Relatiile microorganism gazda umana

OBIECTIVE
1. Tipuri de relatii definitii 2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa 3. Microbiocenozele organismului uman 4. Patogenitatea microorganismelor

1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII

SIMBIOZA Asociatie de vietuitoare din specii diferite (cel putin 2) care convietuiesc - FOREZIA asociere intamplatoare, transport - COMENSALISMUL adapost si hrana - MUTUALISMUL beneficiu reciproc - PARAZITISMUL beneficiu unilateral - OPORTUNISMUL comensal sau mutualist devine in anumite conditii parazit

1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII

AFECTAREA GAZDEI - Comensale - NEPATOGENE - Mutualiste - Parazite - PATOGENE - Oportuniste CONDITIONAT PATOGENE
SAPROFIT Microorganism care se hraneste cu substante organice in descompunere

1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII

Afectarea gazdei
FOREZIA COMENSALISM MUTUALISM PARAZITISM OPORTUNISM

Beneficiul simbiontilor 2 1

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa

a. Contaminare prezenta unui microorgansim pe o suprafata a corpului, fara multiplicare si fara o reactie din partea gazdei
Ex. Embrion si fat in cavitatea uterina steril Contaminarea incepe la nastere cu microorgansime din : - vagin, tegumente mama - tegumente si mucoase persoane care asista nasterea - aer - alimente - suprafete obiecte cu care vine in contact

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa

b. Colonizare multiplicarea unui microorganism pe suprafata gazdei (tegumente, mucoase) fara o reactie detectabila din partea acesteia
In functie de conditiile de mediu (fizico-chimic) si de nutritie dar si de adezivitatea specifica a microrganismelor pentru unele celule de suprafata se selecteaza dintre microorganismele contaminante cele FLORA MICROBIANA care vor coloniza zonele respective NORMALA (MICROBIOTA INDIGENA) !! IMPORTANTA Pentru stabilirea SEMNIFICATIEI UNUI MICROORGANISM izolat dintr-un specimen (esantion) recoltat dintr-o anumita zona a corpului

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa

c. Infectie rezultatul invaziei si multiplicarii unui microorganism patogen in organism (prin depasirea barierelor antimicrobiene primare) si al reactiei tesuturilor la acest atac - localizata - generalizata septicemie - acuta - cronica - inaparenta - manifesta clinic

boala infectioasa

- exogene - endogene Infestare rezervat pt relatia gazda - ectoparazit

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa

c. Boala infectioasa stare patologica care rezulta in urma infectiei cand gazda nu isi mai poate mentine homeostazia si apar simptome si semne de suferinta Boala infectioasa boala transmisibila (contagioasa) Bolile contagioase se pot manifesta:
SPORADIC ENDEMIC EPIDEMIC / IZBUCNIRE EPIDEMICA (FOCAR EPIDEMIC) PANDEMIC

3. Microbiota indigena
Microbiocenoze in care se stabiesc relatii ecologice intre microorganismele rezidente si cele flotante pe de o parte si intre microorganisme si organismul uman pe de alta. Bacteriile si fungii domina; Anaerobi / aerobi 10/1 1000/1 Sector I colon si crevase gingivale: 1011 1012 UFC/g colon Clostridium 109 , E coli 108, alte enterobacterii, enterococi 107 UFC/g Sector II cai aerodigestive superioare, vagin - gura, faringe 106 108 UFC/ml - anaerobi nesporulati, streptococi viridans, neisserii nepatogene, heamophilus, pneumococi, difteromorfi, Candida - vagin 108-109 UFC/g - lactobacili si Bifidobacterium (bacili Doderlein), Bacteroides, S. epidermidis, Gardnerella vaginalis, Candida Sector III tegumentul pH acid, umiditate redusa 106UFC/ cm2 S. epidermidis, Propionibacterium acnes, Corynebacterium spp. levuri lipofile

3. Microbiota indigena
VARIATII - varsta - dieta - conditiile de igiena - statusul hormonal - stari fiziologice COLONIZARI ANORMALE DISBIOZE - Lipsa sau insuficienta barierelor antimicrobiene (hipoclorhidria gastrica, tenul seboreic, transpiratia abundenta) - Administrarea de antibiotice elimina bacteriile sensibile: Candida, Clostridium difficile

4. Patogenitatea microorganismelor
Microorganism patogen - patrunde - persista - se multiplica - invadeaza el sau produsele sale organismul - lezeaza structuri ale gazdei - se transmite asigura persistenta in natura VIRULENTA exprima gradul de patogenitate al unui microorganism Se masoara in doze letale 50% - DL50 - numarul de microorganisme care omoara 50% din animalele de experienta inoculate

4. Patogenitatea microorganismelor
Patrunderea microorganismului patogen - degradeaza bariera mucoasa cu enzime - adezine : fimbriile, glicocalixul, hemaglutinine de suprafata piraterie de adezine - recunosc si se fizeaza ilicit pe receptori celulari programati pt alte functii - endocitoza

4. Patogenitatea microorganismelor
Persistenta in organism Agresine - Protectie antifagocitara si anticomplement Glicocalix, Antigen O al bacteriilor gramnegative, coagulaza - Leucocidine si hemolizine omoara leucocite, deprima fagocitoza - Eludarea apararii imune prin diferite mecanisme: tipuri antigenice multiple, variatia antigenica, antigene capcana, izolare anatomica in celule, mascarea prin antigene ale gazdei

4. Patogenitatea microorganismelor
Multiplicarea si invazia in organism Invazine - Hialuronidaza, colagenaza, elastaze, proteaze - Toxine, antigene

4. Patogenitatea microorganismelor
Lezarea structurilor - Hialuronidaza, colagenaza, elastaze, proteaze - Toxine
- Exotoxine proteice, termolabile, puternice (DL50 ng/kg) - Endotoxine Lipopolizahardice (LPZ), termostabile, DL50 mg/kg

4. Patogenitatea microorganismelor
Exotoxine
- Specificitate si mecanismul de actiune - Exotoxinele tinte moleculare specifice intracelular si receptori de membrana (1) sau pe membrane celulare (2)
- Fragment A polipeptidic, enzima cu tinta intracelulara - Fragmente B cu rol de liganzi la receptori specifici

- Complexele ligand receptor se aglomereaza in arii limitate si sunt endocitate invaginare vezicule receptozomi de unde fragmentul A este eliberat si actioneaza ca ADPribozil transferaza hidroliza NAD si transfera fragmentul ADP riboza pe molecula tinta pe care o modifica efect toxic - Antigenice:
- Anatoxine - vaccinuri - Antitoxine seruri terapeutice

4. Patogenitatea microorganismelor
Exemple exotoxine - Toxina difterica miocard si neurotoxica - Toxina Shiga - enteroneurotoxica - Enterotoxina termolabila V. cholerae creste nivel intracelular de AMPc secreta Cl si absoarbe Na diaree apoasa - Tetanospasmina pralizie spastica - Toxina botulinica paralizie flasca (2) CITOLIZINELE - actioneaza asupra memebranelor biologice prin: - hidroliza enzimatica (fosfolipaze, sfingomielinaze) - formare de canale transmembranare - insertia in domeniul hidrofob al membranei Distrugerea celulei Exemple: - alfa, beta Hemolizine, streptolizina O

4. Patogenitatea microorganismelor
ENDOTOXINELE Nu au specificitate de actiune: - febra - leucopenie apoi leucocitoza - hipotensiune arteriala - soc endotoxinic urmat sau nu de Coagulare intravasculara diseminata Prin: - fixare lipid A pe membranele macrofagelor eliberare de serotonina, prostaglandine, pirogeni endogeni - activare complement

5. Antigene bacteriene
ANTIGEN definitie Substante care patrunse intr-un organism competent determina raspuns imun (imunogenitate) si reactioneaza specific cu efectorii imunitari aparuti ca rezultat al acestui raspuns (specificitate) PROTEINE HAPTENA - definitie Antigen incomplet, lipsit de capacitate imunogena dar capabil sa reactioneze specific cu anticorpii produsi de organismul stimulat de haptena LEGATA COVALENT de o molecula purtatoare (care confera imunogenitate) POLIZAHARIDE, LIPIDE, ACIZI NUCLEICI, SIMPLE, UNELE MEDICAMENTE SUBST CHIMICE

5. Antigene bacteriene
CONDITIILE IMUNOGENITATII - straine de organism (non self) - poate fi resorbita si descompusa in organism - greutate moleculara peste 5000 daltoni - configuratie stabila - retinuta in organism o perioada suficient de lunga ADJUVANT definitie Substanta care inoculata in organism impreuna cu antigenul creste imunogenitatea acestuia - prelungeste persistenta in organism a antigenului - induc inflamatie cu recrutare de macrofage si celule imunocompetente la locul patrunderii antigenului - stimuleaza prelucrarea antigenului in macrofage si diviziunea celulelor imunocompetente Ex. Fosfat de Ca, saruri de Al, uleiuri minerale, ulei de arahide Utilizati in vacccinuri

5. Antigene bacteriene
CONDITIILE SPECIFICITATII
Existenta EPITOPILOR (determinanti antigenici) grupari chimice determinate pe arii restranse ale suprafetei moleculei de antigen Un antigen expune mai multi epitopi identici sau diferiti Specificitatea antigenica nu este absoluta reactii incrucisate Un anticorp produs de un antigen reactioneaza cu alt Antigen - epitopi comuni - asemanare sterica a doi epitopi (Ala Gly) SITUS DE COMBINARE (PARATOP) Structura complementara care se gaseste pe suprafata anticorpilor sau receptorilor pentru antigen ai celulelor imunocompetente

5. Antigene bacteriene
Heteroantigene antigene prezente la toti indivizii unei specii Aloantigene proprii unui grup de indivizi din aceeasi specie sau unui singur individ Antigene heterofile - au epitopi comuni unor specii foarte indepartate ex. Ag Forssman in Antigenul de grup sanguin A la om, cobai, mucoasa gastrica porc, bou, cal etc. Antigene specifice de organ, tesut mareri antigenici de suprafata utili in identificarea unor populatii celulare Autoantigene structuri antigenice sechestrate anatomic (proteina bazica a mielinei, proteinele cristalinului ) sau biochimic (in macromolecule solubile) care nu au contact cu limfocitele imunocompetente in conditii fiziologice; daca iau contact declanseaza sinteza de autoanticorpi boli autoimune Microorganismele sunt mozaicuri de antigene (de invelis capsulare, somatice, flagelare, solubile toxine, enzime specificate de gen, specie, grup sau tip