Sunteți pe pagina 1din 29

CURS DE PRIM AJUTOR

1.SIGURANTA INAINTE DE TOATE

sa va protejati
nu intrati n contact direct cu fluidele pacientului (snge, saliva) deoarece se pot transmite
boli
folositi echipament de protectie, masti, manusi
n anumite situatii - nec, intoxicatie cu monoxid de carbon - lasati-i pe cei pregatiti n acest
sens sa intervina primii, apoi acordati ajutorul de care este nevoie.
In cazul in care este vorba de un accident de masina trebuie verificat daca exista scurgeri de
benzina, pentru a nu va pune si viata dumneavostra in pericol.
sa va asigurati ca victima este ntr-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol electric,
termic, de prabusire, etc.);
daca victima este ntr-o situatie potential periculoasa, cel mai bine este sa fie mutata ntr-o
zona sigura;

sa aveti grija sa nu va fure cineva trusa de prim ajutor

sa sunati sau sa puneti pe altcineva sa sune la salvare.

!!! ATENTIE - mutarea victimei se va face astfel nct sa nu i fie agravate leziunile
existente;

2.EVALUAREA PRIMARA A STARII PACIENTULUI


2.1. Siguranta victimei si a salvatorului
2.2. Evaluarea starii de constienta
Se realizeaza rapid, dupa schema AVPU.

A :pacient alert = pacient constient, cooperant


V :pacient care raspunde la stimuli verbali = pacientul va fi scuturat usor de umeri,
adresndu-i-se intrebari simple: Cum te numesti? Cti ani ai? Unde locuiesti?
P :pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona (regiune
supraclaviculara intre clavicula si trapez) pentru a observa reactia la durere.
U :pacient neresponsiv (Unresponsive)

Astfel determinam daca este necesara asigurarea BLS (basic life support)
Cazuri in care nu se face BLS: metastaze, lovituri letale, boli terminale.

2.3. Evaluarea si asigurarea libertatii caii aeriene

Pentru eliberarea caii aeriene, se realizeaza:

Hiperextensia capului si ridicarea barbiei (2 degete la nivelul mandibulei).

Controlul vizual al cavitatii bucale (2 degete infasurate in tifon)

n caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii,
NU SE VOR EFECTUA HIPEREXTENSIA CAPULUI SI RIDICAREA BARBIEI. Singura
manevra PERMISA este subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte si de alta a capului
victimei, se tractioneza mandibula spre anterior si inferior cu ajutorul degetelor 2 si 5 sprijinite
de ramurile mandibulare, iar n acelasi timp se deschide gura cu cele doua police aflate la
nivelul barbiei. Aceasta manevra se efectueaza si in cazul in care gura este inclestata si nu
se poate deschide.
Pentru copilul mic, sugar, se face hiperextensia capului prin ridicarea barbiei, avand mana pe
fruntea aceastuia.

2.4.Evaluarea respiratiei
Tinnd caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale nu mai
mult de 10 secunde.
Evaluarea se poate face prin: asezarea unei oglinzi la nasul persoanei, asezarea urechii in
dreptul nasului pentru a auzi respiratia, urmarirea cavitatii toracice pentru depistarea
miscarilor respiratorii.
Valori normale respiratie:

Nou-nascuti = 40 - 45/min

Copii = 20 - 30/min

Adulti = 14 - 18/min

Masurarea frecventei respiratorii se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracele
pacientului, si numarnd expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.

2.5. Evaluarea circulatiei


Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se prefera
palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an cel brahial, deoarece are gtul scurt si
gros si este dificil de gasit pulsul carotidian.
NU SE PALPEAZA PULSUL LA AMBELE CAROTIDE SIMULTAN!

Urmnd acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde (evaluarea starii
de constienta 10 secunde, evaluarea respiratiei 10 secunde, evaluarea circulatiei 10
secunde), salvatorul va putea sa aprecieze gradul deteriorarii functiilor vitale ale pacientului.
Pacientul se poate afla n una din urmatoarele situatii:

Responsiv, constient.

Alterarea starii de constienta mergnd pna la coma profunda.

Stop respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul are puls dar NU respira).

Stop cardio-respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul NU are puls si NU respira).

3. DESCRIERE ETAPE

BLS

BLS sau Basic Life Support cuprinde masurile precoce de resuscitare cardio-pulmonara:

verificarea permeabilitatii cailor aeriene (Airway)

verificarea respiratiei (Breath)

verificarea pulsului (Circulation)

aplicarea protocolului de resuscitare cardio-pulmonara de baza

BLS este definit ca ansamblul de masuri de resuscitare efecuate asupra unui pacient aflat n stop
cardio-respirator, fara a se folosi echipamente specifice.

Tehnica respiratiei gura la gura :

Se mentine calea aeriana deschisa.

Se penseaza narile victimei.

Salvatorul, asezat lateral, inspira profund apoi plaseaza buzele sale etans pe gura pacientului si
insufla progresiv, timp de aproximativ 2 secunde.
n momentul efectuarii manevrei, salvatorul priveste ridicarea toracelui pacientului produsa de
introducerea aerului n plamni.
Dupa terminarea insuflatiei, salvatorul va ridica gura de pe gura pacientului, asteptnd expirul
lui pasiv.

Tehnica realizarii compresiilor toracice :

Scopul este comprimarea cordului ntre doua planuri dure : sternul si planul muscular al
spatelui.
Salvatorul se afla n pozitie lateral-stanga fata de victima.
Metoda de determinare a locului unde se aplica masajul consta n reperarea rebordului costal si
urmarirea lui prin palpare pna la nivelul apendicelui xifoid; intre acesta si furca sternala se
aseaza podul unei palme direct pe centru pt a nu vatama coastele.
Plaseaza podul celeilalte palme peste prima.
Tine degetele minilor ncrucisate sau rasfirate dar ridicate de pe torace pentru ca presiunea sa
nu fie aplicata pe coastele victimei. Nu aplica presiunea n portiunea superioara a abdomenului
sau la partea inferioara a sternului.
Pozitioneaza-te vertical deasupra pieptului victimei si cu bratele perfect ntinse, perpendiculare,
deprima sternul cu 4 - 5 cm.

Daca victima se afla n stop respirator, se aplica doar respiratii gura la gura si se urmareste
revenirea respiratiilor spontane.Daca victima este n stop cardio-respirator, se aplica att
compresii toracice ct si respiratii gura la gura n ritm de 30:2, cel putin 30-45 min, sau pana
isi revine.

Este de preferat ca manevra sa fie efectuata de 2 oameni unul efectuand tehnica


respiratiilor, altul tehnica compresiei, iar acestia sa faca schimb dupa un anumit interval de
timp.

In final, pacientul se pune in pozitie de siguranta, pe laterala, cu bratul cel mai apropiat in
unghi drept fata de corp, iar piciorul corespondent intins. Celalalt brat va fi indoit, iar mana
plasata sub obraz, iar piciorul corespondent va fi si el indoit. Aceasta se face daca leziunile
permit si daca victima respira, are puls dar este inconstienta , pt a preveni astuparea cailor
aeriene prin varsatura/alte lichide proprii-de ex. sange dupa un traumatism de viscerocraniu

4. OSTRUCTIE CAI AERIENE ADULT


Manevrele aplicate:

Daca victima are semne de obstructie partiala, ncurajeaz-o sa tuseasca.

Daca victima are semne de obstructie completa:

Pacientul constient

Aplica pana la 5 lovituri interscapulare.


Daca cele 5 lovituri interscapulare nu au avut efect, aplica manevra
Heimlich pentru pacientul constient.
Daca obstructia e nca prezenta, continua sa alternezi 5 lovituri
interscapulare cu 5 lovituri abdominale.

Pacientul inconstient

Aseaza-l n decubit dorsal

Cheama ajutor calificat

Asigura libertatea cailor aeriene: hiperextensia capului, ridicarea


mandibulei, curatarea cavitatii bucale
Evaluarea respiratiei si efectuarea a 2 insuflatii urmarind ridicarea
toracelui
Daca toracele nu se ridica se repozitioneaza capul (hiperextensie) si
se ncearca din nou insuflatii
Daca nici de aceasta data nu sunt eficiente, se aplica manevra
Heimlich pentru pacient inconstient de maxim 5 ori.

Manevra Heimlich:

Pacientul este aflat in ortostatism.

Il vom apleca catre fata, pozitionandu-ne in spatele lui

Ne vom pune pumnul la jumatatea distantei intre ombilic si apendicele xifoid


Vom aseza si cealalta mana peste pumn si vom efectua o miscare de compresie catre noi si
spre superior.

Degajarea cilor aeriene n cazul unei gravide sau al unei persoane obeze:

Abdomenul unei gravide sau al unei persoane obeze poate fi un obstacol n efectuarea
eficient a manevrei Heimlich.
Poziionai-v minile la baza sternului chiar deasupra articulaiei cu ultima coast.
Procedai la fel ca n cazul manevrei Heimlich, apsnd puternic n torace printr-o micare
rapid, brusc.
Degajarea cilor aeriene n cazul unei persoane ce i-a pierdut contienta:

Dac persoana afectat i-a pierdut contienta, culcai persoana cu faa n sus, uitai-v n
cavitatea bucal i ncercai extragerea corpului strin cu ajutorul unui deget.
Pentru a degaja cile aeriene ale unei persoane incontiente ce este culcat pe spate cu
capul intr-o parte, aezai-v peste persoana respectiv i, poziionnd minile n etajul abdo
minal superior, exercitai o presiune n direcie ascendent.
In momentul n care o persoan devine incontient, relaxarea musculaturii poate permite
eliberarea corpului strin de la nivelul laringelui.

5. HEMORAGIILE
Hemoragie externa:

Se aplica tifon pe rana (se pliaza de 3 ori) si se bandajeaza.

Este foarte important sa se aplice presiune pe rana si sa se stranga foarte bine bandajul.

Se poate pune chiar o piatra dezinfectata, infasurata in tifon, care va fi infasurata in interiorul
bandajului.
Daca hemoragia este la nivelul unui membru, acesta se va ridica deasupra nivelului inimii.

Hemoragie interna:

Pacientul este palid, are transpiratii reci, umflaturi din cauza sangelui acumulat.

Daca este constient ii va fi sete - sub nicio forma nu I se va administra apa.

Va fi asezat in clinostatism, cu picioarele ridicate la 45 grade.

Dupa BLS va fi urcat pe targa si monitorizat mereu, cu mana pe carotida mentionand cu


voce tare daca are puls si respira.
Valori normale TA:

La copii si tineri: 90 - 110 / 60 - 70 mmHg;

Adult: 120 - 130 / 70 - 80 mm Hg.

Valori normale ale pulsului:

adult: 60 - 80 / minut;

copil: 90 - 100 / minut;

nou nascut: 130 - 140 / minut

6.HEMOSTAZA
6.1 Puncte de compresie:

Pentru plagile superficiale de la nivelul fetei se comprima artera temporala superficiala,


anterior de tragus.
Pentru hemoragiile din teritoriul arterei faciale, compresie la nivelul mandibulei.
Pentru plagile umarului, se comprima artera subclavie, pe prima coasta, prin plasarea
degetelor n fosa supraclaviculara, napoia claviculei.
Pentru hemoragiile faciale sau ale calotei craniene, se face compresie pe carotida primitiva,
situata ntre marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si linia mediana a
gtului. NU SE FACE COMPRESIE SIMULTANA PE AMBELE CAROTIDE SI NU SE APLICA
GAROU!
Pentru membrul superior se comprima artera axilara, prin apasare n axila, sau artera
brahiala, pe fata interna a bratului, n santul bicipital intern.
Pentru leziunile aortei si arterelor iliace, se face compresia cu pumnul a peretelui abdominal,
pna la coloana.
Pentru plagile arterei femurale se comprima artera n triunghiul Scarpa, cu cele doua police
suprapuse si cu palmele cuprinznd grosimea coapsei sau se procedeaza ca pentru artera
iliaca.
Pentru hemoragiile de la nivelul gambei sau piciorului se comprima artera n fosa poplitee.
Membrul inferior lezat se va mentine pe un plan mai ridicat fata de restul corpului.

6.2 Pansamentul compresiv

Este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostaza provizorie.

Se utilizeaza pansamente sterile puse direct pe rana si comprimate ferm cu podul palmei.

6.3 Aplicarea garoului

Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se poate controla prin
alte metode.
Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata etc.
Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de
membru situata dedesubtul / deasupra lui, deoarece el se pune dedesubtul ranii, daca este
de origine venoasa (sangele curge lent) si deasupra, daca este de origine arteriala (sangele
tasneste).
Mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave.
Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care
se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului.
Dupa fiecare 20 - 30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de
membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital sau de personal competent.

7. TRAUMATISME OSTEO-ARTICULARE FRACTURI,


LUXATII, ENTORSE
Clasificarea fracturilor:

fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte; membrul nu mai are
o pozitie anatomica corecta; se imobilizeaza cu atele.
fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga; mai intai se face
curatarea ranii si oprirea sangerarii si apoi se face imobilizarea.

Mijloacele de imobilizare :

Atelele speciale sau cele improvizate din crengi, scnduri, de lungimi si latimi variabile, n
functie de regiunile la nivelul carora se aplica.
Imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul
focarului de fractura, pentru a impiedica deplasarea fragmentelor osoase (ex. Tibie rupta>genunchi, glezna).
Pentru membrul inferior, se poate folosi celalalt membru inferior pe post de atela.
Pentru fractura genunchiului se va folosi o atela mare care sa cuprinda articulatia soldului si
cea a gleznei.
Pentru fractura de coloana, pacientul nu va fi miscat. Pentru a-l aseza pe targa se vor urma
pasii: se plaseaza targa lnga victima; la comanda celui care fixeaza capul victimei, aceasta
va fi ntoarsa lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Este nevoie de minimum 4
salvatori: unul mentine capul n ax, 2 salvatori sustin toracele, bazinul si picioarele, iar al 4 lea
mobilizeaza targa.

Luxatia:

Reprezinta pierderea contactului dintre doua suprafete articulare, produsa de un factor


traumatic.
Luxatiile pot fi complete (deplasarea este totala) sau incomplete (subluxatii, cnd deplasarea
este partiala).
Nu incercati sa puneti osul inapoi in articulatie, puteti comprima nervii ce au traiect prin acea
zona.
Se imobilizeaza cu altele.

Entorsele:

Se foloseste fasa elastica pentru a imobiliza zona.


Se recomanda repaos la pat, membrul un pic mai ridicat decat restul corpului si aplicarea de
gheata, dar nu direct pe piele.

8. TRAUMATISME PARTI MOI CONTUZII, PLAGI


Echimoza:

Este o contuzie superficiala datorata ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat; n timp
apare modificarea culorii de la brun - rosiatic, la albastru si apoi galben.

Tratamentul consta n repausul articulatiei, punga cu gheata.

Se resoarbe n 20 - 25 de zile.

Plagile:

Sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici.

Tratamentul consta din toaleta locala a plagii si pansarea ei daca se impune.

Toaleta plagii impune dezinfectarea tegumentelor din jur cu alcool sanitar, cu tinctura de iod,
betadina sau chiar spalare cu apa.
n plaga se pot pune betadina sau apa oxigenata.

9. SITUATII PARTICULARE
9.1 Arsurile
Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii cnd depaseste 46C.
Gradul arsurilor :

Gradul I: se lezeaza doar stratul superficial al pielii; pot sa apara eritem, usor edem, durere,
cu sau fara vezicule.
Gradul II: afecteaza pielea n profunzime, afectnd si dermul; sunt prezente flictene cu
continut clar, edem, eritem, durere.
Gradul III: distruge toate straturile pielii; tegumentul are aspect carbonizat, iar durerea este
mai putin intensa deoarece se distrug terminatiile nervoase. Exista flictene dar cu continut
sangvinolent.

Arsura de gradul I si II
Se pune zona respectiva sub jet de apa rece sau se aplica o compresa cu apa rece, apoi se
acopera arsura cu o compresa sterila. Se pot aplica sprayuri sau creme special destinate
pielii arse.
Arsura de gradul III
Nu se ndeparteaza hainele lipite de pielea arsa. Se pun comprese cu apa rece pe zonele
afectate. La acesti pacienti apar de obicei probleme respiratorii, astfel nct se vor lua
masurile care se impun. Acesti pacienti vor fi transportati de urgenta la spital

Arsura electrica

Nu se atinge victima pna cnd curentul electric nu este ntrerupt sau att timp ct victima se
mai afla n contact cu sursa, pentru ca se poate electrocuta si salvatorul.

Daca victima nu respira, se mentin deschise caile aeriene, se fac respiratii artificiale.

Daca nu respira si nu are puls, se adauga si masaj cardiac.

Arsurile aparute, localizate mai ales la nivelul zonei de contact, se trateaza cum s-a descris
mai sus.

n urma expunerii prelungite la caldura pot sa apara arsura solara, crampele musculare,
deshidratarea si socul caloric.
Arsura solara

Se pune apa rece pe zona arsa de soare, chiar si comprese udate cu apa rece; membrele
arse de soare se tin ridicate mai sus dect restul corpului.
Daca este necesar se bandajeaza zonele sever afectate si se solicita ajutor medical. Se
aplica unguente, creme, spray-uri speciale pentru arsuri solare.
Crampele musculare

Crampele musculare sunt dureri si spasme aparute din cauza pierderilor de saruri minerale n
urma transpiratiilor abundente.

Se aseaza victima ntr-un loc racoros.

Se maseaza usor zona cu crampe.

Daca victima nu varsa, se dau sucuri de fructe sau apa rece sarata, jumatate de pahar la
fiecare 15 minute, timp de o ora.
Supraveghere medicala, pentru ca pot sa apara complicatii.

Deshidratarea

Apare n situatiile de expunere la temperaturi nalte si umiditate mare.

Se muta victima la umbra sau ntr-o zona mai racoroasa.

Se ntinde pe jos.

Se ridica picioarele victimei mai sus dact restul corpului.

Daca victima nu varsa, se administreaza nghitituri mici de apa sarata (1 lingurita de sare la
un pahar de apa).

Se pun comprese reci pe fata si corp.

Daca starea pacientului e grava sau se nrautateste, se transporta la spital.

Socul caloric (insolatia)

Reprezinta o urgenta majora deoarece poate pune n pericol viata.


Se datoreaza unei perturbari a sistemului de reglare a temperaturii din interiorul corpului
aparuta din cauza expunerii la o temperatura mare si a imposibilitatii de a regla temperatura
mare la care a fost supus.
Se nlatura hainele victimei si aceasta va fi asezata ntr-o cada cu apa rece sau se uda cu
furtunul, pna cnd temperatura scade la 38C, fara a cobor temperatura sub aceasta
valoare.

Victima va fi uscata ulterior prin stergere.

Se solicita ajutor medical.

Nu se vor administra bauturi alcoolice, ceai sau cafea.

9.2 Degeraturi

Se acopera partea nghetata cu haine mai groase, cu paturi, etc.


Se aduce victima n casa daca este afara.
Se pune zona nghetata n apa cu temperatura ntre 34 37C sau se va incalzi de corpul
salvatorului (ex. picioarele inghetate pe abdomenul persoanei care il ajuta); incalzirea este
treptata, de la exterior catre interior si invers (daca nu, embolism).
Zonele afectate nu vor veni n contact cu o sursa de caldura (soba, radiator) pentru ca pot
aparea arsuri.
Se administreaza multe lichide calde, dar nu bauturi alcoolice.
Victima trebuie sa-si miste degetele imediat ce ncepe sa le simta. Victimele cu degeraturi ale
degetelor nu vor fi lasate sa mearga pna nu si revin! Se pot pune comprese sterile ntre
degete, pentru ca acestea sa stea departate.
Se opreste procesul ncalzirii cnd pielea devine roz si si recapata sensibilitatea.

9.3 Hipotermia

Valoarea normala a temperaturii este de 36,5 - 37C; scaderea temperaturii centrale sub
35C se numeste hipotermie.
Asezarea victimei ntr-o ncapere calda
ndepartarea hainelor ude
nfasurare n haine uscate si ncalzite, paturi (se aplica pentru formele usoare, cu o
temperatura peste 32C)
Pentru cazurile mai grave, cu temperatura de 30 - 31C, se aplica rencalzire externa activa,
adica scufundarea ntr-o cada cu apa ncalzita la 40C
Daca victima este constienta si nu varsa, se administreaza bauturi calde: ceai, cafea, supa,
dar nu bauturi alcoolice.
Cnd se impune, se fac manevre de resuscitare, masajul cardiac fiind mai dificil, deoarece
toracele victimei este mai rigid.
!!Hipotermicul nu va fi declarat decedat pna nu este rencalzit.

9.4 Hiperventilatia

Hiperventilatia este o respiratie mai rapida si mai profunda decat normal, datorata unei
tensiuni emotionale sau unei suparari.

Linistesc victima si ii cer sa respire normal.

Pun victima sa respire ntr-o punga de plastic

9.5 Hipoglicemia

Reprezinta scaderea cantitatii de glucoza din organism, din cauza unui aport alimentar
diminuat sau chiar absent, a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool sau a administrarii
unei doze crescute de insulina, mai ales n absenta alimentatiei, la pacientii cu diabet zaharat
insulino - dependent.
Evaluez rapid starea pacientului.
Daca este constient si respira, administrez o lingurita de zahar, sucuri sau apa ndulcita.
Metoda se aplica si pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent care sunt gasiti ntr-o
stare de hipoglicemie!
Daca este inconstient nu pot administra nimic pe cale orala; e nevoie de perfuzie cu glucoza
si deci de ajutor medical calificat.
Daca nu respira, asigur permeabilitatea caii aeriene si aplic respiratii artificiale.
Pacientul trebuie investigat, deoarece hipoglicemia pune viata n pericol. Creierul are nevoie
acuta de glucoza!

9.6 Infarctul

Este o zona de necroza celulara datorita obstructiei partiale sau totale a unui ram al arterelor
coronare.
Semne si simptome:
Durere precordiala (toracica), neinfluentata de respiratie sau de miscarile efectuate, de
intensitate medie spre mare, cu aparitie de obicei nocturna sau n repaus, cu
caracter de gheara/constrictie toracica/pumnal cu durata peste 30 minute, cu
iradiere n umeri, gt, maxilar, ceafa, interscapulovertebral, membrele superioare,
coate, epigastru, dar nu mai jos de ombilic.
Transpiratii

Greata, varsaturi

Neliniste
Sun la ambulanta.
Asigur libertatea cailor aeriene si verific periodic starea pacientului.
Daca se impune (daca pacientul intra n stop cardio-respirator) fac respiratii artificiale si
compresii toracice.
Se va administra sau 1 comprimat de Aspirina care trebuie mestecata (la pacientul
constient).

9.7 Inecul

Fac evaluarea starii victimei.


Atentie la aceste victime pentru ca pot prezenta leziuni de coloana cervicala!!!
Daca victima nu respira, trebuie ncepute respiratiile artificiale.
Daca nu respira si nici nu are puls, se fac respiratii artificiale si masaj cardiac.
Daca este constienta, se pune n pozitie de siguranta, deoarece daca a nghitit apa sarata,
poate sa se declanseze reflex de varsatura.
Solicit ajutor medical.

9.8 Lipotimia

Este o stare de slabiciune, asociata cu caderea victimei respective, cu pierdere reversibila si


de scurta durata a starii de constienta.
Prind victima daca sunt n preajma ei, pentru a nu se lovi
Asez victima pe jos, cu membrele inferioare la 45 grade si cu capul ridicat (intoarcere
venoasa poate tremura)
I se va da sa bea apa pentru a stimula reflexul de deglutitie.
Astept sa-si revina si o supraveghez, deoarece, de cele mai multe ori victima se va trezi
dezorientata.

9.9 Primul ajutor n caz de:

nepturi de albine i viespi:

scoate uor partea vizibil a acului, fr a-l strnge prea tare;

spal zona nepat cu ap rece pentru a reduce durerea i mncrimea;

aplic o compres rece


mucturi ale cpuelor:

spal bine rana cu ap i spun i aplic un antiseptic;


mucturi de nari sau furnici:

aplic asupra mucturii praf de copt;

n cazul n care se umfl, aplic o compres rece;


mucturile de cini sau pisici:

freac rana cu ap i spun pentru a ndeprta saliva;

acoper rana cu un bandaj steril i du victima la un doctor ct de repede


posibil;

10. TRUSA DE PRIM AJUTOR

Trusa sanitara se compune dintr-o cutie din material plastic, cu colturi si muchii rotunjite, in
care sunt depozitate instrumente si materiale sanitare, medicamente si materiale diverse.
Cutia trusei sanitare trebuie sa fie rigida, realizata din material plastic rezistent, cu marginile
si colturile rotunjite.
Ea trebuie:

sa asigure etanseitatea corespunzatoare pentru protejarea continutului fata de


praf si umezeala printr-un sistem de inchidere ferm;
sa fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5m, cu denumirea
produsului si a furnizorului sau, dupa caz, a producatorului;

sa permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista continutului;

sa fie dimensionata si compartimentata corespunzator.

10.1 Materiale indispensabile:

Fee / Comprese sterile - pentru aplicarea lor pe rnile sngernde


Leucoplast - (opional) pentru stabilizarea feelor i a compreselor sterile pe rni
Plasturi cu Rivanol, sau Dermatol - pentru aplicarea lor pe rnile uoare sngernde
Fee elastice - pentru entorse i luxaii (maxim 4 buc. - cte una pentru fiecare articulaie
important: glezne i genunchi)
Dermatol (pulbere) - pentru tieturi i zgrieturi (aplicat direct pe ran grbete vindecarea
prin formarea cheagului de snge)
Dezinfectant (depozitat ntr-o sticlu de plastic de aprox. 250 ml):

Rivanol (soluie)

Alcool medicinal
Vat hidrofil - pentru manevrarea soluiilor i a pulberilor din aceast trus
Burovin 1 i 2 - este o pulbere care se amestec cu apa i care este indicat pentru luxaii
Unguent cu Tetraciclin, sau Negamicin - pentru panariii ale degetelor i ale unghiilor
Crem de glbenele - pentru arsuri (solare i cu flacr), escoriaii i iritaii ale pielii

Alcoolul medicinal i Rivanolul sunt doar Bacteriostatice i NU Bactericide!


Alcoolul NU este indicat pentru plgile deschise mari! Pentru acestea folositi Rivanol (e
nedureros)!
Betadina este o soluie Bactericid, dar i mult mai scump!
Vata v recomand s o depozitai ntr-o pung de plastic pentru a nu se contamina i pentru a nu
se uda!

10.2 Trus de medicamente

Analgezic:

Antiacide:

Ampicilin - pentru infecii bacteriene, mai ales respiratorii


Penicilin
Tetraciclin
Faringosept - tablete masticabile care conin o substan antiseptic, pentru
durerile de gt
Strepsils - bomboane care conin una, sau mai multe substane antibiotice i
care sunt ideale pentru durerile de gt de natur infecioas, au avantajul de a
produce rapid calmarea durerilor i comfort respirator

Antipiretic:

Bicarbonat de Na (pulbere) - dizolvat n ap, pentru arsuri esofagiene i


stomacale
Dicarbocalm - pentru arsuri esofagiene i stomacale

Antibiotic:

Algocalmin - pentru dureri uoare, febr


Antinevralgic - pentru dureri de cap, nevralgii i dureri reumatice (articulare)

Algocalmin - pentru febr uoar


Paracetamol Sinus - pentru febr, nas nfundat i grip
Eferalgan, Coldrex, Panadol, Fervex - cam aceleai efecte cu Paracetamol
Sinus

Antispastic:

No-Spa, Scobutil - pentru colici renale

Antihistaminic:

Romergan - pentru cei alergici la mucturi de insecte

! Atenie: are i efect sedativ hipnotic slab!

Antiemetic:

Antidiareic:

Metoclopramid - pentru oprirea vrsturilor de orice natur

Smecta, Furazolidon

Antiinflamator:

unguente: Voltaren, Kinetic gel, Vurdon gel, Diclosal, Mobilat, Fastum gel
pentru dureri ale coloanei i pentru dureri articulare i musculare datorate
suprasolicitrilor fizice

VA MULTUMESC !