MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE

PLANUL SECTORIAL PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE DIN DOMENIUL AGRICOL

SI DE DEZVOLTARE RURALA PE ANII 2011-2014 – ADER 2020

ADER 1.1.1. SISTEM DE INDICATORI

GEO-REFERENŢIALI LA DIFERITE SCĂRI SPAŢIALE
ŞI TEMPORALE PENTRU EVALUAREA
VULNERABILITĂŢII ŞI MĂSURILE DE ADAPTARE
ALE AGROECOSISTEMELOR FAŢĂ DE
SCHIMBĂRILE GLOBALE

Dr. Elena MATEESCU

Administratia Nationala de Meteorologie

Seminar privind diseminarea rezultatelor cercetarilor din domeniul mecanizarii,

economiei agrare, pedologiei, agrochimiei si combaterii eroziunii solului,
imbunatatirilor funciare, meteorologiei si hidrologiei

22.05.2014
 PLAN SECTORIAL - ADER 2020

Contractor: Administrația Națională de Meteorologie R.A. București

Obiectivul general: ADESC Numarul / codul proiectului: ADER 1.1.1.
Contract: nr. 111/14.11.2011
Anul inceperii: 15.XI.2011 Anul finalizarii: 31.XII.2014 Durata: 37 luni

Conducator proiect: Administratia Nationala de Meteorologie R.A.

Directorul de proiect: Dr. Elena MATEESCU
Date contact: Tel/fax: 021- 316 21 39
Email: elena.mateescu@meteoromania.ro

Partener 1: Institutul National pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,

Agrochimie si Protectia Mediului – ICPA Bucuresti (INCDPAPM)
Responsabil de proiect: Dr. Catalin SIMOTA
Date contact: Tel/fax: 021- 318 43 49/021 -318 43 48
Email: c.simota@icpa.ro
 Proiectul ADER 1.1.1. Sistem de indicatori geo-referentiali la diferite scari spatiale si temporale pentru
evaluarea vulnerabilitatii si masurile d eadaptare ale agroecosistemelor fata de schimbarile globale

Obiectivul general:
•Realizarea unui sistem de indicatori geo-referențiali la diferite scări spețio-temporale pentru
evaluarea vulnerabilității ecosistemelor agricole și elaborarea măsurilor specifice de adaptare față
de schimbările climatice actuale și previzibile.

Obiectivele specifice / etape de realizare:

2011 - Definirea criteriilor și caracterizarea parametrilor de risc agroclimatic (termic și hidric) funcție
de cerințele culturilor agricole față de variabilele de mediu, genotipul cultivat și oferta
agropedoclimatică;
2012 - Analiza si descrierea practicilor/tehnologiilor curente privind managementul resurselor de sol
și de schimbare a utilizării terenului, precum și pentru fiecare tip de utilizare (arabil, vii, livezi,
pășuni, păduri) în contextul schimbărilor climatic globale/regionale;
2012 - Prelucrarea datelor climatice istorice și utilizarea tehnicilor GIS pentru relizarea de hărți
tematice în vederea identificării intervalelor și zonelor cu risc ridicat la producerea evenimentelor
climatice extreme (valuri de căldură/frig, secetă pedologică/excedente de umiditate, îngheț/ger, etc),
corelate cu cerințele optime de dezvoltare și limitele critice specifice culturilor agricole;
2013 - Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra principalelor componente ale bilanțului
apei din sol și a producției principalelor culturi agricole (grâu de toamnă și porumb), pe baza
scenariilor climatice derivate din modelele climatice regionale. Studiu de caz pentru stații pilot
situate în zone agropedoclimatice vulnerabile la condiții limitative de mediu.
2014 - Elaborarea “Codului de bune practici agricole, în contextul schimbărilor climatice actuale și
previzibile” privind adaptarea genotipurilor la variabilitatea climatului;
2014 - Elaborarea unui sistem decizional-suport privind măsurile de adaptare a practicilor/
tehnologiilor agricole în contextul schimbărilor climatice actuale și previzibile, cu referire specială la
fenomenul de secetă pedologică;
2014- Elaborarea unui program-suport de diseminare și constientizare a populației din mediul rural
asupra impactului schimbărilor climatice (platforma „e-learning” privind tehnologii specifice în condiții
limitative de mediu, cu referire specială la fenomenul de secetă pedologică).
 REZULTATE OBTINUTE
2011-2013

-Schimbari observate in evolutia resurselor termice si hidrice in

Romania (1901-2010)
-Harti tematice privind zonalitatea factorilor de stres termic (arsita, frig,
ger) si hidric (precipitatii deficitare, seceta pedologica, etc)
-Scenarii climatice previzibile (2021-2050) si efectele asupra
principalelor culturi agricole (grâu de toamnă și porumb) - studiu de
caz pentru stații pilot situate în zone agropedoclimatice vulnerabile la
condiții limitative de mediu.
 SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA
12,0
Temperatura medie anuala a aerului in Romania*
11,0
(1901-2013)

10,0
grade Celsius

9,0

8,0

y = 0,0075x + 9,3174
7,0
1901-1980 / 9.6C

6,0
1981-2013 / 10.1C, +0.5C

2007 / 11.5ºC; 1933 / 8.0ºC

5,0

Schimbari privind temperatura medie anuala a aerului (1901-2013)

*14 statii meteo cu sir continuu de date de peste 100 de ani

 6,0
Temperatura medie a aerului in luna Ianuarie in Romania
4,0 (1901-2013) Schimbari privind temperatura medie a
2,0
aerului in cea mai rece luna a anului –
0,0
IANUARIE (1901-2013)
grade Celsius

-2,0
2007 = cea mai calda luna ianuarie /
-4,0
abatere de 6.3C fata de media
-6,0
y = 0,0154x - 3,5029 climatologica
-8,0
1901-1980 / -3.0C 1963 = cea mai rece luna ianuarie /
-10,0
1981-2013 / -1.7C, +1.3C abatere de -6.5 C fata de media
-12,0
climatologica
1901
1905
1909
1913
1917
1921
1925
1929
1933
1937
1941
1945
1949
1953
1957
1961
1965
1969
1973
1977
1981
1985
1989
1993
1997
2001
2005
2009
2013
27,0 Temperatura medie a aerului in luna Iulie in Romania
(1961-2013) Schimbari privind temperatura medie a
25,0
aerului in cea mai calda luna a anului –
23,0 IULIE (1901-2013)
grade Celsius

21,0 2012 = cea mai calda luna iulie /

19,0
abatere de 4.5C fata de media
1901-1980 / 20.5C
y = 0,0096x + 20,219 climatologica
17,0
1981-2013 / 21.3C, +0.8C
1913 si 1979 = cele mai reci luni iulie /
15,0
abatere de -2.9C fata de media
climatologica
1901
1905
1909
1913
1917
1921
1925
1929
1933
1937
1941
1945
1949
1953
1957
1961
1965
1969
1973
1977
1981
1985
1989
1993
1997
2001
2005
2009
2013
 Schimbari observate in evolutia regimului de temperaturi in Romania,
in ultimii 53 de ani (1961-2013)

Evolutia temperaturilor medii lunare din Romania* in intervalul 1981- 2013,

ºc comparativ cu perioada climatica de referinta
22,0
20,0
1961-1990
18,0
16,0 1981-2013
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
1961-1990 / 8.9ºC
2,0
1981-2013 / 9.3ºC, +0.4ºC
0,0
-2,0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-4,0
-6,0

Intervalul Temperaturi medii lunare (ºC)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1961‐1900 -3.1 -1.1 3.4 9.2 14.4 17.5 19.2 18.7 15.1 9.7 4.2 -0.6
1981 ‐ 2013 -2.1 -1.0 3.6 9.5 15.0 18.4 20.4 19.9 15.1 9.7 3.9 -0.7
ABATERE 1.0 0.1 0.2 0.3 0.6 0.9 1.2 1.2 0.0 0.0 -0.3 -0.1
*160 statii meteo cu sir continuu de date din 1961-prezent
 0 0,5 1 1,5 2
2007
1994
2009
2000, 2008
Cei mai caldurosi ani in
2002, 2013
2012 Romania/ 1961-2013
1966, 1990, 1999
2010 44.3C / 24.07.2007 la Calafat – maxima
1989, 2001
1961, 2004, 2011 absoluta lunara a aerului in Romania
2006 Cei mai caldurosi 13 ani in Romania*, perioada 1961-2013
1992 1961-1990 / 8.8C
1998, 2003
Temperatura medie anuala Abatere
1. 2007 10.6C 1.8C
2. 1994 10.4C 1.6C
3. 2009 10.3C 1.5C
4. 2000, 2008 10.2C 1.4C
1961-2013 / 5. 2002, 2013 10.1C 1.3C
13 ani cei mai 6. 2012 10.0C 1.2C
caldurosi in 7. 1966, 1990, 1999 9.8C 1.0C
intervalul 2000-2013 8. 2010 9.7C 0.9C
9. 1989, 2001 9.6C 0.8C
10. 1961, 2004, 2011 9.4C 0.6C
11. 2006 9.3C 0.5C
12. 1992 9.2C 0.4C
13. 1998, 2003 9.1C 0.3C
 Precipitatii medii multianuale (mm) in Romania* / 1901-2013
1000,0

900,0

800,0

700,0

600,0
mm

500,0

400,0
y = -0,052x + 637,88
300,0
1901-1980 / 638.2 mm
200,0
1981-2013 / 627.0 mm, tendinta de scadere
100,0
*14 statii meteo cu sir continuu de date de peste 100 de ani
0,0
1901
1904
1907
1910
1913
1916
1919
1922
1925
1928
1931
1934
1937
1940
1943
1946
1949
1952
1955
1958
1961
1964
1967
1970
1973
1976
1979
1982
1985
1988
1991
1994
1997
2000
2003
2006
2009
2012
Media multianuala (1961-1990) / 637.8 l/mp 1 Sept. 2006 – 31 Aug. 2007 / 538.0 l/mp
1 Sept. 2006 – 31 Iulie 2007 / 423.1 l/mp
1. 418.9 l/mp / 2000 908.3 l/mp / 2005
VIII 2007 / 114.9 l/mp
2. 473.7 l/mp / 1992 831.5 l/mp / 2010
3. 475.3 l/mp / 1990 822.8 l/mp / 1966 1 Sept. 2011 – 31 Aug. 2012 / 532.1 l/mp
1 Sept. 2011 - 31 Aug. 2012 (exceptand
4. 491.3 l/mp / 1986 785.4 l/mp / 1972
intervalul 14-31 Mai 2012) / 427.9 l/mp
5. 493.2 l/mp / 2011 761.5 l/mp / 1980
14-31 Mai 2012 / 104.2 l/mp

Schimbari privind cantitatile medii multianuale de precipitatii (mm)

in Romania (1901-2013)
 Precipitații medii multianuale in luna Februarie
in Romania (1901-2013)
Schimbari privind cantitatile medii
90,0
80,0
1981-2013 / 32.5 mm, tendinta de scadere multianuale in cea mai secetoasa luna
70,0 1901-1980 / 35.6 mm a anului – FEBRUARIE (1901-2013)
60,0
50,0
mm

40,0 1959 = cea mai secetoasa luna

30,0 februarie / 6.4 mm
20,0
10,0
1969 = cea mai ploioasa luna
0,0
y = -0,0098x + 35,279
februarie / 78.1 mm
1901
1906
1911
1916
1921
1926
1931
1936
1941
1946
1951
1956
1961
1966
1971
1976
1981
1986
1991
1996
2001
2006
2011
Precipitații medii multianuale in luna Iunie in
Romania (1901-2013)
Schimbari privind cantitatile medii
180,0
160,0 1981-2013 / 80.9 mm, tendinta de scadere multianuale in cea mai ploioasa luna a
1901-1980 / 87.4 mm
140,0 anului – IUNIE (1901-2013)
120,0
100,0
mm

80,0 2003 = cea mai secetoasa luna iunie /

60,0 22.7 mm
40,0
20,0 1940 = cea mai ploioasa luna iunie /
y = -0,1065x + 91,593
0,0 162.9 mm
1901
1906
1911
1916
1921
1926
1931
1936
1941
1946
1951
1956
1961
1966
1971
1976
1981
1986
1991
1996
2001
2006
2011
 l/mp grade

7
8
9
10
11
12
13
14

0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1961-1962 1961-1962
1962-1963 1962-1963
1963-1964 1963-1964
1964-1965 1964-1965
1965-1966 1965-1966
1966-1967 1966-1967
1967-1968 1967-1968
1968-1969 1968-1969
1969-1970 1969-1970
1970-1971 1970-1971
1971-1972 1971-1972
1972-1973 1972-1973
1973-1974 1973-1974
1974-1975 1974-1975
1975-1976 1975-1976
1976-1977 1976-1977
1977-1978 1977-1978
1978-1979 1978-1979
1979-1980 1979-1980
1980-1981 1980-1981
1981-1982 1981-1982
1982-1983 1982-1983
Iaşi

precipitatii an agricol
temperatura medie/an agricol

Staţia

1983-1984 1983-1984
1984-1985 1984-1985
1985-1986 1985-1986
1986-1987 1986-1987
Iasi (1961-2010)

an agricol
1987-1988 1987-1988
Iasi (1961-2010)

1988-1989 1988-1989
1989-1990 1989-1990
1990-1991 1990-1991

media multianuala
1991-1992 1991-1992
media multianuala

Cantitati de precipitatii (l/mp) / an agricol

Iaşi
1992-1993
1992-1993
1993-1994
Evolutia temperaturilor medii / an agricol

1993-1994
9.7°C

Staţia
1994-1995
1994-1995
1995-1996
1961-2010

tendinta
1995-1996
Temperatura

1996-1997
tendinta

1996-1997
medie a aerului

1997-1998
1997-1998
1998-1999
1998-1999
1999-2000
1999-2000
2000-2001
2000-2001
2001-2002
2001-2002
2002-2003
2002-2003
2003-2004
2003-2004
2004-2005
2004-2005
2005-2006
2006-2007
2005-2006
2007-2008 2006-2007

2008-2009 2007-2008
2009-2010 2008-2009
2009-2010

577 l/mp
producerii

Precipitaţii
anuale (l/mp)
12.5°C / 2006-2007
Valoarea maximă / data

40.1°C /
22.07.2007

/ data producerii
805 l/mp / 1969-1970
Valori extreme

Valori extreme
-30.6°C /
20.01.1963
/ data producerii data producerii
Maxima absolută Minima absolută /

/ data producerii
343 l/mp / 2006-2007
Valoarea cea mai mare Valoarea cea mai mică
 Schimbari observate in evolutia regimului de precipitatii in Romania,
in ultimii 53 de ani (1961-2013)
Evolutia precipitatiilor medii lunare din Romania*, in intervalul 1981-2013,
mm
comparativ cu perioada climatica de referinta
100,0

90,0
1961-1990
80,0
1981-2013
70,0

60,0

50,0

40,0

30,0

20,0
1961-1990 / 637.8 mm
10,0
1981-2013 / 625.7 mm, tendinta de scadere
0,0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Intervalul Precipitatii lunare (l/m)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1961‐1990 37.2 35.4 35.6 51.5 75.7 89.2 78.2 64.4 45.5 38.1 43.9 43.2
1981 ‐ 2013 34.7 32.4 37.5 50.5 67.7 84.1 75.9 62.2 53.7 43.4 39.9 43.7
ABATERE -2.6 -3.0 2.0 -1.0 -8.0 -5.1 -2.4 -2.1 8.2 5.3 -4.0 0.5
*160 statii meteo cu sir continuu de date din 1961-prezent
 Grau de toamna / Perioada cu cerinte maxime fata de apa / mai si iunie
(alungirea paiului – inspicare – inflorire - formarea si umplerea bobului)

In perioada 1970-2012

predomina valori scazute si
deosebit de scazute ale
continutului de umiditate /
fenomenul de seceta pedologica
fiind extrema, puternica si
moderata (0-50%CAu)

Continutul de umiditate din sol

 Seceta pedologica extrema (SE)

/ <20%CAu
 Seceta pedologica puternica (SP)
/ 20-35%CAu
 Seceta pedologica moderata (SM)
/ 35-50%CAu

Evolutia rezervei de umiditate la graul de toamna in perioada de

13
consum maxim / 1970-2012
 Perioada „critica” la cultura de porumb / alungirea paiului – inspicare – inflorire - formarea si umplerea bobului
/ iulie si august

In perioada 1970-2012

predomina valori scazute si
deosebit de scazute ale
continutului de umiditate /
fenomenul de seceta pedologica
fiind extrema, puternica si
moderata (0-50%CAu)

Continutul de umiditate din sol

 Seceta pedologica extrema (SE)

/ <20%CAu
 Seceta pedologica puternica (SP)
/ 20-35%CAu
 Seceta pedologica moderata (SM)
/ 35-50%CAu

14
Evolutia rezervei de umiditate la cultura de porumb (0-100 cm) in perioada de
consum maxim (1970-2012)
PROIECTII CLIMATICE - 2021-2050
vs. 1961-2010 si posibile efecte
 SCHIMBARI CLIMATICE PREVIZIBILE IN EVOLUTIA
CANTITATILOR ANUALE DE PRECIPITATII IN ROMANIA

INTERVALUL Precipitatii anuale (mm) / semnificatia regimului pluviometric

1961-2010 595.2 mm / regim pluviometric moderat secetos
2021-2050 / -20% = -119.1 mm
PRC-20% 476.1 mm / regim pluviometric secetos

Extinderea suprafetelor agricole cu deficite de precipitatii si

accentuarea intensitatii acestora prin cresterea claselor excesiv
secetoase (sub 350 l/mp) si secetoase (351-450 l/mp)
- SUDUL, SUD-ESTUL SI ESTUL TARII / ACCENTUAREA
DEFICITULUI DE PRECIPITATII SI CRESTEREA INTENSITATII
FENOMENULUI DE SECETA PEDOLOGICA
 SCHIMBARI CLIMATICE PREVIZIBILE IN EVOLUTIA REZERVEI
DE UMIDITATE A SOLULUI IN ROMANIA
PORUMB / 31 IULIE

INTERVALUL Rezerva de umiditate a solului (mc/ha) / semnificatia
1961‐2010 Seceta pedologica moderata si puternica / Sud, Sud‐Est si Est
2021‐2050 /  Seceta pedologica extrema si puternica / Sud, Sud‐Est si Est
PRC‐20%

SUDUL, SUD-ESTUL SI ESTUL TARII / EXTINDEREA SI ACCENTUAREA

INTENSITATII FENOMENULUI DE SECETA PEDOLOGICA EXTREMA SI PUTERNICA
 SCHIMBARI CLIMATICE PREVIZIBILE IN EVOLUTIA REZERVEI
DE UMIDITATE A SOLULUI IN ROMANIA
PORUMB / 31 AUGUST

INTERVALUL Rezerva de umiditate a solului (mc/ha) / semnificatia
1961‐2010 Seceta pedologica puternica si local extrema/ Sud, Sud‐Est si Est
2021‐2050 /  Seceta pedologica extrema si puternica / Sud, Sud‐Est, Est si Vest
PRC‐20%

EXTINDEREA SI ACCENTUAREA INTENSITATII FENOMENULUI DE SECETA

PEDOLOGICA IN CEA MAI MARE PARTE A REGIUNILOR AGRICOLE
 EFECTELE
SCHIMBARILOR CLIMATICE PREVIZIBILE
ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE
- studiu de caz pentru graul de toamna si
porumbul cultivat in sudul si sud-estul
Romaniei
 Schimbari observate in evolutia regimului de temperaturi / BUZAU
Evolutia temperaturilor medii ale aerului (OC) din perioada
ºC 1961-2010, la statia meteo Buzau
14,0
13,5 Valori medii anuale
13,0 Tendinta
1961-1990 / 10.7ºC,
1981-2010 / 11.3ºC, +0.6ºC
12,5
12,0
11,5
11,0
10,5
10,0 y = 0,0276x + 10,318

9,5

Cei mai caldurosi ani - Buzau (1961-1990 / 10.7C)

Temperatura medie anuala Abatere
1. 2006-2007 13.5C 2.8C
2. 2000-2001 12.4C 1.7C
3. 2008-2009 12.2C 1.5C
4. 2001-2002 12.1C 1.4C
5. 1974-1975; 1989-1990; 11.9C 1.2C
2007-2008; 2009-2010

2006-2007 / 13.5ºC; 1968-1969 / 9.6ºC

 Evolutia cantitatilor de precipitatii anuale (mm), in anii agricoli din perioada 1961-2010,
la statia meteo Buzau
mm
900 Precipitatii anuale
1961-1990 / 521.5 mm/an
Media
800 1981-2010 / 500.8 mm/an
Tendinta
700

600

500

400

300

Semnificatia regimului pluviometric anual Frecventa anilor secetosi/ploiosi (nr.ani/%) – Buzau

(1961-2010)
<350 mm/an 3 ani 6%
Regim pluviometric excesiv secetos
351-450 mm/an 13 ani 26%
Regim pluviometric secetos
451-600 mm/an 24 ani 48%
Regim pluviometric moderat secetos
601-700 mm/an 6 ani 12%
Regim pluviometric optim
>700 mm/an 4 ani 8%
Regim pluviometric ploios
1985-1986 / 321.3 mm/an 1969-1970 /817.1 mm/an
 Media multianuala lunara a temperaturii medii lunare a aerului, precum si a
cantitatilor lunare de precipitatii in conditiile climatice actuale (1961-1990) si a
predictiilor climatice regionale RegCM3 / SRES A1B / 2021-2050

Media multianuala a temperaturii medii a aerului BUZAU

Precipitatii lunare
25 90

80
20 70
Tmed (grade C)

60

Precip. (mm)
15
50

10 40
Tmed 1961-1990 30
5 Tmed 2021-2050 Precip. 1961-1990
20
Precip. 2021-2050
10
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temperatura medie lunara Precipitatii lunare in

a aerului in intervalul V-VIII Intervalul V-VIII

1961-1990 17.1ºC…22.3ºC 55.1 mm….79.5 mm

2021-2050 17.9ºC…23.7ºC 38.4 mm…46.7 mm
/ +0.9ºC…1.1ºC / -14.8%...-41.1%
Rezultatele modelului CERES-Maize simulate in conditiile actuale si ale scenariului climatic
RegCM3/2020-2050/SRES A1B. Prod: productia de boabe; DS: durata sezonului de
vegetatie; PRC: precipitatii; ET: evapotranspiratia; EUA: eficienta de utilizare a apei.
Diferentele fata de clima actuala sunt prezentate in procente.
Statia Scenariul Prod. DS PRC ET EUA
(kg/ha) (zile) (mm) (mm) (kg/mc)
Buzau Clima actuala 1961-1990 4463 138 316 473 0.94
Scenariul clim. 2020-2050 3496 118 172 420 0.83
Diferente % -21.7% -20 -45,6% -11,2% -11,8%
Grivita Clima actuala 1961-1990 5675 148 283 438 1,29
Scenariul clim. 2020-2050 4269 119 139 390 1.09
Diferente % -24.8% -29 -50.9% -11,0% -15,1%

Rezultatele modelului CERES-Wheat simulate in conditiile actuale si ale scenariului climatic

RegCM3/2020-2050/SRES A1B. Prod: productia de boabe; DS: durata sezonului de
vegetatie; PRC: precipitatii; ET: evapotranspiratia; EUA: eficienta de utilizare a apei.
Diferentele fata de clima actuala sunt prezentate in procente.
Statia Scenariul Prod. DS PRC ET EUA
(kg/ha) (zile) (mm) (mm) (kg/mc)
Buzau Clima actuala 1961-1990 4285 274 427 506 0.85
Scenariul clim. 2020-2050 5122 263 327 425 1.21
Diferente % 19.5% -11 -9% -16% 42%
Grivita Clima actuala 1961-1990 3880 284 425 492 0.79
Scenariul clim. 2020-2050 4470 268 374 394 1.13
Diferente % 15.2% -16 -12% -20% 44%
 DURATA SEZONULUI DE VEGETATIE – GRAU DE TOAMNA

Durata sezonului de vegetatie la graul de toamna

1961-1990 / 274 – 284 zile

Grivita
2020-2050 / 263 – 268 zile / - 11…-16 zile
2020-2050
1961-1990

Buzau

250 260 270 280 290

nr. zile

Durata sezonului de vegetatie la porumb

Grivita
1961-1990 / 138 – 148 zile
2020-2050
2020-2050 / 118 – 119 zile / - 20…-29 zile
1961-1990

Buzau

0 30 60 90 120 150
nr. zile
 Media producției (kg/ha) la grâu de toamnă si porumb în condițiile
climatice actuale și a scenariului climatic regional RegCM3/2020-
2050/SRES A1B la stațiile meteorologice pilot Buzău și Grivița

GRAU DE TOAMNA
1961-1990 / 3880 kg/ha…4285 kg/ha
2020-2050 / 4470 kg/ha…5122 kg/ha
/ 15.2%…19.5%

Media productiei de porumb

PORUMB
1961-1990 / 4463 kg/ha…5675 kg/ha
2020-2050 / 3496 kg/ha…4269 kg/ha
/ -21.7%…-24.8%
 Analiza rezultatelor simulate in conditiile posibilelor schimbari climatice
estimate pe baza modelelor climatice regionale evidentiaza faptul ca,
schimbarile in evolutia climatica viitoare pot avea efecte semnificative
asupra culturilor agricole si sunt determinate de interactiunea dintre
conditiile climatice locale, severitatea parametrilor climatici prognozati de
scenariile climatice, efectul cresterii CO2 asupra fotosintezei si tipul genetic
al plantei (C3 sau C4).

 Fundamentarea si dezvoltarea optiunilor de management agricol

privind adaptarea si reducerea efectelor negative ale posibilelor schimbari
climatice asupra sistemelor de cultura pot recomanda masuri tehnologice
specifice:
- utilizarea unor genotipuri cu rezistenta sporita la temperaturi
ridicate/seceta;
- modificarea datei de semanat si a practicilor de lucrare a terenurilor
- schimbarea rotatiei culturilor
- aplicarea irigatiilor.
 P1 – ICPA Bucuresti: Evaluarea impactului schimbărilor climatice
asupra perioadelor de traficabilitate şi lucrabilitate a solului;
calendarului agricol şi al managementului irigaţiilor şi al
fertilizanţilor, precum si asupra indicatorilor de implementare şi
monitorizare a directivelor referitoare la procesele din sol, incluse
în eco-condiţionalitate
Lucrarea solului, ca principală verigă a managementului solului impune abordări complexe
prin măsuri de protectie împotriva accelerării si extinderii proceselor de degradare și acțiuni
de monitorizare. Degradarea solului reprezintă procesul care determină sau intensifică în
acelasi timp acțiunea unuia sau a mai multor factori limitativi sau restrictivi, fiind în strânsă
corelație cu deteriorarea altor resurse naturale ale mediului înconjurător.
Unii dintre factorii naturali limitativi au caracter permanent și de aceea tehnologiile agricole
trebuie să fie adaptate la compoziția granulometrica sau textura solului, respectiv conținutul
de argila sau nisip, conținutul de schelet sau volumul edafic util.
Numerosi alți factori naturali limitativi afectează, într-o măsura mai mare sau mai mică, starea
de fertilitate a solului, ca si cea de productivitate, cum sunt: compactitatea primară, aciditatea,
excesul sau deficitul de apă, conținutul redus de materie organica si nutrienti, sau
dezechilibrele de nutritie, dar acestia pot fi remediati într-o perioada de timp relativ scurta,
prin masuri ameliorative.
Activitățile antropice desfășurate în agricultura convențională în complex cu factorii naturali
determină:
- degradarea fizica
- eroziunea hidrica si eoliana
- excesul de apa
- degradarea chimica
- degradarea biologica.
 Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate şi lucrabilitate a solului
Pentru obţinerea intervalului optim al umidităţii solului pentru
lucrabilitate şi traficabilitate din curba de reţinere a apei în sol, s-au
folosit algoritmii produşi în cadrul proiectului SIDASS (Dexter & Bird,
Soil & Till. Res., 2001).

Conţinutul optim de apă pentru efectuarea lucrărilor solului este definit

ca „umiditatea solului la care lucrările solului produc procentul
maxim de agregate de dimensiuni mici” şi a fost considerat ca fiind
conţinutul de apă în punctul de inflexiune al curbei de reţinere a apei
descrisă prin ecuaţia van Genuchten:

m
 1
 opt   s   r 1   r 1
 m  
1
 n
1   opt   r 
 1
m
care corespunde potenţialului matricial:  opt    
   s   r  
 
 Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate şi lucrabilitate a solului

Limita superioară (umedă) pentru efectuarea lucrărilor solului se poate

estima cu încredere folosind parametrii ecuaţiei van Genuchten astfel:

θwet = θopt + 0.4 * (θs - θopt)

Limita inferioară (uscată) pentru efectuarea lucrărilor solului nu este un

punct clar definit şi, de aceea, definirea acestuia este întrucâtva
arbitrară: „limita inferioară a lucrabilităţii este definită ca umiditatea
la care rezistenţa solului este de două ori rezistenţa acestuia la
umiditatea optimă”:

log (dry) = log(opt) + log 2 + 1.20 log n

 Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate şi lucrabilitate a solului

Variaţia valorilor potenţialului matricial al apei din sol pentru lucrabilitatea

optimă indusă de diferite sarcini de la suprafaţa solului:
 Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate şi lucrabilitate a solului

Variaţia valorilor potenţialului matricial al apei din sol pentru limita

corespondentă limitei superioare a lucrabilităţii indusă de diferite sarcini
de la suprafaţa solului:
 Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra
perioadelor de traficabilitate şi lucrabilitate a solului

Variaţia valorilor potenţialului matricial al apei din sol pentru limita

corespondentă limitei inferioare a lucrabilităţii indusă de diferite sarcini de
la suprafaţa solului:
 Evaluarea efectului schimbarilor climatice asupra
calendarului agricol si al managementului irigatiilor si
al fertilizantilor
► Adaptarea administrării în camp a îngrasamintelor se face in functie de cerinţele culturilor agricole în
diferite faze de vegetaţie (cantităţi şi tipuri diferite de nutrienţi care să fie prezente în sol la momentul
potrivit) si de condiţiile meteorologice, care au influenta decisiva asupra nitrificarii amoniului si a solubilizarii
nitratilor.
► Perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor pe teren sunt definite prin intervalul de
timp în care temperatura medie a aerului scade sub valoarea de 5oC. Acest interval corespunde perioadei
în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse sau când riscul de percolare/scurgere la
suprafaţă este mare. În condiţiile pedoclimatice ale României perioadele cu risc mare de percolare
sau scurgere din intervalul rece (toamna-primavara) sunt incluse în intervalul de timp în care
temperatura medie a aerului se află sub 50C.

Începutul perioadei de interdicţie

Îngrăşământ organic solid Îngrăşăminte minerale şi îngrăşăminte organice lichide
Arabil
Teren arabil şi păşuni Păşuni
Culturi de toamnă Alte culturi
1 Noiembrie 1 Noiembrie 1 Octombrie 1 Octombrie

Sfârşitul perioadei de interdicţie

Îngrăşământ organic solid Îngrăşăminte minerale şi îngrăşăminte organice lichide
Arabil
Teren arabil şi păşuni Păşuni
Culturi de toamnă Alte culturi
15 Martie 1 Martie 15 Martie 15 Martie
 Evaluarea schimbărilor climatice asupra indicatorilor de
implementare şi monitorizare a directivelor referitoare la
procesele din sol, incluse în eco-condiţionalitate

1. Indicatorii resurselor de apă au fost evaluaţi la scară nationala si Europeană folosindu-se

modelul de simulare agro-climatic (ROIMPEL) care a fost cuplat cu baza de date de sol
Europeană 1:1.000.000 si respectiv, date climatice pentru perioada de referinţă 1961-
1990 şi scenariile climatice pentru perioada 2011-2040 (modelele: ECHAM4 şi HADCM3).
2. S-au utilizat două versiuni ale modelului ECHAM4:
- ECHAM4 GGA1 – cu o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră de doar 1% / an
- ECHAM4 GSA1 – în care sunt luate în considerare gazele cu efect de seră şi
aerosolii de sulfat cu o rată de creştere a emisiilor de 1% / an.

Indicatori:
1. Indicele Ombrotermic (Bagnouls-Gaussen) care permite identificarea
fenomenului de secetă (indicat prin valori pozitive ale indicelui BGI)
2. Indicele Climatic FAO-UNESCO
3. Indicele Deficitului de Apă
4. Durata Perioadei de Creştere
5. Producţiile culturilor agricole
 Indicele Bagnouls-Gaussen
1961 – 1990 2011-2040 HADCM3-A1FI
2011-2040 ECHAM4 CO2 2011-2040 ECHAM4 CO2&S

Condiţii mai severe din

perspectiva stresului de
apa in Europa Centrală
si de Sud.
Indicele deficitului de apă

Sudul si Sud-Estul
Europei prezintă cea
mai mare extindere a
condiţiilor semi-aride
şi sub-umede uscate
pentru perioada 2011-
2040
 Variaţii ale producţiei medii la grâul de primavară între
scenariile climatice pentru perioada 2011-2040: ECHAM4
GGA1 (Gaze cu efect de seră 1% pa), ECHAM4GSA1 (Gaze
cu efect de seră şi Aerosoli de Sulfat 1% pa) şi perioada de
referinţă (1961-1990)

Tiparul variaţiei producţiilor grâului de primăvară pentru întreaga Europă:

a) îmbunătăţirea acestui indice, chiar şi pentru regiunile Europei de Sud
(ECHAM4-GGA1); b) tendinţă de a estima valori limită severe şi foarte
severe pentru Europa de Nord-Vest şi Insulele Britanice (ECHAM4-GSA1).
 Variaţii ale producţiei medii la grâul de toamnă între
scenariile climatice pentru perioada 2011-2040: ECHAM4
GGA1 (Gaze cu efect de seră 1% pa), ECHAM4GSA1 (Gaze
cu efect de seră şi Aerosoli de Sulfat 1% pa) şi perioada de
referinţă (1961-1990)

Tiparul variaţiei producţiilor grâului de toamnă: producţiile descresc uşor în

toată Europa, cea mai mare scădere observându-se în regiunile Balcani şi
Europa de Est (atunci când s-a folosit modelul ECHAM4-GGA1 pentru
simularea scenariilor climatice), în timp ce în ţările Europei de Vest şi de Est se
observă scăderea producţiilor (atunci când s-a folosit modelul ECHAM4-GSA1
pentru simularea scenariilor climatice).
 ETAPA 2014

1. Elaborarea “Codului de bune practici agricole, în contextul schimbărilor

climatice actuale și previzibile” privind adaptarea genotipurilor la variabilitatea
climatului;

2. Elaborarea unui sistem decizional-suport privind măsurile de adaptare a

practicilor/tehnologiilor agricole în contextul schimbărilor climatice actuale și
previzibile, cu referire specială la fenomenul de secetă pedologică;

3. Elaborarea unui program-suport de diseminare și constientizare a populației

din mediul rural asupra impactului schimbărilor climatice (ex. platforma „e-
learning” privind tehnologii specifice în condiții limitative de mediu, cu referire
specială la fenomenul de secetă pedologică).

4. Workshop de diseminare a rezultatelor / perioada 10-14 Noiembrie 2014.

 Masuri de adaptare a tehnologiilor
agricole fata de schimbarile climatice
regionale
Concluzie: rezultatele simulate evidentiaza
faptul ca, modificarea datei de semanat a
genotipurilor de grau de toamna si porumb
eficienta de utilizare a apei creste,
minimizarea stresului de apa pe parcursul
fazelor critice de dezvoltare ale plantelor
agricole (mai-august) fiind semnificativa
 MODIFICAREA DATEI DE SEMANAT
- GRAU DE TOAMNA -
- PORUMB -

2021-2050 / Sudul si Sud-Estul Romaniei

Grau de toamna / perioada de semanat mai tarzie
Porumb / perioada de semanat mai timpurie

Rezultate
DOBROGEA
ADER 1.1.1.
Grau de toamna
OLTENIA 1961-1990: 1-25 Oct
Grau de toamna 2021-2020: 30 Oct -
1961-1990: 25 Sept … 20 Oct MUNTENIA 10 Noiembrie
2021-2020: 20 Oct – 10 Noiembrie
Grau de toamna
Porumb
1961-1990: 1-25 Oct
Porumb 1961-1990: 1-25 Aprilie
2021-2020: 25 Oct – 10 Noiembrie
1961-1990: 1-25 Aprilie 2021-2020: 25 Martie– 5
2021-2020: 25 Martie -10 Aprilie Aprilie
Porumb1961-1990: 1-25 Aprilie
2021-2020: 25 Martie – 10 Aprilie
 2021-2050: In sudul si sud-estul Romaniei cele mai
bune varietati de grau de toamna sunt genotipurile cu
cerinte ridicate de vernalizare si moderate de
fotoperioada, care confera o rezistenta superioara la
temperaturile extreme si deficitul de precipitatii.

Rezultate
ADER 1.1.1. DOBROGEA
2021-2050 / genotipuri
de grau de toamna cu
cerinte ridicate de
vernalizare si moderate
de fotoperioada.
OLTENIA
2021-2020: 2021-2050 / genotipuri de
grau de toamna cu cerinte ridicate de MUNTENIA
vernalizare si moderate de 2021-2050 / genotipuri de grau de toamna
fotoperioada. cu cerinte ridicate de vernalizare si
moderate de fotoperioada.
 “Codul de bune practici agricole, în contextul schimbărilor climatice
actuale și previzibile”
-CUPRINS –
(90-100 pagini)
1. Introducere
1.1. Rolul factorilor climatici in procesul de productie
agricola
1.2. Scurtă descriere a proiectului ADER 1.1.1.
1.2. Cod de bune practici agricole: scop şi obiective
2. Schimbari climatice actuale si previzile in Romania
2.1. Schimbari observate in evolutia resurselor termice si
hidrice in Romania (1901-2010)
2.2. Fenomene meteorologice periculoase cu impact in
agricultura – descriere si harti tematice privind
zonalitatea factorilor de stres termic (arsita, frig, ger)
si hidric (precipitatii deficitare, seceta pedologica, etc)
2.3. Scenarii climatice previzibile (2021-2050) si efectele
asupra principalelor culturi agricole (grâu de toamnă
și porumb) - studiu de caz pentru stații pilot situate în
zone agropedoclimatice vulnerabile la condiții
limitative de mediu.
3. Bune practici agricole in contextul schimbarilor
climatice actuale si previzibile
3.1. Managementul culturilor si utilizarea terenurilor
3.1.1. Selecţia varietăților/genotipurilor (soiuri/hibrizi)
3.1.2. Calendarul lucrarilor agricole
3.1.3. Controlul buruienilor si daunatorilor
3.1.4.Tehnici de aplicare a fertilizantilor si planuri de fertilizare
3.1.5. Masuri si lucrari de conservare si imbunatatire a calitatii
solurilor
3.2. Resurse de apa si optimizarea eficientei de utilizare
in productia agricola
3.2.1. Reursele de apă folosite în agricultura
3.2.2. Managementul irigatiilor
3.2.3. Bilanţul apei în sol – diagnoza si prognoza
3.2.4.Practici agricole privind conservarea apei şi optimizarea
eficienţei de utilizare (regim neirigat/irigat)
3.3. Sisteme suport de avertizare timpurie a fenomenelor
meteo periculoase cu impact in agricultura
3.4. Program-suport de diseminare și constientizare a
populației din mediul rural asupra impactului
schimbărilor climatice
4. Glosar de termeni
5. Bibliografie
 Workshop de diseminare a rezultatelor /
perioada 10-14 Noiembrie 2014

1.Factori decizionali – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul

Mediului si Schimbarilor Climatice
2.Reprezentanti ai Academiei de Stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu-
Sisesti”, Academiei de Studii Economice si Universitatea de Stiinte
Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti
3.Reprezentanti ai asociatiilor profesionale din domeniul agricol
4.Fermieri
5.Fundatia Grupul de Initiativa Ecologica si Dezvoltare Durabila (GIEDD)
6.Societati de asigurare

Agenda:
-Prezentarea rezultatelor finale
-Distribuire “Cod de bune practici agricole, în contextul schimbărilor climatice
actuale și previzibile”
-Discutii si dezbateri
elena.mateescu@meteoromania.ro

http://www.meteoromania.ro