Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT:
STRATEGIA ORGANIZARII SI CONDUCERIITRASEELOR.
ORIENTAREA IN TEREN- UTILIZAREA HARTII SI A BUSOLEI
PROFESOR COORDONATOR :
PROF. UNIV.DR. DURBĂCEA MARIAN
STUDENT:
STAMATESCU VLAD BOGDAN
ANUL II MESTER
SPECIALIZAREA :S.M.A.D.T.L
STRATEGIA ORGANIZARII SI CONDUCERIITRASEELOR.
ORIENTAREA IN TEREN- UTILIZAREA HARTII SI A BUSOLEI
I. HARTA
Scara hartii ne arata de cate ori a fost micsorat terenul, pentru a fi reprezentat
pe hartie. Ea este reprezentata in 2 feluri:
1. Numeric, sub forma unei fractii unde numaratorul il reprezinta unitatea de
masura, iar numitorul numarul care arata de cate ori au fost micsorate proportiile
terenului. Exemplu: 1:25000, 1:50000. In aceste raporturi date ca exemplu, scara
respectiva ne arata ca dimensiunile de pe harta sunt reduse de 25000 de ori,
respectiv de 50000 de ori, sau ca, implicit, 1 cm pe harta reprezinta 250 sau 500
m in teren.
2. Grafic, in partea de jos a hartii (care de obicei indica Sudul), printr-o linie
dreapta divizata in parti egale, unde o diviziune este egala cu numitorul scarii
numerice. De exemplu, la o scara de 1:25000, o distanta intre 2 puncte de pe
harta egala cu o diviziune a scarii grafice, reprezinta in teren 250 de metri.
Directia nord, este indicata pe harti in mai multe feluri: sub forma unor linii
subtiri, verticale, paralele intre ele, indicand directia nord prin sagetile de la unul
din capete, ori printr-o sageata, impreuna cu litera N, sau o “roza vanturilor”
care indica punctele cardinale. In general, la hartile turistice, partea de sus indica
Nordul. Daca nu exita nicio indicatie pe harta in ceea ce priveste directia nord,
atunci inseamna ca, implicit, aceasta e reprezentata de partea superioara a hartii.
Semne conventionale
O alta problema pe care o ridica citirea hartii este cea a cunoasterii
semnelor conventioale. Astfel, pe langa curbele de nivel, pe harta exista si alte
semne care reprezinta elemente din teren, ce pot reprezenta un bun indiciu
asupra locului unde ne-am putea situa la un moment dat.
In general, padurile sunt reprezentate cu o culoare verde, golul alpin cu o
culoare alba, poienile din mijlocul padurilor cu o culoare alba inconjurata de un
contur verde, lacurile cu "pete" albastre, stancile izolate sunt sugerate de
triunghiuri mici sau puncte de culoare neagra, potecile apar sub forma unor linii
intrerupte, de grosime variabila, in functie de marimea lor din teren, drumurile
forestiere arata ca niste linii continui, etc. Fiecare harta are o "legenda" unde este
explicat sensul fiecarui simbol intalnit pe harta.
II. BUSOLA
Busola face parte din echipamentul orcarui turist, avand un rol deosebit
in asigurarea increderii celui care o manuieste ca se afla pe drumul cel bun, mai
ales in conditii meteorologice deosebite (vizibilitate redusa si precipitatii).
Pentru a reusi sa ne folosim de busola, va trebui mai intai sa cunoastem
elementele care o compun:
- placa de baza (suprafata suport) - are drept scop asigurarea unui suport pentru
celelalte elemente.
- lupa - se foloseste in cazul in care elementele de pe harta sunt greu observavile
si este necesara marirea acestora pentru o vizualizare mai buna.
- rigla - se afla pe marginile placii-suport; cu ajutorul ei putem masura distanta
intre doua repere de pe harta, calculand in functie de scara hartii distanta aeriana
intre cele doua repere.
- cadranul gradat - are un rol foarte important in orientarea cu harta si dupa
azimut sau viza (unghiul dintre o directie oarecare si directia nordului, masurat
in directie inversa acelor de ceasornic); cadranul este mobil, putandu-se roti la
360° si are insemante punctele cardinale.
- acul magnetic - este elementul cel mai important al busolei si arata tot timpul
directia nord - sud. Jumatatea acului care arata nordul este colorata de regula cu
rosu, iar la unele busole varful acestui ac este fosforescent, asigurand in acest fel
orientarea si pe timp de noapte.
- liniile nordului - impart cadranul si se rotesc odata cu el, avand indicata
directia nordului; se folosesc pentru orientarea hartii si luarea vizei.
Nordarea Hartii
Dupa soare
Atunci cand este senin, soarele poate fi un adevarat ghid al turistului. In tara
noastra, la ora pranzului, ora 12, soarele indica intotdeauna Sudul. Cand rasare
indica Estul, cand apune indica Vestul.
Intre rasarit si pranz urmeaza o directie intre Est – Sud-Est – Sud (in functie de
ora si anotimp), iar dupa pranz pana la apus indica Sud – Sud-Vest – Vest, in
functie de ora si anotimp.
Dupa luna:
Luna rasare aproximativ la est si dispare (apune) la vest. In primul patrar, la ora
18 luna se afla aproximativ spre sud, iar la ora 24 spre vest.
Atunci cand avem "luna plina", la ora 18 aceata se gaseste spre est, la ora 24
spre nord, iar la ora 6 spre vest.
In ultimul patrar, la ora 24 luna se afla spre est, iar la ora 6 spre sud.
Mai trebuie tinut seama si de faptul ca atunci cand luna are "forma de secera" si
are colturile orientate spre stanga noastra - stand cu fata spre ea - atunci partea
convexa ne indica vestul.
Cand colturile lunii sunt indreptate spre dreapta noastra, atunci partea convexa
indica estul.
Dupa steaua polara
In timpul noptii se poate afla pozitia punctelor cardinale luandu-se in
considerare faptul ca daca ne indreptam cu fata spre Steaua Polara aceasta ne va
indica intodeauna Nordul. Steaua Polara se gaseste in constelatia "Carul Mic".
Aceasta constelatie se identifica mai greu pe bolta stelara, de aceea, pentru
descoperirea sa, se porneste de la constelatia "Carul Mare", folosind urmatoare
ametoda: cu o linie imaginara unim cele doua stele aflate in spate - cele care
formeaza osia in spate a carului (ultimele doua "roti"), apoi, luand in calcul de
aproximativ cinci ori distanta dintre aceste doua stele, prelungim linia imaginara
dintre cele doua stele (pe directia dinspre partea cu "oistea" carului mare) si vom
descoperi steaua polara in varful "oistei" contelatiei "Carului mic". Steaua
Polara indica Nordul.
***
Poate ca la o prima citire, pentru cei neobisnuiti cu aceste tehnici, acestea vor
parea tare incalcite. Insa, daca luati o harta si o busola si exersati cu ele,
urmarind fiecare pas, o sa vedeti cat de usor se face lumina. Sper ca turele de
initiere sa nu ramana definitiv retrase de pe site, sa apara noi organizatori abili si
cu dorinta de a impartasi si altora din cunostintele lor, iar aceste tehnici si multe
alte lucruri folositoare sa fie explicate pe inteles. E mult mai simplu cand iti
arata cineva si, la fata locului, te pune sa exersezi.
De asemenea, exista riscul ca in anumite locuri sa nu fi fost foarte explicit; imi
asum aceasta posibilitate.
Tabelele explicative din acest articol au fost scanate din cartea "Schi alpin -
Orientare - Turism Montan", autori geroge Calinescu si Sorina Cernaianu,
Reprografia universitatii din Craiova, 1999
BOBLIOGRAFIE:
1. https://www.carpati.org/articol/orientarea_in_teren_folosind_harta_si_busola_si_alte_mijlo
ace_de_orientare_/1017/
2. https://www.divainbocanci.ro/harta-busola-ghid-util/