnele caracteristice se inscriu intr-un dreptung'i, al carui c'enar nu apare pe amprenta* - tip O, poansoane la care semnele caracteristice se inscriu intr-un cerc, al carui c'enar apare pe amprenta* - tip -, poansoane utilizate pentru marcarea metalelor pretioase* - tip ", poansoane pentru marcare de simboluri, la care semnele caracteristice sunt inscrise intr-un c'enar ce apare pe amprenta si poate avea una din formele) - dreptung'i, varianta "1 - triung'i ec'ilateral, varianta "& - patrat, varianta "0.

Mana stanga, in care se tine poansonul, se va rezema cu partea inferioara a palmei de piesa, iar poansonul se tine inclinat pentru a se putea vedea varful, pana cand se aseaza pe locul de poansonare. "upa ce varful poansonului a fost asezat pe locul respectiv, se indreapta in pozitie verticala, mana stanga fiind tot cu palma rezemata de piesa. :n ultima faza se apasa poansonul pentru a nu se deplasa si apoi se loveste cu un ciocan.

2.2Util 9e !i !"$le de li#ire

$ursele de incalzire la lipire necesare incalzirii pieselor de lipit si topirii aliajelor de lipire pot fi numeroase, alegerea acestora fiind facuta in primul rand in functie de temperatura de topire a aliajului, cat si de natura metalului de lipit. :n cazul aliajelor de lipire moi, sursele de incalzire nu trebuie sa dezvolte temperaturi prea mari, in timp ce pentru aliajele de lipire tari sunt necesare surse de caldura ce dezvolta temperaturi mari cum sunt cele folosite la sudare.

38

-a surse de incalzire pentru lipire pot fi mentionate) - ciocane de lipire* - lampi de lipire - arzatoare cu gaz* - surse de incalzire cu curent electric* - cuptoare de incalzire* - bai cu aliaje de lipire lic'ide. %entru pregatirea pieselor de imbinat sau pentru asamblarea lor sunt necesare) pile, perii de sarma, clesti de strans, razuitoare etc. $cula cea mai folosita la executarea lipiturilor moi este ciocanul din cupru fara incalzire continua, incalzirea acestuia fiind efectuata din timp in timp cu o lampa de incalzire. %entru lipituri cu temperaturi mai inalte se folosesc ciocanele incalzite continuu cu gaz cu un combustibil lic'id sau ciocanele electrice. L m#ile de li#ire sunt folosite pentru incalzirea pieselor si la topirea aliajelor de lipire sau pentru incalzirea ciocanului de lipire. ;lacara se obtine cu petrol lampant, alcool sau benzina, care se introduce in rezervorul 1 prin gaura astupata cu dopul 3.

"upa pomparea aerului in rezervor si reglarea ventilului 0 se aprinde flacara produsa de arzatorul 5. (erul din rezervor in cazul intreruperilor se evacueaza cu ventilul 4. %entru obtinerea flacarii este necesar ca in prealabil arzatorul sa fie incalzit cu incalzitorul 6 in care se arde putina benzina. Cio" nele de li#ire din cupru electrolitic sunt cele folosite la lipirea moale. 2le se monteaza la capatul unei bare de otel, prevazuta la
49

capatul opus cu un maner de lemn. %entru lipire, ciocanele sunt incalzite cu lampi de lipire cu benzina. Cio" nele "$ in" l'ire "ontin$ sunt prevazute cu lampi cu gaz combustibil in amestec cu aer sau cu benzina. -iocanele cu incalzire continua pot fi si electrice. 2le se executa in opt marimi cu puteri nominale de la &9 la 099 M.

:n figura este reprezentat un ciocan electric de 099 M cu incalzire continua prin rezistenta electrica. Lampile si ciocanele de lipire se folosesc la lucrari de unicate sau de serii mici. %entru lipirea pieselor in serie sau in masa se folosesc) - suflaiuri* - cuptoare de incalzire in vid sau cu atmosfera controlata, in care piesele de lipit cu aliajul de lipire se lipesc dupa incalzire si racire* - bai incalzite prin rezistenta electica, prin rezistente de contact etc.

2.+ Di!#o'iti1e !#e"ifi"e Di!#o'iti1e de ! m)l re !i !$d re

%entru realizarea constructiilor sudate, este necesar ca semifabricatele constructiei sa fie indreptate si debitate la dimensiunile prevazute, dupa care se executa prelucrarea marginilor pentru sudare, urmata de operatiile de indoire, gaurire etc. :n multe cazuri, in special cand prelucrarea marginilor se executa cu masini de taiere cu flacara de gaze, prelucrarea are loc odata cu debitarea la dimensiunile necesare. Materialele gata pregatite in vederea sudarii sunt supuse operatiei de asamblare. %entru asamblare si sudare, dispozitivele destinate acestor operatii ofera posibilitatea obtinerii ansamblurilor sudate de dimensiuni
41

corecte. %entru lucrari de serie, asamblarea se executa in dispozitive de asamblare sau de asamblare-sudare. "e fapt operatia de asamblare este prima operatie de executie trecuta in fisa te'nologica de sudare. :n cazul unicatelor, dispozitivele de asamblare sunt simple, iar fixarea elementelor se face cu cleme, scoabe, suruburi de prindere etc. %entru lucrari de serie, dispozitivele de asamblare sunt prevazute cu limitatoare, g'idaje, mecanisme de fixare etc., prin care se asigura pozitia reciproca a pieselor. "ispozitivele de asamblare pot fi actionate pneumatic sau electromagnetic. :n functie de complexitatea ansamblului si de te'nologia de sudare folosita, unele dispozitive de asamblare se pot folosi si pentru sudare, iar in cazul productiei de serie mare dispozitivele de asamblare-sudare formeaza instalatii mecanizate sau c'iar automatizate, in care toate reperele care compun ansamblul sudat sunt fixate in pozitiile necesare, iar instalatia serveste la executia sudarii. )n dispoziti'ele de asamblare se executa numai prinderile, dupa care ansamblul este scos si trimis la sudare )n dispoziti'ele de asamblare-sudare se executa direct sudarea, dupa ce elementele componente ale ansamblului au fost fixate astfel incat sa se obtina ansambluri de dimensiuni precise si cu deformatii reduse. )n dispoziti'ele de sudare se executa numai sudarea ansamblului respectiv, care in prealabil a fost asamblat intr-un dispozitiv de asamblare. -u dispozitivele de sudare se executa pozitionarea rosturilor de sudare ale ansamblelor, pentru ca sudura sa fie executata in pozitie orizontala sau in jg'eab. Fealizarea pozitiei necesare se face prin rotire, inclinare cu rotire, rasturnare etc. "in punct de vedere al locului de munca, dispozitivele pot fi) de atelier, pe fluxul de fabricatie, de santier etc. "ispozitivele pentru sudarea manuala, semiautomata si automata pot fi destinate sudurilor circulare, longitudinale, curbe etc. :n functie de destinatie, dispozitivele pot fi) - stelaje orizontale pentru asezarea si rezemarea pieselor de sudat executate din profile : distantate intre ele si sudate pe stalpi de sustinere sau sine intoarse de cale ferata ancorate pe temelii betonate* - placi cu suprafete mari prevazute cu canale pentru asezarea pieselor, care se prind de placi cu suruburi ale caror capete sunt introduse in canale* - limitatoare si opritoare pentru executarea prinderilor cu suduri ale pieselor in ansambluri* - fixatoare pentru strangerea, apropierea si fixarea profilelor sau tablelor formate din cleme, scoabe, parg'ii, in vederea prinderii pieselor sau pentru sudarea lor*

4&

- intinzatoare cu care se executa apropierea, strangerea sau fixarea tablelor, profilelor etc. si mentinerea desc'iderii rostului* elementele principale ale intinzatoarelor sunt suruburile de strangere, etriere, parg'ii, inele, pene etc.* - distantiere folosite la fixarea tablelor sau a corpurilor cilindrice la anumite distante etc. %entru asezarea ansamblurilor de sudat in pozitia cea mai favorabila sudarii, se folosesc dispoziti'e de intoarcere. -u ajutorul acestora si in functie de constructia lor, ansamblurile pot fi rotite, inclinate, rasturnate, iar miscarea se realizeaza in diferite plane. %entru sudarea profilelor in : se folosesc rasturnatoare, care permit realizarea sudarii acestor profile intr-o anumita ordine, pentru ca sa nu se produca deformatii ale profilului. "ispozitivele de pozitionare cu actionare mecanizata pentru sudare sunt) - di!#o'iti1ele "$ role, care pot fi formate cu role de antrenare, cu role libere sau combinat*

"ispozitivele sunt folosite la sudarea pieselor cilindrice, conice sau sferice cu care pot fi executate atat cusaturi circulare, cat si longitudinale. -u ele se asigura fie aducerea in pozitie pentru executarea sudurilor longitudinale, fie rotirea cu viteza constanta a virolelor pentru executarea sudurilor circulare. $e executa pentru piese cu mase intre 49 si 099 t. "esc'iderea intre rolele pe care se aseaza virolele se regleaza in functie

40

de diametrul virolelor de sudat. :n general, ele au un grup de role motoare si unul sau mai multe grupuri cu role libere. - #l to$ri !i !t nd$ri pentru sudarea suprafetelor plane cu ajutorul carora se mentine pozitia reciproca a tablelor de sudat* standurile cu actionare electromagnetica dau cele mai bune rezultate, deoarece cu ele se poate mentine atat un interstitiu uniform si un nivel corect, cat si o presiune uniforma a pernei de flux*

:n figura se reprezinta un platou si un stand electromagnetic pentru sudarea tablelor plane 1 pe perna de flux &, la care presarea pernei se executa pneumatic prin admisia aerului comprimat in furtunul 0* la standul electromagnetic +figura b/, tablele sunt mentinute in pozitie de electromagnetii 3, prin conductoarele de curent 4. - m ni#$l to re de !$d re care asigura rotirea sau inclinarea ansamblului de sudat, precum si viteza de sudare necesara* manipulatoarele se executa atat pentru piese cu mase mici de zeci si sute de Qilograme, cat si pentru piese mari cu mase de zeci de tone.

43

:n figura este prezentat un manipulator pentru sudarea ansamblurilor cu masa pana la 899 Qg. (nsamblul montat pe el poate fi inclinat pana la 104A fata de pozitia verticala initiala* plansaiba are diametrul de 749 mm. Miscarea de rotatie este continua, fara trepte, pentru sudarea cu turatii intre 9,97 si &,3 rotDmin.

44

+. EC7I,AMENTE +.1S$r!e #entr$ !$d re "$ r" ele"tri"

%rin sursa de sudare cu arc electric se intelege un ec'ipament pentru sudare cu arc electric care furnizeaza si controleaza energia electrica necesara alimentarii arcului. $e subintelege ca sursa trebuie sa faca acest lucru in asa fel incat sa fie respectate conditiile cerute de catre te'nologia de sudare prevazuta. Tr n!form to re #entr$ !$d re Transformatoarele pentru sudare servesc la transformarea curentului alternativ cu tensiune ridicata +&&9-079 C/ si intensitate redusa, furnizat de reteaua de alimentare, in curent alternativ cu tensiune scazuta +69-199 C/ si intensitate ridicata, necesare la sudarea cu arc electric. *ransformatorul monofazat simplu = este un transformator care se compune in esenta dintr-un miez magnetic M, executat dintr-un pac'et de table +tole/ pe care sunt montate) - bobinajul +infasurarea/ primara, formata din spire multe si subtiri, racordat la reteaua de alimentare* - bobinajul +infasurarea/ secundara, formata din spire putine si groase, racordate prin cele doua borne ale sale la circuitul de sudare.

:n principiu, diferitele tipuri constructive de transformatoare pentru sudare rezulta din modul particular in care se obtine reactanta necesara a sursei de curent. $ub acest aspect se deosebesc doua grupe principale si anume)
45

- transformatoare cu reactanta de dispersie normala, la nivelul transformatoarelor de putere obisnuite si cu o bobina de reactanta suplimentara. La randul lor acestea pot fi de tipul T:$ +transformatoare cu inductanta separata/ sau T:- +transformatoare cu inductanta pe miez comun/. $urse de tipul T:- se intalnesc mai ales in cazul surselor multipost, iar cele de tipul T:- mai ales in cazul instalatiilor pentru sudarea sub flux. Gener to re de "$rent #entr$ !$d re Leneratoarele de curent pentru sudare sunt antrenate de regula de motoare electrice alimentate cu curent alternativ. %entru situatiile unde nu exista retea electrica, antrenarea generatoarelor se face cu motoare cu explozie. :n principiu, generatorul de sudura se compune dintr-un motor de curent alternativ +a/ si un generator de curent +b/, asezate pe acelasi ax +1/. Leneratorul de curent se compune dintr-un rotor +&/ format din spire +0/ montate pe generatoarea unui cilindru din tole de fier +3/, care se roteste intre polii unui electromagnet denumit stator +4/. $pirele rotorului au capetele legate pe niste placute de cupru, formand un cilindru denumit colector +5/. %e colector se reazama periile +6/ din carbune special, perii care colecteaza curentul format in spirele rotorului, transmitandu-l apoi la postul de sudare. -urentul electric care alimenteaza statorul se numeste curent de excitatie. %roducerea curentului continuu in generator se bazeaza pe legile inductiei electromagnetice, potrivit caroroa daca un conductor se misca printr-un camp magnetic perpendicular pe directia acestuia, in conductor ia nastere un curent electric. -ele mai raspandite tipuri de generatoare sunt cele de tip -$ 1&4, -$ 049 si -$ 499. Leneratorul -$ 1&4 este construit pentru curenti cu o intensitate de pana la 159 ( +".(. 04</. 2l poate lucra cu curenti de pana la 1&4 ( pentru ".(. 59< sau 84 ( pentru ".(. 199<. Leneratorul -$ 049 este construit pentru curenti pana la 064 (, reglabili in domenii) - domeniul :, pentru 49-109 (* - domeniul ::, pentru 69-179 (* - domeniul :::, pentru 199-&19 (* - domeniul :C, pentru &99-069 (. generatorul -$ 499 are 3 domenii de reglare a intensitatii curentului) - domeniul :, pentru 49-1&4 (* - domeniul ::, pentru 64-164 (* - domeniul :::, pentru 139-0&4 (* - domeniul :C, pentru &49-499 (.
46

Leneratorul poate fi folosit continuu +".(. 199</ la intensitati de pana la 069 (. tensiunea de mers in gol este de 44 sau 79 C. se recomanda ca pentru usurarea amorsarii arcului si functionarea lui stabila, pentru o anumita intensitate de curent sa se lucreze in domeniul de reglare mai mare, valoarea precisa fiind obtinuta de la reglajul fin +continuu/.

47

 Redre!o re #entr$ !$d re Fedresoarele sunt aparate care transforma curentul alternativ in curent continuu cu ajutorul unor Sdiode de redresareT. "iodele de redresare folosesc proprietatile anumitor materiale +denumite SsemiconductoriT/ de a permite trecerea curentului numai intr-un sens. Tipuri constructive) - redresoare multipost = au avantajul ca un redresor pentru > posturi are un gabarit, cost si o greutate mai mica decat > posturi individuale* - redresoare necomandate, cu reactanta de reglaj in circuitul de curent alternativ = de exemplu redresorul F$:-&99 produs in tara noastra* - redresoare necomandate, cu amplificator magnetic = redresoarele tip F$( si F$- = destinate sudarii manuale cu electrod invelit si sudarii semiautomate sub strat de flux +F$(/, respectiv sudarii M(L +F$-/* - redresoare comandate indirect* - redresoare comandate direct - redresoare cu invertor.

+.2 E"%i# mente #entr$ !$d re "$ fl " r de g '

:n componenta unei instalatii pentru sudare cu flacara de gaze intra) - generatorul de producere a acetilenei sau butelia de acetilena prevazuta cu reductorul de presiune* - epuratorul sau filtrul c'imic* - supapa 'idraulica de siguranta* - butelia de oxigen cu reductorul de presiune* - furtune pentru conducerea celor doua gaze +rosu--&,&, albastru.&/* - arzatorul pentru sudare +sau trusa de sudare/. Leneratoarele de acetilena se impart dupa diverse criterii, criteriile de baza fiind presiunea de generare a acetilenei si sistemul de contact intre carbid si apa. (stfel pot fi generatoare de joasa presiune +pU9,0 da>Dcm&/, de presiune medie +pR9,0-9,7 da>Dcm&/ si de inalta presiune +pR9,7-1,4 da>Dcm&/, respectiv generatoare sistem carbid in apa, apa peste carbid si prin contact intermitent +contact si refulare/.

48

Leneratorul functioneaza dupa sistemul contact si refulare. "upa contactul carbid-apa se produce acetilena. -rescand presiunea gazului, aceasta refuleaza apa de sub clopotul & in partea superioara a rezervorului 1, contactul intre carbid si apa inceteaza. %e masura consumarii acetilenei, datorita presiunii exercitate de apa si clopot apa patrunde sub clopot, clopotul cu silozul 0 coboara in apa si reactia se restabileste. (cetilena produsa trece peste epuratorul sau filtrul c'imic 7, separandu-se impuritatile c'imice +,&$, ,&%/ si eventualele impuritati mecanice neretinute de apa. :n continuare, gazul trece peste supapa de siguranta 8. $upapele de siguranta pot fi 'idraulice sau uscate, de presiune mica, medie sau inalta, ele avand rolul de a opri intoarcerea flacarii in generator si evacuarea undei de soc in atmosfera. .xigenul este admis din butelie prin reductorul de presiune care reduce presiunea oxigenului de la 136 da>Dcm& la presiunea de lucru +&-4 da>Dcm&/. Feductorul de presiune pentru butelia de acetilena este asemanator celui de oxigen, doar ca in locul racordului filetat &, are jug de strangere sau brida. %rin furtun +rosu pentru gazul combustibil, albastru pentru oxigen/ gazele ajung la arzatorul de sudare.

59

51

+.+ E"%i# mente #entr$ !$d re !$) !tr t de fl$3

:n raport cu natura procedeului, ec'ipamentele sunt destinate pentru sudare semimecanizata sau mecanizata. (ctualmente primele sunt utilizate mai putin datorita dificultatilor de manevra a pistoletului pentru sudare la care se ataseaza palnia de flux si imposibilitatii de urmarire a arcului electric. Mai comod sunt aplicate procedeele de sudare semimecanizata in medii de gaze protectoare. 2c'ipamentele pentru sudare pot fi) - specializate* - universale. %rimul tip este destinat sudarii structurilor cu forme relativ complexe si volum mare de lucru. 2c'ipamentul poate fi fixat in capatul unei grinzi cu posibilitati de deplasare sau poate rula pe aceasta executand cusaturi la corpuri tubulare si in spatii cu accesibilitate redusa. 2c'ipamentele universale permit sudarea sub flux si in mediu de gaz protector M:LDM(L. (stfel, se sc'imba capul de sudare si se coreleaza gama vitezelor de avans corespunzatoare procedului. 2c'ipamentul mecanizat folosit curent este denumit tractor pentru sudare. 2l se poate deplasa pe suprafata pieselor sau pe o cale de rulare dispusa pe aceasta sau la inaltime. Kn ec'ipament de sudare sub flux include elemente pentru mentinerea parametrilor regimului la valori impuse te'nologic si modificarea lor in anumite limite.

5&

Olocul de alimentare inclus in carcasa sursei de curent furnizeaza o tensiune redusa impusa de conditiile de electrosecuritate +max. 3&C c.a. sau 37 C c.c./ pentru alimentarea circuitelor de comanda ale vitezei de avans si de sudare. %upitrul de comanda contine contactoare, relee, aparate de masura, amplificatoare magnetice etc. care asigura desfasurarea fazelor ciclului de lucru. 2l se dispune intre sursa si ec'ipamentul propriu-zis +tractor/ permitand reducerea gabaritului acestuia. La unele ec'ipamente pupitrul lipseste, functiile sale fiind preluate de blocurile functionale dispuse pe tractor. Olocurile pentu comanda si controlul vitezelor de avans si de sudare contin variatoare de turatie pentru motoarele de c.c. care asigura avansul sarmei si deplasarea tractorului. La folosirea motoarelor de c.a. blocurile realizeaza doar comenzi pentru ciclul de lucru +pornire, oprire, inversare sens de rotatie/. "ispozitivul de avans al sarmei electrod contine motorul de actionare si reductorul de turatie. Citeza de avans a sarmei este realizata de rolele de antrenare dintre care una este motoare +cuplata la reductor/ iar cealalta de presare pentru a obtine aderenta necesara miscarii. "ispozitivul de deplasare contine un grup motor-reductor care transmite miscarea perec'ii de roti dintate motoare a ec'ipamentului. 2l poate fi decuplat cand viteza de sudare se asigura prin deplasarea piesei iar ec'ipamentul este atasat unei grinzi suport sau suspendat, realizand numai avansul sarmei. (paratura pentru flux asigura distribuirea acestuia prin tub flexibil dintr-un rezervor +buncar/ atasat ec'ipamentului. La buncar se poate dispune un aspirator pentru recircularea fluxului neutilizat. -urentul de sudare este transmis sarmei electrod prin piesa de contact. Cariatiile lungimii arcului electric, modifica tensiunea acestuia, influenteaza geometria cusaturii sau c'iar stabilitatea procesului de sudare. $istemul realizeaza reglarea automata a vitezei de avans a sarmei +Cae/ functie de tensiunea arcului Ka, preluand un semnal proportional cu aceasta. ;izic se modifica turatia rolelor in sensul cresteii sau micsorarii vitezei de avans si restabilirea parametrilor corespunzator regimului stabil. -orespunzator caracteristicii externe a sursei si unor particularitati te'nologice, ec'ipamentele pot lucra cu viteza de avans a sarmei constanta sau functie de tensiunea arcului. Mentinerea constanta a vitezei de sudare la valorile impuse te'nologic se realizeaza printr-un sistem de reglare automata a turatiei motorului de actionare.

50

Tr "to re #entr$ !$d re Tractorul este o parte componenta a unei instalatii mecanizate pentru sudare cu arc electric sub flux sau in mediu de gaz protector, care realizeaza conducerea si deplasarea capului pentru sudare, avansul sarmei electrod si asigura protectia arcului electric. Tractoarele dupa procedeul de sudare sunt destinate sudarii sub flux +;/ in mediu de gaz protector +L/, sub flux si in mediu de gaz protector +;L/. 2le pot lucra din punctul de vedere al principiului de reglare a vitezei de avans a sarmei electrod) cu viteza de avans dependenta de tensiunea arcului +caracteristica externa coboratoare = -/, cu viteza de avans independenta de tensiunea arcului +caracteristica externa rigida = F/ si cu viteza de avans dependenta si independenta de tensiunea arcului +universale = K/.

>otarea tractoarelor cuprinde) denumirea prescurtata +Tractor/, simbolul produsului +T/, simbolul principiului de reglare a vitezei de avans a sarmei electrod +-,F sau K/, valoarea curentului nominal, corespunzatoare duratei active "( R 199< si simbolul procedeului de sudare +;,L sau ;L/* exemplu TK509-;L.

53

Tr "tor$l #entr$ !$d re AST:+ Tractorul se foloseste pentru sudarea metalelor prin topire cu arc electric in c.c. sau in c.a., cu sarma electrod, protectia fiind realizata cu un strat de flux. $e pot suda cusaturi liniare la table cu grosimi peste & mm, sau circulare la diametre de minimum 1&99 mm. %rin inclinarea capului de sudare se pot executa cusaturi de colt. "eoarece vitezele de sudare se modifica prin roti de sc'imb, e utilizat in special la cordoane cu lungime mare sau la care se folosesc aceleasi regimuri de lucru +ex.) realizarea panourilor din table in constructii navale/. Caracteristici te#nice. (ctionarea tractorului se face prin intermediul unui pupitru de comanda realizat in doua variante corespunzator sudarii in c.c. sau c.a. %rincipalele caracteristici te'nice sunt) - tensiune de alimentare 0 x 079 CD49 ,@* - curent de sudare nominal 1999 ( +"(R59</* - tensiune de mers in gol maxima 67 C* - diametrul sarmei 1,4 V 4 mm* - viteza de avans a sarmei 1 V 6,4 mDmin* - viteza de sudare 9,&5 V & mDmin* - reglarea vitezelor = in &5 trepte prin roti de sc'imb* - inclinarea laterala a electrodului B09J fata de verticala* - cantitatea de sarma in caseta 7 Qg* - cantitatea de flux din buncar 4 Qg* - dimensiuni de gabarit 579 x 084 x 444 mm*
54

- masa 39 Qg. %entru sudare se pot folosi surse de c.a. +transformatoare cu caracteristica externa coboratoare/ sau de c.c +redresor de 1999 ( sau in lipsa acestuia doua convertizoare -$-499 legate in paralel/. %upitrele de comanda vor fi utilizate strict in raport cu natura curentului surselor +c.c. sau c.a./.

"escrierea constructiva si functionala Tractorul este realizat intr-o forma simpla, compacta si robusta, cu un singur motor de antrenare pentru vitezele de avans ale sarmei si de deplasare +sudare/. "eoarece reglajul vitezelor se face in trepte, zonele in care sunt dispuse rotile de sc'imb sunt accesibile si permit inlocuirea usoara a acestora. :n timpul lucrului ele sunt acoperite cu capace de protectie, pentru a preveni eventuale accidente sau imbacsirea cu diverse impuritati. -onstructia prezinta un corp 3, in varianta turnata, la care se ataseaza motorul electric de actionare 6. . parte a corpului include intr-o constructie monobloc o roata melcata 0. -u ajutorul unui melc actionat manual de rozeta 10 se poate inclina capul de sudare impreuna cu buncarul pentru flux 13. Fotile motoare 4 se solidarizeaza cu arborele de iesire din reductor, prin intermediul unor rozete 5. La deblocarea acestora tractorul poate fi deplasat manual prin impingere pe suprafata pieselor sau pe o cale de rulare. "ecuplarea miscarii de deplasare a tractorului se poate face si prin scoaterea unei roti de sc'imb din lantul cinematic respectiv. Fotile sunt prevazute pe circumferinta cu bandaje de cauciuc care asigura aderenta cu suprafata pieselor de sudat. Langa bandaje sunt prelucrate canale de forma dreptung'iulara folosite la g'idarea tractorului pe o cale de rulare dupa o directie impusa. La interior pe roti se fixeaza bucse de textolit prin intermediul carora se monteaza pe arbori.
55

2ste asigurata astfel izolarea din punct de vedere electric a corpului tractorului fata de pisele de sudat. Outoanele de comanda pentru partea electrica a tractorului sunt dispuse in cutia 7. Ouncarul de flux 13 realizat din tabla subtire are prevazut la partea inferioara o clapeta pentru a obtura scurgerea fluxului cand tractorul nu lucreaza. 2l se termina cu un tub flexibil ce asigura depunerea fluxului in fata sarmei. $arma este dispusa intr-o caseta metalica 8 cu o decupare laterala. Kn inel de derulare si deviere 19 asigura intrarea sarmei in acelasi plan de desfasurare. . rola dispusa in suportul 1& asigura g'idarea armei dupa o curba cu raza mare, evitand frangerea sau indoirea spre zona de acces in rolele de indreptare. :nelul 19 si suportul 1& au pozitii ce se pot regla dupa necesitati si in raport cu diametrul sarmei. 2le se dispun impreuna cu caseta 8 pe suportul inclinat 11. Fotile de rulare 1, dispuse in fata, corespunzator sensului de inaintare, sunt montate pe tijele suport &. 2le se bloc'eaza cu suruburi, in alezaje sectionate dispuse la partea inferioara a corpului tractorului. Mecanismul de avans a sarmei si elementele pentru conducerea acesteia sunt dispuse in partea frontala a tractorului.

Fola motoare 1 primeste miscarea de la un motor prin intermediul reductorului. (ntrenarea sarmei 0 pentru realizarea miscarii de avans se obtine datorita presiunii exercitate de rola de apasare &. . solutie practica este utilizarea unui rulment pentru transmiterea fortei de apasare. 2l se monteaza pe un ax excentric, dispus in corpul parg'iei articulate 19.

56

La actionarea manerului 4 axul cu excentric se roteste realizand presarea prin intermediul rulmentului, a sarmei sau eliberarea acesteia conform necesitatilor impuse de reglaj. "eblocarea rolei de presare este necesara in momentul introducerii sarmei spre piesa de contact sau la sc'imbarea rolei motoare. ;orta de apasare este realizata de arcul de compresiune 8 si se transmite prin intermediul tijei 7. -u ajutorul piulitei 6 se ajusteaza forta de strangere initiala a arcului pentru a elimina jocul de montaj. %rin deplasarea axiala a corpului 5 filetat la exterior, se regleaza marimea fortei de apasare, corespunzator unui anumit diametru de sarma. -apul de sudare 11 se poate scoate, in vederea inlocuirii piesei de contact pentru curentul de sudare, care se uzeaza in timp. %entru indreptarea sarmei se folosesc rolele 3 dispuse intr-o placa suport 1&. 2le sunt prevazute cu un canal de forma dreptung'iulara, partile laterale impiedicand astfel devierea sarmei. Tractorul poate lucra numai cu miscarea de avans a sarmei, viteza de sudare fiind realizata prin deplasarea pieselor. La sudarea unor cordoane circulare la piese cu dimensiuni nu prea mari +imbinari cu flanse cu stuturi sau tevi cu lungime mica/ se poate folosi pentru rotirea acestora motorul tractorului. :n acest caz se scot rotile de sc'imb ale miscarii de deplasare, iar de la arborele conducator se transmite piesei miscarea de rotatie. Transmiterea miscarii se realizeaza prin curele datorita unei distante relativ mari fata de piesa ce se sudeaza. :nitial trebuie efectuat un calcul de verificare pentru a nu suprasolicita motorul tractorului. Lungimea libera a capatului sarmei se poate modifica prin regalrea pozitiei capului de sudare 11. (cesta poate fi deplasat axial in alezajul prevazut in suportul 10, blocarea facandu-se prin intermediul unui surub.

+.; A# r te #entr$ !$d re in ) ie de 'g$r

(paratul pentru sudare in baia de zgura executa o serie de operatii ca) - introduce in spatiul de lucru sarma electrod +realizeaza viteza de avans a sarmei/* - transmite curentul de sudare la sarma* - mentine baia de zgura si de metal in spatiu de lucru dintre marginile pieselor de sudat* - deplaseaza sursa termica si dispozitivele de mentinere a bailor, pe masura ce se formeaza cusatura +realizeaza viteza de sudare/* - deplaseaza alternativ, pe orizontala, sursa termica, in vederea topirii uniforme a marginilor pieselor groase +realizeaza miscarea de pendulare/* - realizeaza miscarile de potrivire in rost a capului de sudare*

57

- introduce in baia de zgura pulberi de metale sau feroaliaje pentru racirea baii sau pentru aliere* - introduce in baia de zgura cantitati necesare de flux pentru compensarea pierderilor de zgura. :ndeplinirea acestor roluri este incredintata unor mecanisme si dispozitive reunite intr-un complex care este aparatul pentru sudare. "iferitele tipuri de aparate pentru sudare se diferentiaza prin conceptie constructiva si functionala precum si posibilitatea lor de a realiza diferite te'nologii de sudare. -lasificarea acestor aparate se face dupa) - tipul electrodului utilizat +sarma, banda, bara, ajutaj fuzibil, teava/* - numarul electrozilor +unul, doi sau mai multi/* - modul de alimentare a electrozilor +monofazata, trifazata/* - modul de realizare a vitezei de sudare +autopropulsate si fixe/* - modul de deplasare +pe cale de rulare separata, direct pe piesele de sudat/* - modul de formare a cusaturii +cu patine de racire mobile si fixe/* - miscarea transversala a capului de sudare +cu pendulare, fara pendulare/. (parat cu cale de rulare separata, pentru sudare cu trei sarme tip (-404

58

+./ E"%i# mente #entr$ !$d re MIG<MAG

2c'ipamente pentru sudare semimecanizata

:n varianta sc'emei bloc ec'ipamentele permit adaptarea in cele mai variate conditii de productie. 2nergia electrica necesara procesului o furnizeaza sursa de c.c. de tipul redresoarelor, avand caracteristica externa rigida sau usor coboratoare +&-0 CD199 (/. ;ac exceptie sursele pentru sudarea aluminiului care sunt de c.a. (tasat de corpul buteliei O se aseaza reductorul de presiune F% si debitmetrul " pentru gazul de protectie. La sudarea in mediu de -.& se dispune suplimentar un incalzitor pentru gaz :L in scopul evitarii ing'etarii datorita destinderii gazului si formarii zapezii carbonice. Fetinerea vaporilor de apa este realizata de un filtru cu element absorbant +'igroscopic/ inclus intr-un corp denumit des'idrator de gaz "L. (ccesul gazului de protectie este dirijat de un electroventil 2v, actionat temporizat in functie de ciclul de lucru. Mecanismul de avans cu motor de c.c. M si reductor F, realizeaza antrenarea sarmei electrod cu viteza impusa te'nologic. Olocul de comanda si de regalre a parametrilor contine module functionale pentru variatia turatiei motorului M si realizarea secventiala a fazelor ciclului de lucru +comanda gazului de protectie si sursei, sudare in regim continuu sau in puncte/. $arma electrod este dispusa in bobina derulorului "$, de unde este trasa de rolele de avans r. Olocul de comanda si reglare impreuna cu mecanismul de avans, "$ si 2v sunt dispuse intr-o carcasa comuna, sub
69

forma unui bloc compact si independent denumit dispozitiv de avans al sarmei. La acesta se conecteaza pistoletul de sudare prin intermediul unor elemente flexibile pentru g'idarea sarmei electrod, conducerea curentului de sudare, a gazului de protectie si eventual a apei de racire. %rin microintrerupatorul O dispus pe manerul pistoletului si prin fire flexibile se face o legatura electrica la blocul de comanda si reglare pentru faza de initiere si oprire a procesului de sudare. Toate elementele flexibile se pot ingloba intr-un tub cu diametrul mai mare +furtun/ ;, care confera protectie mecanica si electrica. :nstalatia de racire cu apa in circuit inc'is, antrenata de o pompa este folosita pentru lucrul cu intensitati mari de curent si pistolete corespunzatoare. E"%i# mente #entr$ !$d re me" ni' t "esi asemanatoare din punct de vedere functional cu cele prezentate anterior acestea prezinta deosebiri de natura constructiva. %istoletul este inlocuit cu un cap de sudare care se monteaza la un ec'ipament purtator de tip tractor sau suspendat pe o grinda. %rin elemente de reglare adecvate acesta asigura pozitia relativa corecta a capului in raport cu rostul imbinarii. "erulorul pentru sarma si mecanismul de avans al acesteia se dispun in apropierea capului de sudare realizand o constructie compacta. Olocul de comanda, control si reglare poate fi independent, dispus intr-o carcasa atasata ec'ipamentului purtator sau inclus in sursa. La capul de sudare se conecteaza cablul pentru curent si eventual tuburile circuitului de racire cu apa. . solutie practica este realizarea tractoarelor universale pentru sudare. 2le pot lucra prin procedeul sub flux sau in mediu de gaz protector sc'imband capul de sudare si gama vitezelor de avans a sarmei electrod. :nstalatii si ec'ipamente pentru sudare M:LDM(L fabricate in tara noastra :n scopul unei proiectari unitare se prescriu parametrii principali ai instalatiilor pentru sudare M:LDM(L.

61

6&

In!t l ti #entr$ !$d re MIG<MAG ti# ISM:2... :nstalatia este destinata sudarii semimecanizate M:L a otelurilor inoxidabile sau M(LD-.& a otelurilor carbon si slab aliate. Lrosimile limita sunt de 4 mm respectiv 1& mm. -aracteristici te'nice) - tensiunea nominala de alimentare 0 x 079 CD49 ,@* - curentul maxim de sudare 179 ( la "(R04<* - ciclul de lucru = 4 minute* - tensiunea arcului 14,4 V &8,4 C* - diametrul sarmei electrod 9,7 V 1 mm* - reglarea tensiunii 8 trepte* - viteza de avans a sarmei electrod 1 V 17 mDmin* - regajul vitezei de avans-continuu* - dimensiuni de gabarit 834 x 384 x 789. "escriere :nstalatia este de tip monobloc +compacta/, derulorul pentru sarma si mecanismul de avans al acesteia fiind dispuse in aceeasi carcasa cu sursa de curent. -apul de sudare tip -$M&99M, cu racire naturala, se cupleaza la instalatie prin intermediul unor elemente flexibile pentru g'idarea sarmei electrod, conducerea curentului de sudare si gazului de protectie, dispuse intr-un furtun de cauciuc cu lungimea de 0m. :nstalatia poate executa operatii de sudare continua, in puncte +electronituire/ si in intervaluri.

+.= In!t l tii #entr$ !$d re >IG

%arametrii principali ai instalatiilor pentru sudare reglementati prin $T($ 11615-79 sunt prezentati in tabel. M:L

60

In!t l tii #entr$ !$d re >IG m n$ l (ceste instalatii se realizeaza sub o forma compacta, monobloc si grad ridicat de mobilitate. "upa natura sursei de curent instalatiile pot fi de c.c., c.a. sau universale. in figura se prezinta sc'ema bloc a unei instalatii pentru sudare manuala M:L.

$ursa de curent pentru sudare este alcatuita dintr-un transformator de putere +c.a./ sau grup transformator-redresor +c.c./. 2a poate fi dotata cu o baterie de condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere. La sudarea in c.a. a aluminiului si aliajelor sale se constata un fenomen de redresare partiala a curentului si aparitia unei componente continue. Olocarea acestei componente in scopul evitarii magnetizarii transformatorului se realizeaza cu o baterie de condensatoare +199 microfarazi pe amper/ conectata in serie cu arcul electric si inclusa in sursa. La curenti sub 199 ( blocarea poate fi obtinuta cu o dioda montata in paralel cu o rezistenta de sarcina. Olocul de comanda, control si reglare parametri, inclus in carcasa sursei, asigura desfasurarea procesului de lucru in conformitate cu cerintele te'nologice. 2l contine, la instalatiile moderne, o logica de comanda care realizeaza desfasurarea corecta a fazelor ciclului de lucru. 2a asigura interblocari intre comenzi, folosirea

63

comenzilor manuale sau impuse printr-un proces secvential si modificarea lor corespunzator unor cerinte te'nologice. (ctiunea temporizata asupra electroventilului 2v realizeaza admisia gazului de protectie inainte de amorsarea arcului si oprirea scurgerii dupa intreruperea acestuia. Lazul din butelia dispusa langa sursa se scurge prin regulatorul de presiune F% si debitmetrul " spre electroventil. .scilatorul de inalta frecventa si inalta tensiune +.:;/ asigura amorsarea arcului in c.c. fara ca electrodul sa atinga piesa dupa care este deconectat. La sudarea in c.a. el functioneaza in regim continuu pentru a asigura stabilitatea arcului. -apul pentru sudare -$ +pistolet/ se conecteaza la instalatie prin intermediul unor elemente flexibile ; pentru curentul de sudare, gaz si apa. %rin butonul O al microintrerupatorului montat la pistolet se comanda de catre sudor initierea si oprirea procesului de sudare. Legatura se realizeaza cu un circuit electric la tensiune scazuta si fire de sectiune redusa. :nstalatia de racire cu apa asigura stabilizarea regimului termic de functionare al capului pentru sudare. 2a poate fi inglobata in carcasa sursei sau atasata acesteia, respectandu-se conditiile impuse de electrosecuritate. La intrarea circuitului de apa se dispune un presostat care conditioneaza punerea in functiune +cuplarea la retea/ a instalatiei. In!t l tii #entr$ !$d re >IG me" ni' t -onducerea capului de sudare si avansul materialului de adaos se realizeaza mecanic. La instalatia propriu-zisa se cupleaza un ec'ipament de tip tractor sau suspendat de o grinda, care sustine capul pentru sudare. Legatura acestuia cu instalatia se face prin pac'etul de elemente flexibile pentru curentul de sudare, gaz si apa. Festul ec'ipamentului se conecteaza prin cabluri electrice. -apetele sunt proiectate pentru lucrul cu valori mari de curent. ;olosirea pistoletelor atasate la ec'ipamentul de conducere este limitata de solicitarile termice cu regim de lunga durata. :nstalatiile pentru sudare mecanizata M:L sunt mai complexe deoarece trebuie sa inlocuiasca manuirile sudorului specifice conditiilor concrete de lucru. 2c'ipamentul purtator al capului pentru sudare contine mecanisme care realizeaza avansul materialului de adaos +sarma/ si deplasarea necesara asigurarii vitezei de sudare. Knele variante sunt dotate cu un mecanism cu excentric prin care se realizeaza miscari de pendulare a capului pentru sudare si sarmei pe o directie transversala fata de axa rostului. Kn sistem de reglare automata asigura mentinerea lungimii arcului impusa te'nologic. 2l actioneaza asupra unui mecanism de corectie a pozitiei capului pentru sudare in raport cu rostul. -ontrolul lungimii arcului si respectiv generarea unui semnal de eroare pentru
64

sistemul de reglare automata, este realizat direct folosind un tractor de deplasare intre capul pentru sudare si piesa sau indirect prin masurarea tensiunii arcului electric. "urata regimului tranzitoriu a sistemului trebuie sa fie redusa pentru a nu influenta negativ calitatea imbinarii. $e impune ca viteza de sudare sa se mentina practic constanta, abaterile permise fiind doar de W1<. Turatia motorului pentru deplasare este stabilizata astfel electronic. Kn dispozitiv cu senzori asigura pozitia corecta a capului de sudare in raport cu rostul imbinarii, respectiv orientarea dupa directia acestuia. La sudarea tablelor groase instalatia trebuie sa asigure o patrundere controlata, regland curentul de lucru in raport cu aceasta. In!t l ti $ni1er! l #entr$ !$d re >IG ti# IU>:;.. :nstalatia este destinata sudarii aluminiului si otelurilor inoxidabile prin procedeul M:L si a otelurilor carbon cu electrod fuzibil fara mediu de gaz protector. -aracteristici te'nice - tensiunea de alimentare & x 079 CW19< - tensiunea de mers in gol 6& CW4< c.c. si 79 CW4< c.a. - tensiunea de sudare conventionala Ks R 19B9,93:s - curent de sudare nominal 059 ( c.c. si 399 ( c.a. - durata de actionare nominala 59< - durata ciclului de lucru 4 min - domeniul de reglare al curentului 399 ( B 19< V 059 (W0< c.c. si 39 ( B 19< V 399 (W0< c.a. - curent de sudare la "( 199< &79 ( c.c. si 019 ( c.a. - gabarit 549 x 649 x x8&4 - masa 099 Qg "escriere :nstalatia este realizata intr-o conceptie moderna, cu module functionale, folosind te'nica de varf in acest domeniu. Feglajul curentului de sudare se realizeaza printr-o punte cu tiristoare iar regimul de lucru este stabilit electronic. Fegimurile de lucru M:L sunt) - sudare in regim continuu cu posibilitatea de reglaj a pragului de inceput si sfarsit al sudurii, a pantei de crestee si descrestee a curentului si amplitudinii acestuia* - sudarea in puncte cu posibilitatea reglarii pragurlior de inceputsfarsit, a pauzelor crescatoare si descrescatoare, a amplitudinii curentului nominal si curentului redus separat si a duratei lor separat* - sudarea prin electronituire cu posibilitatea reglarii amplitudinii si duratei pragului final.
65

:n sc'ema bloc se prezinta principalele aspecte de ordin functional

66

(limentarea cu energie electrica a circuitului de sudare se realizeaza cu un transformator de putere monofazat Ts1. %entru sudare in c.c. se foloseste o punte complet comandata %F 1. Olocul pentru comanda se reglarea curentului de sudare O--, modifica ung'iul de aprindere al tiristorilor puntii %F1. Leneratorul de functii de sudare L;$ poate programa un ciclu de lucru M:L in curent constant, in curent pulsat si in puncte +electronituire/. -u potentiomtrele r1 V r8 se stabilesc parametrii regimului de sudare. Leneratorul e realizat cu circuite integrate operationale, asigurand obtinerea unui ciclu programabil de sudare. :mpulsurile de comanda sa aplica blocului O-- pentru modificarea ung'iului de aprindere a tiristoarelor. Olocul releelor de comanda OFasigura functionarea instalatiei in raport cu modul de lucru +M:L sau manual/ si particularitatile acestuia. :n regim M:L se realizeaza temporizari pentru curgerea gazului si functionarea oscilatorului de inalta frecventa si tensiune +.:;/. 2l amorseaza arcul in c.c. si lucreaza continuu in c.a. :nstalatia lucreaza cu un circuit de racire cu apa la intrarea caruia este dispus un presostat. :n absenta apei sau la o presiune a acesteia prea mica, circuitul de forta al instalatiei nu poate fi anclansat. (limentarea blocului OF- se realizeaza la tensiuni mai reduse cu transformatorul Ts&. Facirea elementelor care disipeaza energia sub forma de caldura se realizeaza fortat cu un curent de aer produs de un ventilator actionat de motorul de c.a. Mv. :n circuitul bobinei de alimentare a contactorului de forta -& este dispus contactul rv al unui releu de vant. "aca ventilatorul functioneaza normal curentul de aer produs actioneaza o parg'ie prevazuta in capat cu o paleta, care inc'ide contactul rv permitand conectara circuitului de forta. :nstalatia lucreaza in regim de lucru semimecanizat cu un pistolet tip %$( 014 M( sau %$( 499 M. %rin microintrerupatorul Op montat pe manerul pistoletului se comanda alimentarea circuitelor de apa, gaz, .:; si circuitul de forta. Caloarea dorita a curentului de sudare se regleaza cu potentiometrul F1 pentru ambele regimuri +M:L sau manual/ si este masurata de ampermetrul (. $tabilitatea reglarii curentului se asigura prin semnalul de reactie generat de traductorul de curent T-. La operatii de sudare manuala, instalatia lucreaza fara circuit de racire cu apa si gaz de protectie. -omutatorul regimurilor de lucru decupleaza interblocarea pe care o realizeaza contactul presostatului si sertarul L;$. :nstalatia este prevazuta cu doua trepte de reglaj a curentului :min = :nomD& si :nomD& = :nom. %rezenta unor tensiuni de alimentare a circuitelor este indicata optic prin lampi de semnalizare.

67

+.? E"%i# mente #entr$ !$d re ele"tri" #rin #re!i$ne

:nstalatiile pentru sudare electrica prin presiune pot fi clasificate dupa mai multe criterii) dupa procedeul de sudare) - masini de sudat in puncte, - masini de sudat in relief, - masini de sudat in linie, - masini de sudat cap la cap dupa forma curentului de sudare) - masini pentru sudare electrica prin presiune prin conductie, - masini pentru sudare electrica prin presiune prin inductie, - masini pentru sudare cu curent de descarcare dupa modul de realizare a fortei de sudare) - masini de sudat cu actionare manuala sau cu pedala, - masini de sudat cu actionare mecanica dupa modul de racire a transformatorului, a circuitului de sudare si a organelor de lucru) - masini cu racire cu aer - masini cu racire cu apa dupa destinatie) - masini universale, - masini specializate dupa mobilitate) - masini stationare - masini mobile din punctul de vedere al actionarii) - masini manuale, - mecanizate, - automatizate, - robotizate.

68

-onstructiv masinile pentru sudare cap la cap se compun din urmatoarele ansambluri principale) - batiul 1, construit in general din profile de otel sudate si table sudate* - transformatorul de sudare &, destinat alimentarii cu curentul de sudare* - circuitul secundar exterior 0, destinat legaturii intre secundarul transformatorului de sudare si electrozii de contact ai fiecarei piese* - electrozii de contact electric 3 si de strangere 4, fixati pe masa fixa si cea mobila* - masa fixa 5 si masa +sania/ mobila 6* - dispozitivul de strangere a pieselor intre electrozi +7 si 8/, asigurand prinderea corespunzatoare a pieselor in vederea sudarii* - sistemul 19 de punere in contact si de reglare a vitezei de avans a mesei mobile si sistemul de realizare a efortului de forjare in timpul perioadei de refulare* - sistemul de racire cu apa a organelor masinii supuse incalzirii in timpul sudarii 11* - aparatura electrica si electronica de comanda 1& avand rolul de a inc'ide si desc'ide circuitul de sudare, controlul timpului de trecere a curentului in timpul fazelor de sudare, actionarea sistemului de realizare a fortei de apasare si elementele pentru automatizarea partiala sau totala. Oatiurile masinilor pentru sudat cap la cap pot fi cu mese orizontale, la masini cu putere de 149 V &99 QC(, inclinate la masini de 099 V 499
79

QC(, sau vetricale la masinile pentru sudarea sinelor de cale ferata. %ot fi realizate sub forma turnata din fonta sau otel, sau sudate. %artea mesei car contine g'idajele pentru suportul mobil se executa separat si se fixeaza cu buloane. $uportul fix si mobil servesc la fixarea si centrarea pieselor de sudat si sunt conectate la transformatorul de sudare prin legaturi flexibile. $uportul fix este izolat electric fata de corpul masinii si poate fi reglabil ca pozitie in plan vertical si orizontal. $uportul mobil este actionat de mecanismul de avans si refulare si se deplaseaza pe g'idaje care pot fi drepte, rotunde sau in coada de randunica.

M !ini de !$d re #rin #$n"te

71

Oatiul masinii 1 are transformatorul & inclus in batiu si un comutator in trepte 0 pentru reglarea curentului la primar* secundarul
7&

transformatorului este legat la electrozii 3, fixati in bratele 4 ale masinii in care sunt prinsi portelectrozii 5. Legatura intre secundar si electrodul inferior se executa cu sina 6, iar la parg'ia superioara basculanta 7 cu benzi flexibile 8. %arg'ia superioara basculanta 7 este legata prin sistemul de parg'ii 13 = cu arcul reglabil 11 pentru strangerea pieselor de sudat 10 = de capatul parg'iei pedalei 1&. %iesele de sudat 10 sunt presate de electrozi dupa apasarea pe pedala care actioneaza simultan cu mecanismul de cuplare 14 al curentului de sudare. "upa terminarea procesului de sudare, pedala este degajata, curentul se intrerupe iar piesele de sudat sunt eliberate de presare. Masinile cu pedala au forta de apasare la piesele de sudat dependente de forta de apasare pe pedala cu grosimea pieselor, de inaltime de reglare a piulitei arcului etc. si necesita un effort repetat din partea sudorului, ceea ce conduce la realizarea de suduri de calitate neuniforma. La masinile actionate cu pedale se observa o neuniformitate a punctelor de sudura, datorita efortului repetat care trebuie sa fie depus pentru realizarea punctelor de sudura si faptului ca nu poate fi realizat un timp precis de anclansare si de mentinere a curentului dupa presare. Masinile moderne sunt ec'ipate cu regulatoare de timp si cu presare pneumatica, astfel incat succesiunea de sudare sa fie realizata automat.

70

73

La aceasta masina, dupa apasarea cu piciorul pe butonul de pornire, toate operatiile, de strangere a pieselor, de conectare a curentului, de intrerupere a acestuia, de forjare a punctului de sudura si de revenire la pozitia initiala a electrozilor se realizeaza in timpi precisi determinati conform programului stabilit in prealabil. Masina este ec'ipata cu intrerupatoarele ionice, astfel incat, dupa apasarea pe pedala 10, in mod automat aerul comprimat de la reteaua uzinei, prin robinetul 11, patrunde in reductorul de presiune 19 cu care se stabileste presiunea de regim pentru forta de apasare necesara* de aici, aerul patrunde in supapa electromagnetica 7, apoi in camera de mijloc a cilindrului de presiune 5 si actioneaza pistonul inferior, a carui tija g'idata de dispozitivul 4 apasa asupra portelectrodului superior, stabilind presarea intre aceasta si portelectrodul inferior. :n partea inferioara a corpului masini se afla contactorul asincron cu ignitroni 3, care dupa stabilirea presiunii, cupleaza infasurarea primara a transformatorului stabilita de regulatorul de timp 1& si asigura desfasurarea succesiva si temporizata la fazele de lucru cu urmatoarele limite) - timpul de presare pana la conectarea curentului in 14 trepte cuprinse intre 9,90 si 1,04 s* - timpul de trecere a curentului cu piesele presate cu doua domenii de timpi a 14 trepte, respectiv intre 9,90-1,04 s si 9,0-5,64 s* - timpul de presare dupa intreruperea curentului +timp de forjare/ in 14 trepte cuprinse intre 9,90 si 1,04 s. "aca apasarea pe pedala 10 este mentinuta, operatiile se repeta automat cu timpii de revenire fixati. %entru cuplarea si decuplarea curentului de sudare, care se executa prin infasurarea primara a transformatorului, se folosesc contactoare cu ignitroni. -ircuitul electrozilor auxiliari de aprindere a ignitroanelor se inc'ide cu ajutorul releului de timp 1& +temporizator/* cu acest releu, in functie de grosimile de sudat si de regimul de sudare stabilit, se regleaza cei patru timpi) de apropiere a electrozilor, de conectare si de intrerupere prin ignitroane a curentului din primar pentru curentul de sudare, de mentinere a apasarii pieselor dupa intreruperea curentului de revenire a electrozilor in pozitia initiala. Feleul de timp se comanda cu pedala. Calorile curentilor de sudare si ale tensiunilor corespunzatoare se stabilesc cu ajutorul comutatorului si are opt trepte de reglare pentru tensiunile in secundar, intre &,& si 3,3 C. La sudarea prin puncte pot fi folosite diferite regimuri) dure, medii si moi. -u cat regimul este mai dur, cu atat curentul de sudare este mai mare, iar timpul de conectare pana la intreruperea curentului este mai mic.

74

La sudarea cu masinile actionate cu pedala, regimurile sunt in general moi, iar timpii de trecere a curentului prelungiti* la sudarea cu masinile automate, regimurile folosite sunt dure sau medii. M !ini de !$d re in linie

Masinile de sudare in line sunt prevazute cu doua role electrozi 0 si 4, intre care se introduc tablele de sudat. %resiunea dintre role se obtine cu ajutorul pedalei, care actioneaza un arc puternic de apasare a rolelor. Fola superioara 0 +cuprinsa in corpul 1/, care imprima miscarea de inaintare, este antrenata de motorul electric 19 prin melcul &, axul cardanic 5 si un reductor. -urentul dat de transformator se regleaza cu ajutorul unui comutator in trepte.
75

Folele-electrozi pot fi dispuse longitudinal, adica pe aceeasi directie cu bratele portrole, conform figurii, sau transversal fata de acestea, ceea ce se obtine prin rotirea axului 11 cu 89A* la partea inferioara, carcasa 3 cu rola inferioara 4 se sc'imba cu ansamblul 6,7 si 8, la care se leaga axul cardani 5. Masinile moderne sunt ec'ipate cu cilindri pneumatici, cu ajutorul carora se obtine o presare uniforma* vitezele de sudare variaza in limitele 9,7-3,3 mDmin. %rocedeul se foloseste la sudarea rezervoarelor, a conteinerelor si a ambalajelor din table de otel in industria de automobile, tractoare, bunuri de consum etc. %rin acest procedeu pot fi sudate si tevi pe generatoare.

Oanda de otel, dupa ce este transformata intr-un semifabricat de teava 1, este introdusa intre doua role de presare &, iar prin rolele 0 de la partea superioara se introduce curentul de sudare. %rin dezvoltarea caldurii si presarea rolelor se obtine cusatura la partea superioara. -u aceasta sc'ema se sudeaza tevi din otel carbon si slab aliat cu grosimea peretului intre 9,4 si & mm.

+.@ E"%i# mente #entr$ t iere "$ #l !m

2c'ipamentele pentru taierea cu plama sau microplasma au in componenta lor) - generatorul de plasma = partea principala a instalatiei* - sursa de curent* - instalatia de comanda si racire* - carucior sau dispozitiv de transport pentru taiere mecanizata.

76

:nstalatia :T%-44 are in componenta ei) - generatorul de plasma 1, respectiv partea instalatiei prin intermediul careia se produce jetul de plasma, format in principal din electrodul de Nolfram de 5 mm diametru, diuza de cupru, lentilele de focalizare, circuitele de curent, comanda si racire. $e fabrica in doua variante +manual si mecanizat/ pentru o putere de 44 QM, foloseste ca gaze plasmagene >&, (r sau >&B(r, putand taia grosimi maxime de 59 mm pentru otel inoxidabil, 39 mm pentru cupru sau aluminiu* - instalatia de racire cu apa, care asigura racirea generatorului de plasma* - sursa de curent & = redresorul FT%-049* - pupitrul de comanda 0, contine aparatura si circuitele electrice de comanda, circuitele de racire si de curent,, asigura alimentarea generatorului de plasma cu energia electrica, apa de racire, gaz plasmagen, amorseaza jetul de plasma, regleaza si comanda automat parametri impusi de taiere, porneste, opreste si varuiaza continuu turatia motorului caruciorului* - dispozitivul de antrenare 3 al generatorului de plasma prevazut cu cai de rulare, motor si reductor de antrenare, realizeaza deplasarea generatorului de plasma cu viteza de taiere, reglabila continuu in limitele 3-&3* &3-&39 cmDmin +& trepte de turatie/.

77