Elemente de prim ajutor

1.Siguranta inainte de toate

Este foarte important sa va creati un mediu sigur n care sa acordati primul ajutor.
Ce trebuie sa faceti:
sa va protejati
nu intrati n contact direct cu fluidele pacientului (snge, saliva) deoarece se pot transmite
boli
folositi echipament de protectie, masti, manusi
n anumite situatii - nec, intoxicatie cu monoxid de carbon - lasati-i pe cei pregatiti n
acest sens sa intervina primii, apoi acordati ajutorul de care este nevoie.
In cazul in care este vorba de un accident de masina trebuie verificat daca exista scurgeri
de benzina, pentru a nu va pune si viata dumneavostra in pericol.
sa va asigurati ca victima este ntr-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol electric, termic,
de prabusire, etc.);
daca victima este ntr-o situatie potential periculoasa, cel mai bine este sa fie mutata ntr-o zona
sigura;
!!! ATENTIE - mutarea victimei se va face astfel nct sa nu i fie agravate leziunile existente;
sa aveti grija sa nu va fure cineva trusa de prim ajutor
sa sunati sau sa puneti pe altcineva sa sune la salvare.
2.Evaluarea primara a starii pacientului si daca este necesar asigurare BLS (basic life support)
Cazuri in care nu se face BLS: metastaze, lovituri letale, boli terminale.
2.1. Siguranta victimei si a salvatorului
2.2. Evaluarea starii de constienta
Se realizeaza rapid, dupa schema AVPU.
A :pacient alert = pacient constient, cooperant
V :pacient care raspunde la stimuli verbali = pacientul va fi scuturat usor de umeri, adresndu-i-se
intrebari simple: Cum te numesti? Cti ani ai? Unde locuiesti?
P :pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona (regiune
supraclaviculara intre clavicula si trapez) pentru a observa reactia la durere.
U :pacient neresponsiv (Unresponsive)
2.3. Evaluarea si asigurarea libertatii caii aeriene
Pentru eliberarea caii aeriene, se realizeaza:
Hiperextensia capului si ridicarea barbiei (2 degete la nivelul mandibulei).
Controlul vizual al cavitatii bucale (2 degete infasurate in tifon)
n caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii, NU SE
VOR EFECTUA HIPEREXTENSIA CAPULUI SI RIDICAREA BARBIEI. Singura manevra PERMISA este
subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte si de alta a capului victimei, se tractioneza mandibula spre
anterior cu ajutorul degetelor 2 si 5 sprijinite de ramurile mandibulare, iar n acelasi timp se deschide gura
cu cele doua police aflate la nivelul barbiei. Aceasta manevra se efectueaza si in cazul in care gura este
inclestata si nu se poate deschide.
Pentru copilul mic, sugar,, se face hiperextensia capului prin ridicarea barbiei, avand mana pe fruntea
aceastuia.
2.4.Evaluarea respiratiei
Tinnd caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale nu mai mult de 10
secunde. Evaluarea se poate face prin: asezarea unei oglinzi la nasul persoanei, asezarea urechii in

dreptul nasului pentru a auzi respiratia, urmarirea cavitatii toracice pentru depistarea miscarilor
respiratorii.
2.5. Evaluarea circulatiei
Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se prefera palparea
pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an cel brahial, deoarece are gtul scurt si gros si este dificil de gasit
pulsul carotidian.
NU SE PALPEAZA PULSUL LA AMBELE CAROTIDE SIMULTAN!
Urmnd acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde (evaluarea starii de
constienta 10 secunde, evaluarea respiratiei 10 secunde, evaluarea circulatiei 10 secunde), salvatorul
va putea sa aprecieze gradul deteriorarii functiilor vitale ale pacientului.
Pacientul se poate afla n una din urmatoarele situatii:
Responsiv, constient.
Alterarea starii de constienta mergnd pna la coma profunda.
Stop respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul are puls dar NU respira).
Stop cardio-respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul NU are puls si NU respira).
Respiratia
Valori normale:
Nou-nascuti = 40 45/min
Copii = 20 - 30/min
Adulti = 14 - 18/min
Masurarea frecventei respiratorii se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracele pacientului, si
numarnd expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.
3.Descriere etape BLS
BLS sau Basic Life Support cuprinde masurile precoce de resuscitare cardio-pulmonara:
verificarea permeabilitatii cailor aeriene (Airway)
verificarea respiratiei (Breath)
verificarea pulsului (Circulation)
aplicarea protocolului de resuscitare cardio-pulmonara de baza
BLS este definit ca ansamblul de masuri de resuscitare efecuate asupra unui pacient aflat n stop cardiorespirator, fara a se folosi echipamente specifice.
Tehnica respiratiei gura la gura
Se mentine calea aeriana deschisa.
Se penseaza narile victimei.
Salvatorul, asezat lateral, inspira profund apoi plaseaza buzele sale etans pe gura pacientului si
insufla progresiv, timp de aproximativ 2 secunde.
n momentul efectuarii manevrei, salvatorul priveste ridicarea toracelui pacientului produsa de
introducerea aerului n plamni.
Dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura pacientului, asteptnd expirul lui
pasiv.
Tehnica realizarii compresiilor toracice
Scopul este comprimarea cordului ntre doua planuri dure : sternul si planul muscular al spatelui.

 Salvatorul se afla n pozitie laterala fata de victima.

Metoda de determinare a locului unde se aplica masajul consta n reperarea rebordului costal si
urmarirea lui prin palpare pna la nivelul apendicelui xifoid; intre acesta si furca sternala se
aseaza podul unei palme direct pe centru pt a nu vatama coastele.
Plaseaza podul celeilalte palme peste prima.
Tine degetele minilor ncrucisate sau rasfirate dar ridicate de pe torace pentru ca presiunea sa
nu fie aplicata pe coastele victimei. Nu aplica presiunea n portiunea superioara a abdomenului
sau la partea inferioara a sternului.
Pozitioneaza-te vertical deasupra pieptului victimei si cu bratele perfect ntinse, perpendiculare,
deprima sternul cu 4 - 5 cm.
Daca victima se afla n stop respirator, se aplica doar respiratii gura la gura si se urmareste revenirea
respiratiilor spontane.Daca victima este n stop cardio-respirator, se aplica att compresii toracice ct si
respiratii gura la gura n ritm de 30:2, cel putin 30-45 min, sau pana isi revine.
n medicina de urgenta sunt cuantificate urmatoarele grupe de vrsta:
Nou-nascut : 0 - 1 luna
Sugar : 1 - 12 luni
Copil : 1 - 8 ani
Tehnica respiratiei gura la gura si nas pentru copilul sub 1 an
asigura hiperextensia capului si ridicarea barbiei daca nu sunt contraindicatii
penseaza narile cu indexul si policele minii de pe frunte
inspira si plaseaza-ti buzele etans peste buzele si nasul pacientului
sufla aer timp de 1 - 1,5 secunde, urmarind ridicarea toracelui
mentine capul n extensie si barbia ridicata, dar ridica-ti buzele de pe cele ale copilului, asteptnd
expirul
apoi repeta manevra de 5 ori, dupa care evaluezi respiratia
Tehnica respiratiilor gura la gura pentru copilul peste 1 an
se realizeaza la fel, doar ca salvatorul plaseaza gura sa peste gura pacientului
se aplica tot de 5 ori, urmnd apoi reevaluarea respiratiei
Tehnica realizarii compresiilor toracice la sugar
se realizeaza cu 2 degete (index si medius)
se plaseaza degetele pe stern la aproximativ un deget sub linia intermamelonara
se realizeaza compresii cu o frecventa de cel putin 100/minut, realiznd depresia toracelui cu 1,5
- 2,5 cm.
Tehnica realizarii compresiilor toracice la copilul de 1 - 8 ani
se realizeaza cu o singura mna
se plaseaza podul palmei pe stern, determinnd pozitia corecta la fel ca la adult si ridicnd
degetele de pe stern
te pozitionezi vertical deasupra victimei, cu bratul perfect ntins
se fac compresii cu o frecventa de 100/minut, deprimnd sternul cu 2,5 - 3,5 cm
la copilul mai mare, se pot face compresii toracice folosind ambele mini, ca la adult
Raportul compresii toracice: respiratii gura la gura la copil este de 30:2 / 15:2. Se face minim 45-60 min.
Este de preferat ca manevra sa fie efectuata de 2 oameni unul efectuand tehnica respiratiilor, altul
tehnica compresiei, iar acestia sa faca schimb dupa un anumit interval de timp.

In final, pacientul se pune in pozitie de siguranta, pe laterala, cu bratul cel mai apropiat in unghi drept fata
de corp, iar piciorul corespondent intins. Celalalt brat va fi indoit, iar mana plasata sub obraz, iar piciorul
corespondent va fi si el indoit.
4.Obstructie cai aeriene la adult
Obstructia cailor aeriene cu corpi straini este o cauza de moarte accidentala. Cele mai comune cauze de
obstructie la adulti sunt alimentele. Daca obstructia este partiala, pacientul poate sa vorbeasca, sa respire
si va fi ncurajat sa tuseasca. Daca obstructia este completa, pacientul nu mai vorbeste, nu mai poate
respira, treptat poate sa devina inconstient.
Manevrele aplicate:
1. Daca victima are semne de obstructie partiala, ncurajeaz-o sa tuseasca.
2. Daca victima are semne de obstructie completa,
Pacientul constient
Aplica pana la 5 lovituri interscapulare.
Daca cele 5 lovituri interscapulare nu au avut efect, aplica manevra Heimlich pentru
pacientul constient.
Daca obstructia e nca prezenta, continua sa alternezi 5 lovituri interscapulare cu 5 lovituri
abdominale.
Pacientul inconstient
Aseaza-l n decubit dorsal
Cheama ajutor calificat
Asigura libertatea cailor aeriene: hiperextensia capului, ridicarea mandibulei, curatarea
cavitatii bucale
Evaluarea respiratiei si efectuarea a 2 insuflatii urmarind ridicarea toracelui
Daca toracele nu se ridica se repozitioneaza capul (hiperextensie) si se ncearca din nou
insuflatii
Daca nici de aceasta data nu sunt eficiente, se aplica manevra Heimlich pentru pacient
inconstient de maxim 5 ori.
Manevra Heimlich: Pacientul este aflat in ortostatism. Il vom apleca catre fata, ne vom pozitiona in spatele
lui, ne vom pune pumnul la jumatatea distantei intre ombilic si apendicele xifoid, vom aseza si cealalta
mana peste pumn si vom efectua o miscare de compresie catre noi si spre superior.
Degajarea cilor aeriene n cazul unei gravide sau al unei persoane obeze
Abdomenul unei gravide sau al unei persoane obeze poate fi un obstacol n efectuarea eficient a
manevrei Heimlich. Poziionai-v minile la baza sternului chiar deasupra articulaiei cu ultima coast.
Procedai la fel ca n cazul manevrei Heimlich, apsnd puternic n torace printr-o micare rapid, brusc.
Repetai pn la degajarea obstacolului sau pn cnd persoana respectiv i pierde contienta.
Degajarea cilor aeriene n cazul unei persoane ce i-a pierdut contienta
Dac persoana afectat i-a pierdut contienta, culcai persoana cu faa n sus, uitai-v n cavitatea
bucal i ncercai extragerea corpului strin cu ajutorul unui deget. Pentru a degaja cile aeriene ale unei
persoane incontiente ce este culcat pe spate cu capul intr-o parte, aezai-v peste persoana
respectiv i, poziionnd minile n etajul abdominal superior, exercitai o presiune n direcie
ascendent. n momentul n care o persoan devine incontient, relaxarea musculaturii poate permite
eliberarea corpului strin de la nivelul laringelui.

La copilul sub 1 an nu se realizeaza compresii abdominale (manevra Heimlich).

1. obstructia partiala: copilul este sfatuit sa tuseasca, fara nici o alta interventie; daca tusea devine
ineficienta, se trateaza cazul ca o obstructie completa.
2. obstructia completa:
2a. sugar constient:
sugarul va fi sprijinit pe antebratul stng, cu fata n jos, sustinndu-i mandibula
se aplica maxim 5 lovituri interscapulare
se ntoarce sugarul cu fata n sus pe celalalt antebrat sustinnd permanent capul situat
mai jos decat restul corpului
se realizeaza pna la 5 compresii toracice la fel ca si pentru masajul cardiac, la un deget
sub linia intermamelonara, pentru a crea tusea artificiala
2b. copil constient:
se apleaca pacientul nainte, sprijinindu-i pieptul si se aplica pna la 5 lovituri
interscapulare
daca nu s-a dezobstruat, se trece la manevra Heimlich pentru pacient constient, dupa
aceleasi principii ca la adult
se urmareste starea pacientului si daca nu s-a realizat dezobstructia, manevrele se reiau
2c. sugar inconstient:
se aseaza pacientul n decubit dorsal
se asigura libertatea cailor aeriene prin manevrele cunoscute
se realizeaza 5 insuflatii si se urmareste ridicarea toracelui
daca toracele nu se ridica, se repozitioneaza capul (extensia capului cu ridicarea barbiei)
si se repeta
n caz de esec, se realizeaza 5 compresii toracice.
n caz de esec, se reiau manevrele
2d. copil inconstient
se aseaza pacientul n decubit dorsal
se asigura libertatea cailor aeriene
se realizeaza 2 insuflatii si se urmareste ridicarea toracelui
daca toracele nu se ridica, se repozitioneaza capul si se repeta
daca tot nu sunt eficiente insuflatiile, se aplica manevra Heimlich pentru pacient
inconstient
se urmareste starea pacientului
in caz de esec, se repeta manevrele
daca dezobstructia se produce, se continua cu resuscitarea cardio-respiratorie daca este
necesar
5.Hemoragiile
Hemoragie externa: Se aplica tifon pe rana (se pliaza de 3 ori) si se bandajeaza. Este foarte important sa
se aplice presiune pe rana si sa se stranga foarte bine bandajul. Se poate pune chiar o piatra
dezinfectata, infasurata in tifon, care va fi infasurata in interiorul bandajului. Daca hemoragia este la
nivelul unui membru, acesta se va ridica deasupra nivelului inimii.

Hemoragie interna: Pacientul este palid, are transpiratii reci, umflaturi din cauza sangelui acumulat. Daca
este constient ii va fi sete - sub nicio forma nu I se va administra apa. Va fi asezat in clinostatism, cu
picioarele ridicate la 45 grade.
Dupa BLS va fi urcat pe targa si monitorizat mereu, cu mana pe carotida mentionand cu voce tare daca
are puls si respira.
Valori normale TA:
La copii si tineri: 90 - 110 / 60 - 70 mmHg;
Adult: 120 - 130 / 70 - 80 mm Hg.
Valori normale ale pulsului:
adult: 60 - 80 / minut;
copil: 90 - 100 / minut;
nou nascut: 130 - 140 / minut
6.Hemostaza
Puncte de compresie:
Pentru plagile superficiale de la nivelul fetei se comprima artera temporala superficiala, anterior
de tragus.
Pentru hemoragiile din teritoriul arterei faciale, compresie la nivelul mandibulei.
Pentru plagile umarului, se comprima artera subclavie, pe prima coasta, prin plasarea degetelor
n fosa supraclaviculara, napoia claviculei.
Pentru hemoragiile faciale sau ale calotei craniene, se face compresie pe carotida primitiva,
situata ntre marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si linia mediana a gtului.
NU SE FACE COMPRESIE SIMULTANA PE AMBELE CAROTIDE SI NU SE APLICA GAROU!
Pentru membrul superior se comprima artera axilara, prin apasare n axila, sau artera brahiala, pe
fata interna a bratului, n santul bicipital intern.
Pentru leziunile aortei si arterelor iliace, se face compresia cu pumnul a peretelui abdominal,
pna la coloana.
Pentru plagile arterei femurale se comprima artera n triunghiul Scarpa, cu cele doua police
suprapuse si cu palmele cuprinznd grosimea coapsei sau se procedeaza ca pentru artera iliaca.
Pentru hemoragiile de la nivelul gambei sau piciorului se comprima artera n fosa poplitee.
Membrul inferior lezat se va mentine pe un plan mai ridicat fata de restul corpului.
Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza
provizorie; se utilizeaza pansamente sterile puse direct pe rana si comprimate ferm cu podul palmei.
Aplicarea garoului se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se poate
controla prin alte metode. Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata etc. Garoul, odata cu oprirea
sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situata dedesubtul / deasupra lui,
deoarece el se pune dedesubtul ranii, daca este de origine venoasa (sangele curge lent) si deasupra,
daca este de origine arteriala (sangele tasneste). Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore
poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet,
care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a
aplicarii garoului. Dupa fiecare 20 - 30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea

segmentului de membru subiacent. Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital sau de personal
competent.
7. Traumatisme osteo-articulare fracturi; luxatii; entorse
Clasificarea fracturilor
fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte; membrul nu mai are o
pozitie anatomica corecta; se imobilizeaza cu atele.
fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga; mai intai se face
curatarea ranii si oprirea sangerarii si apoi se face imobilizarea.
Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate din crengi, scnduri, de lungimi si
latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod
obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura, pentru a impiedica deplasarea
fragmentelor osoase (ex. Tibie rupta->genunchi, glezna).
Pentru membrul inferior, se poate folosi celalalt membru inferior pe post de atela.
Pentru fractura genunchiului se va folosi o atela mare care sa cuprinda articulatia soldului si cea a
gleznei.
Pentru fractura de coloana, pacientul nu va fi miscat. Pentru a-l aseza pe targa se vor urma pasii: se
plaseaza targa lnga victima; la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta va fi ntoarsa lateral si
un salvator va mpinge targa sub pacient. Este nevoie de minimum 4 salvatori: unul mentine capul n ax,
2 salvatori sustin toracele, bazinul si picioarele, iar al 4 lea mobilizeaza targa.
Luxatia reprezinta pierderea contactului dintre doua suprafete articulare, produsa de un factor traumatic.
Luxatiile pot fi complete (deplasarea este totala) sau incomplete (subluxatii, cnd deplasarea este
partiala). Nu incercati sa puneti osul inapoi in articulatie, puteti comprima nervii ce au traiect prin acea
zona.Se imobilizeaza cu altele.
Entorsele (se inverzeste zona). Se foloseste faza elastica pentru a imobiliza zona. Se recomanda repaos
la pat, membrul un pic mai ridicat decat restul corpului si aplicarea de gheata, dar nu direct pe piele.
8. Traumatisme parti moi contuzii ; plagi
Echimoza este o contuzie superficiala datorata ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat; n timp
apare modificarea culorii de la brun - rosiatic, la albastru si apoi galben. Tratamentul consta n repausul
articulatiei, punga cu gheata. Se resoarbe n 20 - 25 de zile.
Plagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. Tratamentul consta din toaleta locala a
plagii si pansarea ei daca se impune. Toaleta plagii impune dezinfectarea tegumentelor din jur cu alcool
sanitar, cu tinctura de iod, betadina sau chiar spalare cu apa. n plaga se pot pune betadina sau apa
oxigenata.
9.Situatii particulare arsuri; degeraraturi; lipotimie; hipoglicemie; infarct; crize de pierdere a
cunostintei de diferite etiologii; inec
Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii cnd depaseste 46C.
Gradul arsurilor
Clasificarea gradelor arsurii se face tinnd cont de straturile tegumentare afectate
Gradul I: se lezeaza doar stratul superficial al pielii; pot sa apara eritem, usor edem, durere, cu
sau fara vezicule.

 Gradul II: afecteaza pielea n profunzime, afectnd si dermul; sunt prezente flictene cu continut
clar, edem, eritem, durere.
Gradul III: distruge toate straturile pielii; tegumentul are aspect carbonizat, iar durerea este mai
putin intensa deoarece se distrug terminatiile nervoase. Exista flictene dar cu continut
sangvinolent.
Arsura de gradul I si II
Se pune zona respectiva sub jet de apa rece sau se aplica o compresa cu apa rece, apoi se acopera
arsura cu o compresa sterila. Se pot aplica sprayuri sau creme special destinate pielii arse.
Arsura de gradul III
Nu se ndeparteaza hainele lipite de pielea arsa. Se pun comprese cu apa rece pe zonele afectate. La
acesti pacienti apar de obicei probleme respiratorii, astfel nct se vor lua masurile care se impun. Acesti
pacienti vor fi transportati de urgenta la spital
Arsura electrica
Nu se atinge victima pna cnd curentul electric nu este ntrerupt sau att timp ct victima se mai afla n
contact cu sursa, pentru ca se poate electrocuta si salvatorul. Daca victima nu respira, se mentin
deschise caile aeriene, se fac respiratii artificiale. Daca nu respira si nu are puls, se adauga si masaj
cardiac. Arsurile aparute, localizate mai ales la nivelul zonei de contact, se trateaza cum s-a descris mai
sus.
n urma expunerii prelungite la caldura pot sa apara arsura solara, crampele musculare, deshidratarea si
socul caloric.
Arsura solara
Se pune apa rece pe zona arsa de soare, chiar si comprese udate cu apa rece; membrele arse de soare
se tin ridicate mai sus dect restul corpului. Daca este necesar se bandajeaza zonele sever afectate si se
solicita ajutor medical. Se aplica unguente, creme, spray-uri speciale pentru arsuri solare.
Crampele musculare
Crampele musculare sunt dureri si spasme aparute din cauza pierderilor de saruri minerale n urma
transpiratiilor abundente.
Tratament
Se aseaza victima ntr-un loc racoros.
Se maseaza usor zona cu crampe.
Daca victima nu varsa, se dau sucuri de fructe sau apa rece sarata, jumatate de pahar la fiecare
15 minute, timp de o ora.
Supraveghere medicala, pentru ca pot sa apara complicatii.
Deshidratarea
Apare n situatiile de expunere la temperaturi nalte si umiditate mare.
Tratament
Se muta victima la umbra sau ntr-o zona mai racoroasa.
Se ntinde pe jos.
Se ridica picioarele victimei mai sus dact restul corpului.
Daca victima nu varsa, se administreaza nghitituri mici de apa sarata (1 lingurita de sare la un
pahar de apa).
Se pun comprese reci pe fata si corp.
Daca starea pacientului e grava sau se nrautateste, se transporta la spital.

Socul caloric (insolatia)

Reprezinta o urgenta majora deoarece poate pune n pericol viata; se datoreaza unei perturbari a
sistemului de reglare a temperaturii din interiorul corpului aparuta din cauza expunerii la o temperatura
mare si a imposibilitatii de a regla temperatura mare la care a fost supus.
Tratament
Se nlatura hainele victimei si aceasta va fi asezata ntr-o cada cu apa rece sau se uda cu
furtunul, pna cnd temperatura scade la 38C, fara a cobor temperatura sub aceasta valoare.
Victima va fi uscata ulterior prin stergere.
Se solicita ajutor medical.
Nu se vor administra bauturi alcoolice, ceai sau cafea.
Degeraturi:
Tratament
Se acopera partea nghetata cu haine mai groase, cu paturi, etc.
Nu se freaca zona nghetata cu zapada.
Se aduce victima n casa daca este afara.
Se pune zona nghetata n apa cu temperatura ntre 34 37C sau se va incalzi de corpul
salvatorului (ex. picioarele inghetate pe abdomenul persoanei care il ajuta); incalzirea este
treptata, de la exterior catre interior si invers (daca nu, embolism).
Zonele afectate nu vor veni n contact cu o sursa de caldura (soba, radiator) pentru ca pot aparea
arsuri.
Se administreaza multe lichide calde, dar nu bauturi alcoolice.
Victima trebuie sa-si miste degetele imediat ce ncepe sa le simta. Victimele cu degeraturi ale
degetelor nu vor fi lasate sa mearga pna nu si revin! Se pot pune comprese sterile ntre degete,
pentru ca acestea sa stea departate.
Se opreste procesul ncalzirii cnd pielea devine roz si si recapata sensibilitatea.
Hipotermia
Valoarea normala a temperaturii este de 36,5 - 37C; scaderea temperaturii centrale sub 35C se
numeste hipotermie.
Tratament
Asezarea victimei ntr-o ncapere calda
ndepartarea hainelor ude
nfasurare n haine uscate si ncalzite, paturi (se aplica pentru formele usoare, cu o temperatura
peste 32C)
Pentru cazurile mai grave, cu temperatura de 30 - 31C, se aplica rencalzire externa activa,
adica scufundarea ntr-o cada cu apa ncalzita la 40C
Daca victima este constienta si nu varsa, se administreaza bauturi calde: ceai, cafea, supa, dar
nu bauturi alcoolice.
Cnd se impune, se fac manevre de resuscitare, masajul cardiac fiind mai dificil, deoarece
toracele victimei este mai rigid.
!!Hipotermicul nu va fi declarat decedat pna nu este rencalzit.
Hiperventilatia
Hiperventilatia este o respiratie mai rapida si mai profunda decat normal, datorata unei tensiuni

emotionale sau unei suparari.

Ce fac?
Linistesc victima si ii cer sa respire normal.
Pun victima sa respire ntr-o punga de plastic
Hipoglicemia
Reprezinta scaderea cantitatii de glucoza din organism, din cauza unui aport alimentar diminuat sau chiar
absent, a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool sau a administrarii unei doze crescute de insulina,
mai ales n absenta alimentatiei, la pacientii cu diabet zaharat insulino - dependent.
Ce fac?
Evaluez rapid starea pacientului.
Daca este constient si respira, administrez o lingurita de zahar, sucuri sau apa ndulcita. Metoda
se aplica si pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent care sunt gasiti ntr-o stare de
hipoglicemie!
Daca este inconstient nu pot administra nimic pe cale orala; e nevoie de perfuzie cu glucoza si
deci de ajutor medical calificat.
Daca nu respira, asigur permeabilitatea caii aeriene si aplic respiratii artificiale.
Pacientul trebuie investigat, deoarece hipoglicemia pune viata n pericol. Creierul are nevoie
acuta de glucoza!
Infarctul
Este o zona de necroza celulara datorita obstructiei partiale sau totale a unui ram al arterelor coronare.
Semne si simptome:
Durere precordiala (toracica), neinfluentata de respiratie sau de miscarile efectuate, de intensitate
medie spre mare, cu aparitie de obicei nocturna sau n repaus, cu caracter de arsura, apasare,
continua sau intermitenta cu durata peste 30 minute, cu iradiere n umeri, gt, maxilar, ceafa,
interscapulovertebral, membrele superioare, coate, epigastru, dar nu mai jos de ombilic.
Transpiratii
Greata, varsaturi
Neliniste
Ce fac?
Sun la ambulanta.
Asigur libertatea cailor aeriene si verific periodic starea pacientului.
Daca se impune (daca pacientul intra n stop cardio-respirator) fac respiratii artificiale si compresii
toracice.
Se va administra sau 1 comprimat de Aspirina care trebuie mestecata (la pacientul constient).
Inecul
n toate situatiile n care este implicata o persoana care se neaca, amintiti-va sa va protejati pe voi nsiva;
n apa adnca, cineva care se neaca poate trage sub apa salvatorul. Nu uitati sa ajutati victima att ct
se poate!!!
Ce fac?
Trebuie sa mi dau seama cnd o persoana se neaca!!!
Solicit ajutor calificat.
Intervin n momentul n care victima se afla la mal sau este adusa la mal de persoane pregatite n
acest sens.

Fac evaluarea starii victimei.

Atentie la aceste victime pentru ca pot prezenta leziuni de coloana cervicala!!!
Daca victima nu respira, trebuie ncepute respiratiile artificiale.
Daca nu respira si nici nu are puls, se fac respiratii artificiale si masaj cardiac.
Daca este constienta, se pune n pozitie de siguranta, deoarece daca a nghitit apa sarata, poate
sa se declanseze reflex de varsatura.
Solicit ajutor medical.
Lipotimia
Este o stare de slabiciune, asociata cu caderea victimei respective, cu pierdere reversibila si de scurta
durata a starii de constienta.
Ce fac?
Prind victima daca sunt n preajma ei, pentru a nu se lovi
Asez victima pe jos, cu membrele inferioare la 45 grade si cu capul ridicat (intoarcere venoasa
poate tremura)
I se va da sa bea apa pentru a stimula reflexul de deglutitie.
Astept sa-si revina si o supraveghez, deoarece, de cele mai multe ori victima se va trezi
dezorientata.
Muscatura
Muscaturile pot provoca infectii serioase, iar cele de pisici si cini pot transmite rabia (turbarea).
Ce fac?
Se curata rana cu apa si se pune sub jet de apa timp de cteva minute.
Se aplica un pansament steril.
11.Primul ajutor n caz de:
1. nepturi de albine i viespi:
scoate uor partea vizibil a acului, fr a-l strnge prea tare;
spal zona nepat cu ap rece pentru a reduce durerea i mncrimea;
aplic o compres rece
1. mucturi ale cpuelor:
spal bine rana cu ap i spun i aplic un antiseptic;
2. mucturi de nari sau furnici:
aplic asupra mucturii praf de copt;
n cazul n care se umfl, aplic o compres rece;
3. mucturile de cini sau pisici:
freac rana cu ap i spun pentru a ndeprta saliva;
acoper rana cu un bandaj steril i du victima la un doctor ct de repede posibil;

10. Trusa de prim ajutor

Trusa sanitara se compune dintr-o cutie din material plastic, cu colturi si muchii rotunjite, in care sunt
depozitate instrumente si materiale sanitare, medicamente si materiale diverse.
Cutia trusei sanitare trebuie sa fie rigida, realizata din material plastic rezistent, cu marginile si colturile
rotunjite. Ea trebuie:

a) sa asigure etanseitatea corespunzatoare pentru protejarea continutului fata de praf si umezeala printrun sistem de inchidere ferm;
b) sa fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5m, cu denumirea produsului si a furnizorului
sau, dupa caz, a producatorului;
c) sa permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista continutului;
d) sa fie dimensionata si compartimentata corespunzator.
Materiale indispensabile:
Fee / Comprese sterile - pentru aplicarea lor pe rnile sngernde
Leucoplast - (opional) pentru stabilizarea feelor i a compreselor sterile pe rni
Plasturi cu Rivanol, sau Dermatol - pentru aplicarea lor pe rnile uoare sngernde
Fee elastice - pentru entorse i luxaii (maxim 4 buc. - cte una pentru fiecare articulaie important:
glezne i genunchi)
Dermatol (pulbere) - pentru tieturi i zgrieturi (aplicat direct pe ran grbete vindecarea prin formarea
cheagului de snge)
Dezinfectant (depozitat ntr-o sticlu de plastic de aprox. 250 ml):
-ideal Rivanol (soluie)
-Alcool medicinal
Vat hidrofil - pentru manevrarea soluiilor i a pulberilor din aceast trus
Burovin 1 i 2 - este o pulbere care se amestec cu apa i care este indicat pentru luxaii
Unguent cu Tetraciclin, sau Negamicin - pentru panariii ale degetelor i ale unghiilor
Crem de glbenele - pentru arsuri (solare i cu flacr), escoriaii i iritaii ale pielii
Alcoolul medicinal i Rivanolul sunt doar Bacteriostatice i NU Bactericide!
Alcoolul NU este indicat pentru plgile deschise mari! Pentru acestea folositi Rivanol (e nedureros)!
Betadina este o soluie Bactericid, dar i mult mai scump!
Vata v recomand s o depozitai ntr-o pung de plastic pentru a nu se contamina i pentru a nu se uda!
Trus de medicamente:
Analgezic:
Algocalmin - pentru dureri uoare, febr
Antinevralgic - pentru dureri de cap, nevralgii i dureri reumatice (articulare)
Antiacide:
Bicarbonat de Na (pulbere) - dizolvat n ap, pentru arsuri esofagiene i stomacale
Dicarbocalm - pentru arsuri esofagiene i stomacale
Antibiotic:
Ampicilin - pentru infecii bacteriene, mai ales respiratorii
Penicilin
Tetraciclin
Faringosept - tablete masticabile care conin o substan antiseptic, pentru durerile de gt
Strepsils - bomboane care conin una, sau mai multe substane antibiotice i care sunt ideale pentru
durerile de gt de natur infecioas, au avantajul de a produce rapid calmarea durerilor i comfort
respirator
Antipiretic:
Algocalmin - pentru febr uoar
Paracetamol Sinus - pentru febr, nas nfundat i grip
Eferalgan, Coldrex, Panadol, Fervex - cam aceleai efecte cu Paracetamol Sinus
Antispastic:
No-Spa, Scobutil - pentru colici renale

Antihistaminic:
Romergan - pentru cei alergici la mucturi de insecte
! Atenie: are i efect sedativ hipnotic slab!
Antiemetic:
Metoclopramid - pentru oprirea vrsturilor de orice natur
Antidiareic:
Smecta, Furazolidon
Antiinflamator:
unguente: Voltaren, Kinetic gel, Vurdon gel, Diclosal, Mobilat, Fastum gel
-pentru dureri ale coloanei i pentru dureri articulare i musculare datorate suprasolicitrilor fizice