Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale România face eforturi pentru a pune în aplicare

Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale și a rămas în urma altor state membre. Conform
celor mai recente rapoarte, doar 2,5 % din sarcina apei reziduale din România s-a colectat (8
aglomerări) în conformitate cu directiva, iar 6 aglomerări au îndeplinit condițiile pentru tratare
secundară și doar 1 aglomerare a îndeplinit condițiile pentru o tratare mai riguroasă. Conform
Tratatului de aderare, termenul final pentru asigurarea de către România a conformării cu directiva
este 31 decembrie 2018. Având în vedere ratele de conformare foarte mici, Comisia a decis să
inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, în baza
termenelor intermediare 2013 și 2015 stabilite în Tratatul de aderare în ceea ce privește respectarea
cerințelor de colectare și de tratare pentru aglomerările care depășesc 10 000 locuitori echivalenți.
Investiția necesară pentru a asigura colectarea și tratarea corespunzătoare a apelor reziduale din
aglomerările rămase este estimată la 12 miliarde EUR73. Aceasta cifră este în continuare mare, în
pofida numărului semnificativ de proiecte finanțate de UE74. Alte studii aflate în desfășurare indică
nevoi de investiții și mai mari. Conform celui mai recent raport75, se estimează că ultimele proiecte
vor fi finalizate până în 2027-2030, cu mult peste termenele finale din 2015 și 2018, stabilite în
Tratatul de aderare al României. România trebuie să finalizeze cât mai curând posibil proiectele
pentru aglomerări care încalcă obligațiile prevăzute în directivă. Pentru a se conforma obligațiilor,
România trebuie să îmbunătățească metodologia de stabilire a priorităților în ceea ce privește
proiectele privind apa propuse pentru finanțare UE și să accelereze pregătirea și punerea în aplicare
a acestora. În plus, veniturile generate de companiile de apă ar trebui să asigure sustenabilitatea
infrastructurii nou construite.