Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
în considerare împreună cu schimbările populației, adoptarea de aparate eficiente din punct de
vedere al apei. Multe sisteme de colectare sunt supraproiectate pentru fluxurile curente.
Creșterea timpului de reținere a apelor uzate în sistemele de colectare, în special în
lateralele din amonte, a dus la modificări în compoziția apei uzate afluente. Acestea duc la
coroziune accelerată pentru stația de epurare, care poate reduce durata de viață și integritatea
țevilor, supapelor și altor componente. De asemenea, cresc consumul de energie electrică și de
substanțe chimice. Nepotrivirile între fluxurile de influență și parametrii fluxului de proiectare
provoacă provocări operaționale în sistemele de colectare, tratare și reutilizare. Incertitudinea
în condițiile viitoare limitează oportunitățile de adaptare. Sistemele de ape uzate sunt
proiectate prin studii de inginerie detaliate care iau în considerare factori specifici de debit și
concentrație. Condițiile de operare viitoare pot fi dificil de prognozat, iar proiectarea
instalațiilor pentru a funcționa într-o serie de condiții este deosebit de dificilă, iar costurile de
implementare foarte mari.
Din acest motiv, dar ținând cont de alți factori care vor guverna tratarea apelor uzate în
viitor, Comisia Europeană va aduce modificări esențiale Directivei 91/271/CEE care stabilește
cadrul legal pentru colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate. ,, Obiectivul acestui cadru
este de a proteja mediul, inclusiv biodiversitatea ecosistemelor terestre, marine și costiere
împotriva efectelor negative ale deversărilor de ape uzate urbane insuficient tratate, în vederea
realizării obiectivelor stabilite în Directiva 2000/60/CE. și alte legislații relevante.
Prezenta directivă ar trebui, pentru a atinge obiectivele tranziției ecologice stabilite
prin Green Deal, să urmărească în continuare același obiectiv, contribuind în paralel la
protecția sănătății publice, atunci când, de exemplu, apele reziduale urbane sunt deversate în
apele de scăldat. sau corpuri de apă utilizate pentru captarea apei potabile sau atunci când
apele uzate urbane sunt utilizate ca indicator pentru parametrii relevanți pentru sănătatea
publică.
De asemenea, ar trebui să asigure accesul la canalizare și la informații esențiale legate
de guvernarea activităților de colectare și tratare a apelor uzate urbane.
Prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea treptată a
emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din activitățile de colectare și tratare a apelor uzate
urbane, în special prin reducerea în continuare a emisiilor de azot, dar și prin promovarea
eficienței energetice și a producției de energie din surse regenerabile, contribuind astfel la UE.
obiectiv de atingere a neutralității climatice până în 2050, stabilit prin Regulamentul (UE)
2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului37.
În cele din urmă, ar trebui să încurajeze utilizarea soluțiilor bazate pe natură, cum ar fi
zonele umede construite, ca instrument pentru tratarea și eliminarea apelor uzate urbane.
În mod excepțional, în cazul în care se poate demonstra că nu s-ar obține niciun
beneficiu pentru mediu prin construirea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate
urbane sau că ar necesita costuri excesive, statele membre ar trebui să fie autorizate să
utilizeze sisteme individuale pentru tratarea apelor uzate urbane, cu condiția să asigure același
nivel de protecție a mediului ca tratamentul secundar și terțiar. În acest scop, statele membre
ar trebui să stabilească registre naționale și, după caz, regionale care să permită identificarea
sistemelor individuale utilizate pe teritoriul lor și să ia toate măsurile necesare pentru a se
asigura că proiectarea acestor sisteme este adecvată și că sistemele sunt menținute în mod
corespunzător. și supus unei verificări periodice de conformitate.
2
Atunci când își elaborează planurile integrate de gestionare a apelor uzate urbane,
statele membre ar trebui să țină seama de efectele cumulate ale schimbărilor demografice, ale
fenomenelor meteorologice și ale creșterii preconizate a nivelului mării, în special în zonele
de coastă și regiunile de coastă. Aceste efecte cumulate, care determină supraîncărcarea
stațiilor de epurare, au un impact negativ asupra mediului și sănătății prin intensificarea
poluării. Gestionarea apelor uzate în astfel de zone ar trebui abordată în mod corespunzător,
inclusiv monitorizarea periodică a întreținerii sistemelor de apă uzată.
O mai bună gestionare a calității apei și a cantităților de apă din zonele urbane va
contribui la adaptarea la schimbările climatice.
Implementarea soluțiilor bazate pe natură la o scară mai mare ar crește rezistența la
schimbările climatice și ar contribui la mai multe obiective Green Deal și trebuie să joace un
rol mai important în gestionarea utilizării terenurilor și planificarea infrastructurii pentru a
reduce costurile, a oferi servicii rezistente la schimbările climatice și a îmbunătăți
conformitatea cu cerințele. a Directivei-cadru privind apa pentru o stare ecologică bună.
Investițiile în soluții bazate pe natură trebuie să fie durabile pe termen lung, deoarece
schimbările climatice amplifică stresul asupra ecosistemelor. În analiza modului de realizare
cel mai bine a obiectivelor UWWTD, Directivei-cadru privind apa (WFD), Directiva privind
apa potabilă (DWD), Directiva privind apa pentru scăldat (BWD), biodiversitatea și protecția
ecosistemelor, este util să se analizeze sistemele individuale din rural” [1]
‚,Soluțiile bazate pe natură (NBS), cum ar fi paturile de stuf și zonele umede
construite, au fost folosite pentru a furniza tratarea apelor uzate pentru case unice și
comunități mici de multe decenii. Aceste sisteme sunt în creștere în popularitate datorită
funcționării lor simple și a cerințelor reduse de întreținere.” [2]
Soluțiile bazate pe natură includ paturi de stuf cu flux orizontal, paturi de stuf cu
curgere verticală, zone umede construite și sisteme de evapotranspirație ale stratului de salcie.
Aceste sisteme sunt adesea folosite împreună cu fosele septice pentru a oferi echivalentul
tratamentului secundar. În cazul sistemului de evapotranspirație al patului de salcie, în funcție
de precipitațiile locale și de sezonul de vegetație al plantelor, este posibil să nu existe
deversare în apele subterane sau de suprafață locale pentru o parte sau tot timpul anului. .
Alegerea tehnologiilor de tratare adaptate zonelor rurale trebuie să țină cont de
capacitatea tehnică și financiară a acestora. Tehnologiile convenționale de tratare a apelor
uzate, cum ar fi nămolul activ, procesele cu membrane etc., s-au dovedit ineficiente. Acestea
sunt foarte scumpe și necesită un consum mare de energie, ceea ce le face ineficiente,
deoarece trebuie luată în considerare și racordul apă-energie.
3
etanșe vidanjabile, apele uzate fiind colectate doar prin golire și transportate regulat către o rețea de canalizare și
fose septice care deversează apa în sol sau emisii naturale conform: EN 12566 (vezi anexa 2)
Reglementările naționale pot specifica acorduri diferite între produsele descrise în seria de standarde
EN 12566.
În România sunt acceptate doar bazine etanșe drenabile și nu fose septice sau microstații de epurare
care deversează apa în pământ, întrucât Standardul EN 12566-2 care reglementează modul în
care apa poate fi evacuată în sol, nu este armonizat în România. Dacă ar fi armonizat,
prevederile sale, pe care le prezentăm în extrasul atașat, ar fi foarte greu de respectat.
Dar folosirea doar a bazinelor etanșe drenabile în zonele fără canalizare, apele uzate fiind colectate
doar prin golire și transportate regulat la o rețea de canalizare, este imposibil de realizat în România, din cauza
gradului scăzut de racordare la sistemele de canalizare ale populației
. Potrivit raportului, INSSpopulația racordată la sistemele de canalizare în anul 2022 aa
reprezentat 59,2% din populația rezidentă. Populația racordată la sisteme de canalizare dotate
cu stații de epurare a reprezentat 58,1% din populație. Dacă la 1 ianuarie 2022 populația
rezidentă era de 19.038.098 persoane, înseamnă că populația neracordată la canalizare este de
7.976.963.062. Dacă pentru aproximativ 80% dintre acestea, respectiv 6 milioane cu 4,5 metri
cubi de apă folosiți pe lună, este necesară golirea, transportul și evacuarea apei uzate, lunar a
27 milioane metri cubi de apă uzată. La aceasta se adaugă poluarea, uzura de pe drumuri și
disconfortul generat. Pe scurt, cu 3 curse de golire pe zi, zilnic vor circula 90 de mii de
vidanje în România. .
4
La BEVZUC-DAUZUC, spre deosebire de zonele umede construite utilizate până în
prezent, apa tratată este evacuată, doar prin evaporare forțată prin utilizarea și amplificarea
unor procese naturale: evapotranspirație, capilaritate, efect de horn, fără: consum de energie și
substanțe chimice și fără necesitatea scurgerii periodice.
Pentru proiectarea unei zone umede construite BEVZUC dotate cu un dispozitiv
construit de ape uzate din zone umede, DAUZUC, pentru a asigura evaporarea intregii
cantitati de apa, rata de evapotranspiratie este esentiala. Evapotranspirația este un proces
complex de transformare a apei în vapori printr-o serie de procese fizice (evaporare în cazul
fazei lichide și sublimare în cazul zăpezii și gheții) și biologice (transpirație).
Transformarea apei în vapori are loc la suprafața pământului, în sol (la adâncimi mici)
și în învelișul vegetal (natural sau cultivat). Viteza de evapotranspirație depinde în mare
măsură de factorii climatici, cum ar fi precipitațiile, temperatura și vântul, precum și de
creșterea plantelor și densitatea din sistem.
Capilaritatea este capacitatea unui corp sau tub poros de a atrage un lichid, care apare
în situațiile în care forțele adezive intermoleculare dintre lichid și solid sunt mai puternice
decât forțele de coeziune intermoleculare din lichid. Capilaritatea induce o mișcare
ascendentă a apei, spre deosebire de mișcarea descendentă indusă de gravitație. Capilaritatea
este un ansamblu de fenomene datorate interacțiunilor dintre moleculele lichide și solide de pe
suprafața lor de separare.
Forțele care apar în acest fenomen sunt tensiunea de coeziune, aderența și tensiunea
superficială. Apare la suprafata lichidului in contact cu solidele, care este extrem de mare in
cazul apei deoarece fortele de aderenta dintre apa si recipientul care o contine sunt mai mari
decat fortele de coeziune dintre moleculele de apa. Valorile experimentale ale înălţimii de
ridicare capilară, date în literatura de specialitate pentru solurile detritice, au variaţii
importante determinate de: granulaţie, grad de neuniformitate şi porozitate; iar dacă în pietriș
este de ordinul centimetrilor, în nisip fin atinge valori ce depășesc un metru, iar în argilă se
pot înregistra valori de câțiva metri.
Efectul de horn este cauzat de presiunea peste cea atmosferica la niveluri ridicate ale
unei incinte închise și de presiunea subatmosferică la niveluri inferioare. La fel ca într-un horn
de fum, cu cât diferența de temperatură dintre interior și exterior este mai mare și cu cât
hornul de fum este mai lat, cu atât debitul de aer este mai mare.
5
Fig 1 Dispozitiv de tratare a apelor uzate cu evacuare prin evaporare fortata a apei uzate
tratate - in zonele umede construite DAUZUC
Dispozitivul este compus din rezervoare filtrante 1 ventilate natural, cu tuburi filtrante
de distributie 2, care comunica cu suprafata solului prin tuburile de absorbtie 3 si tuburile de
evacuare a aerului 4, prin care aerul este absorbit, datorita efectului de cos. Tubul filtrului
distribuitor este crestat în partea inferioară a circumferinței, întrerupt la bază de o scurgere.
Pentru a curăța stratul de pietriș de materiale care îl pot înfunda, acesta este echipat cu un
dispozitiv de spălare 5 și un dispozitiv pentru extragerea apei după spălare 6 . Este prevazut
cu un orificiu de racordare la apa reziduala 7 si cu o cabana de vizitare 8. Aparatul se
instaleaza intr-o zona umeda construita, intr-un strat de pietris, acoperit cu un filtru cu
membrana geotextila, asezat sub un strat de pamant. . Toate componentele sunt plasate într-un
bazin etanș făcut din folie flexibilă.
6
aspirație și tubul de evacuare, dar și datorită debitului de apă care intră în rezervor din zona
umedă construită și a scurgerii interne. Acest aflux îmbogățește piureul și conținutul de
microorganisme. Fecalele și hârtia sunt ținute în rezervor până când sunt transformate în
lichid prin digestia aerobă. Datorită turbulenței generate de variațiile periodice de nivel și a
vârtejului creat la intrarea apei uzate în rezervorul cilindric al filtrului, biodigestia este
amplificată, timpul de lichefiere este redus. Semnificativ. În rezervorul de filtrare,
denitrificarea se efectuează în faza anaerobă pentru îndepărtarea azotului gazos, după
nitrificare în zona umedă construită și faza anoxică pentru îndepărtarea fosforului. În urma
digestiei aerobe, este eliberat sub formă de dioxid de carbon gazos inodor.
c) . Tratament biologic în straturi de pietriș, geotextil și sol în care lichidul drenat prin
golurile din stratul de pietriș este purificat printr-un filtru biologic de tip biofilm, care se
formează în golurile dintre pietrele din stratul de pietriș și în stratul de sol. Digestia aerobă a
materialelor biodegradabile are loc de către biomediile staţionare existente în pământ care,
datorită debitului variabil al apei uzate şi a variaţiilor de nivel în multistrat, este scufundat şi
aerat alternativ, de fiecare dată când nivelul distribuitorului. tubul filtrant este depășit, de apa
din interiorul rezervorului și de ieșirea acesteia în stratul de pietriș și retragerea lui datorită
absorbției capilarității și evapotranspirației de către stratul de sol. Aerarea în stratul de pietriș
și sol este îmbunătățită atât prin convecție cauzată de mișcarea infiltrației apei prin mediul
granular, cât și prin difuzia aerului de la suprafață în stratul de material granular prin absorbția
în medii poroase. Nitrificarea amoniului (oxidarea biologică) are loc și din cauza bacteriilor
chimioautotrofe, dar și a denitrificării la baza acestuia, de către microorganismele aerobe când
oxigenul dizolvat consumă azot oxidat în loc de oxigen, și de către microorganismele
anaerobe. Ele transformă nitriții și nitrații în gaz, sub formă de dinazot (N2). Datorita
incarcarii organice din sol si a aerarii permanente are loc si eliminarea fosforului. Tot in
substraturi au loc doua procese de filtrare si anume: filtrarea superficiala a apei tratate, prin
care se indeparteaza suspensiile solide de dimensiuni medii prin retinere in porii patului de
pietris, pana la dizolvarea portionata in efluent. În urma digestiei aerobe, este eliberat sub
formă de dioxid de carbon gazos inodor. d) Evacuarea apei tratate
prin capilaritate și evapo-transpirație .
Zonele umede construite sunt o tehnologie de tratare mult mai adecvată. Zonele umede
construite au fost folosite pentru prima dată în Germania, iar utilizarea lor pentru tratarea
apelor uzate se desfășoară de mai bine de 50 de ani. ZUC este o tehnologie simplă, durabilă și
rentabilă, inspirată din zonele umede naturale. ZUC- sunt concepute pentru a elimina
poluanții din apele uzate folosind o varietate de procese naturale de tratare a apelor uzate care
implică substraturi minerale, plante și microorganisme. Mai multe studii au raportat că ZUC
sunt foarte eficiente în îndepărtarea poluanților convenționali (COD, BOD, TSS etc.), precum
și a metalelor grele, micropoluanților și microorganismelor, rezultând un efluent de bună
calitate.
7
V. NOTE PENTRU INSTALARE DAUZUC
[m} [m]
DAUZUC
2-4 4x3x1,5 0,9 9
2-4
9
Bazin zonă Grosimea
umedă substratului de
construită
TIP ei mc pietriș sort 16-30,5 mm
LxLxH*) pietriş
[m} [m]
DAUZUK 6 6 6x3x1,5 0,9 15
DAUZUK
10 10x3x1,5 0,9 30
10
DAUZUC
20 20x3x1,5 0,9 60
20
DAUZUC
30 30x3x1,5 0,9 90
30
Umplerea cu pamant a fost facuta in asa fel incat sa ramana mereu in rambleul fața
spre zona inconjuratoare .
Terenul a fost plantat cu diferite specii de plante, mai ales iarbă perenă. .
Valorile zilnice ale evapotranspirației au susținut sarcinile hidraulice maxime,
neraportându-se creșteri ale nivelului apei peste nivelul de alarmare din bazinul etanș zonă
umedă construită.
Referinţe
[2] EurEau iunie 2021Sisteme individuale sau adecvate (IAS) pentru tratarea apelor uzate
10
Anexa 1
Extras EN12566-2
11
următoarea formulă: A= P x Vp x 0,25 unde :
A - este aria șanțului de drenaj subteran,în mp,
p - este numărul de persoane deservite de rezervor
Vp - este valoarea percolației obținută, așa cum este descris mai sus, în sec/mm.
Pentru apele uzate care au beneficiat de epurare secundară urmată de decantare,
această suprafață poate fi redusă cu 20%, adică A = P x Vp x 0,2
Trebuie proiectat și construit un sistem de drenaj-infiltrare care deservește o stație de
epurare sau o fosă septică. determinat de terenul unde se deversa apele uzate epurate. Un
sistem de drenaj-infiltrare ar trebui să fie proiectat și construit conform următoarelor linii
directoare: Viteze de percolare rapidă - unde valoarea de percolare (așa cum a demonstrat
testul de percolare) nu este mai mare de 15 secunde/mm Viteze de percolare normale
percolare - unde valoarea de percolare după cum s-a demonstrat prin testul de percolare este
mai mare de 15 secunde/mm și nu mai mare de 100 de secunde/mm, :un sistem de șanțuri de
drenaj-infiltrare cu, folosind țevi perforate, rigide, cu o suprafață interioară netedă. Dacă
valoarea de percolare așa cum este demonstrată prin testul de percolare este mai mare de 100
sec/mm și nu mai mult de 140 sec/mm, o zonă umedă construită, alta decât un pat de stuf, va
fi utilizată după o proiectare pregătită profesional și construită de antreprenori specialiști. sau
un sistem de filtrare brevetat proiectat, construit și instalat în conformitate cu condițiile unui
organism notificat sau orice alt sistem de filtrare echivalent proiectat de un specialist în
domeniu și construit de antreprenori specialiști. Un câmp de drenaj-infiltrare trebuie amplasat
după următoarele indicații: la cel puțin 20-50 m (în funcție de natura solului) de orice izvor,
fântână sau foraj folosit ca alimentare cu apă potabilă și la cel puțin 10 m orizontal de orice
apa cursului de apă (inclusiv apele interioare sau de coastă"
12
Anexa 2
EXTRAS EN 12566
EN 12566 partea 1 fosă septică prefabricată; Partea 3: Stații de tratare a apelor uzate menajere ambalate și/sau
asamblate pe amplasament; Partea 4: Fose septice asamblate in situ din truse prefabricate; Partea 6: Unitate de
tratare prefabricată utilizată pentru efluentul foselor septice; Partea 7: Stație de tratare terțiară prefabricată.
pentru sistemele de filtrare. CEN/TC 165 a decis să publice următoarele rapoarte tehnice CEN, care
sunt considerate Cod de practică și nu specifică cerințe de tratare: Partea 2: Sisteme de infiltrare a solului și
Partea 5: Sisteme de filtrare a efluenților pretratați, conform schemei de:
In care :
O apă uzată menajeră
1= fosa septica prefabricata
B= efluent fosa septica
2 = sistem de infiltrare în sol
C = efluent tratat C
3= stație de epurare a apelor uzate menajere ambalate și/sau asamblate la fața locului
D= ape uzate tratate
4= fosa septica asamblata in situ prefabricata
E= apa uzata tratata tertiar
5= sisteme de filtrare a efluenților pretratați
6= unităţi de tratare prefabricate utilizate pentru efluenţii foselor septice
7= unităţi de tratare terţiară prefabricate
13
Anexa 3
14
Anexa 4
15