Sunteți pe pagina 1din 59

Gr.

Privim pe cineva si imediat o anume impresie despre caracterul acestuia apare de la sine sine Aceasta capacitate de a intelege instantaneu ceva din caracterul unei persoane, de a ne forma o conceptie despre cineva ca despre o fiinta umana, un centru de viata si vointa care poseda caracteristici particulare ce alcatuiesc o individualitate aparte reprezinta premiza vietii sociale Asch,1946) sociale (Asch,1946)
2

Cercetarile de psihologie sociala au demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca: ca: Suntem capabili sa ne formam o impresie cvasicvasi-totala despre o persoana chiar si daca ducem lipsa de informatii De cele mai multe ori nu depunem un efort deosebit si constient pentru a ne forma o impresie despre cineva Impresiile despre cineva ,finetea si continutul acestora sunt dictate de scopurile interactiunii
3

Exista doua modalitati de formare a impresiilor despre ceilalti Impresiile despre ceilalti se pot forma in timpul perceperii si interactiunii directe => persoana perceputa se afla in campul nostru perceptiv (ex: (ex:-comunicarea fata in fata, convorbirea telefonica) Impresiile se pot forma si indirect => cand persoana respectiva nu se afla in campul nostru perceptiv

Ne formam impresii despre o alta persoana pe seama: seama: -unor documente -unor produse ale activitatii sale -sau discutam cu o persoana despre o alta persoana Sensul pe care-l dau psihologii sociali careexpresiei a percepe o persoana este apropiat de persoana cel al expresiei a-si face o impresie despre ea . ea
5

Rolul activ al observatorului Unul dintre primele modele ale perceptie => BRUNSWICK (1934) 1934) A studiat in principal modul in care sunt percepute obiectele neanimate.Conform neanimate. modelului, individul le percepe datorita receptorilor senzoriali. senzoriali. Obiectul perceput este mereu o reprezentare partiala, dar nu neaparat deformata, a unui obiect real. real.
6

EXPERIMENTUL LUI LEEPER (1935) (1935) Leeper a folosit: - o imagine ambigua (in care putem vedea fie o (in femeie tanara fie o femeie batrana) - plecand de la imaginea ambigua a realizat altele doua: doua: =>una =>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeie tanara =>una =>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeie batrana
7

Experimentul se desfasoara in doua etape: etape: -In prima faza: Subiectii privesc cele 2 imagini faza: clare: clare:- jumate privesc imaginea femeii tinere - jumate imaginea femeii batrane -Fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o. vazut-Apoi, toti subiectii privesc imaginea ambigua si descriu ce au vazut

Rezultate: Rezultate: => toti subiectii care au privit initial imaginea femeii batrane continuau s-o vada in imaginea ambigua 95% 95%din subiecti care au privit initial imaginea
femeii tinere continuau s-o vada in imaginea ambigua

Concluzia : Atat unii cat si ceilalti si-au sistructurat activ obiectul perceptiei si chiar mai mult aceasta structurare a urmat in sensul primelor lor perceptii ,dovedind astfel un anumit grad de stabilitate. stabilitate.
10

Diferente dintre perceperea persoanelor si cea a obiectelor Fiske si Taylor (1991) au realizat o lista cu (1991) principalele diferente: o persoana este sensibila la opiniile celor din jur o persoana reprezinta o sursa dinamica de informatii o persoana este in acelasi timp tinta perceptiilor noastre dar si un observator o persoana este mai complexa decat un obiect
11

12

I. Unui grup de subiecti li s-a prezentat initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi: trasaturi: INTELIGENT, MUNCITOR, IMPULSIV si li s-a cerut sa-si formeze o saopinie asupra persoanei care le poseda. poseda. II. Acelorasi subiecti li s-a prezentat o alta II. list ace continea alte 3 trasaturi: CRITIC, trasaturi: INCAPATANAT, INVIDIOS si li s-a cerut acelasi lucru. lucru. La sfarsit, subiectii au fost informati ca toate cele 6 trasaturi apartin aceleiasi personae. personae.
13

REZULTATE: REZULTATE: Subiectii au intampinat dificultati in a reconcilia cele 2 impresii formate initial cu privire la 2 persoane diferite. Aceste diferite. dificultati nu s-au inregistrat in cazul subiectilor care au fost informati de le inceput ca toate cele 6 trasaturi apartin aceleiasi persoane. persoane.
14

15

Acest experiment a analizat ipoteza conform careia "teoriile" pe care le formulam in legatura cu celelalte persoane ne ghideaza perceptiile. perceptiile. Subiectilor li s-a prezentat o lista cu 7 trasaturi ale unei persoane fictive dintre care 6 raman neschimbate si una variaza in functie de conditiile experimentale. Ei trebuie sa isi experimentale. exprime impresia cu privire la persoana respectiva, apoi sunt rugati sa aleaga dintr-o alta dintrlista de perechi de trasaturi opuse pe acelea care, caracterizeaza cel mai bine acea persoana. persoana.
16

Ordinea Conditia Conditia 1 2 de prezentare 1 2 3 4 5 6 7 Inteligent Inteligent Abil Abil

Conditia 3

Conditia 4

Inteligent Abil Muncitor Politicos Politicos Hotarat Practic Prudent

Inteligent Abil Muncitor Insensibil Insensibil Hotarat Practic Prudent


17

Muncitor Muncitor Cald Cald Hotarat Practic Prudent Rece Rece Hotarat Practic Prudent

REZULTATE: REZULTATE: Cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1 90% au considerat persoana generoasa, fericita, petrecareata, in timp ce foarte putini dintre cei din conditia 2 o considera astfel. Diferentele astfel. dintre reactiile subiectilor din cele 2 conditii experimentale sunt mult mai mici in cazul calificativului "de incredere. incredere

18

Conditie experimentala
Exemple de trasaturi propuse Generos Siret Fericit Petrecaret De incredere Conditia 1 cald cald 91 *8 3 40 56 77 5 Conditia 2 rece rece Conditia 3 politicos politicos Conditia 4 insensibil insensibil

8 25 34 17 99

56

2 20 10 31 5

58

65 90 94 94

30 75 87 95

50 65 56 100

19

Asch a vrut sa afle daca acest efect este specific trasaturilor propriu-zise sau propriumai curand conotatiei lor. Astfel se lor. demonstreaza ca efectul adjectivelor introduce in conditiile 3 si 4 este mai putin important. Diferentele dintre important. procentele obtinute in conditiile 3 si 4 sunt mai mici decat diferentele obtinute in conditiile 1 si 2. Procentele pentru calificativul "de incredere" nu difera. difera.
20

Informatia ca o persoana este politicoasa sau insensibila nu schimba impresia generala despre acea persoana. persoana. Astfel, Asch a ajuns la concluzia ca anumite trasaturi sunt mai centrale decat altele. altele. In timp ce adjectivele cald si rece joaca un rol central in formarea impresiilor, calificativele politicos si insensibil au un rol periferic. periferic.
21

Asch introduce conditia-martor conditiace corespunde unei situatii in care manipularea experimentala (VI) lipseste. In aceasta conditie lipseste. se mentioneaza doar cele 6 trasaturi constante ale persoanei fictive. fictive. Diferentele obtinute in conditia-martor si conditiacele inregistrate in fiecare din conditiile experimentale sunt mai ridicate pentru conditiile 1 si 2 decat pentru conditiile 3 si 4. Ele sunt mai mici in cazul trasaturii "de incredere". incredere".
22

Exemple de trasaturi propuse


Conditii Martor Nr. 1 cald cald Nr. 2 rece rece Nr. 3 politicos politicos Nr. 4 insensibil insensibil Generos 55 % *(91 %) *(91 **36 **36 (8%) 47 (56 %) 1 (58 %) 3 Rafinat 49 % (65%) 65%) 16 (25 %) 24 (30 %) 19 (50 %) 1 Fericit 71% 71% (90 %) 19 (34%) 34%) 37 (75 %) 4 (65 %) 6 Petrecaret 69 % (94 %) 25 (17 %) 52 (87 %) 18 (56 %) 13 De incredere 96% 96% (94 %) 2 (99 %) 3 (95 %) 1 (100 %) 4
23

Prezentarea persoanei-tinta persoaneiAsa cum au aratat si experimentele lui Asch, studiul perceptiei implica : 1 subiect receptor + 1 persoana tinta Prezentarea persoanei o putem face in diverse moduri: moduri: ex: putem sa le prezentam subiectilor: prezentam subiectilor: - o persoana reala - o fotografie a persoanei in cauza - o inregistrare video - sau ca si Asch o putem descrie
24

S-a incercat sa se stabileasca daca, atunci cand descriem o persoana in mod spontan , ne referim mai degraba la trasaturile de personalitate decat la alte elemente cum ar fi:comportamentele, aspectul fizic etc.

25

Experimentul lui Park(1986) Park(1986) -Persoanele participante sunt in acelasi timp: -subiecti -si persoane tinta -Timp de cateva saptamani acestia asista la un seminar, deci au posibilitatea de-a interactiona deunii cu altii. -Periodic,fiecaruia I se cere sa-si formuleze saimpresii cu privire la ceilalti.
26

-Pornind de la analiza impresiilor, Park a realizat o grila in care apar urmatoarele categorii: trasaturi de personalitate comportamente (actiuni) atitudini, sentimente, credinte caracteristici numite demografice, demografice sociale,familiale caracteristici fizice si biologice

27

Rezultate: Rezultate: 1 trasaturi de prsonalitate-cel mai prsonalitatefrecvent citate- 65% citate- 65% 2 comportamentele- 23% comportamentele- 23% 3 caracteristici fizice- 6% fizice4 atitudini si credinte- 3% credinte5 caracteristici demografice- 3% demograficeRezultatele obtinute de Park arata ca pe masura ce timpul trece si persoanele se cunosc mai bine,frecventa evocarii trasaturilor de personalitate creste.
28

In formarea impresiilor, ne lasam de foarte multe ori influentati de simtul comun, care poate fi afectat de erori precum: - Ordinea prezentarii informatiilor; - Relevanta informatiei pentru realizarea interactiunii; - Valenta informatiei; - Ordinea si valenta informatiei actionand simultan; - Socializarea si experienta personala; - Nevoia de coerenta. Conteaza prima impresie pe care o creezi. creezi.
29

ASCH (1946) (1946)

Ofera subiectilor o lista cu 6 trasaturi de personalitate


V.I. ORDINEA PREZENTARII:

a.trasaturi pozitive, apoi negative; b.trasaturi negative, apoi pozitive; Sarcina :realizarea unei descrieri narative a :realizarea persoanei Rezultate: -conditia 1 persoana descrisa este competenta si ambitioasa -conditia 2 persoana descrisa este exploziva si neadaptata social
30

La sfarsit, li se ofera subiectilor perechi de trasaturi opuse: generos - zgarcit, opuse: zgarcit puternic - slab, iar ei trebuie sa aleaga din slab fiecare pereche trasatura care se potriveste persoanei descrise. descrise. Conditia 1: subiectii aleg caracterisicile pozitive; pozitive; Conditia 2: subiectii aleg caracteristici negative; negative;
31

EXPLICATIA LUI ASCH: formarea ASCH: impresiilor este un proces automat, care se declanseaza din clipa in care este perceput primul bit de informatie despre persoana in cauza, acea informatie primara influentand mai apoi perceperea informatiilor succesive, conform principiilor gestaltului. gestaltului.

32

JONES, ROCK, GOETHALS, WARD (1968) 1968) - ordinea prezentarii influenteaza si judecata despre abilitatea persoanei; SARCINA: -parcurgerea unei liste cu 30 de probleme de vocabular, din care 15 erau corecte, 15 erau gresite; -evaluarea abilitatii lingvistice a persoanei;
33

3 conditii experimentale:

1. primele 15 probleme 10 raspunsuri corecte dispuse aleator (feed-back pozitiv); (feed2. primele 15 probleme 10 raspunsuri gresite dispuse aleator (feed back negativ); 3. raspunsurile corecte erau dispuse proportionat; IPOTEZA INITIALA: subiectii vor fi INITIALA: influentati de rezultatele oferite in cea de-a doua departe a seriei, adica ultimele feed back uri vor determina evaluarea abilitatii. abilitatii.
34

REZULTATE: subiectii din conditia 1 au REZULTATE: considerat ca persoanele au abilitati lingvistice superioare comparativ cu cei din conditia a doua, considerati mai putini abili. abili. CONCLUZII: CONCLUZII: formarea impresiilor este un proces on line, si la fel cum a spus Asch, incepe cu primul bit de informatie disponibila disponibila primele informatii atrag mai multa atentie decat cele subsecvente, iar alocarea de atentie influenteaza prelucrarea informatiei -> bun codaj mnezic al acesteia. acesteia.
35

EFECTUL INFORMATIEI RECENTE este o alta eroare care apare in formarea impresiei; EXPLICATII de natura: procesuala: limitarea in resurse cognitive (distragerea atentiei, oboseala); motivationala: scopul interactiunii este de a imbunatatii performanta tintei (notarea elevilor);
36

Trasaturile de personalitate care au un impact mai mare asupra impresiei finale au fost definite ca fiind trasaturi centrale iar trasaturile care au un impact mai redus asupra impresiei finale sunt trasaturi periferice. periferice.

37

Astfel, Kelley (1950) a realizat un experiment pe 1950) niste studenti care au optat pentru cursul de psihologie. psihologie. Acestia au fost anuntati de catre experimentator ca, datorita absentei pe moment a profesorului titular ei vor face orele cu un "profesor oaspete"(in realitate, complicele experimentatorului). Studentilor li s-a mai experimentatorului). spus ca in final vor fi rugati sa evalueze profesorul in cauza (motivul invocat: departamentul este interesat de invocat: evaluarea cadrelor didactice) Participantii au primit informatii despre "noul profesor" si niste pliante cu trasaturile pe care le-a leutilizat Asch in experimental sau, prezentate ca fiind evaluari ale colegilor cu care profesorul lucrase anterior. anterior.
38

In una din conditii, fostii colegi apreciau ca noul profesor este "afectuos" iar in cealalta conditie experimentala, acelasi profesor era vazut ca fiind "mai curand distant" Confruntati cu lista de trasaturi opuse, s-a observat o diferenta semnificativa in evaluarea profesorului in functie de variatia VI (s-au obtinut aceleasi rezultate ca (ssi in cazul experimentului lui Asch). Persoanele care au Asch). aflat ca profesorul este o persoana afectuoasa au participat la discutiile din timpul orelor in proportie de 56% fata de cei carora li s-a spus ca profesorul este 56% distant care au participat la discutii in proportie de 32%. 32%
39

Care ar fi motivele generice care determina centralitatea trasaturilor? Rosenberg, Nelson si Vivekananthan (1968) 1968) au analizat corelatiile existente intre 60 de perechi de trasaturi, ajungand la concluzia ca exista 2 axe relevante pentru evaluarea persoanei: persoanei: axa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativi prietenos/bun social ostil/rau social) si axa dezirabilitatii intelectuale (competent/bun intelectual incompetent/rau intelectual). intelectual).
40

BUN INTELECTUAL

Distant/ Rece Nesociabil savant Lipsit de umor


Inteligent destept

RAU SOCIAL

Nepopular Imaginativ Nefericit

Lipsit de imaginatie Impulsiv BUN SOCIAL Naiv Iresponsabil Non - inteligent Prost RAU INTELECTUAL Simtul umorului Popular De treaba Sociabil
41

Afectuos / Cald

O atare organizare a trasaturilor se explica prin impactul a doua motive esentiale importante pentru organizarea interactiunilor sociale: sociale: - nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa sau ostila in comunicarea cu noi si - nevoia de a cunoaste daca persoana este sau nu competenta. competenta. Este important de remarcat ca exista o corelatie intre cele doua axe si diferitele tipuri de atractie interpersonala. interpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un bun predictor pentru gradul in care ne face placere sa interactionam cu o persoana, in timp ce competenta intelectuala este corelata cu masura in care respectam o anume persoana. persoana.
42

EFECTUL INFORMATIILOR NEUTRE, NEGATIVE SI EXTREME EFECTUL INFORMATIEI NEUTRE lipsa NEUTRE informatiilor precise despe ceilalti; ceilalti; EFECTUL INFORMATIEI NEGATIVE o informatie negativa minora duce la exacerbarea importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei; impresiile negative sunt mai greu de schimbat; schimbat; Cauze : -sunt neobisnuite si distinctive => atrag atentia; atentia; -sugereaza indirect un potential pericol; pericol; EFECTUL INFORMATIEI EXTREME o trasatura mai pronuntata are un impact mai mare decat una moderat manifesta; manifesta;
43

IMPACTUL SIMULTAN AL ORDINII: EFECTUL DE HALO SAU EROAREA EVALUATIVA Formarea impresiilor = evaluare; Valenta informatiei anterioare determina o distorsiune a informatiilor subsecvente in sensul evaluarii initiale: HALO - pozitiv (ne confruntam mai intai (ne cu informatii pozitive); pozitive); - negativ (ne confruntam mai intai (ne cu informatii negative); negative);
44

ASPECTUL FIZIC (capabil sa induca un efect de halo); halo) -atunci cand ne place de cineva suntem inclinati sa-i atribuim si alte caracteristici safavorabile, astfel tindem sa credem ca ceea ce este frumos se presupune ca este si bun; bun;

45

DION, BERSCHEID, WALSTER SARCINA :subiectii evalueaza atractivitatea fizica a unor necunoscuti, apeland la fotografii cu acestia: acestia: 12 persoane atractive; atractive; 12 scor mediu la atractivitate; atractivitate; 12 persoane non atractive; atractive; Subiectii (studenti) primesc un set compus din 3 fotografii (cate una din fiecare categorie) si sunt rugati sa evalueze persoanele cu ajutorul unui chestionar cu 27 de trasaturi de personalitate. De asemenea, ei trebuiau personalitate. sa estimeze daca persoanele au succes in cariera si sunt fericiti in viata personala. personala.
46

REZULTATE: Persoanele cu un fizic atractiv sunt percepute ca avand sanse mai mari de a se casatori, de a fi fericite, de a avea un serviciu mai prestigios, etc. Verificarea corelatiilor dintre atractivitate si succesul profesional/ fericirea au demonstrat ca impresiile pe care si le creeaza oamenii sunt total eronate. Oamenii considera, de asemenea, persoanele atractive mai sociabile, mai afectuoase, mai inteligente;
47

LANDY si SIGALL au demonstrat haloul pozitiv printr-un experiment in care subiectilor li printrse cereau sa evalueze eseurile unor persoane necunoscute, la care erau atasate fotografiile lor. lor. Astfel, persoanele atractive au avut un eseu mult mai bine apreciat decat persoanele non atractive; atractive; BENASSI (1982) a demonstrat ca 1982) atractivitatea fizica influenteaza pozitiv evaluarea abilitatii in baza datelor despre performanta; performanta;
48

SIGALL si OSTROVE (1975) au 1975) demonstrat efectul si la jurati, care au acuzat o femeie atractiva la mai putini ani de inchisoare cand a savarsit un furt, insa efectul a fost inversat in cazul in are victima a comis infractiunea de inselaciune (considerandu(considerandu-se ca o femeie atractiva poate face mult mai bine acest lucru). lucru).
49

Impactul socializarii si experientei personale Sistemul constructelor personale Indivizii elaboreaza modalitati ideosincratice de caracterizare a persoanelor pornind de la experienta personala Kelly (1955) le.a definit constructe personale. 1955) le. personale. Aceste constructe personale nu sunt modelate dupa principiul opozitiei antonimice ci pleaca de la o experienta personala : Constructele personale reprezinta: reprezinta: rezultatul experentei perceperii realitatii sociale grile de interpretare a acestuia
50

Constructele personale reprezinta: rezultatul experentei perceperii realitatii sociale grile de interpretare a acestuia Constructele PERSONALE : se formeaza in timp ca o forma de adaptare a perceptiei individuale sunt rezistente la schimbare

51

Impactul nevoii de ceoerenta : teorii implicite despre personalite


oamenii dezvolta teorii implicite asupra personalitatii sau filosofii asupra naturii umane asociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt ghidate de principul coerentei evaluative si principul coerentei descriptive nevoiea de cooerenta- motiv primordial care determina cooerentanatura coerenta a teoriilor de personalitate incoenrenta duce la disconfort interior la disonanta cognitiva si dezechilibru cognitiv
52

Asch si Zukier(1984) Zukier(1984) -au realizat un experiment pentru a pune in evidenta paleta de strategii la care apeleaza oamneii pentru a rezolva inconsistentele informatiei -au folosit un set de perechi de trasaturi despre o anumita persoana.....unele erau opuse evaluativ persoana.....unele sau descriptiv....ex. bine dispus-depresiv descriptiv....ex. dispusgenerosgeneros-argumentativ
53

A rezultat un set de sase strategii de cociliere a informatiilor contradictorii: segregarea impactul adancuriolor raportul cauza efect raport mijloc scop sursa comuna interpolarea Experimentul demonstreaza capacitatea remarcabila de FORMARE a unor impresii unitare coerente si bogate in detalii
54

Formarea motivata a immpresiilor: utilizarea stereotipurilor si informatia individuala in formarea impresiilor Fiske si Neuberg(1990) au propus un model care Neuberg(1990) distinge un continuum pe care pot fi localizate procesele de formare a impresiilor....porneste de la impresiilor....porneste impresii care au la baza doar categorii si impresii bazate pe informatii individuale De asemenea motivatia este un element important ..un ingredient necesar ..un In cazul lor cresterea motivatiei conduce clar la folosirea informatiei individuale in formarea impresiei
55

Subiecti : 28 barbati 28 femei Procedura: fiecarui sub i s-a spus ca trebuie : Procedura: -fie sa cooperze -fie sa intre in competitie cu alt subiect Sarcina: estimarea punctelor luminoase de Sarcina: pe ecranul calculatorului

56

Experimentatorul le-a spus la jumatate din sub ca leoamenii cu caracteristici feminine au performante mai bune, la cealalta jumatate le-a spus ca oamneii cu lecaracteristici masculine au performante mai bune. Li s-a cerut o scurta autodescrieere care va fi data la sschimb partenerului sau competitorului iar dupa ce sub primeu descrierea li se dadeau niste sarcini care sa le abata atentia spunandu-si apoi sa-si reaminteasca liber spunandusacat mai multe treasaturi ale persoanei descrise. Subiectii si-au reamintit corect iar informatiile sireamintite au fost clasificate feminine sau msasculine.
57

Modelul procesarii duale propus de brewer(1988) brewer(1988)


Relatiile dintre procesarea ascendenta si descendenta In acest model cele doua procesari sunt vazute ca functionand separat Implicarea eu-lui este factorul critic care determina eufolosirea unui tip sau a celuilalt de procesare Daca observatorul este implicat personal atunci cand interactioneaza cu alta persoana: impresia va fi persoana: obiectiva si va avea la baza comportamente observate in mod real...impresia va fi complexa si stocata in real...impresia memorie sub forma vizuala si verbala spre deosebire cand eu.ul nu este implicat direct (procesare eu. descendenta). descendenta).
58

Persoana este foarte importanta pt observator Un alt model propus este acel a lui Fiske si Taylor(1991) Taylor(1991) aici procesare ascendenta si descendenta nu este vazuta separat ci este plasata pe un continuum. continuum. Factorul critic este motivatia Pentru a trece de la o prelucrare simpla a informatiilor(cea descendenta) la una mai complexa(cea ascendenta) oamenii trebuie sa fie suficient de motivati pentru a consuma timp si efort cognitiv. cognitiv.
59