ECHIPAMENTE DE SUDURA

Sudare este un procedeu tehnologic de asamblare a dou sau mai multe piese utiliznd cldura sau presiunea - cu sau fr ajutorul unor materiale de adaos, cu difuzia reciproc a atomilor n zona mbinrii printr-un aport de energie din exterior, capabil s scoat din echilibrul termodinamic atomii marginali ai pieselor de sudat , realizandu-se cu ajutorul unor maini, instalaii i echipamente de sudare. Zona mbinrii sudate n care au acionat forele de coeziune interatomic se numete custur sudat, cordon de sudur. Sudare care se utilizeaz topirea local a metalului de baz se numeste procedeu de sudare prin topire, iar aceea la care mbinarea se execut cu meninerea metalului de baz n stare solid se numeste procedeu de sudare prin presiune, deoarece energia de sudare se introduce prin presarea local a pieselor de sudat.

Dup modul de a produce energia termic necesar nclzirii locale, sudarea poate fi:
mecanic, cldura fiind generat prin lovire, frecare sau ca urmare a deformrii elastice sau plastice; termochimic, cldura rezultnd n urma unor reacii exoterme de combustie (sudare cu flacr de gaze) sau de nlocuire (sudare cu termit); electric, cldura producndu-se pe baza efectului Joule (sudare cu arc electric, prin rezisten electric, prin inducie); radiant, cldura rezultnd n urma localizrii energiei radiante ntr-un spaiu redus (sudare cu laser, cu fascicul de electroni).

Sudarea -mecanic, cldura fiind generat prin lovire, frecare sau ca urmare a deformrii elastice sau plastice
Sudarea prin frecare. La procedeul de sudare prin frecare incalzirea suprafetelor de imbinat se realizeaza pe seama fortelor de frecare dezvoltate intre doua suprafete aflate in miscare relativa. Caldura degajata datorita trecerii depinde de forta P care preseaza reciproc piesele, de coeficientul de frecare si de viteza relativa de deplasare. _Pe masura ce capetele de sudat se incalzesc are loc si deformarea lor plastica sub actiunea fortei de presare. Dupa atingerea temperaturii necesare, se opreste miscarea pieselor, fapt ce permite realizarea imbinarilor suprafetelor in contact. Durata procesului este legata de atingerea temperaturii necesara realizarii imbinarii sudate, 1200C in cazul otelului carbon moale, si de extinderea zonei de incalzire pana in central piesei. Suprafetele de imbinat trebuie sa fie curatate de oxizi, sa fie perpendiculare pe axa barelor si sa fie prelucrate ingrijit prin aschiere. Procedeul de sudare prin frecare se aplica la oteluri carbon, oteluri aliate si la metale si aliaje neferoase. De asemenea, se pot suda si materiale diferite, de exemplu: otel-bronz, cupru-aluminiu etc. Sudarea prin frecare se foloseste la imbinarea pieselor cu sectiuni circulare si cu diametre egale sau diferite, ca de exemplu: sudarea prelungitoarelor burghielor, tijelor de la corpul pistonului, la suruburi, capul hexagonal de corpul cilindric etc. In comparatie cu sudarea electrica in capete, sudarea prin frecare prezinta urmatoarele avantaje: consum redus de energie, putere mica de record a instalatiei, exploatarea simpla a utilajului si usurinta mecanizarii si automatizarii procedeului.

 Sudarea prin presiuine la rece cu ultrasunete. In cazul acestui procedeu presiunea este exercitata asupra uneia din piesele de sudat prin intermediul unei scule care in acelasi timp are si rolul de sonotrod. Pentru vibrarea sonotrodului la o frecventa de 15-30 kHz si la o amplitudine de 0,001-0,003 mm se foloseste un transductor magnetostrictiv prevazut cu un concentrator ultrasonic (fig.12).Prin suprapunerea vibratiilor ultrasonice peste presiunea statica se obtine energia de activare necesara realizarii sudarii care se produce la presini mai mici decat in cazul procedeului conventional de sudare la rece. Procedeul de sudare cu ultrasunete se aplica la sudarea metalelor feroase si neferoase cu grosimi de pana la 4 mm cu corpuri metalice sau nemetalice cum ar fi materiale ceramice. utin sensibil la oxizi si la impuritatile de suprafetele metalelor de sudat.

Sudarea prin explozie.

Sudarea prin explozie se aplica la placarea tablelor sau pieselor mari, la obtinerea tevilor in diferite corpuri metalice, la sudarea prin suprapunere sau cap in cap a tablelor si in fabricatia materialelor intarite cu fibre. Procedeul se foloseste cand metodele conventionale de imbinare nu pot fi realizate tehnic sau sunt neeconomice. Astfel, sudarea prin explozie se aplica in cazurile in care nu se pot suda sub presiune metalele cu proprietati plastice diferite sau cand nu se pot suda prin topire metale diferite, cum ar fi tantalul sau titanul cu otelul. Sudarea prin explozie este deosebit de avantajoasa in cazul fabricatiei metalelor compuse din mai multe structuri. In acest caz imbinarea intre metale se obtine daca sunt indeplinite doua conditii de baza: - curatirea buna de oxizi si de impuritati a suprafetelor de imbinat; - apropierea intima a suprafetelor de imbinat, astfel incat fortele atomice de interactiuni sa determine o adeziune, adica sa stabileasca un echilibru intre distantele dintre atomi si potentialul energiei. Aceste conditii sunt indeplinite cand stratul depus loveste cu viteza mare sub un anumit unghi metalul de baza. Viteza de impact este de 200-1 000 m/s. In cele mai multe cazuri, suprafetele care se placheaza prin sudare sunt foarte mari, astfel incat cele doua placi se asaza paralel sau la un unghi de pana la 1 una fata de cealalta. Procedeul se foloseste pe scara larga in constructia de utilaje si aparate destinate industriei chimice, si la obtinerea in conditii avantajoase a unor materiale compuse pentru care necesitatile nu justifica o fabricatie prin laminare.

Sudarea-termochimic, cldura rezultnd n urma unor reacii exoterme de combustie (sudare cu flacr de gaze) sau de nlocuire (sudare cu termit);
Sudarea cu termit (aluminotermica). Termitul este un amestec, sub forma de pulbere, constituit din oxizi de fier 77% si aluminiu 23%. Prin aprinderea acestui amestec cu arc electric sau pe alta cale are loc o reactie puternica datorita afinitatii mari a aluminiului pentru oxigen. Se produce astfel reducerea oxizilor de fier cu formare a oxidului de aluminiu, iar caldura generata este suficienta pentru a ridica temperatura la 3595C. Datorita pierderilor de caldura, in zona cusaturii se atinge o temperatura de 2480C. Reactia de ardere a termitului este de forma: 3Fe304 + Al = 9Fe + 4A1203 + Q Sudarea cu termit se poate executa atat prin topire cat si prin presiune, dupa cum metalul topit participa la topirea metalului de baza sau numai la incalzirea acestuia pentru a fi sudat. In cazul sudarii cu termit prin topire (fig 13.a), metalul topit 1 din oala de turnare se toarna prin orificiul 2, intr-o forma 3 care inconjoara rostul pieselor de sudat. Oxidul de aluminiu (A1203, avand greutatea specifica mai mica, mentine la suprafata metalului topit astfel ca nu vine in contact cu piesele sudate. La sudarea prin presiune (fig. 13.b), metalul topit se toarna prin partea superioara a oalei cu termit, permitand patrunderea in forma mai intai a zgurei (A1203) si dupa aceea a metalului lichid. In acest fel piesele de sudat nu vin in contact direct cu metalul topit, ci cu zgura. In felul acesta metalul topit cedeaza caldura pentru incalzirea capetelor pieselor de sudat pana la starea plastica, dupa care are loc sudarea prin presiune Sudarea cu termit se aplica la tevi, bare, sine de cale ferata, cilindri de laminoare etc. Avantajul principal al procedeului de sudare cu termit consta in viteza de racire lenta a intregii mase a cusaturii din piese, fapt ce determina tensiuni reziduale minime.

 Procedeul de sudare cu flacr oxi-acetilenic este un procedeu de sudare care face parte din categoria procedeelor de sudare prin topire. Sursa de cldur este o flacr oxi-gaz. Uzual, cele dou gaze sunt acetilena i oxigenul. Acetilena este obinut din reacia a doi constitueni chimici: carbidul i apa i se poate produce insitu, n generatoare, sau livrat n butelii. Acetilena este un material inflamabil, cu vitez ridicat de ardere. Pentru sudare se folosete flacra primar (nucleul flcrii). Temperatura ridicat a flcrii este asigurat de arderea cu oxigen

Sudarea-electric, cldura producndu-se pe baza efectului Joule (sudare cu arc electric, prin rezisten electric, prin inducie); Sudarea electrica : Sudarea electric cu arc definete toate procedeele de sudare electric prin topire (temperatur ridicat, presiune redus), la care cordonul sudat se formeaz prin solidificarea comun a materialelor de baz i a materialului de adaos. Dup felul curentului debitat sursele de curent pentru sudare pot fi Sudare in curent continuu alternativ - surse de curent continuu: generatoarele de curent continuu pentru sudare (convertizoare pentru sudare), acionate de un motor electric sau de cu explozie i redresoarele de curent pentru sudare, nzestrate cu celule redresoare - surse de curent alternativ: transformatoarele de curent pentru sudare, mono sau trifazate, alimentate de la reeaua de curent alternativ. Dupa tipul de electrozi si mediul gazos ce intretine arcul electric WiG-WAG/TiG-TAG =WOLFRAM INERT GAZ-WOLFRAM ACTIG GAZ MIG-MAG=METAL INERT GAZ-METAL ACTIV GAZ

Sudura cu electrod nvelit (MMA-SMAW) Sudura cu electrod nvelit (n normativ indicat ca SMAW - Shielded Metal Arc Welding) este tehnologia de sudur cea mai rspndit n lume, ndeosebi datorit folosirii aparatelor simple i a flexibilitii n folosire. Echipamentul tipic pentru sudarea manual cu electrod nvelit este format din: o sursa de curent continuu, cabluri electrice, clem de mas, port electrod i mas de lucru.

sudarea cu electrod nefuzibil IN MEDIU DE GAZ INERT (WIG/TIG) Sudarea manual WIG/TIG este considerat ca fiind cel mai dificil procedeu de sudare, sudorul trebuie s menin o lungime mic a arcului electric, este necesara o atenie sporit i o bun ndemnare pentru a preveni contactul dintre electrod i piesele de sudat. Sper deosebire de celelalte procedee WIG/TIG necesita ambele mini,ca sudorul sa aduc cu o mn material de adaos n baia de metal topit iar cu cealalt mn s manevreze pistoletul; Cnd procesul de sudare este aproape finalizat, intensitatea arcului este treptat redus pentru a permite solidificarea craterului final i a preveni apariia fisurilor la captul mbinrii sudate. Procedeul WIG/TIG poate utiliza att curentul continuu polaritate directa sau inversa ct i curentul alternativ, depinznd de setrile sursei de sudare, cauzeaz o emisie puternica de electroni care bombardeaz suprafaa piesei de sudat genernd o cantitate mare de cldura n zona sudarii. arcul WIG/TIG produce unde scurte de ultraviolete care cauzeaz formarea ozonului n aerul nconjurtor.

 MiG-MAG =METAL INERT GAZ-METAL ACTIV GAZ electrodul folosit este aa-numita srm de sudur. Aceasta este mpins n baie de ctre un sistem de avans. n vecintatea bii, nainte de contactul mecanic ea trece printr-o diuza de curent de la care preia energia electric a sursei de curent necesar creerii arcului i topirii materialului. Diuza de curent este poziionat n interiorul diuzei de gaz. Un sistem MIG-MAG const n: o surs de curent continuu, un derulator, o bobin de srn, un pistolet i gaz. Curentul este transferat la arc prin electrodul fuzibil (srma conectat la polul pozitiv); n acest procedeu, metalul topit este transferat pe piesa de lucru cu ajutorul curentului arcului. Alimentarea automat i continu cu material de adaos (srm) este necesar pentru a nlocui srma care s-a topit n timpul sudrii.

 Sudarea cu plasm - este o dezvoltare a procedeului WIG, destinat sudrii mecanizate a materialelor extrem de subiri (topire progresiv) sau groase, pn la 8 mm (tehnica n gaur de cheie)

 Sudarea in puncte Imbinarea sudata se realizeaza prin trecerea curentului intre electrozi si piesele de sudat. Nucleul punctului sudat se formeaza la suprafata de separatie dintre cele doua (sau mai multe) materiale de sudat. Sursa de putere poate fi unul sau mai multe transformatoare sau mai nou, invertoare. Strangerea electrozilor se poate face mecanic, pneumatic sau hidraulic.

Sudarea-radiant, cldura rezultnd n urma localizrii energiei radiante ntr-un spaiu redus (sudare cu laser, cu fascicul de electroni).

Procedeul de sudare cu fascicul de electroni este un prodeceu de sudare prin topire la care sursa de energie este un fascicol de electroni. Acesta se realizeaza prin descarcarea intr-un spatiu vidat, denumit tun de electronic, a unei energii sub forma unui fascicul de electroni, comandata cu ajutorul unor lentile electromangnetice necesare pentru focalizarea si deplasarea fascicolului de electroni pe suprafata materialelor de sudat. Procedeul de sudare cu fascicul de fotoni, denumit netiinific Sudarea cu laser.

Sudare automata

Sudare in flux continuu sub strat de flux Procedeul de sudare automat sub strat de flux - este o metod automatizat de sudare prin energie electric la care nveliul pulverulent existent pe suprafaa electrodului este nlocuit cu o pulbere fin, denumit flux ce se presar nainte de trecerea electrodului pe suprafaa materialului. Sudura sub flux se desfasoara practic in exclusivitate in varianta mecanizata. Se foloseste srma - electrod fuzibila, care este antrenata continuu spre baia de sudura pe masura ce se topeste Fluxul reduce pierderile prin stropire, camufleaza radiatiile arcului, reduce fumul degajat si asigura sudurii o calitate superioara. Fluxurile sunt sub forma de granule (0,1...0,4)mm si pot fi : -topite (minereuri de mangan, cuart, magneziu, aluminiu) -ceramice (marmura macinata, oxid de aluminiu, feroaliaje).

Sudarea robotizata