Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing.

Gheorghe Mohanu

Cursul 8.

8. Despre PLANUL DE MANAGEMENT AL UNUI FOND DE PESCUIT MONTAN

8.1. Scop și obiective

Pentru realizarea unui managment eficient al
fondurilor de pescuit montane se întocmește un plan
de acţiune pentru implementarea/respectarea
legislaţiei europene la noi în ţară, precum și a
legislației naționale. Astfel, se va asigura o protecţie
durabilă a ecosistemelor acvatice montane şi, implicit,
o creştere a recoltei salmonicole de extras prin pescuit
recreativ/sportiv.
Conform Directivei Cadru privind Apa (2000/
60/EC) s-au stabilit, pe etape de realizat, obiectivele de
management prezentate mai jos.
Etapa a I-a. Date generale privind fauna piscicolă existentă.
• Obiectiv: evaluarea stării de sănătate a ecosistemelor acvatice montane :
1. biotop (ca mediu de viaţă: râu, pârâu, lac);
2. biocenoză (fauna: vertebrate - peşti).
Etapa a II-a. Măsurile şi obiectivele de management pentru pescuitul sportiv.
• Obiectiv 1: elaborarea măsurilor manageriale pentru refacerea populaţiilor piscicole la nivelul
optim, corespunzător categoriei de productivitate salmonicolă (ICAS, 2003, Cristea,I. « Studiu
privind rebonitarea şi recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte »).
• Obiectiv 2: restabilirea conectivităţii longitudinale a cursurilor de apă montane.
Etapa a III-a. Monitorizarea.
• Obiectiv: monitorizarea ecosistemului acvatic după implementarea măsurilor manageriale.
8.2. Elaborarea Planului de acţiune privind managementul populaţiilor piscicole din apele
de munte
8.2.1. ETAPA I – a. Evaluarea ecosistemului acvatic.
8.2.1.1. Evaluarea biotopului.
a. Identificarea tipologică a cursului de apă, se va efectua conform :
- ghidului metodologic privind corpurile de apă elaborat de Administraţia Naţională „Apele Române”,
conform metodologiei UE;
- cheilor de determinare a capacităţii biogenice - factori abiotici (râuri/lacuri), în vigoare;
- clasificării pe categorii de productivitate salmonicolă, pentru râuri/lacuri.
b. Delimitarea teritorială a fondului de pescuit conform cartării salmonicole a apelor de munte (ICAS,
Cristea, 2003; etc.).
c. Determinarea calităţii apei ca biotop, prin analiza parametrilor fizico-chimici: temperatura, pH, oxigen
dizolvat, duritate, etc.
d. Determinarea principalelor caracteristici hidrologice ale râurilor/pâraielor: debit (lăţime, adâncime,
viteza curentului de apă), panta, sinuozitatea malurilor, caracterul torenţial, etc, conform fişei-anchetă.

1
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

8.2.1.2. Evaluarea biocenozei

a. Determinarea indirectă a capacităţii biogenice (factori biotici şi antropici) a fondului piscicol din
punct de vedere salmonicol prin completarea cheilor de determinare B pentru râuri/lacuri.
b. Estimarea indirectă a potenţialului piscicol prin anchete sociale în rândul pescarilor localnici.
c. Determinarea directă cantitativ-calitativă a populaţiei piscicole, prin teste de pescuit cu lanseta,
pe tronsoane ale fondului de pescuit.
d. Semnalarea prezenţei faunei de nevertebrate de sub pietre din albia minoră a cursului de apă,
bioindicatoare a stării de sănătate a ecosistemului cât şi a bonităţii piscicole; estimarea ofertei trofice (fauna
de nevertebrate bentonice, ca frecvenţă, la nivel de ordin).
8.2.2. ETAPA a II-a. Măsurile manageriale de reconstrucţie ecologică a fondurilor de pescuit
montane pe termen scurt (3-5 ani).
8.2.2.1. Măsuri administrative.
a) Concesionarea fondurilor de pescuit se va face cu definirea strictă a condiţiilor ecologice (de
biotop şi biocenoză). Fondul va fi evaluat anual, astfel încât calitatea apei şi productivitatea piscicolă
(Kg/Km sau Kg/ha) să fie superioare celor din momentul concesionării.
b) Identificarea, apoi neutralizarea sau diminuarea surselor poluante (deversări menajere,
industriale, etc.) a ecosistemelor acvatice montane, din zona salmonidelor. In acest sens vor fi atenţionate
agenţiile de mediu locale.
c) Menţinerea calităţii apei prin supravegherea râurilor, pentru prevenirea deversărilor poluante,
prin amenajarea de gropi ecologice de gunoi, poluarea apei fiind permanentă prin scurgeri, mai ales în
perioada estivală, concomitent cu sancţionarea severă a contravenienţilor.
Problemele constatate vor fi semnalate agenţiilor de mediu locale ca şi supravegherea strictă a
fondurilor de pescuit pentru prevenirea cazurilor de extragere a pietrelor şi pietrişului din albie, de tăiere de
material lemnos din culoarul de protecţie al malurilor sau de pe versanţii lacurilor, desfiinţarea construcţiilor
ilegale din albia râurilor, pâraielor sau de pe malurile lacurilor.
d) Protecţia împotriva braconajului prin acţiuni de pază şi aplicarea de contravenţii.
8.2.2.2. Măsuri pentru refacerea habitatelor acvatice din zona de pescuit.
8.2.2.2.1. În albia râului (pârâului).
a). Îmbunătăţirea habitatului (h), ca potenţial de adăpost pentru peşti, prin amplasarea de pietre mari
de râu din albia majoră sau bucăţi de stâncă din imediata vecinătate, singulare sau în grup tip piramidal, de
preferinţă amplasate în curentul principal sau ataşate malurilor înierbate pe tronsoanele lineare, urmărindu-
se creşterea productivităţii piscicole,. Astfel se vor crea meandre artificiale, îmbunatăţindu-se coeficientul
de sinuozitate al malurilor, implicit realizându-se protecţia acestora la eroziune. Pe pâraiele afluente din
amonte spre aval, se vor amenaja topliţe în funcţie de condiţiile de teren, pentru dezvoltarea puieţilor de
păstrăv şi ca supape de siguranţă hidrotehnică în cazul viiturilor, acestea funcţionând ca bazine de liniştire.
b). Inundarea dirijată reprezintă o măsură de protecţie a fondului piscicol în caz de viitură de realizat
în meandrele cursului de apă, în locaţii (poieni) concave (poldere).

2
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Conform schiţei, malul de pământ din meandră ce suportă o presiune hidrologică maximă la viitură,
va fi decopertat la nivelul minim al viiturii, corespunzător unor adâncimi duble ale stratului de apă faţă de
cea din regimul natural de curgere.
c). Menţinerea unui debit de servitute în aval de baraje, care va îndeplini următoarele condiţii de
ordin ecologic:
- Q diluţie = Q min.med.lunar (95%) ≤ Qmn ≤ Q natural (amonte);
- Debitul minim necesar (Qmn) să fie deversat imediat în aval de baraj.
3
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Noţiunea de debit de servitute, minim necesar în albia râurilor în aval de amenajările hidrotehnice,
se defineşte în funcţie de criteriile cunoscute până în prezent în acest domeniu. Legea nr. 107/1996 a apelor
defineșete debitul de servitute astfel: „debitul minim necesar a fi lăsat permanent pe un curs de apă în aval
de o lucrare de barare sau de captare a apei, format din debitul ecologic și debitul minim necesar
utilizatorilor din aval”.
Directiva Cadru a Apei (Directiva Parlamentului și a Consiliului European 2000/60/EC) instituie
un cadru legal pentru protejarea, conservarea şi îmbunătăţirea stării tuturor apelor şi a zonelor protejate, în
vederea asigurării pe termen lung a utilizării durabile a resurselor de apă. Aceasta a fost transpusă în Legea
apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Directiva Cadru a Apei subliniază rolul
esențial al cantităţii şi dinamicii apei ca suport al calităţii ecosistemelor acvatice şi îndeplinirii obiectivelor
de mediu.
După scopul acestora, se pot diferenţia următoarele tipuri de debite minime:
a) pentru protecţia mediului acvatic;
b) salubre;
c) impuse de cerinţele de apă ale utilizatorilor din aval de captări;
d) de diluţie, pentru asigurarea calităţii apelor (atenuarea impactului poluant produs prin deversări);
e) pentru asigurarea stabilităţii albiei şi malurilor.
Se poate aprecia că prin asigurarea debitelor pentru protecţia mediului acvatic (a) se asigură
concomitent şi celelalte utilităţi prevazute la pct. b), c), d) şi e).
d). Amenajarea de scări de peşti funcţionale pentru accesul în amonte a păstrăvului comun (Salmo
trutta fario L.) la depunerea icrelor, la „boişte”, în cazul barajelor de tip „microhidrocentrale” şi care nu au
scări de peşti sau nu sunt funcţionale; scara de peşti va urca în baraj la nivel de 1/3 al nivelului normal de
retenţie (NNR) al apei din baraj. Capătul din amonte se va situa într-un deversor reglabil din barajul lacului
de acumulare.

Scară pentru peşti

4
Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

5
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Caracteristicile unei scări de peşti funcţionale sunt:

- piciorul scării se amplasează în şuvoiul principal;
- înălţimea treptelor să fie de 30 cm, iar prin contrapantă să reţină apa în strat de 20-30 cm, cu lățime
de 100-200cm;
- substratul scării să fie din prundiş din râul respectiv; se urmărește ca:

6
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

0,5 m/s ≤ Vmn ≤ Vm natural (amonte)

0,2 m ≤ hmn ≤ hm natural (amonte),
unde:
Vm - viteza medie a apei ;
hm - adâncimea medie a stratului de apă.
Limitele minime ale Vmn şi hmn sunt, de regulă, respectate, justificat de interesul hidroenergetic
pentru râurile cu debit acceptabil potenţial energetic.
În cazurile râurilor de categoria a III-a, cu capacitatea biogenică B ≤ 4 , cu habitatul h cuprins între
0,4 - 0,5, cu folosinţa debitului în scopuri energetice, etc. scara poate fi de ≥ 2/3 din NNR. În cazul unei
ape cu debit variabil sezonier, amenajarea se impune pentru ameliorarea caracterului torenţial al râului.
8.2.2.2.2. Amenajarea de lucrări tradiţionale în albiile râurilor de munte
Cascadele podite - au rolul de a îmbunătăţi conținutul în oxigen dizolvat al cursului de apă, pentru
a crea condiţii adecvate pentru speciile de salmonide sau fauna de nevertebrate bentonice ce habitează sub
pietrele albiei minore şi constituie baza trofică naturală a populației piscicole. Cascadele podite se execută
în zona râurilor cu maluri înalte, în locurile care permit o încastrare sigură şi unde apa, în cădere, nu duce
la erodarea excesivă a albiei.
Cascadele podite constituie un refugiu sau un loc de pândă eficace pentru păstrăvul de râu.
Cascadele şi pragurile amenajate în pâraiele cu albie cu substrat din rocă erodabilă au un efect mai bun
decât în cazul când albia este formată din roci dure. Existenţa cascadelor podite în cursurile de apă cu
afluenţi ce transportă mult pietriş este limitată în timp. După viituri, ele pot fi colmatate complet, pierzându-
se eficacitatea acestora. Pe pâraiele cu panta mare, efectul cascadelor podite este redus, iar amenajarea cu
astfel de lucrări devine neeconomică şi ineficientă. În acest sens se recomandă amenajarea unor praguri din
pietre mari de râu care să simuleze "sit-uri" naturale .

7
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Cascade podite

Alegerea locației pentru o cascadă podită (sursa: http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2013/crisan.pdf).

Cascadă podită imediat după construire (sursa: http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2013/crisan.pdf).

8
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Cascadele simple se intercalează cu cele podite şi se amplasează în zonele cu maluri mai joase, cu
deschidere mai mare a albiei.

Cascadă simplă (sursa: http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2013/crisan.pdf).

Cascadă simplă după o ploaie torenţială (sursa: http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2013/crisan.pdf).

9
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Barajele/cascadele/pragurile din piatră - sunt amplasate în albiile cu rocă tare ale râurilor cu viteza
apei peste 1m/s, în partea din amonte a zonei salmonidelor.
Pintenul - se amplasează în malurile pâraielor cu caracter torenţial şi are rolul de a diminua forţa
viiturilor, pe lângă realizarea unor locuri de protecţie pentru populaţia piscicolă.
Amenajarea de topliţe cu rol principal salmonicol şi secundar hidrotehnic: pentru îmbunătăţirea
condiţiilor naturale de creştere a salmonidelor pentru stocarea materialului biologic (puieţi de păstrăv)
destinat repopulărilor anuale şi pentru atenuarea viiturilor.
Prezentăm aspecte privind alegerea terenului și modelul unei astfel de topliţe.

10
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Amenajarea de podeţe de către operatorul (agentul) economic care efectuează exploatarea

forestieră; pentru evitarea deranjării albiei prin fragmentarea biotopului în procesul de exploatare forestieră.
8.2.2.2.3. In afara albiei râului (pârâului)
Impădurirea malurilor în culoare de protecţie a albiilor cu specii forestiere specifice tipului de
pădure caracteristic zonei. În bazinele cu un grad ridicat de despădurire, concomitent cu plantaţii, în special
de molid şi brad, se va (re)instala aninul alb (Alnus incana), prin butăşire, în culoarul de protecţie al albiei.
Lăţimea culoarului de protecţie a cursului de apă pentru înrădăcinarea malurilor şi, implicit, diminuarea
caracterului torenţial al apei va fi crescătoare din amonte spre aval, similară lăţimii albiei majore. Aceste
benzi forestiere se vor amenaja atât în dreapta cât şi în stânga tehnică a cursului de apă
8.2.2.3. Măsuri pentru menţinerea şi refacerea populaţiilor piscicole
a) Cota de pescuit recreativ-sportiv
A. Cota de pescuit recreativ-sportiv din apele curgătoare de munte, cunoscută şi sub terminologia
de TAC (Total Admisible Capture), reprezintă recolta piscicolă de extras anual similară cu productivitatea
piscicolă (P), exprimată în kg/km.
Productivitatea piscicolă P (kg/km) se calculează după formula de randament Leger - Huet, încă din
perioada interbelică. Cercetătorii fostului ICAS București (în prezent INCDS „Marin Drăcea”) au completat
această formulă, pentru România, devenind :
11
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

P=Bxlxh
unde:
B - capacitatea biogenică (biogenă) determinată după punctajul ICAS (Vişoianu-Cristea);
l - lăţimea medie a cursului de apă;
h - habitatul şi reprezintă raportul între suprafaţa utilă ca adăpost şi hrană pentru peşti şi suprafaţa
totală a râului.
Capacitatea biogenică a râurilor şi pâraielor de munte se determină conform fişei şi cheii de
determinare, elaborate de ICAS, prezentate mai jos.
B. Cota de pescuit din lacurile montane, se calculează similar formulei de calcul a productivităţii
piscicole din apele curgătoare, astfel :
P =B x s x h,
unde:
P - reprezintă productivitatea piscicolă de extras anual (Kg/ha) – TAC;
B – capacitatea biogenică;
s – 10 % din suprafaţa totală a lacului (S) (recomandare Leger), la un nivel normal de retenţie
(NNR) a apei din lac;„
h - habitatul, ca potenţial adăpost pentru peşti, conferit de golfurile lacului.
Capacitatea biogenică a lacurilor de munte se determină conform fişei de determinare şi cheii de
determinare elaborate de fostul ICAS (în prezent INCDS „Marin Drăcea”).
b) Repopularea fondurilor de pescuit se va face cu material biologic obţinut din genofondul local,
din păstrăvăriile existente în fiecare bazin hidrografic , adaptat condiţiilor staţionale locale. În acest sens
fiecare păstrăvărie va avea un program specific de producţie (specie de salmonid şi cantitate de obţinut/an).
Pe pâraiele din amonte, greu accesibile, repopulările se pot efectua cu icre embrionate în plase cu ochiuri
mici (3mm), similar cutiilor Vibert, amplasate în „cuiburi” acoperite cu pietriş, în albie, în maluri cu curent
redus.
Reproducerea naturală trebuie protejată şi ameliorată. Prin lucrările în albie şi în afară, numărul
locurilor favorabile pentru depunerea icrelor poate fi crescut. Prin folosirea la reproducerea artificială în
păstrăvării a reproducătorilor de păstrăv capturaţi din liber din pârâu, se poate obţine un randament mai
mare decât prin folosirea de reproducători proveniţi prin creştere artificială. Aceasta, atât în ceea ce priveşte
procentul de supravieţuire începând din primăvară până în toamnă, cât şi în privinţa parametrilor
somatometrici1.
Repopularea artificială cu puiet de păstrăv comun a cursurilor de apă urmează a fi aplicată ca o
completare a celei naturale şi în unele cazuri, de introducere a păstrăvului comun în cursurile de apă în care
această specie lipseşte datorită braconajului, poluării, etc.

Eliberarea puietului la cascada podită (sursa: http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2013/crisan.pdf).

1
Indicatorii somatometrici include: lungimea corpului (înălțimea), greutatea corporală, circumferința toracică
12
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Prin popularea bazinelor de creştere naturală (topliţe) cu puiet de păstrăv cu punga vitelină resorbită
numai în proporţie de două treimi, se obţine un randament mai mare decât dacă puieţii ar fi crescuţi în
păstrăvării, hrăniţi artificial şi lansaţi în bazine după 30 - 60 zile. Aceasta în condiţiile de creştere artificială
din regiunea muntoasă.
La densitatea de 9 - 10 alevini de păstrăv comun în vârstă de 4 - 5 săptămâni, lansaţi în bazine de
creştere naturală, se obţine un randament mai ridicat decăt la densitatea de 3 sau 5 alevini la m2.
Luna cea mai favorabilă deversării în cursurile de apă a puietului de păstrăv este septembrie. În
aprilie nu este indicat să se facă repopulări decât în izvoare, albii vechi şi pâraie cu debit puţin variabil,
unde puietul nu este ameninţat de viituri.
Prin repopularea, cu puiet de păstrăv comun, a biotopurilor din partea din aval a zonei
salmonidelor se va limita ascensiunea ciprinidelor în zonele din amonte, restabilindu-se astfel limitele
tradiţionale ale apelor de munte, salmonicole.
Repopulările în râuri/pâraie vor fi efectuate cu puieţi crescuţi în topliţe, din primăvară până în
toamnă, efectivul necesar pentru repopulare stabilindu-se după formula de randament a lui Leger:
N =20 x B x l,
unde :
N - reprezintă numărul de puieţi în vârstă de 6 luni/km;
B - capacitatea biogenică;
l - lăţimea medie a cursului de apă.
Un management corespunzător al fondului piscicol montan, trebuie să fundamenteze atăt calculul
cotei de extras anual prin pescuit, cât şi modalitatea de repopulare cu salmonide. În acest sens, lacurile se
vor repopula cu puiet de păstrăv comun în vârstă de 6 luni în banda litorală considerată a fi de 10% din
suprafaţa medie a lacului.
Calculul va fi similar formulei lui Leger, completată la indicatorul B (capacitatea biogenică) de
ICAS (I. Vişoianu, I. Cristea). Se va aplica formula :
N = 20 x B x l,
unde:
N - reprezintă numărul de puieţi de 6 luni de repopulat la 1 Km de bandă litorală a lacului;
B - reprezintă capacitatea biogenică rezultată conform cheilor de determinare ICAS;
l - este lăţimea acestei benzi litorale.
În fondurile de categoria I - a nu se vor efectua amenajări salmonicole sau repopulări cu puiet de
păstrăv comun, recolta salmonicolă de extras fiind cea naturală, după o perioadă de 4 ani de restricţie la
pescuit recreativ-sportiv, pentru refacerea populaţiilor existente, pentru refacerea până la nivelul real de
bonitate.
Pentru refacerea acestor fonduri, pe o perioadă de 4 ani cât durează un ciclu de reproducere la
păstrăvul comun, aceste fonduri vor fi protejate prin recoltarea a 25% din productivitatea salmonicolă,
(recolta teoretică de extras calculată).
Amenajările specifice salmonicole şi repopularile cu puiet de păstrăv comun vor fi efectuate numai
pe fondurile de categoria a II-a şi a III-a de productivitate salmonicolă. Fondurile de categoria a III-a ce
prezintă un potenţial salmonicol superior, pentru categoria a II-a de productivitate salmonicolă, vor fi
reconstruite ecologic.

13
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

8.2.3. ETAPA a III-a. Monitorizarea ecosistemului acvatic după implementarea măsurilor

manageriale.
8.2.3.1. Monitorizarea biotopului
Determinarea principalilor parametri de calitate a ecosistemului acvatic. Astfel, din fiecare bazin
hidrografic, din puncte reprezentative, se vor recolta, semestrial, probe de apă (râu, pârâu, ca şi precipitaţii
pluviale) şi din fauna acvatică (nevertebrate bentonice, ca ofertă trofică şi peşti). Se vor analiza principalii
parametri fizico-chimici ai apei (temperatură, oxigen dizolvat, pH, nitriţi, nitraţi etc.), nivelul concentraţiilor
de metale grele (Zn, Cu, Pb, Cd ) şi eventual de radioactivitate (Cs, U ) .
8.2.3.2. Monitorizarea biocenozei ( populaţiilor piscicole)
Efectuarea anuală de repopulări cu puiet de păstrăv comun în funcţie de bonitatea fondului de
pescuit şi de productivitatea acestuia (categoria a II-a sau a III-a de productivitate salmonicolă). Nu se vor
efectua repopulari pe fondurile de pescuit de categoria I. Primele rezultate se vor constata în 2-3 ani de la
implementarea măsurilor manageriale, prin apariţia unor populaţii preponderent salmonicole, stabile în timp
ca structură pe specii.
Prin protecţia fondului piscicol, se asigură concomitent şi ameliorarea caracterului torenţial ale
cursurilor de apă montane.
Pentru evidenţa corespunzătoare a recoltei extrase, este necesară obligativitatea consemnării într-o
fişă de către fiecare pescar a capturii (data, locaţie, nr. exemplare, specie, dimensiune).
Se apreciază că structura speciilor piscicole din râu este similară compoziţiei forestiere pe specii.
Astfel, se pot realiza formule piscicole similare ca principiu celor privind compoziţia forestieră, de exemplu:
80% păstrăv indigen, 10% lipan 10% diverse (zglăvoc, boiştean, etc.), similar cu formula de compoziţie
forestieră: 80% molid, 10% fag, 10% diverse (mesteacăn, anin alb, etc).
8.3. APLICAREA PLANULUI DE MANAGEMENT
Prin aplicarea recomandărilor de management piscicol din apele de munte, conform planului
de acţiune, populaţiile de păstrăv comun se vor reface, „cota” de extras prin pescuit recreativ-sportiv
crescând semnificativ.
In concluzie, se poate aprecia că, în condiţiile armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană în
domeniul mediului, pentru protejarea ecosistemelor acvatice din bazinele hidrografice, montane în cazul
nostru, este necesar să se aplice un plan de management durabil. Planul de management trebuie să se aplice
sub formă de îndrumări tehnice de către gestionarii folosinţei piscicole a apelor de munte, sub autoritatea
şi coordonarea instituţiilor abilitate ale statului: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia
Naţională „Apele Române”.

14
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

FIŞA
Fondului de Pescuit (râu/pârâu) ____________________
1. Date generale
1.1. Delimitarea fondului (râu/pârâu): de la ______________ la_____________________
1.2. Altitudine: maximă _______ m; minimă _______ m
1.3. Suprafața bazinului de recepţie__________ km2
1.4. Impădurirea versanţilor (vârsta medie, compoziţia, consistenţa arboretelor limitrofe fondului de
pescuit) _________________________________________________________________
2. Caracteristici hidrologice
2.1. Obârşia (tip de izvor) _________
2.2. Lungimea totală _________km
2.3. Lăţime medie _________ m
2.4. Afluenţii principali (din amonte spre aval): dreapta ______________; stânga _________________
2.5. Adâncimea medie în sezon: ploios__________ m; secetos__________ m.
2.6. Viteza medie în sezon: ploios __________ m/s; secetos __________ m/s
2.7. Turbiditate – sezon __________ ( nr. aprox. zile) _______
2.8. Îngheţ - nr. aprox. zile ______
2.9. Temperatura medie : vara _____ OC; iarna _____ OC
3. Caracteristici biogenice
3.1. Lungimea malurilor împădurite ( % din lung. totală) _______
3.2. Grad de umbrire ( % din suprafața totală)
3.3. Date privind boiştea : - loc._____________
- perioada : de la _________ la________
3.4. Lungime cu peşti :
- păstrăv indigen, km (de la ……… la …………….).
- lipan, km (de la ………la…………….)
- alte specii, km (de la………la…………….).
(se va preciza : existent sau din repopulări efectuate în anii__________).
3.5. Habitat (% din suprafaţa totală care asigură protecţie, locuri optime pentru salmonide) ________.
3.6. Caracter torenţial % (de la…………..la……………)
3.7. Albie îngustă / largă - natura rocilor (granit, calcar, etc) ________________________
3.8. Acoperire cu biodermă a pietrelor ( % din albia minoră) ______________________
3.9. Calamităţi (viituri, secări, poluări, etc.) în perioada __________________. Lungime afectată, km (de
la……………la…………….).
4. Amenajări piscicole existente şi valorificări prin pescuit sportiv
4.1. Cascade (simple, podite, de piatră): nr. ____; lungime_______ ml
4.2. Topliţe: nr._______; suprafaţa ______m2; locul amenajării _________________
4.3. Alte amenajări (pinteni, arbori ancoraţi) ______________
4.4. Nr. zile de pescuit sportiv cumulate din autorizaţii eliberate /an (se va preciza, orientativ, şansa de
succes la pescuit: x buc/zi) _________
5. Amenajări hidrotehnice
- destinaţie _______________
- amplasament – captare _________

15
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

- instalaţie _________
- putere instalată _______
- randament___________
- cu/fără deviaţia cursului de apă ________ km
- cu/fără scară de peşti____________
- cu/fără debit imediat în aval de baraj (% din debit amonte) ______ l/s.
6. Surse de poluare
Localităţi_______________
Uzine, mine, mici ateliere, etc. _____________________
(se vor preciza amplasamentul şi natura sursei de poluare)

Funcţia, numele şi prenumele persoanei care a întocmit fişa ___________________________

Data___________ Semnătura_______________

16
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

FIŞA
Fondului de Pescuit (lac)____________________
I. Descrierea fondului :
Lac : natural / artificial (anul amenăjării) _________________
Altitudine :_________ m

II. Caracteristici fizico-chimice :

- sursa de alimentare : râu/pârâu
- suprafaţă luciu apă (ha) max :_______
med :_______.
min : _______
- volum apă (m ) :
3
max :_______
med :_______.
min : _______
- adâncime (m): max :________
med :________
min : ________
- limpiditate (m adâncime)________
- turbiditate (zile/an)________
- perioadă îngheţ : nr. zile_____
- pod de gheaţă : da / nu
- substrat (rocă) :__________________
- sursă poluantă (dacă este cazul): ____________
- natură agent. poluant______________
- pH-ul apei : acid; neutru; bazic
- temperatura medie a apei (0C):_____

III. Caracteristici biogenice:

Impădurirea versanţilor : % din sup. bazinului _______; compoziție : _____________________
Specii piscicole existente: ______________________________________________
Anul ultimei repopulări (dacă este cazul)____________________

Funcţia, numele şi prenumele persoanei care a întocmit fişa ________________________________

Data ___________ Semnătura____________

17
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

CHEIA ECOLOGICĂ DE DETERMINARE A VALORII CAPACITĂȚII BIOGENICE (B)

A RÂURILOR/ PÂRAIELOR DE MUNTE, ÎN FUNCȚIE DE PUNCTAJUL ACORDAT FIECĂRUI FACTOR DE INFLUENŢĂ
Cheia nr.1
I. FACTORI ABIOTICI (F I)
4. Instabilitatea

Punctaj

Punctaj

Punctaj

Punctaj

Punctaj

Punctaj
2. Structura 5.Altitudine
1. Caracterul 3. Stabilitatea albiei în plan 6. Pod de gheaţă
geologică a malurilor medie (m)
torențial patului albiei orizontal (lungime râu)
şi a patului albiei
(lungime râu)
Accentuat 10 Slab (marne, gresii 10 Mobil 10 1/1 10 0-500 5 1/1 5
argiloase)
Mediu 5 Tare (roci eruptive) 5 Stabil 5 3/4 8 >1500 5 3/4 4
Inexistent 0 Mediu (calcaros) 0 Stabil, cu biodermă 0 1/2 6 1001-1500 3 1/2 3
1/4 4 501-1000 0 1/4 2
Inexistentă 0 Inexistent 0
II. FACTORI BIOTICI (F II)
1. Zone cu 2. Zone cu 3. Maluri 4. Zone cu 5. Poieni şi

Punctaj

Punctaj

Punctaj

Punctaj
Punctaj

salmonide nevertebrate neîmpădurite chișcar pajisti

(părți din bentonice (părți din (părți din lungime (părți din (părți din
lungime râu) lungime râu) râu) lungime râu) lungime râu)
1/4 10 1/4 10 1/1 10 1/1 5 1/1 5
1/2 5 1/2 5 3/4 8 1/2 3 3/4 4
1/1 0 1/1 0 1/2 5 inexistente 0 1/2 2
1/4 3 1/4 0
Inexistente 0
III. FACTORI ANTROPICI (FIII)
3. Surse de
1. Aşezări 2. Instalaţii de
Punctaj

Punctaj

Punctaj
poluare
omeneşti transport
(mine, uzine,-
(părți din (părți din lungime
baraje hidro – părți
lungime râu) râu)
din lungime râu)
1/1 10 1/1 5 1/1 15
3/4 8 3/4 4 3/4 10
1/2 6 1/2 3 1/2 8
1/4 4 1/4 2 1/4 (microhidro., 5
at.)
Inexistente 0 Inexistente 0 Inexistente 0

18
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Punctajul pentru determinarea capacității biogenice (B) se calculează astfel :

B = 100 - (FI + FII + FIII)
Acest punctaj obținut se încadrează unei clase de bonitate salmonicolă după cum urmează:
Punctaj total Clasa de bonitate
(final) (capacitatea biogenică)
0-5 1
6 - 20 2
21 - 35 3
36 - 45 4
46 - 55 5
56 - 65 6
66 - 75 7
76 - 85 8
86 - 95 9
96 - 100 10

Notă : Cheia de determinare a fost concepută de ICAS, în varianta I. Visoianu-1980, completată de I. Cristea-1990 (pct. 7, 8 si 14-amenajări hidrotehnice.:
macro sau micro), cu următoarele precizări:
- la pct. 1 se estimează nivelul fluctuaţiei apei în plan vertical, observată prin lipsa vegetaţiei de pe malurile albiei majore a râului (caracter
torenţial accentuat în cazul fluctuaţiei >3 m, mediu la o fluctuaţiei de 2-3 m și inexistent la o fluctuaţie < 2m) sau a pârâului (caracter
torenţial accentuat în cazul fluctuaţiei >2 m, mediu la o fluctuaţie de 1-2 m și inexistent la o fluctuaţie < 1m) ;
- la pct. 3 se consideră substrat mobil în cazul când pietrele și/sau pietrişul sunt antrenate de curentul apei în caz de viituri; se consideră un
substrat stabil când pietrele sunt bine ancorate în substrat și stabil cu biodermă când aceste pietre sunt acoperite cu muşchi în curentul
principal şi cu alge în meandrele cursului de apă cu viteză redusă;
- la pct. 4 se va estima ponderea tronsoanelor din albia majoră care prezintă două sau mai multe “şleauri “ de scurgere în situaţia unei
torenţialităţi accentuate;
- la pct. 8 se apreciază ponderea nevertebratelor în stadiu larvar (corobeţi, lătăuşi, plecoptere, efemere, etc.), care constituie hrana principală
a păstrăvului comun, de până la 2-3ani .

19
Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

CHEIA ECOLOGICĂ DE DETERMINARE A VALORII CAPACITĂŢII BIOGENICE (B)

A LACURILOR DE MUNTE, IN FUNCŢIE DE PUNCTAJUL ACORDAT FIECARUI FACTOR DE INFLUENŢĂ
Cheia nr. 2
1. FACTORI ABIOTICI (FI)
3.Fluctuația anuală 4. Limpiditatea

Punctaj

Punctaj

Punctaj

Punctaj
1. Originea 2.Altitudine
a nivelului apei apei, de la suprafaţă
Lacului (m)
(m) în adâncime
Naturală 0 500-1000 0 < 3-4 0 >3-4m 0
Artificială ≤10 ani 5 1001-1500 5 5-6 5 0,5-1m 5
Artificială >10ani 10 >1500 10 >6 10 0-0,5m 10
2. FACTORI BIOTICI (FII)
2. Grad de
Punctaj

Punctaj

Punctaj
1. Specii de
impădurire a 3. Compoziţia arboretelor
salmonide
versanţilor
Din abundenţă 0 76-100 0 Amestec 0
Sporadic 5 50-75 5 Foioase 5
Absente 10 <50 10 Molidișuri 10
3. FACTORI ANTROPICI (FIII)
Punctaj

Punctaj

Punctaj
1. Exploatări 2. Repopulări cu Poluare
forestiere salmonide (deversări sau ploi acide)

Absente 0 Frecvente, la 3-5 0 Absentă 0

ani
Sporadice 5 Sporadice, la 5-10 5 Menajeră (localităti, cabane etc) 5
ani
Frecvente 10 Absente 10 Industrială 10

20
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Punctajul pentru determinarea capacității biogenice (B), se calculează astfel:

B = 100 - (FI + FII + FIII)
Acest punctaj obținut se încadrează unei clase de bonitate salmonicolă după cum urmează :
Punctaj total Clasa de bonitate
(final) (capacitatea biogenică)
0-5 1
6 - 20 2
21 - 35 3
36 - 45 4
46 - 55 5
56 - 65 6
66 - 75 7
76 - 85 8
86 - 95 9
96 - 100 10

Nota : principalele caracteristici ale unui lac sunt :

- adâncime >10 m, fără a se vizualiza faciesul bental ;
- suprafaţa >0,5 ha ;
- nu seacă niciodată ;
- lac alpin: altitudine >1500 m;
- temperatura apei, vara este de aprox. 14 0C la suprafaţă şi 10 0C la adâncime.

21
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

TABEL CENTRALIZATOR PRIVIND PRINCIPALELE CARACTERISTICI BIOGENICE ALE

FONDURILOR DE PESCUIT MONTANE (RÂURI /PÂRAIE)
(exemplu didactic)

Lungime fond
Nr .crt

biogenică -B -

Laţime medie

productivitate
Lungime cu peşti

Habitat
Capacitate

-l- (m)

-h-
Limită fond

piscicolă
Fond (Km)

(kg/km)
(Km)
Pescuit pescuit Pi Li Lo Alte
specii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 IGHIEL Izvoare-sat- 9 9 - - 1 8 1,5 0,8 9,6

Ighiel
2 AMPOIŢA Izvoare-intrare 17 14 - - 3 6 1,5 0,4 3,6
sat Ampoiţa
3 FENEŞASA Izvoare-sat- 25 20 - - 20 - 25 6 1,5 0,6 5,4
Feneş
4 VÂLTORI Izvoare-intrare- 15 10 - - 10 -15 6 1,0 0,8 4,8
Zlatna
5 IZV. AMPOI Izvoare- 25 20 - - 20 - 25 5 1,5 0,7 5,25
intrare-Zlatna
6 ARIEŞUL MARE Aval pârâu 17 11 - - 17 3 20,0 0,2 12
INF. Dobra-Baia de
Arieş
7 VL. CASELOR Izvoare-vărsare 13 10 - - 3 4 3,0 0,7 8,4
în Arieş

22
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

8 SARTAŞ Izvoare-vărsare 9 6 - - 1-3 4 2,5 0,6 6

în Arieş
9 VL. MORILOR Huda lui 3 3 - - - 6 3,0 0,6 10,8
Papară-vărsare
în Arieş
10 POSAGA Izvoare-vărsare 59 22 - - 2 6 3 0,7 12,6
în Arieş
11 SALCIUŢA Izvoare-vărsare 10 6 - - 4 4 2,5 0,6 6,0
în Arieş
12 OCOLIŞ Izvoare-vărsare 35 14 - - 2 5 3,0 0,7 10,5
în Arieş
13 VL. BISTREI Izvoare-vărsare 21 15 10 - 6 4 4 0,4 9,6
în Arieş

Notă :
- Pi - păstrăv indigen (comun) ; Li – lipan ; Lo- lostriţă
- total fonduri pescuit 546, în lungime totală de 16.622 km din care 10.398 km sunt ocupaţi cu păstrăv comun ; Pmed.= 14 kg/km
- valoarea maximă teoretică a habitatului este 1 .

23
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

TABEL CENTRALIZATOR PRIVIND PRINCIPALELE CARACTERISTICI BIOGENICE

ALE UNOR LACURI MONTANE
Suprafaţa-ha- Grad
Nr. Denumire Altit. Max. Med. Min. împădurire Cap.
Origine lac Specii peşti
crt. Lac (m) versanţi biogenică
%
0 1 3 4 5 6 7 8 9 10
1 ŞURIANU Natural- 1734 - 0,5 - 80 Păstrăv indigen, curcubeu, fântânel, crap 7
glaciar fitofag, boiştean
2 IEZER IGHIEL Artific. 924 4,5 3,4 2,5 85 Păstrăv indigen, curcubeu, fântânel, crap 9
fitofag, boiştean
3 TĂU Artific. 750 90 - - 100 Păstrăv indigen, boiştean 5
4 PETREŞTI ‘’ 250 41 40 39 80 Ştiuca, clean, crap 4
5 OBREJE DE ‘’ 560 37 - - 80 Păstrăv indigen, boiştean 5
CĂPÂLNA
6 MIHOIEŞTI ‘’ 581 - 98 - 100 Clean, mreană, scobar 4
1 POIANA UZULUI " 950 350 300 200 70 Păstrăv, clean, ştiucă 1
1 BODI-FERNEZIU Artific. 420 1,6 1,4 1,2 75-85 Crap, caras, păstrăv 7
2 FIRIZA " 370 110 100 80 100 Păstrăv curcubeu, şalău, plătică, 6
somn, caras, roşioară
3 BODI " 710 7,2 6,5 5,6 75-100 Păstrăv indigen, crap, caras 7
4 IEZERUL Natural 1800 0,30 0,30 0,30 10 ““ 6
PIETROSUL
5 IEZERUL BISTRIŢEI " 1500 0,67 0,50 0,40 10 Păstrăv indigen, boiştean 6
6 VINDEREL " 1650 0,9 - ““ 5
7 NISTRU Artific. 340 1,2 1,0 0,8 100 Crap, caras, ştiucă 7

24
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

Suprafaţa-ha- Grad
Nr. Denumire Altit. Max. Med. Min. împădurire Cap.
Origine lac Specii peşti
crt. Lac (m) versanţi biogenică
%
0 1 3 4 5 6 7 8 9 10
8 LIGHET " 340 3,5 3,0 2,9 80 Crap, caras, biban 5

SITUAŢIA FONDURILOR DE PESCUIT (LACURI)

PE CATEGORII DE PRODUCTIVITATE SALMONICOLĂ

CATEGORIA I CATEGORIA II CATEGORIA III TOTAL

Nr Judeţ / Denumire fond
crt. Nr. Supr Nr. Supr. Nr. Supr Nr. Supr. Nr. Supr Nr. Supr. Nr. Supr Nr. Supr.
ha ha ha ha ha ha Ha Ha
Alba
1 Surianu 1 0,5 1 0,5
2 Iezer Ighiel 1 3,4 1 3,4
3 Tau 1 75 1 75
4 Petresti 1 40 1 40
5 Obreje de Capalna 1 37 1 37
6 Mihoiesti 1 98 1 98
Bacau
1 Poiana Uzului 1 300 1 300
Maramureş
1 Bodi Ferneziu 1 1,4 1 1,4
2 Firiza 1 100 1 100
3 Bodi 1 6,5 1 6,5
4 Iezerul Pietrosul 1 0,3 1 0,3
25
 Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

5 Iezerul Bistritei 1 0,5 1 0,5

6 Vinderel 1 0,9 1 0,9
7 Nistru 1 1 1 1
8 Lighet 1 3 1 3
Bistrita-Nasaud
1 Izv. Magurii 1 0,77 1 0,77
2 Zanele 1 0,2 1 0,2
3 Colibita 1 300 1 300
… ... … … … … … … … … … … … … … … … …
TOTAL GENERAL 3 11,4 26 1468 21 1936 83 2871 11 643 18 2679 35 2590 127 7018

26
Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

27
Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

28
Curs SALMONICULTURĂ. Dr. Ing. Gheorghe Mohanu

29